PROIECT PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONAL DE NIVEL 3

CALIFICARE TEHNICIAN METROLOG

TEMA

MIJLOACE DE MASURARE A TEMPERATURILOR

PROFESOR NDRUMTOR Prof. ing. GRIGORE DOINA

ELEV PARASCHIV MIRELA CLASA a XIV-a P2- seral

AN COLAR 2011-2012

CUPRINS

1.ARGUMENT........................................................................................2 2. CAPITOLUL 1 MIJLOACE DE MASURARE A TEMPERATURI 2.1Clasificare............................................................................................4 3. CAPITOLUL 2 3.1 TERMOMETRUL CU TIJA............................................................6 3.2 TERMOMETRUL BIMETALIC.....................................................7 3.3 TERMOMETRE DE DILATARE CU LICHID ...................................... ..............................................................7 3.4 TERMOMETRE MANOMETREICE..............................................8 3.5 TERMOMETRE CU RADIATII IN INFLAROSII.........................9 3.6 TERMOCULORI...............................................................................10 4. CAPITOLUL 3 TRADUCTOARE PENTRU MASURAREA TEMPERATURI 4.1 TERMOMETRE CU TERMOELEMENT.....................................11 4.2 TERMOMETRE CU TERMOREZISTENTE............................... 12 4.3 TERMOMETRE CU TERMOELEMENTE................................. 12 4.4 PIROMETRE.................................................................................... 13 5. CAPITOLUL 4 NORME DE TEHNICA SECURITII MUNCII I DE PREVENIRE I STINGERE A INCENDIILOR 5.1.Norme de tehnica securitii muncii.................................................. 14 5.2.Norme de prevenire i stingere a incendiilor.................................... 15 6. BIOGRAFIE.......................................................................................... 17

1.ARGUMENT

Metrologia este tiina care se ocup cu msurile, unitile de msur, sistemele de uniti de msur, mijloacele de msurare, precum i cu totalitatea normelor legale i administrative privitoare la folosirea msurilor, mijloacelor i metodelor de msurare n toate domeniile activitii umane . Metrologia este constituit din dou pri mari i anume: metrologia teoretic (teoria msurrii) i metrologia aplicat (tehnica msurrii). Metrologia teoretic se ocup cu aspectele teoretice, generale, ale msurrii : principiile metrologice de baz, teoria msurrii, teoria sistemelor de msurare, teoria transformrii mrimilor de msurat, teoria funcionrii i modului de aciune a mijloacelor i sistemelor de msurare, teoria erorilor de msurare, determinarea constantelor fizice i constantelor materialelor, folosirea teoriei informaiei etc. Metrologia aplicat conine sistemul de mijloace tehnice i metodici de msurare, precum i ansamblul de documente legale dup care acestea pot fi utilizate la rezolvarea unor anumite probleme : mijloacele i metodele de msurare folosite la msurarea anumitor mrimi, alegerea corect:_a mijloacelor de msurare, standardele de tehnica msurrii, normele i instruciunile de verificare .a. De soluionarea tuturor problemelor care fac obiectul metrologiei n ara noastr, se ocup Inspecia metrologiei de stat" din cadrul Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calitii Produselor. Inspecia metrologiei de stat coordoneaz Institutul naional de metrologie i laboratoarele teritoriale pentru verificri.

Ea are sarcina de a realiza baza tiinific i legal a aciunii de asigurare a uniformitii preciziei msurrilor n ara noastr, adic se ocup de reproducerea, conservarea i transmiterea unitilor de msur n Bomnia, sarcin care, prin organizarea tiinific, dotarea tehnic, devotamentul pasiunea i priceperea colectivelor care activeaz n acest domeniu, se realizeaz cu deosebit succes.

