S.E.

3 Pedunculii cerebelosi

- Superiori, mijlocii, inferiori ( percehe) - leaga cerebelul de organele din jur si sunt structurati din fibre de proiectie

INFERIORI

- situati medial si inf de punte si are 2 structuri: corpul restriform si corpul juxtarestriform! Corpul restriform = componenta laterala si ocupa partea sup a fetei post a bulbului. Reprezinta o structura pur aferenta ce contine fibre provenite de la maduva si bulb. El include: Fasc spinocerbelos dorsal (direct), Fasc Trigeminocerebelos, Cuneocerebelos (de la nc cuneat mai ales von monakov), olivocerebelos (mingazzini) si reticulocerebelos Corpul juxtarestriform = componenta mediala. El delimiteaza versantii bulbari ai vnt IV. E alcatuit preponderent din fibre eferente si in special de la Nc Fastigiali (Cerebelofastigiobulbare - vestibulare , la nc vestibulari homolaterale, cerebelofastigio vestibulaer incrucisate care formeaza Fasc uncinat al lui Russel). Tot aici gsim si oputine fibre aferente (vestibulcerebeloase).

MIJLOCII

-continua in directie laterala si posterioara fibrele transverse ale puntii. -cel mai voluminos peducnul cerebelos -CONTINE PREPONDERENT FIBRE AFERENTE (pontocerebeloase si cerebeloreticulate)

SUPEIORI

-formeaza versantii pontini ai fosei romboide -sunt uniti prin valul medular anterior -contine preponderent eferente ale cerebelului pornite de la ceilalti 3 nc cerebelosi ina fara de nc fastigial si foarte putine fibre fastigiale care unele se duc spre nc rosu (cerebelodentorubric) si altele spre talanmus (cerebelodentocortcale) ! aceste efernete se X =>Decusatia mezencefalica a lui Werneking.

-sunt si putine fibre aferente care sunt grupate in 3 fasc: spinocerebelos ventral (incrucisat Gowers), fasc rubrocerebelos si fasc tectocerebelos a lui Ogawa.

PALEOENCEFEALUL = CREIERUL ANTERIOR=PROZENCEFAL S.E. IMPARTIREA ANATOMICA SI FUNCTINALA A PROZENCEFLELULUI Este portiunea din veziculele encefalice care va evolua spre diencefal si o parte din telencefal. Dpdv functional, prozencefalul este impartit in paleoencefal si in neoencefal. Dpdv anatomic, prozencefalul include: diencefalul cu: 1. Epitalamus cu: - Nc paraventriculari ant si post - Nc habenulari (medial si lateral) - Stria medulara = habenulara - Epifiza (Glanda pineala) 2. Talamusul care este unul dorsal si unul ventral. Cel ventral e mai putin organizat, contine nc reticulari ai talamusului (sistemul talamic difuz) 3. Subtalamusul cu: - Zona Incerta - Nc Subtalamic al lui Luys - Zona Renumita a lui Richard - Nc lui Forrel (H1 si H1) - atentie pe sectiuni!!!!!!!!!! 4. Hipotalamusul impartit in arii, regiuni si nuclei + regiunea preoptica, nepereche, ce apartine telencefalului dar e inclusa in hipotalamus dpdv functional.

Telencefalul include: - Emisferele cerberale care la randul lor sunt alc din sc cerebrala si subt alba - Nc Bazali -> corpii striati (Nc caudat, Nc lenticular, Nc antemur, Nc amigdalian, Nc bazali anteriori)

Functional, prozenceflaul e impartit tot in diencefal si telencefal dar: Diencefalul e imaprtit in: -Talamoencefal care include acele struct preponderent senzitive (aferente) : talamus, metatalmus si epitalamus. -Hipotalamus care a re functii: 1. Vegetative 2. Endocrine 3. Metabolice 4. Instinctuale -Subtalamusul care are functii motorii extrapiramidale Telencefalul: -Scoarta cerebrala care are 3 ari: senzitive, motorii si de asociatie -Corpii striati care au functii motorii -Substanta alba acre si ea are 3 categorii de fibre: de proiectie (aferente si eferente), de asociatie si fibre comisuare (formeaza comisurile mari si mici)

DIENCEFALUL
EPITALAMUSUL

Formati din neuronii paraventriculari (periventriculari) situati in peretele lateral ventricului III Dienceflaic sub ependim. Primesc aferente de la hipotalamus, de la nc septali, de la hipocampus si de la locus coeruleus. Trimit efernte catre: hipocampus, nc amigdalian si nc accumbens.

A doua structua: Nc habenulei impreuna cu stria habenualra.

