Judetul Arges Informaii generale

Aezare n partea central-sudic a Romniei, n bazinul Argeului superior. Vecini La nord: Judeele Sibiu i Braov, la sud: Judeul Teleorman, la est: Judeul Dmbovia, la vest: Judeele Vlcea i Olt. Suprafa 6.826 km2 (respectiv 2,9% din teritoriul rii). Populaie 678.000 locuitori. Orae Piteti, reedin de jude, cu 185.000 locuitori, citadel industrial, numele su devenind sinonim cu autoturismul Dacia, primul de acest fel fabricat n Romnia. Alte orae: Cmpulung (cu frumusei istorice i naturale, atestat documentar n 1300, deci cel mai vechi ora din Muntenia, fost capital a statului feudal independent ara Romneasc, n 1330, i locul unde n 1521 se atesta primul document scris n limba romn-Scrisoarea lui Neacu din Cmpulung ctre Hans Benkner, judele Braovului), Colibai (Mioveni), Costeti, Curtea de Arge (capital a rii Romneti n vremea lui Vlaicu Vod i Mircea cel Btrn, pstrtoare a mnstirii construit de Neagoe Basarab), Topoloveni. Relieful Desfurat divers de la nord la sud, se prezint ca un amfiteatru natural, cuprinznd o succesiune de trei trepte caracteristice: Cmpia Gvanu-Burdea (150 m), Podiul (cu nlimi de 800 m) i Subcarpaii Getici (cu podgorii i livezi, cu muscele ce depesc 1.000 m altitudine), Munii Fgra (cu vf. Moldoveanu de 2.544 m - cea mai mare nlime din ar i vf. Negoiu de 2.535 m, Masivele Iezer-Ppua, Leaota, Piatra Craiului, Culoarul Rucr-Bran). Clima Este temperat-continental, cu diferene n funcie de unitatea de relief, cu temperaturile aerului variabile, cu 170 zile fr nghe, cu precipitaii repartizate neuniform, cu vnturi din vest i nord-vest sau din sud, sud-est. Cursurile de ap Reprezentate de principalul colector hidrografic Argeul cu afluenii si: Vlsan, Rul Doamnei, Rul Trgului, Bratia, Bughea, Rncaciov, Crcinov, iar n zona deluroas i au obria i rurile: Vedea, Cotmeana, Teleorman, Neajlov.

Atracii turistice
Muni Munii Piatra Craiului, o nalt i subire lam de calcare, aparin judeului Arge prin partea lor sudic. Rai al alpinismului, masivul ofer turitilor trasee n lungul i de-a curmeziul abrupturilor sau pe cunoscuta creast ngust. Aceast zon beneficiaz de o vegetaie divers i bogat, deinnd unele rariti precum: garofia Pietrei Craiului, floarea de col, sngele voinicului. Ca urmare, o parte din aceti muni a fost declarat rezervaie natural. Munii Fgra, cea mai semea creast montan din tot lanul Carpailor Romniei, cu cele mai mari nlimi din ara noastr (vf. Moldoveanu - 2.544 m i vf. Negoiu - 2.535 m). Prezena acestor altitudini l-a determinat pe geograful francez Em. De Martonne s numeasc Meridionalii Alpii Transilvaniei. Apele curgtoare, bogate i numeroase, pornesc vijelios din izvoare de mare altitudine sau din lacuri glaciare, ferestruind vi adnci pe care se afl numeroase cascade i repeziuri. Sunt strbtui de oseaua Transfgranului situat la cea mai nalt cot de traversare a Carpailor (2.055 m), strpungnd un tunel de 845 m. O mare parte din lungimea acestei osele se desfoar n zona de gol alpin, oferind o panoram mirific. Munii Iezer-Ppua domin spre sud, prin vrfurile lor, cel mai important fiind Iezerul Mare de 2.462 m, depresiunea subcarpatic a Cmpulungului. Prezena reliefului specific, cu culoare de avalane, circuri i vi glaciare, grohotiuri, toreni de pietre, praguri glaciare, fac din acest masiv un punct de atracie pentru numeroi turiti. Datorit valoroaselor sale particulariti a fost nfiinat rezervaia Iezer. Vi i chei Valea i Cheile Dmboviei determin n parte peisajul pitoresc al zonei Rucr -Dmbovicioara, i rzbate prin iruri succesive de chei, uvoaiele neastmp rate ale vii dltuie pereii verticali. Vegetaia bogat, apele sclipitoare i reci, faptul c o parte din chei (de la Ceteni) au fost declarate rezervaie natural, Petera Dmbovicioarei (la 30

