Temperatura Marii Negre

Marea Neagra este o mare continentala, situata intre Europa sud-estica si Asia mica care, scalda tarmurile Romaniei pe o lungime de 245 km, Ucrainei,Turciei si Bulgariei. Prin sistemul de stramtori Bosfor-Marea MarmaraDardanele comunica cu Marea Mediterana, iar prin stramtoarea Kerci cu Marea de Azov mare care reprezinta de fapt o anexa a Marii Negre. Are in linii mari forma ovala si tarmuri putin crestate (cu exceptia peninsulei Crimeea), iar in partea de nord-vest are numeroase limanuri. Platforma continentala este foarte extinsa, mai ales in nord-vest, apoi adancimile cresc, ajungand in regiunea central-sudica la 2.425 m. In Marea Neagra se varsa numeroase fluvii mari, ca: Dunarea, Nistru, Bug, Nipru, Rioni, Kizil-Irmak si de aceea salinitatea ei este scazuta (in medie 20-22 o /00) in comparatie cu cea a oceanului planetar. Temperatura apelor la suprafata, ca si temperature aerului, se caracterizeaza prin diferente marcante intre cele doua compartimente, de vest si de est, intre care se afla partea central cu character de tranzitie. Cele mai mari diferente se inregistreaza iarna, cele din timpul verii fiind neinsemnate. Toamna, racirea apelor de la suprafara incepe din nord-vest (din Golful Fidonisi), unde in luna septembrie se inregistreaza o medie de 18,4C, spre coltul sud-estic, unde media lunii septembrie este de 21,2C. Apele de suprafara ale compartimentului vestic se caracterizeaza prin cea mai mare heterogenitate termica, cauzele fiind legate de aportul apelor fluvial si de vanturile dominante, reci si uscate care bat din nord-est. Temperatura medie a apelor de suprafara se distribuie dupa un model cu gradient termici pronuntati spre extremele bazinelor vestic si estic si cu gradienti mici in partea central. Temperatura apelor in profil vertical prezinta o stratificare specifica Marii Negre. In bazinul adanc al M. Negre, vara, se inregistreaza urmatoarea stratificatie termica medie: Stratul de amestec, situate intre suprafara si 10-12 m adancime, cu diferente intre duprafata si limita inferioara de 1-1,5C;

 Stratul termoclinei sezoniere situate intre adancimile de 10-12 m si 40-45 m, in care gradientul termic atinge 12-14C; Stratul intermediar rece (SIR) situate intre adancimile de 40-45 m si 130-150 m, in care temperature scade cu 1-1,5C; Stratul intermediary, situate intre adancimile de 130-150 m sic ca 1500 m, in care se inregistreaza o inversiune termica, temperature crescand usor de la 8000C la 8883C. Stratul profund, situate intre 1500 m si cele mai mari adancimi, in care temperature creste de la 8,883C (la -1500 m) la 8,896C (la -1800 m) mentinandu-se apoi constanta la 8,896C. Iarna, in stratul de amestec, temperature scade la 2-8C, ceea ce conduce la aparitia unei inversiuni de temperature in traturile de deasupra stratlui intermediar rece. Distributia temperaturii pe vertical este specifica Marii Negre si prezinta trei elemente de originalitate: Prezenta stratului intermediary rece; Lipsa unei termocline permanente tipice; Prezenta apelor intermediare si profunde mai calde decat apa de la aceiasi adancime din Oceanul Planetar. SIR este prezentat in tot acvatoriul Marii Negre si are grosimi de 100-120 m in imediata apropiere a versantelor continentale si sub 50 m in partea central a bazinului. Grosimea maxima este de 140-150 m si se inregistreaza in largul versantelor continentale din coltul sud-estic al Marii Negre. Interfata termoclinaSIR se afla la 25-30 m, in cea mai mare parte a bazinului, cu exceptia partii sudice si sud-estice, unde coboara la 40-50 m. Stratele de apa intermediare si profunde au temperature mai mare decat in mod normal la aceeasi adancime, in legatura cu aportul apelor mediteraneene, mai calde, prin Bosfor, precum si datorita transferului caloric geothermal la nivelul fundului bazinului.