Acest nc habenulei se afla in trogonul habenular care e situat de o parte si de alta a epifizei. De la el, de-a lungul talamsului pleaca stria medulara a talamusului = stria habenulara = habenula = fasc de aferenta pt nc habenulei. Nc habenular e: medial si lateral si primesc aferente de la: cortexul piriform (CAMPUL 28!!!=zona de integrare olfactiva), de la hipotalamus si de la talamus. Importante sunt insa de la subst neagra. Eferente trimit spre: nc interpeduncular din mezencefal (nc habenulointerpeduncular = reflex al lui Mainer) = reflex oculocefalogir dupa miros. Catre hipotlamus, subst neagra si formatiunea reticulata. Functional, nucleii habenulei regleaza activitati viscerale neuroendocrine si in legatura cu epifiza intervin in veghe.

3. Comisura alba posterioara=banda cilindrica de subst alba transversala, posterioara situata in lama inferiora a epifizei. Ea reprezinta limita inferioara e recesului pineal!!! Contine si Nc comisurii posterioare.

4. Organul subcomisural = acopera comisura alba posterioara, este o structura neurosecretorie care face parte din organele circumventriculare.

5. Epifiza (Gl pineala) = configuratia externa (LP) [prelungiri....] STRUCTURA: E glanda endocrina cu capsula piala si parenchim glandular cu 2 tipuri de celule: Pinealocite si Gliocite (cel gliale). Secreta serotonina, noradrenalina si MELATONINA (UN TRADUCTOR NEUROENDOCRIN CARE ACTIONEAZA SUB INFLUENTA AFERENTELOR SIMPATICE SI REGLEAZA RITMUL MICTEMERAL = SOMN VEGHE, PRIMESTE AFERENTE DE LA RETINA DAR INDIRECTE, SUNT FIBRE RETINOHIPOTALAMICE PRIN NC SUPRACHIASMATIC AL HIPOTALAMUSULUI SI APOI DE LA HIPOTALAMUS LA EPITALAMUS, DE ASEMENEA PRIMESTE AFERNTE SIMPATICE DE LA CENTRUL CILIOSPINAL BUDGE C8L1 = IRIDODILATATOR CU FIBRE PREGGL PANA LA GGL SI APOI PREGGL PRIN PLEXUL CAROTIDIAN CARE STIMULEAZA SECRETIA DE MELATONINA A EPIFIZEI). Secretia de melatonina e activa la intunetic, iar expunearea la lumina o INHIBA!!! EFECTUL MELATONINEI: Inhiba secretia gonadotropilor hipofizari (FSH si LH) -> injhiba secretia de hormoni androgeni de catre suprarenala -> scoate de sub actiunea frenatoare a acestor hormoni androgeni pe STH adenohipofizar => in mod indirect HORMON DE CRESTERE!!!

TALAMUSUL

Talamus: Dorsal (propriu zis) si ventral (nespecific). Parte a paleoencefalului senzitiv, si e princ poarta senzitiva a creierului bazal (tot ce ajugne la scoarta trece prin talamus = releu prin care majoritatea cailor senzitivo senzoriale trec, cu exceptia cailor olfactive care nu trec prin talamus!!!) -> dupa aceea el le DISTRIBUIE (DISPECEREAZA) fie spre centrii subcorticali (corpii striati, hipotalamus etc.) si spre centrii corticali de proiectie corticala pt arcurile reflexe neoencefalice. Anatomic, talamus dorsal e repr de 2 mase pereche ovoide cu o lung de ~ 4 cm localizate in peretele lateral al ventricului III deasupra santului hipotalamic Monroe (peretii laterali ai vntr III diencefalic). Axul longit este oblic orientat spre antero-supero-medial. Ca structura: s alba si cenusie. Configuratie externa (LP) OBS: dpdv functional acestor mase talamice li se asociaza metatalamusul care e situat infero latero post de masele talamice constituit din corpii geniculati laterali situati lat de ulvinatul talamic si care sunt legati prin bratul conjuctival sup de CCv Superiori Langa ei corpii geniculati mediali care sunt ifero mediali de coprii geniculati laterali legati prin bratul conjuctival inferior de CCv Inf.

STRUCTURA TALAMUSULUI:

Format din s cenusie, alba si reticulata. Masa princ e formata din nc talamici de s cenusie.