CAPITOLUL 1 MIJLOACE DE MASURARE A TEMPERATURILOR

2.1 Clasificare Temperatura este o marime de stare termica ce caracterizeaza gradul de incalzire al corpurilor . Pentru masurarea temperaturii se recurge la un corp termometric ale carui proprietati fizice variaza cu temperatura. Indicarea temperaturii se obtine prin stabilirea echilibrului termodinamic intre corpul al carui temperatura se doreste a fi stabilita si corpul termometric, stare in care, transferul de caldura dintre acestea se anuleaza. Metodele si aparatele folosite pentru masurarea temperaturii se clasifica in functie de proprietatea fizica a corpului termometric utilizata in acest scop. In general, se foloseste variatia urmatoarelor proprietati fizice ale materialelor sau corpurilor termometrice functie de temperatura: -variatia dimensiunilor liniare ale unor corpuri solide cu temperatura (termometre cu tub si tija, termometre cu lama bimetalica); -variatia volumului functie de temperatura a unor lichide in tuburi capilare (termometre cu lichid); -variatia presiunii functie de temperatura a unor vapori, gaze sau lichide aflate intr-un volum inchis (termometre manometrice); -variatia functie de temperatura a rezistentei electrice a unor conductoare (termorezistente) si semiconductoare (termistoare) (traductoare termorezistive); -aparitia unei tensiuni termoelectromotoare (t.t.e.m.) la capetele libere a doua conductoare diferite, sudate intre ele, cand sudura se afla la temperatura de

masurat iar capetele libere la o temperatura cunoscuta si constanta (termocupluri); -actiunea termica si distributia spectrala a energiei radiate de un corp incalzit (pirometre optice cu radiatie totala, pirometre optice cu benzi de radiatie, pirometre spectrale si pirometre cu dispersie sau de culoare); -alte metode bazate pe variatia proprietatilor fizice si chimice ale corpurilor. In general, aparatele care servesc pentru masurarea temperaturilor sub 660oC - se numesc termometre, iar peste 660oC,- pirometre. In sistemul international de unitati de masura, pentru masurarea temperaturii corpurilor, se utilizeaza scara de temperatura termodinamica stabilita pe baza a sase temperaturi fixe reproductibile definite de starile de echilibru ale unor materiale la presiunea normala de 101325 Pa. In cadrul acestei scari, unitatea de temperatura termodinamica este Kelvinul (K) definit ca fractiunea 1/273,16 din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei. In afara de temperatura termodinamica (T), exprimata in Kelvin (K), in sistemul international de unitati de masura se foloseste si temperatura exprimata in scara Celsius (t), (ca unitate de masura tolerata), intre ele existand relatia:
t = T - 273,15 [ oC] . (1.1)

CAPITOLUL 2 Termometre mecanice

Principiu de functionare- dilatarea diferentiata a doua corpuri sub actiunea caldurii Domenii de utilizare a temometrelor mecanice: Se utilizeaza pentru masurarea temperaturilor diferitelor medii fluide sau solide in agricultura, industrie alimentara, industria cauciucului 3.1 Termometrul cu tija Constructie- este compus din tubul 1 cu coeficient de dilatare 1 (de exemplu din portelan, cuart) si din tija 2 cu coeficient de dilatare 2, mult mai mare decat 1(de exemplu cupru, aluminiu, alama, otel). Introducand termometrul in mediul a carui temperatura se masoara, tija se va dilata si va deplasa acul indicator pe scara gradata.fig.1

1-tub 2-tija cupru, aluminiu, alama, otel 3-acul indicator 4-scara gradata

Fig.1 Termometrul cu tija

7

3.2 Termometrul bimetallic Constructie-este compus dintr-o lama bimetalica incastrata la un capat si libera la celalalt. Lama se obtine prin sudarea a doua lamele metalice cu coeficienti de dilatare diferiti (2 >1). Prin incalzire, lama tinde sa se indrepte deoarece lamela 2 se alungeste mai mult decat lamela 1. Astfel, capatul liber se ridica si deplaseaza acul indicator pe scara gradate fig.2

