Sunteți pe pagina 1din 28

INVENTARUL DE PERSONALITATE FREIBURG Autori : J. Fahrenberg, H. Selg, R.

Hampel

FPI este un chestionar multifazic de personalitate elaborat de J. Fahrenberg, H. Selg, R. Hampel si este construit prin combinarea unui sistem psihologic clasic cu unul extras din nosologia psihiatrica, ce se poate utiliza atat in domeniul clinic, cat si in cel neclinic. FPI contine 212 itemi, grupati in noua scale, la care, pentru a obtine o imagine globala a personalitatii celui investigat, autorii au mai adaugat inca trei scale. Chestionarul se administreaza in grup sau individual, fara limita de timp (de obicei, completarea chestionarului dureaza in jur de 30-40 de minute). Chestionarul se administreaza persoanelor cu un nivel de educatie si dezvoltare intelectuala medie, capabile sa surprinda semnificatia itemilor. Pentru corectarea fiselor de raspuns se utilizeaza un set de grile sau calculatorul. Continututl intrebarilor chestionarului se refera la stari si comportamente, la atitudini, obiceiuri si acuze corporale. Constructia FPI-ului are la baza studiul factorial al itemilor si gruparea lor in cei noua factori care descriu dimensiunile de personalitate care intra in componenta chestionarului. Interpretarea chestionarului presupune utilizarea criteriilor comportamentale care explica cei doi poli ai fiecarei scari si care sunt redate in manualul testului. In plus, pe baza studiului intercorelatiilor dintre scalele chestionarului, s-au stabilit anumite relatii intre ele, fapt ce permite o interpretare mai nuantata. SISTEMUL DE ETALONARE SI TRASARE A PROFILULUI Cand se lucreaza cu un test psihologic sau cu un chestionar, se impune operarea cu standarde locale. Autorii testului opereaza cu doua tipuri de standarde, in stanine, sau in noua clase normalizate si cote T. Manualul original al testului contine etaloane pentru toate formele chestionarului, separat pentru populatia feminina si masculina. Este prezentat si un etalon general pentru ambele populatii. Se lucreaza insa mai frecvent cu etalonul in stanine, separat pentru populatia feminina si masculina. Etalonarea in noua clase normalizate este un sistem foarte precis de repartizare a claselor, proportional cu curba lui Gauss. Intr-un astfel de etalon, media se situeaza la nivelul clasei a 5 a, intre clasele 4 si 6 fiind cuprinsa 54% din populatie aceasta fiind zona in care oscileaza comportamentul normal mediu. Orice abatere de la aceasta zona este interpretata ca tendinta (clasele 2-3; 7-8) sau ca nota dominanta specifica (clasele 1 si 9). Dupa centralizarea itemilor cu ajutorul grilelor de control, adica dupa ce chestionarul este corectat si s-au obtinut cotele brute, acestea se raporteaza la etalon, marcandu-se pe foaia de profil punctul (clasa) in care se incadreaza subiectul
1

respectiv. Unirea punctelor duce la obtinerea profilului psihologic care trebuie interpretat. CONSIDERATII GENERALE Pentru a efectua o investigatie cu FPI-ul, este necesar chestionarul, formularul de raspunsuri pentru efectuarea unui examen izolat, corectia si constituirea profilului final fiind facilitate de existenta a 12 grile (cate una pentru fiecare variabila a chestionarului) si a baremelor prezentate. Pentru un examen colectiv, pe o populatie mare, se recomanda utilizarea prelucrarii la calculator a datelor, profilul final fiind obtinut pe terminala computerului. Pentru aceasta este necesara completarea unei fise de raspuns speciala pentru calculator. INSTRUCTIUNI DE APLICARE A INVENTARULUI DE PERSONALITATE FREIBURG Instructiunile de aplicare se afla scrise pe prima pagina a chestionarului FPI. Dupa itemi urmeaza, pe ultima pagina, instructiunea: Va rugam verificati inca o data daca ati raspuns la toate intrebarile. INDICATII DE FOLOSIRE A TESTULUI Testul poate fi aplicat individual sau in grup. Psihologul care aplica testul trebuie sa ramana cat se poate de pasiv pe parcursul aplicarii testului, exceptand impartirea si strangerea formularelor, deoarece, toate instructiunile sunt date in scris. Trebuie sa se asigure o situatie de testare adecvata, iar in cazul grupurilor, sa se impiedice orice colaborare. Trebuie asigurata atitudinea pozitiva a subiectilor fata de examinare. Vor fi evitate expresii precum: chestionar, test, deoarece acestea pot induce o atitudine de scepticism. La toate intrebarile puse de subiecti in ceea ce priveste importanta declaratiilor si a intentiilor investigatiei se va raspunde in spiritul indicatiilor mai sus mentionate. In mod frecvent se reproseaza: raspunsurile au un caracter prea general tip de raspuns: va rugam sa vizati acel tip de raspuns care vi se potriveste cel mai bine. In caz de rezistenta pasiva, este bine ca cel care aplica testul sa nu insiste, ci sa accepte ca itemul respectiv sa ramana fara raspuns. : sunt prea multe intrebari tip de raspuns: va rugam sa incercati cu calm sa raspundeti repede si fara sa va ganditi prea mult asupra unei propozitii. Circa 6 rapunsuri pe minut este norma pe care se poate conta de la un subiect la altul. Durata testului va fi intre 20 si 50 de minute, fara a se impune subiectilor vreo limitare de timp. Se indica examinatorului ca, in cazul aplicarii colective, sa comunice informatii privind ritmul mediu de rezolvare. De exemplu: Vad ca majoritatea dintre dvs au ajuns la pagina 4. Cine nu a reusit inca, este rugat sa nu se mai gandeasca asa de mult la fiecare punct si sa bifeze, de fiecare data raspunsul cat de cat potrivit. Intrebarile privind caracteristicile de statut incheie testul; in cazul in care psihologul are nevoie de informatii suplimentare in acest sens, se va avea o discutie suplimentara cu subiectul.
2