S.E. SUBSTANTA ALBA A TALAMUSULUI

Separa in interiorul mse talamice grupurile nucleare (nucleii) De asemenea se gseste si spre periferia masei talamice, doar in partae supero mediala a subst cenusii. De aceea s alba se imparte in 2 categ de structuri: LAMELE MEDULARE TALAMICE INTERNA SI EXTERNA si STRATUL ZONAL. Stratul zonal acopera fata supero-mediala a talamusului, e acoperit de ependimul vntr III. Intre ependimul acesta si str zonal = NC PARAVENTRICULARI AI TALAMUSULUI. LAMA MEDULARA e o lama de s alba sagitala, care insa are forma unui "S' alungit. Separa nc mediali de nc laterali ai talamusului. Spre polul anterior, spre rostrul talamic, emite o colaterala superomediala denumita = LAMA MEDULARA ANTERIOARA de aspectul literei "Y" asa incat separa NC ROSTRULUI de cei MEDIALI si LATERALI.

Posterior, LAMA MEDULARA INTERNA emite o alta ramura orizontala denumita LAMA MEDULARA MIJLOCIE care se va continua cu o alta lama denumita LAMA MEDULARA EXTERNA a talamusului. LAMA MEDULARA EXTERNA, acopera s cenusie mai ales pe fata laterla! In ea se gasesc mase de s cenusie care constituie nc reticulari laterali ai talamusului ce apartin sist talamic difuz. OBS: Dpdv anatomofunctional s alba (aceste lame) sunt fibre: aferente mai ales.

SUBSTANTA CENUSIE A TALAMUSULUI Este formata din 2 categorii de nuclei: -Nc anatomic bine conturati = NC TALAMICI PROPRIU-ZIS -Nc talamici dispersati asezati difuz in masa talamica si chiar in struct s albe = SISTEMUL TALAMIC DIFUZ. NC TALAMCII PROPRIU-ZISI: NC NUCLEAR ANTERIOR, MEDIAL SI LATERAL. GRUPUL (NC) ANTERIOR (ROSTRALI): contine -Nc Ventral = Anteroventral -Nc Dorsal = Anterodorsal -Nc Medial=Anteromedial GRUPUL MEDIAL: contine: -Nc Mediodorsal care la randul lui este format din 2 componente: *Anteromediala *Posterolaterala GRUPUL LATERAL: Cel mai mare!!!! La randul lor se impart in: -DORSALI -VENTRALI Nc Dorsali: -Nc Laterodorsal -Nc Lateroposterior -Nc pulvinarul talamic (al polului post) Ei repr 1/3 din GRUPUL LATERAL Nc Ventrali: sunt cei mai bine reprezentati si acesti nc ventrali ai grupului lateral PRIMESC MAJORITAREA AFERENTELOR TALAMICE. Sunt de 3 feluri: -Anteriori = Vontroanteriori cu parvocelular si magnocelular

-Intermediari=cu 2 parti: parte orala (sup) si parte caudala -Posteriori: sunt: *Laterai *Mediali *Inferiori

2. SISTEMUL TALAMIC DIFUZ (NESPECIFIC): sunt impartiti in 4 categorii: -Nc Intralamilari (Intratalamici) sunt anteriori si posteriori si se gasesc in struct lamei medulare interne. -Nc liniei mediane: sunt nuclei situati intre grupul medial si lateral dar cu aferente nespecifice. Sunt: *Nc central medial *Nc paratenial *Nc romboidal

-Nc reticulari: se gasesc intre lama medulara externa si suprafata fetei laterale a masei talamice. -Nc neclasificati (Nc limitans si suprageniculat)

Dpdv functional Talamusul prezinta 4 categorii de conexiuni: 1. CONEXIUNI DE TIP REFLEX: - Spino-talamo-strio-rubro-spinale - Spino-cerebelo-talamo-corticale - Spino-talamo-reticulo-cortical 2. CONEXIUNI DE TIP RELEU IN CAILE SPECIFICE SI NESPECIFICE: - La talamus conflueaza majoritatea fibrelor senzoriale care vor proiecta cai NESPECIFICE CA SI CAI TALAMOCORTICALE PE SCOARTA!!! 3. CONEXIUNI DE AUTOCONTROL -cortico-talamo-corticale

-cortico-strio-corticale -cortico-strio-rubro-corticale -cortico-ponto-cerebelo-ponto-talamo-corticale -cortico-ponjto-olivo-cerebelo-talamo-corticale 4.CONEXIUNI DE INTEGRARE: conexiuni in dublu sens ale talamuslui cu nucleii subcorticali si cu diferite arii corticale prin care talamusul integreaza cortical toate aferentele somato-vegetative

S.E. METATALAMUSUL (vezi LP)

S.E. PEDUNCULII TALAMCII

Se mai numesc si radiatiile talamusului si constituie conexiunile in dublu sens (aferetnte si efernte) care leaga talamusul de soarta cerebrala. Altfel spus, fibrele talamocorticale se organizeaza in pedunculi = radiatii talamice. Acestia sunt 4 perechi: Ant, Post, Sup si Inf.

