Guvernan i Mondializare

Conceptul de guvernan, ca reglare a reelelor complexe de orice fel, se refer la toate mecanismele aflate n funciune (ntreprinderi i alte organizaii, state, ansambluri de state ...), care nu sunt articulate n jurul unei uniti centrale de decizie, dar care fac s intervin aranjamente de coordonare ad-hoc i cu geometrie variabil att n timp, ct i n spaiu. O naiune viabil presupune i existena unui anumit tip de ordine, o form de guvernmnt. Instituiile existente ntr-o democraie viabil contribuie, la rndul lor, la susinerea democraiei n societatea respectiv. Astfel, Uniunea European, Organizaia Tratatului Atlanticului de Nord sunt sisteme economice, politice, aflate n relaie cu celelalte sisteme ale unui stat naional, luat ca entitate singular; raportate la sistemul social global, astfel de organizaii suprastatale reprezint subsisteme, cu implicaii asupra modului de funcionare a acestuia din urm, a sistemului global. Aceasta nseamn c orice schimbare petrecut ntr-un anumit sector al sistemului global determin transformri n toate subsistemele componente, aa cum transformrile de la nivelul subsistemelor determin modificri ale profilului sistemului global. Globalizare este un proces pe ct de complex, pe att de uimitor prin faptul cmizeaz n acelai timp att pe unire, ct i pe diviziune. Se pune problema acum pe abordarea raportului global local la nivelul fiecrui stat n parte, dar i la nivel internaional. Odat cu asimilarea noastr n marea societate global, se pune problema meninerii posibilitii de a lua decizii doar la nivel local, izolat, la nivel de comuniti sau societi. Cu siguran, nicio entitate social nu se poate sustrage acestui proces care globalizeaz atitudini, comportamente, moduri de a gndi, de a crea faptele, stiluri de via ale comunitilor, ale fiecrui individ luat n parte, ca entitate singular, dar care i desfoar existena ntr-un cadru social. Fiind un fenomen ce se desfoar la timpul prezent i se ntampl cu noi, acum, globalizarea ridic multiple analize i ntrebri de substrat. Acest concept al globalizrii se extinde pe o palet de aspecte dintre cele mai diverse, de la cele de natur politic, economic, tehnologic i ecologic, pn la elemente eseniale de natur social sau pn la noile abordri ale problematicii pstrrii identitii naionale i culturale. Globalizarea presupune n mare msur renunarea la limitele de frontier,accensiunea nengradit a tehnologiei,circulaia nelimitat a informaiei,uniformizarea economiei,libera circulaie a capitalului i a persoanei,iar ca obiectiv final alinierea politic n vederea unei guvernri globale. Pe tot mapamondul se vorbeste de unificarea resurselor tehnologice, economice,politice,sociale si culturale. Dupa cum bine stim, social-democratia atat in Europa cat si in tarile exterioare acestui continent au adoptat aceasta forma de guvernamant in vederea imbunatatirii productiei si veniturilor precum si a imaginii.