Km de Cmpulung, uor accesibil) amplific emoiile unei cltorii pe aceast vale. Alte vi i chei: Valea Vlsanului, rezervaie faunistic, cu cel mai rar pete din ara noastr: aspretele, Cheile Argeului, Valea i Cheile Topologului. Lacuri Lacul Vidraru, lac de acumulare, zgzuit de impresionantul baraj ce aparine hidrocentralei de pe Arge (cetatea de lumin), situat ntre zidurile de piatr ale cheilor (166 m nlime). Aval de Vidraru a fost construit o salb de lacuri, nsoite de mici hidrocentrale: Oneti, Cerbureni, Curtea de Arge, Zigoneni, Bascov, tefneti. Rezervaii i monumente ale naturii Albeti (la 9 km nord-vest de Cmpulung), se afl dou rezervaii geologice: una reprezentat de granitul de Albeti (blocuri de granit de diferite dimensiuni), folosit i la construcia Arcului de Triumf din Bucureti, sau a mnstirii Curtea de Arge, iar cealalt cuprinde calcarele de Albeti. Mihileti (la 21 km sud de Cmpulung), rezervaie forestier cu specii forestiere autohtone i exotice (bradul de Caucaz, Douglas, arborele vieii, ienupr de Virginia, ulmul de Turkestan, arborele cu lalele) care impresioneaz prin nlimi i diameter. Suslneti (la 6 km de Cmpulung), rezervaie paleontologic de renume internaional unde s-au descoperit peti fosili mumificai i unele specii de arbori care s-au imprimat pe isturi bituminoase. Negrai, rezervaie botanic, cu poian de narcise nflorite din mai pn n iunie. Staiuni turistice Bdeti (170 m altitudine, la 60 km de Piteti), staiune balnoeclimateric permanent, care se mndrete cu o aparatur de tratament modern: bi calde cu ap mineral, bazine cu ap mineral termal (cu posibiliti de kinetoterapie), instalaii pentru electroterapie. Cile de acces sunt: feroviare gara Stolnici, pe linia Bucureti Piteti - Piatra Olt, rutiere - DN 65 (E 94) de la Bucureti sau Piteti. Brdetu (628 m altitudine, la 28 km de Curtea de Arge i la 58 km de Piteti), staiune balneoclimateric de interes local, cu un climat de depresiune intradeluroas, vara simindu-se briza de munte. Vestigii istorice Castrul de la Jidava, (la 4 km de Cmpulung), castru roman puternic din timpul lui Commodus i Septimus Severus (193 - 211), 10.000 m2, unul dintre cele mai bine pstrate din ara noastr. Curtea Domneasc de la Curtea de Arge, monument istoric (sec. XIII), astzi ruine. A fost prima reedin a domnitorilor rii Romneti i pstreaz tradiia arhitecturii populare, fiind construit din pietre de ru. Cetatea Poienari (la 2 km de Cpnenii Pmnteni, pe DN 7C), construit pe muntele Cetuia de ctre Vlad epe (sec. XIV). Cetatea geto-dacic Ceteni, (la 26 km de Cmpulung), a jucat un rol de seam n formarea primului stat dac condus de Burebista (sec. III .Hr.). Alte vestigii istorice: Cetatea lui Negru Vod de la Ceteni. Edificii religioase Mnstirea Curtea de Arge (la 150 km de Bucureti i la 38 km nord-vest de Piteti), o adevrat bijuterie arheologic, nlat Pe Arge n jos, pe un mal frumos, reprezint cel mai interesant monument pe care l-a lsat veacul XVI n ara Romneasc, renumit n toat Romnia i n strintate. Este o ctitorie a lui Neagoe Basarab (1517) care surprinde prin bogia, fastul, ciudenia i strlucirile ei. n apropiere se afl Fntna meterului Manole, pe locul unde se zice c ar fi czut cel care a construit mnstirea, meterul Manole. Mnstirea Negru Vod de la Cmpulung, zidit dup tradiie, de Radu Negru Voievod (1215) rezidit de ntemeietorul statului independent al rii Romneti, Basarab Voievod i terminat de fiul su, Nicolae Alexandru Basarab (1352 - 1364) al crui mormnt se afl aici. Mnstirea Cotmeana de la Cotmeana (la 30 km de Rm. Vlcea i la 32 km de Piteti), nceput n timpul lui Radu I (1377 - 1383), are o bogat ornamentaie. Alte edificii religioase: Biserica Domneasc din Piteti, nlat de Constantin erban Basarab i soia sa, Doamna Blaa (1656), Biserica Bria din Cmpulung (sec. XIV), Biserica Domneasc din Cmpulung, nlat de domnitorul Petru chiopul i Doamna Chiajna (1567), Biserica Subeti din Cmpulung (1551), Biserica Olari de la Curtea de Arge (sec. XIV), Biserica Rupestr de la Jgheaburi (sec. XIII - XIV), Biserica Nmieti, spat aproape n ntregime n gresia dealului (1545), Mnstirea Aninoasa de la Aninoasa, ridicat n timpul domniei lui Vlad epe, Mnstirea Tutana de la Tutana (la 20 km de Curtea de Arge), din 1577, Mnstirea Valea de la Valea Mnstirii (1508 - 1510), Mnstirea Ciocanul de la Bughea de Jos (sec. XVII), Mnstirea Vieroi de la Vieroi (la 7 km de Fgetu), din 1573 - 1575, Schitul Trivale din Piteti (1699). Edificii culturale Complexul muzeal Goleti de la Goleti (la 9 km de Piteti, pe DN 7), are ca nucleu conacul construit n 1640. Boierii Goleti au foti participanti la revoluia din 1848 i iniiatori ai unor aciuni culturale naintate. n conac s-au amenajat: secia memorial a familiei Golescu, secia istoric cu documente privind micarea din 1821 organizat i condus de Tudor Vladimirescu, secia de etnografie i art popular. De asemenea, complexul muzeal include o biseric (frumos decorat, construit n 1646 unde sunt nmormntai Goletii) i o baie turceasc, realizat ntre 1748 - 1807 (singura construcie de acest fel din ar, pstrat integral). Muzeul pomiculturii i viticulturii din Goleti, lng complexul muzeal Goleti, amenajat n aer liber, pe 12 ha, prezint 150 de construcii gospodrii ce constitue o sintez a ndeletnicirilor argeene. Casa memorial a poetului George Toprceanu de la Nmieti, la 6