VALORIFICAREA TESTULUI Practic, se recomanda doua procedee: valorificarea cu grile si valorificarea automata cu programul FPI. pentru computer. Inainte de valorificare, insa se recomanda totusi sa se verifice inca o data daca chestionarul este rezolvat complet. Numarul de raspunsuri care lipsesc, ca si comentariile scrise care pot sa apara, sa fie notate separat. In cazul unor asemenea anomalii nu se recomanda valorificarea si interpretarea in continuare a testului. VALORIFICAREA CU GRILE Sunt necesare 12 grile, cate una pentru fiecare scala FPI. se aseaza fiecare grila pe pagina de raspuns a testului care urmeaza sa fie valorificat. Ca semne de aplicare servesc cuvintele DA si NU. Atunci cand decupajul grile coincide cu raspunsul dat de subiect se coteaza cu un punct. In cazul in care acestea nu coincid, se noteaza cu zero. Se noteaza numarul punctelor de pe fiecare grila FPI. Pentru aceasta se poate folosi locul special consacrat din Foaia de valorificare. In continuare, se schimba grila tinandu-se cont de semnele de aplicare peste pagina FPI. Acest procedeu se continua si se repeta cu toate grilele pana ce prima pagina a FPI-ului este valorificata in intregme. Punctele celor 12 scale ce se obtin pe fiecare grila se noteaza pe formularul de valorificare. Norme: din ratiuni practice si a dependentei anumitor scale FPI de particularitatile de sex si de varsta ale subiectilor, se recomanda ca valorile brute FPI individuale sa fie transformate in valori standard FPI. valorile brute individuale FPI pot fi transformate in stanine. Scala de stanine, in noua trepte de orientare, este suficienta pentru diagnosticul practic de test. Valorile standard trebuie considerate drept norme care vor fi folosite la analize si calcule ulterioare. INTERPRETAREA TESTULUI Din punct de vedere psihologic, valorile de test FPI numai atunci cand motivatia de test a subiectului, cat si situatia de testare si valorificarea, nu dau loc la situatii ambigue. Inainte de interpretarea diferentiata, trebuie verificat statistic daca valoarea individuala de test se departeaza cumva considerabil de valoarea statistic preconizata. Valoarea preconizata, este in acest caz, egala cu valoarea medie a fractiunii probei etalon de care apartine subiectul. In cazul in care se cunosc valorile de recunoastere a populatiilor de referinta speciale atunci valoarea de aspectatie este egala cu valoarea medie a acestei populatii de referinta. La convertirea valorilor brute in valori standard, valoarea de expectatie pe scala stanine 5 se afla pe scala T50. cu ajutorul coeficientului de reliabilitate si a erorii standard a masuratorii se poate determina intervalul de incredere a unei valori de test. Intre aceste limite de incredere este situata, cu probabilitatea de eroare respectiva adevarata valoare de test a subiectului. Aceste limite de incredere sunt relativ largi si ele caracterizeaza incertitudinea unei valori individuale de test.
3

Totusi, trebuie tinut seama de faptul ca, in cazul diagnosticului practic de personalitate, se risca o probabilitate de eroare de 5%. O interpretare de test critica nu are voie sa ignore limitele de incredere ale valorilor de test. Problema interpretabilitatii unei valori individuale de test trebuie pusa si sub aspectul trebuintelor de raspuns (de rezolvare), in special a optimului social. Scala FPI 9 poate fi considerata ca scala de control, iar toate scalele cu valori evident scazute pot fi ignorate. Ca linie directoare s-ar putea stabili ca o valoare (stanine) de 1 sau 2 in scala FPI 9 sa constituie criteriul ca testul sa nu fie interpretat deoarece subiectul nu este sincer. TRASAREA PROFILULUI Este o actiune simpla: dupa ce chestionarul este corectat si s-au obtinut cotele brute, acestea se raporteaza la etalon, marcandu-se pe foaia de profil punctul (clasa) in care se incadreaza subiectul in cauza. Unirea punctelor duce la obtinerea profilului psihologic care trebuie interpretat. Atunci cand se lucreaza cu FPI-ul ne putem astepta in mod normal, la urmatoarea configuratie a profilului: Scala FPI 1 (nervozitate): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele: FPI 3, 4, 8, N si cu cote mici la FPI M. Scala FPI 2 (agresivitate): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele: FPI 4, 7, 9, E si M. Scala FPI 3 (depresie): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele: FPI 1, 4, 7, 8, 9 si cote mici la FPI M. Scala FPI 4 (excitabilitate): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele: FPI 1, 2, 3, 7 si N. Scala FPI 5 (sociabilitate): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele: FPI E si cote mici pe scala FPI 8. Scala FPI 6 (calm): apare ca fiind o scala independenta, ea nu coreleaza cu nici una dintre celelalte scale. Scala FPI 7 (dominare): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele: FPI 2, 3, 4, N. Scala FPI 8 (inhibitie): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele: FPI 1, 3, N si cote mici la FPI 5, M. Scala FPI 9 (sinceritate): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele: FPI 2, 3, N. Sacla FPI N (labilitate emotionala): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele: FPI 1, 2, 3, 4, 7, 8, 9 si cote mici la FPI M. Scala FPI M (masculinitate): cotele mari sunt asociate cu cote mici la la scalele: FPI 1, 3, 8 si N. Este necesar ca aceste date sa fie utilizate in interpretatrea profilului oricarui subiect, deoarece reflecta structura functionala a scalelor din componenta chestionarului, asa cum a rezultat ea din adaptarea la mediul socio-cultural romanesc.
4

Informatiile asupra validitatii chestionarului FPI se pot suplimenta cu date obtinute prin interpretarea corelatiilor cu variabilele altor chestionare, ca de exemplu CPI. DESCRIEREA SCALELOR FPI Descrierea porneste de la continutul itemilor si reda fidel trasaturile psihologice si nuantele acestora. Scalele standard ale FPI au denumirile de: scala FPI 1, FPI 2 etc. Denumirile adaugate in paranteza (nervozitate, agresivitate etc) si perechile de notiuni (ex: tulburat psihosomatic netulburat psihosomatic) sunt denumiri auxiliare care incearca sa dea un numitor comun modelului de itemi, acestea putand fi intelese ca moduri de etichetare foarte stricte. Scala FPI 1 : (nervozitate; tulburat psihosomatic-netulburat psihosomatic) se compune din 34 de itemi, dintre care unul este polarizat negativ. Valoarea mare de testare: semnifica tendinta spre acuze somatice, afectiuni de ordin vegetativ (circulatie, respiratie, tulburari motorii). Un scor ridicat la FPI 1 indica un subiect cu disconfort psihosomatic(tulburari de somn, dureri si stari generale proaste, fatigabilitate si fenomene de epuizare, neliniste, iritabilitate, metereopatie), cu o somatizare puternica a afectelor (starile de iritatie afectiva sunt insotite de tulburari vegetative si musculare intense). Valoarea mica de testare: subiectul in cauza nu acuza, sau prezinta tulburari minore psihosomatice, rezonanta afectiva scazuta cu concomitente somatice normale. La femei, media statistica de testare este mai mare decat la barbati (se inregistreaza scoruri mai ridicate). Valorile de testare mari in FPI 1 (r =0,40) coreleaza puternic cu FPI 3 (depresivitate), FPI 8 (retinere) si FPI 4 (irascibilitate). Interpretarea acestor dimensiuni ca nervozitate, trebuie sa accentueze caracterul subiectiv al tulburarilor psihosomatice relatate. Aceasta nervozitate poate fi o caracteristica de personalitate obisnuita sau consecinta unei boli organice. Scala FPI 2: (agresivitate; agresiv-spontan; imatur emotional-negativ; neagresiv-nestapanit) cuprinde 26 de itemi, dintre care doi negativi. Valoarea mare de testare: subiectul poate comite spontan acte de agresiune corporala, verbala sau imaginara. Reactioneaza afectiv fata de obiecte si animale. In relatiile cu oamenii are un comportament impulsiv (uneori agresiv), poate fi sadic, se bucura de raul altuia, face glume grosolane sau lipsite de sens si se amuza la glumele puerile. Este in general nestapanit, nelinistit, cu o pregnanta nevoie de schimbari, sete de aventura, tendinta spre exaltare (bucurie exacerbata). Reprezinta tabloul imaturitatii emotionale. Valoarea mica de testare: subiectul prezinta tendinte de agresiune spontana minime, stapanire de sine, comportare stabila si constienta, care-i confera trasaturi de om extrem de linistit. FPI 2 este independent de gradul de cultura, de numarul de locuitori ai comunitatii, de sex, dar nu si de varsta. Subiectii tineri prezinta valorile cele mai ridicate, pe cand cei in varsta, in special femeile in varsta prezinta valorile cele mai scazute. Valorile FPI 2 coreleaza pozitiv puternic cu valorile mari ale scalei FPI 9 (franchete, sinceritate), FPI 3 (depresie) si FPI 4 (irascibilitate).
5