PEDUNCULUL ANTERIOR: conecetaza grupul NC talamici anteriori cu scoarta cerebrala prefrontala (cea mai anterioara a lobului frontal) si partea orbitofrontala. Fibrele acestuia traverseaza (intra in struct) bratului ant a capsulei albe interne.

PEDUNCULUL POSTERIOR: contine fibre care conecetaza nc talamici laterali, nc talamici posteriori + corpul geniculat lateral cu lobul occipital si scoarta cerebrala parietala posterioara. Contine Radiatiile optice ale lui Graziole = eferentele corpului geniculat lateral al metatalamusului. Acest peduncul intra in struct segmentului retrolenticular al capsulei albe interne.

PEDUNCULUL SUPERIOR: contine fibrea care conecteaza nucleii talamici laterali cu girii precentrali si postcentrali (precentral-in lobul frontal, postcentral-lobulul parietal) adica scoarta cerebrala perirolandica (in jurul santului central al lui rolando). Strabate bratul post al capsulei albe interne.

PEDUNCULUL INFERIOR: conecteaza nc talamici mediali si corpul geniculat medial al metatalamusului cu lobul temporal si cu lobul insulei Rein. Se gaseste in segmentul sublenticular al capsulei albe interne.

S.E. COMISURILE DIENCEFALULUI

Sunt fibre comisurale care leaga segmente similare ale diencefalului intre ele si au dispozitie transversala. Anatomic, sunt de 2 feluri: -unele in podeaua vnt III =comisurile planseului -unele in tavanul vnt III = comisurile tavanului Comisurile planseului : - MEYNER = SUPRAOPTICA DORSALA = INTERLENTICULARA= uneste nc supraoptici diencefalici -GUDEN=SUPROPTICA VENTRALA=uneste corpii geniculati mediali (st cu dr) -SUBTALAMICA POSTERIOARA=FORREL=uneste regiunile subtalamice (st-dr) -TUBERULUI CINEREUM

Comisurile tavanului: tractului optic

-INTERRETINIANA=ant de chiasma optica si sunt colaterale ale axonilor -INTERHABENULARA -ALBA POSTERIOARA

S.E. SUBTALAMUSUL Este reprezentat de nuclei care apartin sist extrapiramidal si sunt situati la limita dintre mezencefal si diencefal. Dpdv structural acest subtalamus e impartit intr-o port medeiala si alta laterala. Partea mediala contine Nc Campului Forrel. Partea laterala contine de sus in jos: Zona Incerta, Nc Subtalamci Luyse si polii superiori ai nc Rosu si Subt Neagra. OBS: Toti acesti nc sunt separati intre ei prin s alba

ZONA INCERTA= Inferior de talamus - conglomerate de neuroni constituind ZONA INCERTA care sunt separate de talamus prin subst alba denumita CAMPUL FORREL H1 ce contine fasc talamic. Aceiasi zona incerta e separata de nc Lui Luyse situat infero lateral de zona incerta prin CAMPUL FORREL H2 care contine Fasc Lenticular. Zona Incerta primeste aferente corticale de la girii pre- si post- central, de la nc trigeminal. Trimite eferente spre MS. Functional, aceasta zona incerta, sunt nuclei prerubrali care aduc fibre ale fasc tegmental central unind scoarta cerebrala cu nc olivar. OBS: In Campurile Forrel se gasesc grupuri neuronale denumiti Nc campului Forrel.

NC SUBTALAMIC LUYSE=situat infero-lateral de zona incerta si superomedial de Globus Palidus (Nc Lenticualar). Primste aferente de la globus palidus si de la nc subtalamidc de partea opusa prin comisura subtalamica a lui forrel Trimtie eferente catre nc rosu si evident catre nc subtalamic opus prin aceasi comisura subtalamica forrel. Functional este releu extrapiramidal.

Substanta alba a subtalamusului e grupata in: -Subst alba dorsala=FASC LENTICULAR SUBTALAMIC -Subst alba ventrala=ANSA LENTICULARA -Subst alba intermediara=FASC SUBTALAMIC

FASC LENTICULAR SUBTALAMIC=axoni plecati din Nc Lenticular )globus palidus) care se duc catre nc rosu. Fac sinapsa in nc subtalamic luys FASC SUBTALAMIC=contine fibre dentotalamice, rubrotalamice si talamostriat ANSA LENTICULARA=fibre care strabat capsula alba inbterna si conecteaza nc subtalamci luys de globus palidus si cutamen.

HIPOTALAMUSUL