km de Cmpulung, pe DN 73, expune obiecte i documente ce ilustreaz viaa i activitatea scriitorului. Casa memorial a marelui romancier Liviu Rebreanu de la Valea Mare, (la 4 km de Piteti pe DN 7). Monumente i statui Monumentul eroilor de la Mateia (la 11 km de Cmpulung pe DN 73), este format dintr-un mausoleu, un muzeu istorico-militar (avnd o formul expoziional unic n Romnia, rednd n manier specific luptele purtate n ara noastr la sfritul anului 1916), un basorelief cu o cup din piatr de Albeti, n care arde o flacr venic n amintirea celor care s-au jertfit pentru furirea unitii naionale. Alte monumente i statui: Monumentul 1907 de la Piteti, ridicat n faa Muzeului Judeean, Poarta eroilor argeeni de la Piteti, ridicat n amintirea celor care i-au dat viaa n Rzboiul de Independen din 1877, Statuia lui Nicolae Blcescu de la Piteti.

Etnografie
Dragoslavele, un adevrat muzeu n aer liber al arhitecturii populare muscelene, caracterizat prin simplitatea formelor, acurateea volumelor i a unitii de compoziie; Lereti (la 8 km de Cmpulung pe DN 734 spre nord), sat turistic, centru de esturi populare i case n stil muscelean, frumos ornamentate, cu stlpii pridvoarelor din calcar de Albeti. Muteti (13 km de Curtea de Arge, pe DN 73 C spre est), centru de ceramic roie smluit i nesmluit, centru de etnografie. Topoloveni (la 20 km de Piteti pe DN 7 spre est), centru de artizanat de veche tradiie (esturi, custuri, ceramic).