Una din principalele dezbateri care au loc in prezent in cadrul institutiilor internationale priveste criza democratiei contemporane. Analiza trendurilot politice mondiale indica faptul ca nu social-democratia se afla in cirza ci chiar democratia. Cauzele acestei crize sunt: inadecvarea mecanismelor acestei democratii care s-a dezvoltat in mediu national la conditiile globalizarii/mondializarii; aparitia, in contextul globalizarii emergente, a unor mase sensibile la mesajul populist si national-populist; subrezirea credibiliatii si chiar eficientei mecanismelor democratiei clasice ca urmare a opacizarii,electoralizarii si comercializarii actului politic. Democratia are nevoie de modernizare pe orice plan al sferei unei natiuni.Este vorba de promovarea dezvoltarii durabile,care trebuie sa fie o preocupare majora pentru noua guvernanta,oamenii de stiinta,mediul economic si social. Dezvoltarea si cresterea economica trebuie sa fie realizate din ce in ce mai putin in detrimentul resurselor naturale si mediului. Trebuie sa devenim mai constienti asupra faptului ca resursele naturale sunt limitate,iar modul in care va arata lumea de maine depinde de felul in care noi astazi consumam resursele. In urmatorii ani, majoritatea tarilor in curs de dezvoltare nu vor avea resursele necesare pentru a atinge obiectivele dezvoltarii durabile.Atragerea investitiilor private si combinarea lor cu fonduri publice vor suplinii necesarul financiar al acestor tari pana la un punct.Dar acest lucru nu este suficient, tarile dezvoltate, trebuie sa ajute taile in curs de dezvoltare sa se ridice la nivelul durabilitatii prin furnizarea de programe de dezvoltare finantate in mod adecvat. De asemenea,acestea trebuie sa incurajeze si transferul de tehnologie care sa nu afecteze mediul. Se vorbeste,tot aici si de reforma institutiilor internationale create la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, in sensul adaptarii la noile realitati.Reformarea Consiliului ONU trebuie sa ia in considerare includerea treptata in randul membrilor permanenti a organizatiilor regionale precum si posibilitatea detinerii calitatii de membru permanent in comun de mai multe tari fie prin mandatarea unuia dintre ele fie pe principiul rotatiei. Reforma sistemului international ar trebui sa includa si institutul Bretton Woods in sistemul ONU. Structurile decizionale ale FMI si Bancii Mondiale trebuie sa fie reformate asa incat sa se voteze pe baza PIB-ului si paritatii puterii de cumparare si sa elimine votul national. Procesul decizional trebuie sa fie mai deschis. Un consiliu de securitate economic si social ar trebui sa se adauge actualului consiliu de securitate care trateaza problemele securitatii din perspectiva politica si militara. Realizarea unei democratii globale ar putea avansa prin crearea graduala a unei cetatenii globale ceea ce nu e deloc utopic avand in vedere ca la crearea Uniunii Europene au existat multe controverse legate de posibilitatea infintarii ei si chiar durabilitatea acesteia. Un alt pas major ar putea fi reprezentat de consolidarea democratiilor existente si reducerea numarului de regimuri autoritare.Aici este vorba de transparenta. Cu cat un stat este mai transparentcu atat societatea civila este mai puternica,iar o dorinta a noii guvernante este marierea rolului si implicarii

organizatiilor non-guvernamentale in gestionarea societatii. Un alt pilon al dezvoltarii noii guvernante il reprezinta cu sigurnata rolul mass-media in cadrul unei societati democrate. Libertatea presei si libertatea de expresie sunt esentiale pentru apararea si dezvoltarea democratiei. In acelasi timp insa,exista si influente negative ale mass-mediei care face posibila aparitia politicii de tip show,iar prin abordari conflictuale doritoare de senzational,exclusivitate, distorsioneaza realitatea si induce in societate pesimismul,neincrederea,izolarea,violenta. Mass-media coordoneaza si temele de discutie ce aleg sa fie difuzate in functie de interese profesionale si nu in interesul cetatenilor doritori de informatie veridica.Se omite astfel agenda de informatie necesara cetatenilor si se creeaza o agenda artificiala. Acest lucru este justificat de concentrarea capitalurilor din mass-media in interiorul unor corporatii nationale sau internationale.Se discuta de asemenea despre organizarea unor instante profesionale ale jurnalistilor si adoptarea unor legi anti-trust pentru institutiile media care sa filtreze informatiile necesare de cele la alegere pentru cetateni. O alta tema fundamentala a noii guvernante modiale o reprezinta reevaluarea traditiei si pastrarea identitatii culturale in conditiile globalizarii. O asemenea abordare trebuie sa icluda reflectia asupra revitalizarii traditiei ca urmare a comunicarii si comparatiei facilitate de globalizare asupra nevoii de a decela intre ceea ce este esential si ceea ce este doar ritual in traditie precum si asupra importantei procesului de elaborare a unor repere spirituale/morale care sa fie deopotriva legitime in ochii celor care si le asuma si compatibile cu obisnuintele altor comunitati impreuna cu care se convietuieste. Se pune aici problema dezvoltarii armonioase a economiei, politicii si culturii deoarece individul va lucra si se va dezvolta in mediul sau tipic si nu atipic promovat de statele dezvoltate care ii impun cu adevarat anumite paliere pe care ar trebui sa se dezvolte. Rasismul va trebui combatut in aceasta noua ordine sociala si se va aplica cu precadere in statele care nu au avut contact cu alte rase de-alungul timpul prin promovarea sistemelor educationale noi care sa arate egalitatea cetatenilor in drepturi indiferent de etnie,rasa,cultura,grad de dezvoltare. Aceasta egalitate este atat de necesara si se poate realiza numai cu sprijinul educatiei si a programelor educationale de la varste fragede centrate pe schimburi de studenti,angajati cu scopul se a uniformiza popoarele in vederea finalizarii unor idealuri comune intre natiunile-prietene. Partile cele mai importnate ale globalizarii modiale o reprezinta fara doar si poate, dezvoltarea tehnologica,militara,economica si politica. Parti care se bazeaza pe cele descrise mai sus. Se observa ca dezvoltarea tehnologica de amploare vizibila usor in tari cu economii dezvoltate ( Japonia, S.U.A, China) trebuie acum sa se conformeze la conditiile de mediu si la minimizarea resurselor. Se pun bazele unei societati ECO in domeniul acesta iar noi,cetatenii trebuie sa ne conformam si sa intelegem ca fara aceste limitari nu vom ajunge nicaieri. Dezvoltarea militara, prezenta si ea in tari dezvoltate (S.U.A, Rusia, Franta 2% din P.I.B acordat in exclusivitate pentru dotari si armament), se bazeaza acum tot pe sisteme performante, derivate din progresul tehnologic si

