Sunteți pe pagina 1din 60
Energia eoliană în România Wind energy in Romania R A P O R T 2
Energia eoliană în România Wind energy in Romania R A P O R T 2
Energia eoliană în România Wind energy in Romania R A P O R T 2
Energia eoliană în România Wind energy in Romania R A P O R T 2
Energia eoliană în România Wind energy in Romania R A P O R T 2
Energia eoliană în România Wind energy in Romania R A P O R T 2

Energia eoliană în România

Energia eoliană în România Wind energy in Romania R A P O R T 2 0

Wind energy in Romania

Energia eoliană în România Wind energy in Romania R A P O R T 2 0

RAPORT

2

0

1

1

REPORT

SEPTEMBRIE

Cuprins

Index of contents

1

   

Energia eoliană în România, Europa și în lume

04

Wind energy in Romania, Europe and Worldwide

04

1 Energia eoliană în România, Europa și în lume

05

1 Wind energy in Romania, Europe and worldwide

05

2 Situația sectorului de energie eoliană în Europa

07

2 Wind energy sector in Europe

07

3 Situația sectorului de energie eoliană în România

09

3 The wind energy sector in Romania

09

2

   

Prevederi legale

11

Legal regulations

11

1

Pregătirea proiectului de investiţie şi construcţia unei centrale

1

Preparation of the investment project and construction of a wind

 

eoliene

12

farm

12

1.1

Dreptul de a dispune de proprietate

12

1.1

Right to dispose of real property

12

 

1.1.1 Dreptul de proprietate

12

1.1.1 Ownership right

12

1.1.2 Dreptul de superficie

13

1.1.2 Superficies right

13

 

1.1.2.1

Dreptul de superficie vs. dreptul de folosinţă (locaţiune)

13

1.1.2.1

Superficies right vs. right of use (lease)

13

 

1.1.3 Uzufructul

13

1.1.3

Usufruct

13

1.1.4 Drepturile convenţionale şi legale de uz şi servitute

14

1.1.3 Examination of the wind force

16

 

1.1.4.1

Exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra terenurilor

 

1.1.4

Conventional and statutory right of usage and easements

14

 

aflate în proprietatea privată a terţilor, conform Legii Energiei și

1.1.4.1

Exercise of easement and usage rights over third owners’

Hotărârii de Guvern nr. 135

14

properties, as provided under the Energy Law and GD 135

14

1.2 Cartea funciară în România

15

1.2 Romanian Land Register

15

1.3 Situaţii care ar putea împiedica/întârzia investiţia

16

1.3 Issues that might impede/delay the investment process

16

1.3.1 Proprietatea publică

16

1.3.1 Public property

16

1.3.2 Cereri de restituire/litigii cu privire la terenuri

16

1.3.2 Restitution claims/litigations affecting the land

16

1.3.3 Constituirea titlului de proprietate; interdicţii

17

1.3.3 Instatement of ownership title; restrictions

17

1.3.4 Regimul monumentelor istorice

17

1.3.4 Historical monument status

17

1.3.5 Regimul arheologic

18

1.3.5 Archaeological status

18

1.3.6 Lipsa certificatului de urbanism

18

1.3.6 Lack of city planning certificate

18

1.4 Evaluarea potenţialului eolian

18

1.4 Wind assessment

18

1.5 Autorizaţia de construire

19

1.5 Building Permit

19

1.6 Planificare urbanistică

19

1.6 Zoning classification

19

1.7 Prevederi cu privire la mediu

20

1.7 Environmental regulations

20

1.7.1 Evaluarea impactului asupra mediului (EIA)

20

1.7.1 Environmental Impact Assessment (EIA)

20

1.7.2 Protecţia naturii și conservarea peisajului

20

1.7.2 Nature protection and landscape conservation

20

1.8 Racordarea la reţea

20

1.8 Grid connection

20

1.9 Autorizaţia de înfiinţare

21

1.9 Setting-up authorisation

21

2

Operarea centralei eoliene

22

2

Wind farm operation

22

 

2.1

Licența de exploatare

22

2.1 Operation licence

22

2.2

Mediu

22

2.2 Environmental

22

2.3

Vânzarea de energie

22

2.3 Sale of energy

22

 

3

Sistemul de promovare şi tranzacţionarea certificatelor verzi

23

3

Support scheme and green certificates trading

23

3

1 Remarci generale cu privire la sistemul de promovare

23

3.1 General remarks on the support scheme

23

3.2 Beneficiarii sistemului de CV

23

3.2 Beneficiaries of the GCs system

23

3.3 Tranzacţionarea de CV

24

3.3 Trading of GCs

24

3.4 Propuneri de modificare a sistemului de promovare

25

3.4 Proposed amendments to the support scheme

25

4. Legislaţia Uniunii Europene privind industria energiei eoliene

26

4

European Union law as regards the wind energy industry

26

3

   