1,2-lamele 3-acul indicator 4-scara gradata

Fig.2 TERMOMETRU BIMETALIC

3.3 Termometre de dilatare cu lichid Principiu de functionare- dilatarea unui lichid intr-un tub capilar sub actiunea caldurii. Constructie Este format dintr-un tub capilar din sticla terminat la partea inferioara cu un rezervor umplut cu lichid. Tubul capilar este inchis la capatul superior, dupa ce a fost vidat Lichidul din termometre poate fi: mercur, alcool, toluen. Termometrele cu mercur masoara temperature intre -35 si 300C. Termometrele cu alcool masoara temperaturi joase pana la -70C. fig.3

Fig.3

3.4 Termometre manometrice Functionare- se bazeaza pe faptul ca variatia de temperatura a mediului pentru care efectuam masurarea determina, in mod proportional, o modificare a presiunii fluidului din interior. Variatia de presiune produce deformarea elementului elastic, deformare care este amplificata si transmisa la acul indicator Constructie- Aceste termometre sunt alcatuite dintr-un tub metalic care se va aseza in mediul a carui temperatura se masoara, un tub capilar flexibil lung si un aparat cu cadran construit pe principiul manometrului cu element elastic. Elementul elastic actioneaza acul indicator care se deplaseaza pe o scara gradate. Tubul metalic, tubul capilar si elementul elastic sunt umplute cu lichid sau gaz. Fig.4

Fig.4 Termometre manometric

3.5 Temometre cu radiatii infrarosii Sunt aparate moderne, cu

precizie mare. Sunt folosite pentru masurarea temperaturii la suprafata diferitelor materiale ca: asfalt, materiale ceramice, suprafete vopsite, suprafete metalice oxidate, materiale de constructii. Au afisare digitala. Fig.5

Fig.5 Temometre cu radiatii infrarosii

10

3.6 Termoculori Acestea sunt de fapt creioane si vopsele indicatoare de temperatura care isi schimba culoarea la anumite temperaturi. Substantele indicatoare de temperatura sunt pigmenti care isi schimba culoarea la incalzire. Exista substante indicatoare reversibile care isi modifica culoarea la incalzire, dar la racire revin la culoarea initiala si substante ireversibile. Se folosesc pentru masurarea temperaturii pieselor in miscare (biele, manivele) sau a pieselor supuse frecarii (frane, ambreiaje), precum si a distribuirii temperaturii pe suprafete intinse ale conductelor sau ale carcaselor de motoare etc

11

CAPITOLUL 3 Traductoare pentru masurarea temperaturii

Principiu de functionare- transforma variatia temperaturii intr-o variatie a unei marimi electrice ce poate fi masurata. 4.1 Temometre cu termoelement (sau termocupluri) Acest tip de termometre se folosesc in industrie si laboratoare. Masoara temperaturi intre -100 C si 1400 C. In cazuri speciale masoara temperaturi intre -200 C si 2000 C. Termoelementele reprezinta senzori electrici a caror functionare se bazeaza pe fenomenul termoelectric Principiul termoelectric Daca se realizeaza un circuit din doua conductoare a, b de natura diferita, unite intre ele prin sudura sau lipite in punctele de contact P1 si P2 si aceste capete sunt incalzite la temperature diferite 1 si 2 , apare o tensiune termoelectromotoare care va produce un curent electric. Aceasta tensiune depinde de natura metalelor din care sunt executate conductoarele a si b si pentru intervale restranse de temperature este proportionala cu diferenta de temperature Fig.7

Fig.7 Principiul termoelectric

12

4.2 Termometre cu termorezistente Constructia termocuplului Electrozii sunt fire sau benzi izolate intre ele. Ei pot fi confectionati din: cupru- constantan, fier- constantan, fiercopel, cupru- copel, cromel- alumel, Platina- platina Rodiu. In exterior electrozii au o teaca ce protejeaza termocuplul de socuri mecanice, precum si impotriva actiunii mediului. Principiul de functionare- se bazeaza pe convertirea variatiei temperaturii in variatie de rezistenta electrica. Pentru aceasta se folosesc senzori termorezistivi care sunt de doua tipuri: 1.Termorezistentele- rezistente realizate din metale pure care prezinta mari variatii ale rezistivitatii cu temperature: Pt, Cu, Ni. 2. Termistoarele- sunt senzori termorezistivi realizati din materiale semiconductoare care prezinta variatii ale rezistentei cu temperatura.fig.5