Consiliul Judetean (CJ) Arges a incheiat, in ultimele saptamani, trei contracte de finantare pentru modernizarea unor drumuri de interes turistic din zona montana, incluse in masterplanul de dezvoltare turistica pentru perioada 2008-2018. Proiectele, finantate in cadrul Programului Operational Regional 2007-2013, vizeaza drumurile judetene de interes turistic Musatesti - Bradulet - Bradetu - Poienile Valsanului, Voinesti - Leresti - Voina si Podul Dambovitei - Dambovicioara - Ciocanu - limita judetului Brasov. Amenajarea celor trei drumuri va permite crearea unei axe de comunicare intre zonele care fac obiectul proiectelor de dezvoltare turistica si conservare a patrimoniului cultural si siturile turistice care se vor amenaja conform masterplanului de dezvoltare turistica elaborat pentru zona montana a judetului Arges. "Aceste investitii vor imbunatati infrastructura de acces destinata activitatii de turism, in vederea sprijinirii cresterii economice, prin crearea unui cadru favorabil atragerii investitiilor. Se va asigura dezvoltarea acestor zone, prin facilitarea schimbului de produse sat-oras, accesul la reteaua de drumuri judetene, nationale si cai ferate, dezvoltarea agroturismului, turismului balnear, turismului de agrement si de afaceri. Aceasta revitalizare a turismului in regiune va duce la crearea de locuri de munca durabile, atat in servicii turistice, cat si in activitati conexe, precum productia artizanala, realizarea de preparate culinare traditionale, targuri si manifestari specifice regiunii", a declarat presedintele CJ Arges, Constantin Nicolescu. Valoarea totala a celor trei proiecte se ridica la aproape 45 de milioane de euro. Durata de finalizare a lucrarilor de modernizare este cuprinsa intre 16 si 28 de luni. Reabilitarea si dezvoltarea DJ 730 Podul Dambovitei - Dambovicioara - Ciocanu - limita judetului Brasov, in lungime de 10 kilometri, faciliteaza accesul catre 14 chei declarate monumente ale naturii, cinci pesteri declarate zone protejate si catre Parcul National Piatra

Craiului, precum si la monumentele istorice de pe raza localitatii Dambovicioara. DJ 734 Voinesti-Leresti-Voina, cu o lungime de 19 kilometri, faciliteaza accesul catre cabanele si obiectivele turistice din zona, la traseele montane Iezer - Papusa si la barajul Rausor. Calea de acces are si o importanta locala, deoarece este unica legatura rutiera intre DN 73 Pitesti-Brasov si zona agroturistica Leresti. DJ 703 I Musatesti - Bradulet - Bradetu - Poienile Valsanului, in lungime de aproape 25 de kilometri, faciliteaza accesul catre zona centrelor istorice si balneare din Bradulet, Bradetu si zona Cheilor Valsanului. Se va realiza si o axa de comunicare intre zona turistica si balneara deja existenta in Bradet si siturile turistice care se vor dezvolta ulterior, cum ar fi partia de schi de la Molivis. De asemenea, se va crea legatura si cu zona turistica Vidraru - Cumpana, care face obiectul unui alt proiect de dezvoltare. Masterplanul pentru dezvoltarea turistica a zonei montane a judetului Arges, realizat de Agentia de Implementare a Proiectelor de Dezvoltare, cu sprijinul unor consultanti francezi, cuprinde principalele directii de dezvoltare a turismului din zona montana si premontana a judetului, pe o perioada de zece ani. Principalele zone turistice incluse in planurile de dezvoltare sunt Curtea de Arges-Lacul Vidraru-Balea Lac, Bradet-Corbi si Campulung Muscel-Rucar-Dambovicioara. Autoritatile judetene urmaresc atragerea de investitori romani si straini pentru construirea de spatii de cazare si amenajarea unor obiective de interes turistic, precum partii de schi sau terenuri de golf. De asemenea, se are in vedere reabilitarea si promovarea in circuitul turistic a monumentelor de patrimoniu din zona, un exemplu in acest sens fiind cetatea lui Vlad Tepes de la Poienari, ajunsa intr-un stadiu de degradare destul de avansat. Pe langa dezvoltarea infrastructurii turistice, se are in vedere si obtinerea de finantari pentru proiecte de reabilitare si dezvoltare a infrastructurii rutiere din zona de nord a judetului, precum si pentru asigurarea utilitatilor.