Surse de finanțare a investițiilor în energii eoliene

27

Sources of financing for wind investment

27

1

Programe cofinanțate de UE

28

1 Programmes cofinanced by the EU

28

2

Fonduri naționale

30

2 National Funds

30

3

Alte instituții care oferă finanțări pentru proiectele de parcuri

3 Other institutions which offer financing for wind park projects . 31

4

eoliene

31

   
 

Constrângeri potențiale și perspective

34

Business limitations and prospects

34

1 Capacitatea rețelei și racordarea

35

1 Grid capacity and connection

35

2 Amendamente tehnice la specificaţiile parcurilor eoliene

36

2 Technical amendments to wind farm specifications

36

3 Protecția mediului

38

3 Environmental protection

38

4 Proteste sociale

39

4 Social protests

39

5 Limitările de infrastructură

39

5 Infrastructural limitations

39

6 Durata procedurii

41

6 Length of procedure

41

7 Obstacole în calea investiţiilor - România, în contextul UE

43

7 Obstacles to Investments – Romania in the context of the EU

43

8 Dispersia surselor

44

8 Dispersion of Sources

44

9 Probleme fiscale

48

9 Tax issues

48

 

10

Profitabilitatea energiei eoliene

50

10

The Profitability of Wind Energy

50

 

Lista abrevierilor

58

List of Acronyms

58

Introducere

În momentul actual, sectorul de energie eoliană este supus unor schimbări dinamice, în pofida faptului că primele proiecte profesionale de parcuri eoliene au fost dezvoltate în România cu doar câțiva ani în urmă, începând să joace un rol din ce în ce mai important. Cu siguranță, în anii ce vor urma, România are șanse reale de a deveni unul dintre principalii utilizatori din Europa ai unei astfel de energii regenerabile. La finalul anului 2010 capacitatea stațiilor de energie eoliană crescuse la 462 MW, fiind de 33 de ori mai mare față de cea a sfârșitului anului 2009, când România avea instalată o capacitate eoliană de 14 MW. Zona în care predomină capacitatea de energie regenerabilă generată este Dobrogea, pe coasta Mării Negre.

Această dinamică în ascensiune în ceea ce privește capacitatea instalată a parcurilor eoliene, face posibil progresul României comparativ cu multe țări europene. Condițiile de mediu favorabile, numărul crescut de licențe și proiecte în execuție, asigură dezvoltarea pieței într-un ritm alert în următorii ani.

Până la sfârșitul anului 2010, capacitatea totală de energie eoliană instalată pe întinsul Europei atinsese 84.278 MW. Asociația Europeană a Energiei Eoliene (AEEE) a estimat valoarea investițiilor în parcurile eoliene în 2010 la 12,7 miliarde euro, ceea ce corespunde unei creșteri a capacității cu 10%, față de anul precedent. Pentru o simplă comparație, capacitatea totală a parcurilor eoliene la nivel global atinge 197 GW.

România atestă implementarea proiectelor pe o scară din ce în ce mai mare, iar rata creșterii capacității în 2010 comparată cu cea a anului pre-cedent a fost ridicată, respectiv de 1.071%, iar pe parcursul perioadei ianuarie-mai 2011, capacitatea a crescut cu 161,72% în raport cu întreg anul 2010. Prin urmare, România înregistrează una dintre cele mai rapide creșteri în cadrul UE, în acest domeniu: 448 MW au fost instalați în 2010, astfel încât capacitatea totală instalată a atins 462 MW (de 33 de ori mai mult decât în 2009). La sfârșitul primului semestru din 2011, erau operaționali 570 MW și se preconizează ca până la finele anului 2011, puterea energetică eoliană să atingă 1.000 MW.

Piața energiei eoliene oferă locuri de muncă, nu numai în domeniul instalării parcurilor sau al serviciilor. Din ce în ce mai multe companii și unități de afaceri au început să dirijeze operații de cercetare și dezvoltare asociate energiei regenerabile.

Introduction

Although its first professional wind farm projects were only developed a few years ago, Romania’s wind energy sector is currently undergoing dynamic changes and beginning to play an increasingly important role. In the coming years, Romania will undoubtedly have a real chance to become one of the leading users of this form of renewable energy in Europe. At the end of 2010 its wind power station capacity amounted to 462 MW, a 33-fold increase since the end of 2009, when Romania had an installed wind capacity of just 14 MW.

The country’s most dominant region in terms of generating wind capacity is Dobrogea, on the Black Sea coast.

This incredibly dynamic growth in installed wind farm capacity is allowing Romania to make progress and getting ahead of a number of European countries. The favourable environmental conditions, growing number of permits being issued and significant number of projects already underway ensure this market will continue to develop at a fast pace during the coming years.