Prin agresivitate nu trebuie sa intelegem ca valorile de testare mari denota neaparat manifestari agresive. Din cauza interdependentei relativstranse cu scala FPI 9 (franchete) se pot exprima prin valorile mari starea de dispozitie (disponibilitatepregatire), slabiciunile personale, afectele si, in mod special, tendintele agresive. Scala FPI 3: (depresie indispus, nesigur de sine - multumit, sigur de sine) cuprinde 28 de itemi, dintre care unul polarizat negativ. Valoarea mare de testare: subiectul are stari de indispozitie sau prezinta fluctuanta mare in dispozitii, prevaland insa starile depresive, tensionate, pesimiste. Asadar, individul este in general prost-dispus, fara vitalitate, epuizat, in parte iritabil, nemultumit, ursuz. Se mai caracterizeaza prin anxietate, sentimentul de pericol nedefinit, amenintator, singuratate , sentiment de apatie si de gol launtric, putere de concentrare redusa ; dus pe ganduri, adesea inutile, viseaza cu ochii deschisi; complexe de inferioritate adanc inradacinate, are vesnic probleme, mediteaza mult, apeleaza la autoagresiuni, are de multe ori sentimentul de culpa, de insuficienta (insatisfactie generala), isi face singur reprosuri. Valoarea mica de testare: subiectul are odispozitie echilibrata, este mai degraba pozitiv si relaxat, optimist, are putine griji; raport emotional bun cu ceilalti, capacitate de concentrare, siguranta de sine se simte in stare sa-si croiasca singur drum in viata si e multumit de soarta. Valoarea scalei de testare la FPI 3 este independenta de varsta, instructie scolara (grad de cultura), numar de locuitoridin localitatea in care domiciliaza si de sex. Valorile mari de test la FPI 3 sunt legate de valorile mari de la FPI 1 (nervozitate), FPI 2 (agresivitate), FPI 4 (emotivitate), FPI 8 (inhibitie) si FPI 9 (fire deschisa). Scala FPI 4: (emotivitate iritabil, usor frustrat calm, apatic) se compune din 20 itemi, dintre care unul este polarizat negativ. Valoarea mare de testare: subiectul prezinta stari de iritabilitate, este tensionat, susceptibil si emotiv, are toleranta redusa la frustrare (se simte deranjat, tulburat chiar de dificultati banale) este nerabdator si nelinistit. Devine usor irascibil si furios, apoi agresiv, amenintator (vorbe necugetate), actiuni de afect, afecte violente, este putin inhibat in afecte. Valoarea mica de testare: subiectul prezinta stari de impulsivitate si spontaneitate redusa, este calm, eventual apatic, sec si flegmatic in sine insusi, stapanit emotional si care poate fi incarcat, rabdator, are o toleranta mare la frustrare. Valoarea mare la testul FPI 4 nu depinde de sex, varsta, instructie si nr de locuitori. Valori maxime la FPI 4 sunt legate de valori maxime la FPI 3 (depresii), FPI 2 (agresivitate), FPI 1 (nervozitate), FPI 7 (tendinta de dominare) si FPI 9 (fire deschisa). Scala FPI 5: (sociabilitate, sociabil, vioi nesociabil, retras) cuprinde 28 de itemi, dintre care 16 sunt polarizati negativ. Valoarea mare de testare: subiectul prezinta dorinta si tendinta de a stabili noi contacte, este sociabil, leaga repede prietenii si are un cerc mare de cunostiinte; are voiciune, este intreprinzator, activ, comunicativ, vorbaret si prompt la replica.
6

Valoarea mica de testare: subiectul prezinta o dorinta redusa de contact si se multumeste cu propria persoana, evita contacte in anumite imprejurari, prefera sa fie singur, are un cerc redus de cunostinte, intra greu in relatii cu alte persoane (putin comunicativ), ciudat, retras, in anumite situatii teapan, distant, atitudine rezervata in raport cu alte persoane, putin intreprinzator, mai degraba taciturn. Valoarea mare la testul FPI 5 nu depinde de sex, varsta, grad de cultura sau numarul de locuitori ai domiciliului subiectului. Valori maxime la FPI 5 sunt legate de valori minime la FPI 8 (inhibitie), aflandu-se in corelatie negativa mare. Aceasta dimensiune interpretata drept caracter sociabilnu poate fi considerata la nivelul scalei FPI 8 fiindca aici tema principala o constituie dorinta si nevoia de a stabili contacte, in timp ce FPI 8 testeaza capacitatea de a stabili contacte si capacitatea de a actiona. Scala FPI 6: (caracter calm, cu sange rece, incredere in sine, bine dispus iritabil, ezitant) cuprinde 20 de itemi, nici unul nu este polarizat negativ. Valoarea mica de testare: subiectul prezinta iritabilitate, poate fi deceptionat si suparat usor, este susceptibil si descurajat, ia lucrurile prea in serios, se simte usor deranjat si pus intr-o situatie penibila, este ingrijorat, ezita, prefera sa astepte, nu-i plac hotararile si actiunile impulsive, este pesimist si descurajat in anumite situatii. Valoarea mare de testare: subiectul are incredere in sine, nu se abate din drumul sau, nu poate fi enervat usor, in anumite conditii este rabdator, darz si neclintit; buna dispozitie, optimism; nu-i plac disputele agresive. Este energic si ii place sa actioneze repede si eficient. Valoarea de testare la FPI 6 nu depinde de varsta, grad de cultura sau numarul locuitorilor, depinde insa de sex. Valorile maxime din FPI 6 sunt in legatura cu valorile negative la FPI 8. Scala FPI 7: (tendinta de dominare, reactiv, agresiv, stie sa se impuna fire care cedeaza, ponderat) cuprinde 20 de itemi, dintre care unul este polarizat negativ. Valoarea mare de testare: subiectul prezinta acte de agresiune reactiv fizice, verbale sau imaginare, stie sa-si impuna interesul propriu, conceptia egocentrica, atitudine de suspiciune si neincredere fata de ceilalti. Tinde spre o gandire autoritara, conformista. Este agresiv in limita formelor de convietuire in societate conventionale. Caracteristicile sale sunt: agresivitate reactiva, vina si pedeapsa, judecati morale conventionale. Valoarea mica de testare: subiectul prezinta tact si atitudine ponderata, este intelegator si maleabil, ii repugna comportarea agresiv militareasca, are o atitudine toleranta, mai degraba increzatoare, judecati morale diferentiate. Valoarea de testare a lui FPI 7 nu depinde de varsta si de numarul locuitorilor, este insa dependenta de sex si de gradul de cultura. Barbatii si subiectii care nu au decat scoala elementara prezinta valori ridicate. Valorile mari la FPI 7 sunt in legatura cu valorile mari de la FPI 4 (emotivitate). Scala FPI 8: (inhibitie; inhibat, in tensiune degajat, capabil de contacte) cuprinde 20 de itemi, dintre care 5 sunt polarizati negativ.
7