Fig.5 Termometre cu termorezistente

4.3 Temometre cu termoelement (sau termocupluri) Constructiv, cel mai raspandit termocuplu, are forma unui tub, in interiorul caruia sunt introdusi electrozii. Bornele de legatura se gasesc la un capat al tubului, protejate si ele impotriva prafului sau agentilor corozivi. Bornele sunt marcate cu + si cu - pentru indicarea polaritatii.fig.6

13

Fig.6 Temometre cu termoelement

4.4 Pirometre Masoara temperaturi inalte de pana la 3000C. Functionarea se bazeaza pe variatia intensitatii de radiatie a unui corp incalzit, datorate schimbarii de temperatura a acelui corp.

14

CAPITOLUL 4 NORME DE TEHNICA SECURITII MUNCII I DE PREVENIRE I STINGERE A INCENDIILOR

5.1 Norme de tehnica securitii muncii Problemele cu caracter organizatoric aferente activitii de msurare pot influena hotrtor (direct sau indirect) producerea accidentelor de munc sau a mbolnvirilor profesionale, a securitii personalului i a aparatelor (instalaiilor). Datorit acestui lucru, se va acorda o atenie deosebit urmtoarelor elemente: - controlul frecvent al condiiilor la locul de munc; - controlul dotrii instalaiilor i al aparatelor cu dispozitive de tehnica securitii muncii, precum i a personalului, cu echipament i materiale de protecie, nainte de nceperea lucrului; - organizarea locului de munc i a activitii respective; - asigurarea disciplinei n munc; - supravegherea permanent a elevilor, sub aspectul respectrii normelor de protecia muncii; - lucrarea de laborator se va executa numai dup verificarea montajului de ctre profesor, respectnd ndrumrile i indicaiile profesorului; - nu se va lucra cu minile ude i nu se vor atinge prile aflate sub tensiune, - nu se va efectua niciun fel de modificri asupra montajului, atta timp ct acesta se afl sub tensiune; - se vor utiliza echipamentul i materialele de protecie individual. Este strict interzis orice modificare a destinaiei aparatului sau a utilajului, dac acestea contravin normelor i regulamentelor n vigoare. Existena i buna funcionare a aparatelor de msur i control i a dispozitivelor de protecie a muncii fac parte din buna organizare a locului de munc. La fiecare loc de munc, vor fi afiate la loc vizibil instruciunile de protecia muncii i de lucru, nsoite de schemele aparatelor i ale utilajelor i de instruciunile de folosire. Laboranii i profesorii sunt obligai s asigure organizarea corespunztoare a activitii, la fiecare loc de munc, n condiii de securitate a personalului i a aparatelor, prin:

15

- verificarea bunei funcionri a aparatelor i a instalaiilor, lund msuri operative de remediere a deficienelor; - verificarea modului n care se ntrein aparatele, instalaiile i legarea la pmnt i la nul a celor care pot produce accidente prin electrocutare; - instruirea corespunztoare a elevilor, verificarea cunotinelor acestora, meninerea strict a ordinii i disciplinei; - repartizarea sarcinilor, ndrumarea i controlul operaiilor, asigurarea asistenei tehnice permanente; - asigurarea iluminatului, a nclzirii i a ventilaiei n laborator. Personalul desemnat poate ndeplini lucrrile de verificare numai dup ce i-a nsuit temeinic urmtoarele cunotine: - regulamentul de ordine interioar a unitii; - legislaia de protecie a muncii n vigoare, aferent activitii respective; - normele de protecie a muncii, generale, i cele specifice locului de munc; - instruciunile de lucru; - noiunile de prim-ajutor. Nici un elev nu va fi repartizat, respectiv, primit n laborator i nu va fi pus s lucreze, dect dup ce i s-a fcut instructajul specific de protecie a muncii care trebuie finalizat prin verificarea nsuirii cunotinelor necesare, rezultatul consemnndu-se n fia de instructaj. Pentru a completa msurile tehnice, de protecie colectiv, luate n laboratorul de metrologie, este necesar s se utilizeze echipamentul i materialele de protecie. Distanele de transport manual nu vor depi 60 m. nlimea maxim la care se pot ridica manual pe vertical sarcinile maxime admise este de 1,5 m. Elevii care nu sunt n deplin capacitate de munc sau care nu sunt echipai corespunztor, nu vor fi admii n laborator. Manevrarea instrumentelor, a mijloacelor de lucru, a machetelor grele se va face cu atenie, pentru a evita riscul accidentrii. 5.2 Norme de prevenire i stingere a incendiilor Respectarea normelor P.S.I. este obligatorie pentru ntreg personalul din instituii, ntreprinderi, ateliere etc. Pentru aceasta, este necesar ca fiecare loc de munc s fie dotat cu aparatur de stins incendii, format din: stingtoare de incendiu, furtune de incendiu prevzute cu ajutaje, rastele cu unelte P.S.I. (glei, lopei, trncoape). Personalul de la locul respectiv de munc este obligat s cunoasc locul de amplasare al aparaturii din dotare i funcionarea acesteia.

16

La fiecare loc de munc, trebuie s fie afiat un plan de evacuare n caz de incendiu. n planul de evacuare sunt stabilite atribuiile personalului n caz de incendiu i schema de evacuare. Pentru prevenirea incendiilor sunt interzise: - blocarea cilor de acces; - depozitarea de produse (materiale) inflamabile n locuri special neamenajate; - improvizaiile de natur electric; - folosirea materialelor P.S.I. n alte scopuri; - utilizarea focului deschis n locuri neamenajate sau interzise; - folosirea produselor petroliere pentru degresarea, splarea pieselor, aparatelor; - fumatul n locuri neamenajate; - executarea de lucrri de ntreinere, reparaii etc. la instalaiile electrice de ctre personal neautorizat.

17

6.BIBLIOGRAFIE

1. Ciocrdia, C, Ungureanu, I., Bazele cercetrii experimentale n tehnologia construciilor de maini, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1979. 2. Ciocrlea-Vasilescu, A., Constantin, Mariana, Msurri tehnice, Editura Cvasidocumentaia PROSER & Printech, Bucureti, 2005. 3. Ciocrlea-Vasilescu, A., Metrologie industrial, Editura Cvasidocumentaia PROSER & Printech, Bucureti, 2005. 4. Ciocrlea-Vasilescu, A., Constantin, Mariana; Ciocrlea-Vasilescu, Ioana, Elemente de tehnologie mecanic, Editura PRINTECH, Bucureti, 2004. 5. Dodoc, P., Metrologie general, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1979. 6. Gheorghiu, Tatiana, Constantin, N., Auxiliar curricular pentru ciclul superior al liceului, profilul tehnic, modulul: Tehnici de Msurare n Domeniu, Ministerul Educaiei i Cercetrii, 2006, Programul PHARE TVET RO 2005/005 -551.05.01 -02. 6. lonescu, G. i col., Traductoare; principii i metode de proiectare, Institutul Politehnic Bucureti, 1980. 7. Miilea, A., Cartea metrologului - Metrologie general, Editura Tehnic, Bucureti, 1985. 8. Neagu, I., Constantin, Mariana, Ciocrlea-Vasilescu, A., Msurtori i legislaie metrologic, Editura Cvasidocumentaia PROSER & Printech, Bucureti, 2007.

18