educational. Dezvoltarea economica este si ramane in continuare subordonata sistemului politic si va fi mai expansiva pe masura ce statul acorda libertati de export, taxe conforme cu veniturile cetatenilor, PIB-ul va fi distribuit cat mai uniform iar moneda usor de converitit. Dezvoltarea economica va fi poate cel mai puternic indicator de bunastare al unei natiuni si va fi posibil doar daca se iau masuri de unire intre state. Se stie ca S.U.A are cea mai usor de convertit moneda si are un comert extrem de dezvoltat din aceasta cauza. Se stie ca sistemul politic nu-i permite Chinei sa adopte schimbul valutar de strada iar asta ii pericliteaza nu numai imaginea dar si dezvoltarea durabila. Palierele politice si economice au mers impreuna si au realizat schimbari si ordini noi pe harta lumii iar un individ si o natiune sunt pasibile de progres doar daca se unesc in dezvoltarea idealurilor comune si indispensabile fiecaruia. n prezent, globalizarea evideniaz o ordine internaional nedreapt,o realitate dur dar de necombatut,deoarece guvernele lumii a treia nu pot concura cu acele ri ce dein tehnologii i resurse financiare suficiente,i de care se folosesc pentru a stpni pieele pe care activeaz.Astfel aceste ri srace,vor fi transformate treptat n simple zone productoare de altfel foarte competitive,din prisma preului sczut al forei de munc. Istoricul Paul Kennedy susine c lumea este divizat,pe de o parte societile tinere care se nmultumesc rapid,lipsite de resurse,subdezvoltate i slab educate iar pe de alta parte acele societai bogate dar btrne cu inventivitate tenologic,dar muribunde din punct de vedere demografic Se contureaz astfel un rol principal al globalizrii i anume reuniunea acestor diviziunii intr+un tot unitar,dar oare va reui sa produca acest efect,sau poate c acest abis se va adancii i mai mult,iar stabilizarea mult dorit se va lsa asteptat?Castigatorul premiului Nobel Henry Kendyll afirma c dac ca nu stabilizm populaia prin dreptate,omenie i mil, atunci natura o va face n locul nostru Potrivit conceptului statului naional,ntre guvernele lumii exist att de multe interdepenedne nct nu se mai poate determina cu siguran libertatea de aciune a guvernelor naionale, acestea fiind deseori supuse unor presiuni externe,iar factorul de decizie nu mai este doar guvenul direct implicat ci i celelalte guverne internaionale. Sunt frecvente campanii de protest contra globalizrii,ceea ce dovedete c ngijorarea opiniei publice este ndreptit ntr+o oarecare msur,fiind n joc mize politice care au cauzalitate imediat asupra mizelor economice.Putem afirma c globalizarea economic devanseaza globalizarea politic.Aspectele implicate sunt multiple securitatea alimentar,mediul,normele de protectie a muncii,dar cele ce marcheaz cu adevrat guvernana sunt cele legate de alocarea resurselor i eficiena economica a fiecarei natiuni. Viata economic a fost inrevocabil afectat de procesul de mondializare,prinre efectele majore se regsesc generalizarea economiei de pia,creterea produciei,a produciei i a nevoilor,circulaia