Valoarea mare de testare: subiectul prezinta timiditate, este stingher, inhibat in contact cu alte persoane, mai ales in colectivitate si in anumite situatii, incapabil de contact, sau cu un comportament anormal in situatii de contact; cu trac si neplaceri fizice inaintea anumitor ocazii sau emotii (neliniste, tremuraturi, i se inmoaie genunchii, paloare sau roseata, se balbaie, are tulburari digestive), putere de actiune redusa, este nesigur in luarea unor hotarari, nu este dispus sa lupte pentru realizarea celor propuse, este fricos si foarte iritat cand se stie observat. Valoarea mica de testare: subiectul prezinta dezinvoltura, este sigur pe sine, increzator in propriile puteri, independent de alte persoane, actioneaza hotarat si este capabil de contacte, prezinta putine fenomene fizice, datorate tensiunii psihice. Are o participare fizica redusa la afect, disponibilitate pentru actiune, capabil de abnegatie, dispus sa experimenteze, intreprinzator. Valoarea testului FPI 8 nu depinde de varsta si grad de cultura, dar este influentata de sex. Femeile prezinta valori mai mari. Valorile mari de testare la FPI 8 sunt in legatura cu valorile mari de la FPI 3 (depresie) si FPI 1 (nervozitate) si sunt legate de valori minime la FPI 5 (caracter sociabil) si FPI 6 (caracter calm). Scala FPI 9 (fire deschisa, autocritic fire inchisa, fara simt autocritic) Valoarea mare de testare: subiectul recunoaste micislabiciuni si defecte pe care le are, probabil fiecare. Autocritic, are in anumite imprejurari o atitudine dezinvolta. Valoarea mica de testare: subiectul tine sa disimuleze mici slabiciuni si defecte, vrea sa produca o impresie buna; este lipsit de sinceritate si de spirit autocritic, in anumite situatii manifesta o atitudine de automultumire, sau o atitudine inchistata. Valoarea testului FPI 9 nu depinde de gradul de cultura, dar depinde de sex si mai ales de varsta subiectului. Tinerii prezinta in acest caz valori mai scazute. Valoarea mare de testare la FPI 9 este legata de valori mari obtinute la FPI 2 (agresivitate), FPI 3 (depresie) si FPI 4 (emotivitate). Se poate presupune ca valori extreme de testare la FPI 9 duc la o denaturare a informatiei.
DESCRIEREA SCALELOR SUPLIMENTARE Scala FPI E: (extraversiune- introversiune) cuprinde 34 de itemi, dintre care 5 polarizati negativ. Itemii provin din cinci scale FPI, mai ales din FPI 5 si FPI 2. Valoarea mare de testare: subiectul prezinta sociabilitate, nevoie de contact, cauta si este capabil de a stabili contacte, leaga usor prietenii, este degajat, vioi, impulsiv, vorbaret, ii plac variatia si divertismentul; activitate si emotivitate; intreprinzator, domina, da tonul, este capabil sa impuna; in anumite situatii este nestapanit (excitabil). Valoarea mica de testare: subiectul prezinta nesociabilitate, prefera sa fie singur, leaga greu prietenii, se multumeste cu sine insusi, are nevoie redusa de contact; calm si rezervat, putin intreprinzator, constant (egal), stapanit, pasiv, putin comunicativ, evita sa fie in centrul atentiei, vrea sa fie lasat in pace. Valoarea de testare la FPI E nu depinde desex, de gradul de cultura sau de numarul locuitorilor, depinde in schimb de varsta. Subiectii tineri au valori ridicate fata de cei varstnici. Valorile de testare FPI E si FPI N nu depind statistic si empiric unele
8

de celelalte, ele se afla insa intr-o dependenta matematica din cauza valorificarii duble de itemi. Scala FPI N: (labilitate emotionala stabilitate emotionala) cuprinde 24 de itemi, dintre care trei sunt polarizati negativ. Itemii provin din patru scale FPI, mai ales din FPI 3 si FPI 4. Valoarea mare de testare: subiectul prezinta indispozitie, sau dispozitie labila, preponderent depresiv, trist, apasat, lipsit de vlaga, prost dispus, iritabilitate; usor de lezat, violent, susceptibil, morocanos, usor agitat, suparacios, mereu in tensiune; meditari inutile, dus pe ganduri, atentie usor de distras, viseaza cu ochii deschisi, are griji, sentimente de vinovatie, dificultati de contact, se simte adesea gresit inteles si nedreptatit, in anumite imprejurari este apatic. Valoarea mica de testare: subiectul prezinta o dispozitie stabila si echilibrata, pozitiv, degajat, bine dispus, stapanit, rabdator, calm, linistit; siguranta de sine, putine griji sau sentimente de culpabilitate, capacitate de concentrare, netulburat emotional. Valoarea de testare la FPI N nu depinde de varsta, grad de cultura, numarul locuitorilor, sex. Valorile FPI N si FPI E nu sunt matematic sau statistic dependente. Valorile de testare mari la FPI N se afla in legatura vadita cu valorile minime la FPI M (masculinitate). Scala FPI M: (masculinitate feminitate) cuprinde 26 de itemi, dintre care 14 sunt polarizati negativ. Itemii provin din 7 scale FPI, mai ales din FPI 1 si FPI 8. Valoarea mare de testare: subiectul se impune activ in anumite situatii, constient de sine, intreprinzator, optimist, gata de a actiona, dispozitie echilibrata, putine neplaceri fizice, fara trac sau tulburari psihosomatice generale. Valoarea mica de testare: subiectul prezinta o atitudine de rezerva, timid, in anumite situatii inhibat, abatut, usor descurajat si dezamagit, putin optimist, neincredere in sine, neplaceri fizice, tulburari psihosomatice generale, in special pulsul neregulat, ameteli, maini si picioare reci, constipatie, sensibilitate la lumina si zgomot, genunchi moi la emotii si neliniste fizica, trac, adeseori obosit, epuizat, sensibil la schimbarile atmosferice. Valoarea de testare la FPI M nu depinde de varsta, gradul de cultura si numarul locuitorilor, dar depinde de sex. Barbatii au valori mai ridicate decat femeile. FPI M depinde matematic de FPI E dar nu depinde matematic de FPI N. Exista o legatura empirica intre FPI M si FPI N (labilitate emotionala). Valori ridicate la FPI M determina valori scazute la FPI N. GRILA CU ITEMII DE CORECTIE LA SCALELE FPI Scala FPI 1: (nervozitate; tulburat psihosomatic-netulburat psihosomatic) 34 itemi DA: 8, 9, 10, 16, 21, 22, 27, 31, 37, 38, 42, 43, 48, 49, 54, 63, 67, 79, 80, 81, 104, 110, 112, 116, 126, 127, 153, 154, 159, 160, 170, 196, 197. NU: 91. Scala FPI 2: (agresivitate; agresiv-spontan; imatur emotional-negativ; neagresiv-nestapanit) 26 itemi
9

