Sunteți pe pagina 1din 3

Academia de Studii Economice Bucuresti Masterat Contabilitate si Informatica de Gestiune

Contabilitate creativa - Cazul Xerox -

-Bucuresti-2012-

Compania Xerox a fost fondata in data de 18 aprilie 1906 in New York, initial numinduse Haloid. La inceput obiectul sau de activitate a fost producerea de hartie fotografica si echipamente. Sediul central se afla in Norwalk, Connecticut. Problemele companiei au aparut in anii 70 cand managerii ei au crezut ca pe termen lung preferintele consumatorilor nu se vor schimba si acestia vor alege produsele companiilor japoneze. Astfel, Xerox nu a luat in seama acesti competitori. Douazeci si sapte de ani mai tarziu, firma a fost nevoita sa recurga la tehnici de contabilitate creativa pentru a nu pierde legaturile cu partile interesate. Aceasta a inceput sa inregistreze ca venituri din vanzari pe cele din contractele de inchiriere sau leasing, practica interzisa de catre US GAAP. Pana in anul 2000, firma a clasificat gresit venituri in valoare de 6 miliarde de dolari. Pe data de 11 aprilie 2002, Comisia de Valori Mobiliare si de Schimb (SEC) a inceput o ancheta privind aceste venituri. La sfarsitul lunii a facut publice concluziile, acuzand firma Xerox de folosirea acestor procedee cu scopul de a induce in eroare utilizatorii informatiei contabile si pentru a da impresia ca managementul companiei este unul foarte bun. Auditorii firmei, KPMG, au pus la indoiala legalitatea operatiunilor inregistrate si au apelat la serviciile unui auditor independent. Acesta a scos la inveala toate trucurile contabile folosite pentru a ascunde acele venituri. In urma actiunii intreprinse, Xerox a renuntat la contractul pe care il avea cu KPMG, companie cu care a lucrat aproape 40 de ani, incepand colaborarea cu PriceWaterhouseCoopers. SEC a amendat compania Xerox cu 10 milioane de dolari, dar si compania KPMG pentru ca nu a scos la iveala aceste nereguli. De asemenea, s-a deschis un proces impotriva managerilor din varful ierarhiei celor doua compani. In urma amenzii primite, compania Xerox a fost nevoita sa vanda o mare parte din active si, in consecinta, sa renunte la o mare parte din angajati. Astazi, Xerox mai are cateva surse de venituri din vanzarea hartiei de copiator, precum si cateva linii de copiatoare, dar nu mai are acelasi renume pe care il avea in anii 60-70. Impactul contabil Conform IAS 18, dar si a US GAAP, veniturile din inchirierea echipamentelor si veniturile din leasing sunt recunoscute pe parcursul perioadei prevazute in contract, iar cele din vanzare in momentul cedarii celor mai importante riscuri si beneficii legate de bunul respectiv. Asadar, putem observa o preferinta a firmei pentru venituri pe termen scurt. Cel mai important aspect al problemei este valoarea veniturilor, atat pentru anul in curs, cat si pentru anii viitori. In cazul inchirierii si al leasingului, venitul anual va fi de

Asadar, el va reprezenta o fractiune din venitul total al contractului, dar va fi distribuit pe toti anii. In cazul venitului din vanzari, acesta este inregistrat in totalitate in momentul tranzactiei, iar apoi nu se inregistreaza nimic.
1

In concluzie, in ceea ce priveste veniturile, daca folosim aceasta tehnica vom avea in primul an un venit ilegal in valoare de ( ) ( ( ) )

In urmatorii ani valoarea veniturilor care poate fi inregistrata va fi micsorata cu cea a venitului din inchiriere sau leasing. ( ) ( ) Acest lucru este confirmat si de faptul ca, dupa corectarea situatiilor financiare, firma a inregistrat in anul 2001 un profit de 365 de milioane de dolari, in locul pierderii de 137 de milioane de dolari. Asadar, firma nu inregistreaza fraudulos venituri, ci doar le redistribuie. Este normal ca acest comportament sa duca la probleme pe termen lung, in cazul in care investitiile pe termen scurt nu au returnat rezultatele asteptate. O companie care prefera investitiile pe termen scurt in detrimentul celor pe termen lung o poate face din doua motive: imaturitatea managerilor sau probleme financiare. In cazul nostru, imaturitatea managerilor iese din discutie, ramanand doar a doua varianta. Asadar, o parte interesata este inselata doar in ceea ce priveste situatiile financiare, nu si in savoir-faire-ul managerilor sau a gradului de maturitate cu care acestia conduc compania. In ceea ce priveste taxele si impozitele, compania a inregistrat in anul 1998 castiguri inainte de scaderea impozitelor si taxelor in valoare de 579 milioane de dolari, dar in realitate a avut o pierdere de 13 milioane de dolari. Asadar, taxele si impozitele au avut valori mai mari. Este evident faptul ca acestea s-ar fi diminuat pe viitor daca tehnicile de contabilitate creativa n-ar fi fost depistate. Un alt domeniu in care aceste tehnici ar fi putut genera profit, ar fi fost tranzactiile bursiere. O persoana care ar fi cunoscut faptul ca firma foloseste tehnici de contabilitate creativa, ar fi putut vinde actiunile atunci cand ele aveau un pret ridicat sau le-ar fi putut cumpara inainte de inceperea punerii in practica a acestor tehnici. Totusi, nu a fost gasit niciun caz de acest gen. In concluzie, acest caz indica faptul ca tehnicile de contabilitate creativa se afla intr-o zona gri a eticii. Aceasta companie nu a inregistrat venituri nemeritate, ea doar a redistribuit veniturile reale. La fel a facut si cu taxele. Singurul loc in care aceste tehnici au adus prejudicii a fost increderea partilor interesate care au continuat sa incheie contracte cu firma fara sa stie ca aceasta are probleme financiare, dar exact aceasta incredere ar fi putut salva compania. Bibliografie: http://www.wsws.org/articles/2002/jul2002/xero-j01.shtml http://en.wikipedia.org/wiki/Xerox