informaiilor,produselor,a oamenilor,a capitalurilor,implementarea de sisteme tenice din ce n ce mai performante,creterea cantitii de deeuri Omenirea contientizeaz c economia mondial deficitar afecteaza pe deplin relatiile economice internaionale,i ca urmare inegalitile n societate se adncesc. Dei termenul de guvernana a fost folosit pentru prima data de Banca Mondiala,cand in cadrul unui raport privind tarile africane vorbea despre "o criza a guvernamantului", prin care sugera o exercitare a puterii guvernului impreuna organismele economice financiare internationale si alti agenti economici.Acest raport propune discret un nou sistem de guvernare,bazat pe principii si relatii noi intre statele nationale,organizatii internationale, societati civile, intreprinderile si societatile multinationale care sa conduca la o mai buna gestionare a afacerilor nationale si internationale.Economia fiecarei natiuni ar trebui sa functioneze bine, eficient si integru, oricare ar fi fortele politice aflate la putere,acesta este principiul de baza al conceptului de guvernanta. Pierre de Senarcles referindu-se la aceasta aprecia "guvernanta traduce ideea ca guvernamintele statelor nu au monopolul puterii legitime, ca exista si alte institutii si actori care contribuie la mentinerea ordinii, participand la reglarea economica economica sisociala".Alti economisti privesc guvernanta stric din punct de vedere politic,si o interpreteaza ca o relatie intre conducatori i condui,ntre deintorii puterii i societate n ansamblul ei. Guvernana nu este i nici nu trebuie confundat cu guvernarea.Aceasta din urm are cu prioritate n vedere numai guvernmntul puterii , o exercitare central si ierarhica a acesteia. Orice depaire a granielor acestui tip de guvernare nseamna ieirea din matricea clasic i deci trecerea ntr-un alt tip de exercitare al puterii.

Concluzii Consecintele mondializrii au bulversat peisajul economic,si efectele sale ncep s se ntrevad n atitudinea firmelor pe pia,dar realitatea economic n care trim nu poate cauza o repartizare economic echitabil a rezultatelor,dei la nivel conceptual acesta este scopul urmrit de mondializare.Deschiderea economiilor,accentuarea schimburilor, accelerarea progresului tehnic au generat fr echivoc crestere economic.Inegalitile cresc intre ri i se genereaz o polarizare a bogiei,intre regiuni i ntre indivizi,care atinge niveluri neobisnuite. Am vorbit despre globalizarea economic i cea politica,dar mondializarea politic se construiete foarte greu,deoarece n lume exist nc legea celui mai puternic,unde interesele private sunt naintea celor generale,unde obinerea de profit denatureaz justiia social,deteriorez mediul,i guvernele sunt permanent ocupate restabilirea regulilor jocului.

Implicaiile globalizrii asupra utilizrii diferitelor surse de finanare de ctre firme sunt diverse,nregistndu-se diferene semnificative de la o firm la alta,n funcie de gradul de dezvoltare sau de msura deschiderii fa de exterior.n aceste condiii se poate afirma c una din marile provocri ale globalizrii financiare o reprezint gestionarea sa astfel nct firmele provenind din zone dezvoltate,ct i cele din zonele emergente,s poat beneficia,n procesul selectrii modalitilor de finanare,de toate efectele pozitive pe care le genereaz manifestarea acestui fenomen,n condiiile minimizrii riscurilor pe care le presupune. Beneficiile poteniale ale globalizrii vor conduce cel mai probabil la o lume mai puternic interconectat din punct de vedere financiar i la o adncime mai mare a gradului de ndatorare a rilor lumii.Dei discutabil cel mai important beneficiu l reprezint dezvoltarea sistemului financiar,ceea ce determin cristalizarea unor piee mai complete.mai stabile i mai bine reglementate,fiind esenial pentru realizarea creterii economice,deoarece asigur agenilor deficitari resursele necesare pentru finanarea oportunitilor de investiii. Mondializarea este atuul de care guvernana poate profita pentru a creea parghii economice n beneficiul umanitii,dar aceasta comport i anumite riscuri,cel mai important fiind riscul unei crize economico+ financiar.Pentru o integrare de succes,pietele locale trebuie s fie permanent supravegheate i reglementate corespunztor.Stiglitz suinea ideea c globalizarea este paradoxal i speran i dezndejde.Acest fenomen are un dublu efect asupra lumii: unul pozitiv, n sensul c interaciunea dintre ri va crete tot mai mult i vor fi create noi oportuniti pentru dezvoltarea civilizaiei umane, n special n domeniul economic, i unul negativ, determinat de faptul c, odat cu evoluia sa, se va extinde tot mai mult dimensiunea ameninrilor, la nivel regional sau chiar planetar. n contextul mondial actual, importana globalizrii este maxim; se dorete ca din acest joc fiecare stat-naiune s ctige, chiar dac n proporii diferite. Practic este i firesc s se ntmple aa, deoarece nici eforturile depuse pentru conturarea fenomenului nu sunt egale.

Bibilografie
Roman C.,Moteanu T. - Finanele instituiilor publice,Editura Economic,Bucureti 2011

Stiglitz J.- Globalizare sperane i deziluzii,Editura Economic,Bucureti 2004 Bari I. Globalizarea i problemele globale,Editura Economic,Bucureti 2006