DA: 18, 25, 45, 58, 59, 64, 68, 84, 93, 96, 95, 114, 123, 128, 139, 145, 165, 169, 171, 182, 192, 208, 212. NU: 119, 185. Scala FPI 3: (depresie indispus, nesigur de sine - multumit, sigur de sine) 28 itemi DA: 6, 30, 39, 41, 52, 55, 56, 60, 77, 88, 89, 103, 108, 130, 138, 140, 147, 152, 157, 158, 164, 177, 187, 189, 193, 205, 206. NU: 178. Scala FPI 4: (emotivitate iritabil, usor frustrat calm, apatic) 20 de itemi DA: 11, 17, 44, 46, 105, 122, 133, 136, 146, 149, 155, 162, 163, 175, 191, 194, 200, 203, 210. NU: 61. Scala FPI 5: (sociabilitate, sociabil, vioi nesociabil, retras) 28 itemi DA: 26, 34, 62, 85, 98, 102, 120, 172, 174, 181, 186, 199. NU: 3, 7, 13, 14, 20, 40, 73, 100, 117, 125, 134, 142, 176, 180, 188, 211. Scala FPI 6: (caracter calm, cu sange rece, incredere in sine, bine dispus iritabil, ezitant) 20 itemi DA: 4, 24, 36, 57, 71, 74, 75, 99, 106, 118, 132, 156, 166, 167, 173, 198, 201, 204, 207, 209. NU: * Scala FPI 7: (tendinta de dominare, reactiv, agresiv, stie sa se impuna fire care cedeaza, ponderat) 20 itemi DA: 23, 28, 29, 32, 33, 50, 51, 69, 70, 76, 78, 82, 92, 115, 131, 150, 161, 183, 184. NU: 5. Scala FPI 8: (inhibitie; inhibat, in tensiune degajat, capabil de contacte) 20 itemi DA: 15, 19, 35, 53, 72, 87, 107, 111, 135, 137, 143, 144, 148, 151, 202. NU: 65, 86, 90, 124, 129. Scala FPI 9 (fire deschisa, autocritic fire inchisa, fara simt autocritic) 14 itemi DA: 12, 47, 66, 83, , 97, 101, 169, 113, 121, 141, 168, 179, 190, 195. NU: * Scala FPI E: (extraversiune- introversiune) 34 itemi DA: 25, 34, 57, 62, 85, 86, 98, 102, 105, 120, 122, 123, 139, 165, 172, 181, 199. NU: 3, 20, 26, 117, 134, 142. Scala FPI N: (labilitate emotionala stabilitate emotionala) 24 itemi DA: 30, 41, 52, 55, 56, 89, 103, 113, 138, 140, 152, 155, 157, 158, 163, 164, 168, 175, 189, 194, 200. NU: 61, 99, 106. Scala FPI M: (masculinitate feminitate) 26 itemi DA: 25, 33, 59, 64, 98, 121, 124, 129, 167, 178, 198,207. NU: 9, 14, 27, 37, 81, 87, 127, 143, 144, 147, 148, 151, 196, 197.
10

INSTRUCTIUNI: Veti gasi n paginile urmatoare o serie de afirmatii asupra anumitor forme de comportament, atitudini, interese. Puteti raspunde la fiecare fie cu DA, fie cu NU, ncercuind varianta de raspuns pe care o preferati pe foaia de rtspuns. Nu exista raspunsuri bune sau proaste, pentru ca fiecare om are dreptul la opinii personale. Raspundeti, va rugam, asa cum se potriveste cel mai bine felului dumneavoastra de a fi. Atentie, va rugam, la urmatoarele puncte: 1. nu reflectati mai nti care raspuns ar putea sa faca cea mai buna impresie, ci raspundeti asa cum este valabil pentru dvs. Multe ntrebari vor parea foarte personale, iar raspunsurile dvs sunt absolut confidentiale. 2. nu reflectati timp ndelungat asupra unei ntrebari, ci dati raspunsul care va vine n minte imediat. Bifati rapunsul pe care l socotiti cel mai potrivit n cazul dvs.

11

NTREBARI: 1. Am citit indicatiile si sunt gata sa raspund sincer la fiecare ntrebare. 2. Ies seara cu placere la plimbare. 3. Leg prietenii cu dificultate. 4. ntotdeauna sunt bine dispus. 5. Ripostez daca cineva ma loveste. 6. Am adesea vise pe care nu le uit cu usurinta. 7. Daca vreau sa fac cunostinta cu cineva mi vine greu sa gasesc tema de conversatie potrivita. 8. Am frecvent dureri de cap. 9. De multe ori inima mea bate mai repede, pare ca se opreste sau bate neregulat. 10. Uneori, simt bataile inmii pna sus n gt. 11. mi pierd repede calmul, dar ma linistesc tot att de repede. 12. Uneori rd la o gluma indecenta. 13. Daca vreau sa aflu ceva caut mai curnd ntr-o carte dect sa ntreb pe cineva. 14. Chiar daca sunt mpreuna cu altii, ma simt adesea singur. 15. Ma nrosesc, sau palesc usor. 16. Simt de multe ori ca mi vjie urechile. 17. Pot sa ma nfurii uneori att de tare nct mi vine sa sparg ceva. 18. Sincer vorbind mi face uneori placere sa chinui pe altii. 19. Ma simt jenat daca lumea ma priveste insistent pe strada sau ntrun magazin. 20. Nu particip cu placere la reuniuni mari (petreceri, festivitati publice). 21. n situatii de stres simt de multe ori o pulsatie puternica n artere. 22. Am de multe ori ntepaturi n piept. 23. Dac cineva mi-a fcut o nedreptate, i doresc o pedeaps usturtoare. 24. Cred c trebuie s se rsplteasc rul cu binele, i eu acionez n acest sens. 25. Am fcut de multe ori, numai din plcere, ceva periculos. 26. Sunt mai ntreprinztor dect cei mai muli cunoscui de-ai mei. 27. mi vine uor ameeal i vd negru naintea ochilor, dac m ridic brusc din poziia culcat. 28. Dac cineva din cercul meu de prieteni este jignit, atunci am grij ca, mpreun cu ceilali prieteni s-l pedepsim pe cel vinovat. 29. Un cine care nu ascult, merit s fie btut. DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU
12

30. Visez adesea cu ochii deschii, peste zi. 31. M simt uneori cuprins de valuri de cldur in mod inexplicabil. 32. Cu oamenii care se poart mai prietenos dect m atept, m port prudent. 33. Dac trebuie s recurg la fora fizic pentru a apra dreptul meu, aa fac. 34. Pot s nveselesc repede o companie plicticoas. 35. M fstcesc uor. 36. Nu m supr dac alii critic ceva legat de persoana sau de munca mea. 37. Chiar pe vreme cald mi simt minile i piciorele reci. 38. Am frecvent furnicturi, nepturi n brae i picioare, sau m simt slbit (din punct de vedere al forei). 39. ntre alte persoane i mine exist frecvent deosebiri de preri. 40. n relaiile cu alte pesoane sunt nendemnatic. 41. De multe ori m simt nefericit, fr un motiv clar. 42. Simt nevoia s trag aer n piept n situaiile enervante. 43. Am de multe ori sentimentul c a avea un nod n gt. 44. Dac m nfurii mi descarc nervii cu plcere n activiti fizice, ca btutul covoarelor, de exemplu. 45. n copilrie am chinuit cu plcere pe alii, ca de exemplu, rsucirea braelor, trasul de pr etc. 46. Din cnd n cnd mi pierd rbdarea i devin furios. 47. Cteodat sunt plin de energie, iar alteori, nu m pot hotr s fac ceva constructiv. 48. Simt de multe ori c nu am aer suficient, fr s fi svrit o munc grea. 49. Am de multe ori sentimentul de sufocare, mai ales n situaii stresante. 50. Cnd mi se face o nedreptate, mi imaginez ct de ru ar trebui s le mearg celor care mi-au fcut ru. 51. Dac m enervez o musc, nu sunt mulumit dect dup ce am prins-o. 52.Am cteodat un sentiment de neparticipare i de gol interior. 53. Ezit s intru singur ntr-o ncpere n care sunt deja adunai mai muli oameni care se cunosc. 54. mi simt frecvent gura uscat. 55. Am comis multe erori n via. 56.Am de multe ori sentimentul c alii rd de mine. 57. mi fac plcere sarcinile care cer aciune rapid. 58. M simt aproape tot timpul nfometat. 59. Am ntlnit oameni care m-au enervat att de mult nct s-a ajuns la btaie.

DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA

NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU
13

60. Dac privesc napoi, la cte am ntmpinat, nu sunt mulumit cu soarta mea. 61. n general sunt linitit i greu de enervat. 62. ntre oameni amuzani m pot manifesta natural i fr greutate. 63. Am frecvent lips de poft de mncare. 64. n copilrie mi plcea s aud c un alt copil a luat btaie de la prini sau de la profesori. 65. De obicei pot s m hotrsc repede i iau hotrri bune. 66. Nu spun ntotdeauna adevrul. 67. Am un stomac sensibil (dureri gastrice, senzaie de greu n stomac sau de apsare). 68. Simt cteodat atta ur pentru cineva, nct i doresc moartea. 69. Un cal care nu trage bine trebuie s simt biciul. 70. Deviza mea este: Nu te ncrede niciodat n strini. 71. n privina trecutului nu-mi fac probleme. 72. Mai degrab sunt un om fricos. 73. n cltorii mai degrab privesc peisajul, dect s vorbesc cu cei care m nsoesc. 74. Dac odat ceva merge prost acest lucru nu m afecteaz prea tare. 75. Nu pot gsi motive ntemeiate care s m determine s bat pe cineva. 76. Aproape n fiecare sptmn ntlnesc pe cineva pe care nu pot s-l sufr. 77. Fac multe lucruri pe care apoi le regret. 78. Unui om care mi-a fcut o rutate i doresc o pedeaps usturtoare. 79. Am frecvent senzaia de grea sau de vrsturi. 80. M simt frecvent balonat la stomac. 81. Sufr frecvent de constipaie. 82. Dac cineva a fcut ceva ru prietenului meu, sunt alturi de el pentru a-i plti cu aceeai moned. 83. De multe ori am ntrziat la o ntlnire sau la coal. 84. Am chinut, sincer vorbind, multe animale. 85. Dac ntlnesc n mod neateptat un prieten vechi, mi vine s-l strng n brae. 86. Dac la cantin (restaurant) mi se servete mncare proast, a face reclamaie. 87. n situaii de stres sau de enervare apare nevoia de a merge la toalet. 88. Cteodat sunt posomort fr a ti cu adevrat de ce. 89.Adesea sunt stul de toate. 90. Eu acionez repede si sigur.

DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA

NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU
14

91. Cnd merg s m culc, adorm de regul n cteva minute. 92. Dac cineva ip la mine, ip i eu la fel. 93. mi face plcere s scot n relief greelile altora. 94. De obicei nu pot s-mi stpnesc pornirile de a-i face pe alii s sufere. 95. mi imaginez uneori c adeversarilor mei li se ntmpl ceva ru. 96. Dac suntem mai muli, m cuprinde adesea plcerea pentru ieiri grosolane, vulgare. 97. Uneori spun cte o minciun. 98. Am participat activ la organizarea unui grup (de orice fel). 99. Exist puine lucruri care s m irite sau s m supere. 100. Privesc de multe ori de o parte i de alta a strzii, pentru a evita ntlnirea cu cineva. 101. Din cnd n cnd m dau mare (fac pe grozavul). 102. Sunt o fire destul de vioaie. 103. M ndoiesc cteodat dac oamenii cu care vorbesc sunt cu adevrat interesai de ceea ce am de spus. 104. Cteodat, n situaii de stres mi apar pete roii pe fa sau pe gt. 105. Cnd sunt ntr-adevr furios, m aflu n situaia de a lovi pe cineva. 106. Dac cineva m tratez urt, nu m enerveaz acest lucru i nu sunt suprat n continuare. 107. mi vine greu s susin o prere diferit de cea a cunoscuilor mei. 108. M enerveaz uneori eventualitatea de a avea ghinion. 109. Nu pot s sufr multe persoane pe care le cunosc. 110. Corpul meu se poate destinde (relaxa) rareori cu totul. 111. Se ntmpl ca n anumite situaii s m blbi puin. 112. Minile mele tremur adesea (de exemplu la aprinderea unei igri, sau la folosirea unei ceti). 113. De multe ori am gnduri de care ar trebui s m ruinez. 114. Nu tiu de ce, dar cteodat a vrea s distrug ceva (s fac ndri). 115. M lintete de multe ori vestea c oamenilor antipatici mie le merge ru. 116. Adesea mi mic minile i piciorele agitat, dac sunt nelinitit. 117. mi place mai mult s practic un hobby (activitate plcut pentru mine n timpul liber) dect s fiu ntr-o societate vesel. 118. Fac parte din categoria oamenilor care iau, n general, lucrurile uor. 119. De cele mai multe ori mi vine uor s m concentrez la munca mea.

DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA

NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU
15

120. Nu m-ar stnjeni cu nimic s rog oamenii s doneze bani sau bunuri pentru un scop bun. 121. Comportarea mea este, de cele mai multe ori mai bun n societate dect acas. 122. mi scap des observaii sau aprecieri pe care ar fi fost mai bine s nu le spun. 123. A practica cu plcere o profesiune care ar aduce cu sine mult variaie i cltorii, chiar dac aceasta ar nsemna mai mult nesiguran. 124. Dac m-am comportat nendemnatic (stngaci) ntr-o societate, pot s uit repede, aceasta nu o pun la inim. 125. Am doar civa prieteni buni, despre care pot spune cu adevrat acest lucru. 126. Uneori am ticuri nervoase involuntare (tresriri, micri involuntare). 127. n anumite momente, sau chiar n general, sunt sensibil la lumin i zgomot, astfel nct lumina puternic, sau culorile tari, sau anumite zgomote puternice mi dau o senzaie dureroas fizic. 128. Dup o petrecere, am adesea dorina de a supra, mpreun cu prietenii mei pe ali oameni. 129. Cred c a putea deveni un vntor pasionat. 130. Dac te gndeti la ntreaga suferin de pe pmnt, ntr-adevr poi s-i doreti s nu te fi nscut. 131. Cine m insult i-a fcut rost de o palm. 132. Micile necazuri, sau tulburri nu m scot din srite. 133. Dac sunt furios, spun lucruri necuviincioase. 134. n societate, sau la festiviti publice stau mai degrab n planul secund. 135. n prezena unor oameni nsemnai, superiori mie, devin uor jenat. 136. Adesea nu pot s-mi stpnesc suprarea, mnia, furia. 137. Nu-mi place dac oamenii m privesc n timp ce muncesc. 138. Adesea visez, peste zi, la lucruri pe care nu le pot realiza. 139. A locui cu mai mult plcere ntr-un ora mare, agitat, dect ntr-un sat linistit. 140. Cteodat mi fac extrem de multe griji pentru ceva care, n realitate nu este att de important. 141. De multe ori amn ceva ce ar trebui fcut imediat. 142. Nu este felul meu s spun glume i ntmplri amuzante (bancuri, anecdote). 143. Tresar uor dac ceva se mica repede sau dac cineva mi se adreseaz n mod neateptat. 144. ncep s tremur dac sunt speriat, suprat, enervat; sau mi se

DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA

NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU
16

nmoaie genunchii. 145. mi face plcere s decapitez flori cu un b. 146. Greutile zilnice mi tulbur adesea linitea. 147. Exist momente n care sunt cu totul trist, mhnit, deprimat. 148. n faa unor ntmplri neateptate simt c mi arde faa i am nelinte corporal. 149. Fac parte, din pcate, din categoria oamenilor care se nfurie uor. 150. Am aparinut nainte unui grup solidar n orice situaie. 151. mi vine greu s vorbesc, sau s susin o lucrare n faa unui grup mare de oameni. 152. Dipoziia mea se schimb frecvent. 153.Obosesc mai repede dect ceilali oameni. 154. M resimt organic dac m supr sau m necjesc foarte tare. 155. mi pierd uor calmul dac sunt provocat. 156. Prefer s acionez, dect s-mi furesc planuri. 157. Sunt adesea incomodat de gnduri inutile, care mi trec frecvent prin cap. 158.Cu adevrat, familia i cunoscuii mei m neleg greu. 159. Eu am dificulti s adorm i nu am un somn profund. 160.Organismul meu are nevoie de mai mult de 8 ore de somn pentru a se reface. 161. Sunt attea lucruri pentru care trebuie s te necjeti! 162. Proferez adesea ameninri la care nu m gndesc serios, de fapt. 163. Spun frecvent lucruri negndite pe care le regret apoi. 164. M gndesc mult la viaa mea de pn acum. 165. Fac cu plcere o glum nevinovat altor persoane. 166. De cele mai multe ori privesc cu ncredere n viitor. 167. Chiar dac toi urzesc mpotriva mea, privesc cu ncredere n viitor. 168. Cteodat sunt posac (mbufnat, ursuz) i ru dispus. 169. Visez destul de des. 170. Dimineaa, dup trezire, m simt de multe ori nc un timp, obosit, zdrobit, drmat. 171. mi bat joc cu plcere de ali oameni. 172. Am aproape ntotdeuna un rspuns potrivit situaiei. 173. Chiar dac ceva m scoate tare din srite, m lintesc de cele mai multe ori repede. 174. n aciuni colective preiau cu plcere conducerea. 175. Adesea m enerveaz pre repede cineva. 176. Nu m ntlnesc cu plcere cu oameni pe care nc nu-i cunosc prea bine.

DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA

NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU
17

177. Adesea sunt aa de ru dispus nct nu vreau s tiu de nimeni. 178. M simt pregtit pentru via i greutile ei. 179. Fiind copil, am umblat cteodat pe furi la borcanul cu dulcea. 180. Mi-e greu s ctig ali oameni de partea mea. 181. M consider mai degrab vorbre. 182. Uneori mi place s jignesc oameni pe care i iubesc. 183. Mai bine s zdrobeti cuiva nasul, dect s fii fricos. 184. mi fierbe sngele n vine dac m pclete cineva. 185. Am nclinaie ctre o mare continciozitate. 186. mi place ca ali oameni s cunoasc opinia mea. 187. Uneori, fr motive ntemeiate, am sentimentul unui pericol iminent. 188. Am tendina s nu vorbesc cu oamenii, pn cnd acetia nu mi se adreseaz. 189. Adesea m pierd n gndurile mele. 190. Uneori simt bucurie la paguba altora. 191. Adesea ma necjesc prea repede din cuza altora. 192. Vorbesc cteodat despre lucruri din care nu neleg nimic. 193. Simt adesea c nu duc un mod de via corect. 194. M simt adesea ca un butoi cu pulbere gata s explodeze. 195. Manierele i obiceiurile mele de comportare n timpul mesei, acas, sunt mai puin ngrijite dect n societate. 196. M simt adesea ostenit, extenuat. 197. Organismul meu reacioneaz fr echivoc la schimbrile de clim sau temperatur. 198. Eu trec rar prin stri de apsare, deprimare, nefericire. 199. mi face atta plcere s vorbesc cu ali oameni, nct folosesc orice ocazie pentru a vorbi cu o persoan strin, necunoscut. 200. Sentimentele mele sunt uor de jignit. 201. Dimineaa, cnd m scol, sunt ntr-o dispoziie foarte bun, care m face s cnt sau s fluier. 202. La hotrri importante m simt nesigur, chiar dup un timp lung de gndire. 203. Am tendina ca, la o disput, s vorbesc mai tare dect de obicei. 204. Nu m afecteaz dac se rde de mine. 205. Cred uneori c nu sunt bun de nimic. 206. M nelinitete ce ar putea s cread alii despre mine. 207. Trec destul de uor peste decepii. 208. mi muc des buzele, sau mi rod unghiile degetelor. 209. Mai bine cedez dect s m cert din aceast cauz. 210. mi amintesc c am fost odat att de furios, nct am luat primul obiect la ndemn i l-am spart sau l-am rupt.

DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA

NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU
18

211. M simt cel mai fericit atunci cnd sunt singur. 212. Cteodat mi este ntr-adevr dor de o emoie.

DA DA

NU NU

Nr. Crt. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 1 1 1 2 3 3 4 4 4 5 5 5 6 6 6 6 7 7 7 8 8 8 8 2 1 1 1 2 3 3 3 4 4 5 5 6 6 6 6 7 7 7 8 8 9 9 3 1 2 2 2 3 3 3 4 4 4 4 5 5 5 6 6 6 6 7 7 7

Note in stanine scala F.P.I Barbati 15-30 ani 4 1 1 1 2 3 4 4 5 5 5 5 6 6 6 7 7 7 8 8 9 9 5 6 1 1 1 2 2 3 3 4 4 5 5 5 6 6 7 7 8 9 9 7 1 2 3 3 4 4 4 5 5 5 6 6 7 7 8 8 9 9 9 8 1 1 2 3 3 4 4 5 5 5 6 6 7 7 8 9 9 9 9 9 E N 1 1 2 2 3 3 3 4 4 4 4 5 5 5 6 6 7 8 8 9 9 9 M

1 1 2 2 3 3 3 3 4 4 5 5 5 5 6 6 6 7 7

1 2 2 2 2 3 3 4 5 6 7 9

1 1 2 3 3 3 4 4 4 5 5 5 6 6 7 7 8 8 9

1 1 1 2 2 3 3 4 5 5 6 6 7 7 8 8
19

22 23 24 25 26 27 28 29 30

8 9 9 9 9

9 9

8 8 9 9 9

8 8 8 9 9

9 9

9 9

Nr. Crt. 0 1 2 3 4 1 1 1 2 3 3 2 1 2 3 4 4 3 1 2 2 3 3

Note in stanine scala F.P.I Barbati 31-50 ani 4 1 1 2 3 3 5 6 7 8 1 2 3 3 9 E 1 1 1 2 N 1 1 2 2 3 M

1 1 1

1 1 2

1 1 3

1 1 2

1
20

5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

4 4 5 5 5 5 6 6 6 6 7 7 7 7 8 8 8 9 9 9 9 9 9

5 5 6 6 6 7 7 7 7 8 8 9 9 9 9

4 4 4 5 5 5 6 6 6 6 6 7 7 7 8 8 8 8 9 9 9 9 9 9

4 4 4 5 5 6 6 6 7 7 7 8 9 9 9

2 2 2 3 3 3 4 4 4 5 5 5 6 6 6 6 7 8 8 9 9 9

2 2 3 3 4 4 5 5 6 6 7 7 8 9 9

4 4 5 5 6 6 6 7 7 7 8 9 9 9

4 4 5 5 6 6 6 7 7 7 8 8 9 9

3 3 3 4 5 5 6 7 8 9

3 3 4 4 4 5 5 5 6 6 7 7 7 8 9 9 9

3 4 4 4 5 5 5 6 6 6 7 7 8 8 8 8 9 9 9

1 1 1 2 2 2 3 4 4 5 5 8 6 7 7 8 9 9

21

Nr. Crt 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 1 1 1 2 3 3 4 4 5 5 5 5 6 6 6 6 6 7 7 7 7 8 8 8 8 8 8 8 9 9 9 2 1 2 3 4 5 6 6 7 7 7 7 8 8 9 9

Note in stanine scala F.P.I Barbati peste 51 ani 3 4 5 6 7 8 9 E 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 1 1 2 1 1 3 3 1 2 3 1 1 3 3 1 2 3 4 2 2 4 4 2 2 3 4 3 2 4 4 2 3 4 5 3 3 5 4 3 3 4 5 4 3 5 4 3 4 5 6 4 4 5 5 3 4 6 6 5 4 5 5 4 4 6 6 6 4 5 5 4 4 6 7 6 5 6 6 4 4 7 7 7 5 6 6 5 5 8 8 8 6 6 6 5 5 8 8 9 6 6 7 6 6 8 9 7 7 7 6 7 9 9 7 7 8 6 7 9 9 7 7 8 6 8 9 8 7 9 7 8 8 8 9 7 9 9 8 7 9 8 8 8 8 9 9 9 9 9 9

N 1 1 2 3 3 3 4 4 4 5 5 5 6 6 6 6 7 7 7 8 8 9 9 9

1 1 1 1 2 2 3 3 4 4 5 5 6 6 7 7 8 9 9 9

22

30

nr Crt. 1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 2 1 1 2 3 3 4 4 5 5 6 6 6 7 7 3

1 2 2 2 3 3 3 4 4 4 5 5

1 1 2 3 3 3 4 4 4 4 5 5

Note in stanine scala F.P.I Femei 15-30 ani 4 5 6 7 8 9 E 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 2 2 3 1 1 1 3 1 2 4 2 1 2 3 1 3 4 2 1 2 4 2 3 5 3 2 3 4 2 4 5 3 3 3 4 3 4 6 4 4 3 5 3 5 6 4 4 4 5 4 5 7 4 5 4 5 4 6 7 5 5 5 6 4 6 8 6 6 5 6 5 7 8 6 7 5

M 1 1 1 2 2 3 3 4 5 5 6 6 6
23

1 1 2 3 3 3 4 4 5 5 5

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

5 6 6 6 6 7 7 7 7 8 8 8 8 8 9 9 9 9

7 8 8 8 8 9

5 5 6 6 6 6 7 7 7 8 8 8 9 9

6 7 7 8 8 9

5 5 5 6 6 7 7 7 8 8 9 9 9

7 8 8 9 9 9

9 9 9

6 7 7 7 8 9

6 6 7 8 8 9 9 9 9

5 6 6 6 7 7 7 8 9 9 9

7 7 8 8 9 9 9 9

24

Nr. Crt.

Note in stanine scala F.P.I Femei 31-50 ani

25

1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32

1 1 1 2 2 3 3 3 4 4 4 4 5 5 5 6 6 6 7 7 7 7 7 8 8 8 9 9 9 9 9

2 1 1 3 4 5 5 6 6 7 7 8 8 9 9 9 9 9 9

3 1 1 2 2 3 3 4 4 4 4 5 5 5 5 6 6 6 6 7 7 7 8 9 9 9

4 1 1 2 2 3 3 4 4 4 5 5 5 6 6 7 7 8 8 9 9

5 1 1 1 2 2 2 3 3 4 4 4 4 5 5 5 6 6 6 6 7 7 8 8 9 9

6 1 1 1 2 2 3 3 4 4 5 5 5 6 6 7 7 8 8 9 9

7 1 2 3 3 4 4 5 5 6 6 7 7 8 8 9 9

1 2 2 3 3 4 4 4 4 5 5 6 6 6 7 8 9 9 9

1 1 2 3 3 4 5 5 6 7 8 9 9

E 1 1 1 2 2 3 3 4 4 4 5 5 6 6 6 7 7 8 8 9 9 9

N 1 1 1 2 3 3 3 4 4 4 5 5 5 6 6 6 6 7 7 8 9 9

M 1 1 1 2 3 3 4 4 5 5 6 6 7 7 7 8 8 9 9 9

26

Note in stanine scala F.P.I Femei peste 51 ani Nr. Crt. 1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 1 1 2 2 2 2 3 3 3 4 4 4 4 5 5 5 5 6 6 7 2 1 3 4 5 5 6 7 7 8 8 8 9 9 9 3 4 1 1 2 2 3 3 4 4 4 5 5 5 6 6 6 7 7 8 9 9 9 5 1 1 2 2 2 3 3 4 4 4 5 5 5 6 6 6 6 7 7 8 6 7 1 1 2 3 4 4 5 5 6 6 7 7 8 8 9 9 8 1 1 1 2 3 3 4 4 4 5 5 5 6 6 7 7 8 8 9 9 9 E N 1 1 1 2 3 3 3 4 4 4 5 5 5 6 6 6 7 7 7 8 M

1 1 2 2 3 3 4 4 4 5 5 5 5 6 6 6 6 7 7

1 1 2 3 3 4 4 5 5 5 6 6 6 7 8 9 9

1 2 3 3 4 5 5 6 6 7 8 9 9

1 2 3 3 4 4 5 5 5 6 6 7 7 7 8 9 9 9 9

1 2 2 3 4 4 5 5 6 6 6 7 7 8 8 9 9

27

21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33

7 7 7 8 8 8 8 8 8 9 9 9 9

8 8 8 8 8 9 9

8 9 9

8 9 9 9

28