On a European level, by the end of 2010 the combined installed wind power capacity throughout Europe had reached 84,278 MW. The European Wind Energy Association (EWEA) estimated the value of investment in wind farms in 2010 at EUR 12,7 billion, which corresponds to a 10% increase in capacity compared with the previous year. For the purposes of comparison, the total capacity of wind farms worldwide amounts to 197 GW.

There is a continual increase in the size of the wind projects being implemented in Romania, something reflected in the extremely high rate of growth in capacity in 2010, compared with the previous year, of 1,071%, while the period January-May 2011 has seen capacity increase by as much as 161.72 % over the entire year 2010. As a consequence, Romania is one of the fastest growing countries in the EU in this respect: 448 MW were installed in 2010, bringing the total installed wind capacity to 462 MW (33 times more than in 2009). Halfway through 2011 there were already 570 MW of operational capacity, a figure expected to rise to 1,000 MW by the end of the year.

The wind energy market creates jobs, and not only in areas related to wind farm installation and servicing:

there are an increasing number of companies and businesses beginning to conduct research and development operations related to renewable energy.

Energia eoliană în România, Europa și în lume

Wind energy in Romania, Europe and worldwide

CAPITOL PART 1
CAPITOL
PART
1
1 Energia eoliană în România, Europa și în lume Situația sectorului de energie eoliană la

1 Energia eoliană în România, Europa și în lume

Situația sectorului de energie eoliană la nivel mondial

Capacitatea centralelor energetice eoliene la nivel global a crescut în 2010 cu o pătrime în comparație cu anul precedent și a atins nivelul de 197 GW. Potrivit informațiilor oferite de Consiliul Global al Energiei Eoliene (CGEE), China a fost în anul 2010 cea mai largă piață, adaugând impresionanta capacitate de 18,9 GW, întrecând Statele Unite și devenind țara cu cea mai mare capacitate pe piața energiei eoliene. La nivel global, liderii sunt: China (44,7 GW), Statele Unite (40,2 GW), Germania (27,2 GW) și Spania (20,7 GW).

Unite (40,2 GW), Germania (27,2 GW) și Spania (20,7 GW). Wind energy in Romania, Europe and

Wind energy in Romania, Europe and worldwide

The wind energy sector worldwide

The global wind power plant capacity in 2010 increased by 1/4 on the previous year to reach 197 GW. Based on the information provided by the Global Wind Energy Council (GWEC), China was the world’s largest market for wind power in 2010, adding a staggering 18.9 GW of new capacity and edging past the US to become top country in terms of wind power worldwide. The world’s top countries in wind power production include China (44.7 GW), the United States (40.2 GW), Germany (27.2 GW) and Spain (20.7 GW).

Țările cu cea mai ridicată capacitate a parcurilor eoliene la nivel mondial Countries with the highest wind farm capacities worldwide Countries with the highest wind farm capacities worldwide

Țara / Country

Capacitatea centralelor energetice eoliene [MW] / Wind power plant capacity [MW]

China / China

44 733

USA / USA

40 180

Germania / Germany

27 214

Spania / Spain

20 676

India / India

13 065

Italia / Italy

5 797

Franța / France

5 660

UK / UK

5 204

Portugalia / Portugal

3 898

Danemarca / Denmark

3 752

Totalul de mai sus / Total of the above

170 179

Restul lumii / Rest of the world

26 860

Total în lume / Total worldwide

197 039

Capacitatea parcurilor eoliene la nivel mondial [MW] Wind farm capacity worldwide [MW] 220000

Capacitatea parcurilor eoliene la nivel mondial [MW] Wind farm capacity worldwide [MW]

220000

197039 200000 180000 160000 157899 140000 120550 120000 100000 93835 80000 74052 59091 60000 47620
197039
200000
180000
160000
157899
140000
120550
120000
100000
93835
80000
74052
59091
60000
47620
39431
40000
31100
23900
17400
20000
13600
10200
7600
6100
0
Sursa: Consiliul Global al Energiei Eoliene
Source: Global Wind Energy Council
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010

Estimarea energiei eoliene la nivel mondial

Luând în calcul în special dezvoltările din China,

Statele Unite și Europa, CGEE anticipează o creștere

a capacității mai mare de 400 GW, aferentă perioadei

2010-2014, conform estimării realizate pe cinci ani.

Worldwide wind energy forecast

In its five-year forecast, the GWEC expects wind capacity to grow beyond the level of 400 GW between 2010 and 2014, mainly as a result of development in China, United States and Europe.

Scenarii în dezvoltarea energiei eoliene la nivel global [MW] Wind energy development scenarios worldwide [MW] Wind energy development scenarios worldwide [MW]

Scenariu /

Scenario

2007

2008

2009

2010

2015

2020

2030

Referințe

93 864

120 297

158 505

197 039

295 783

415 433

572 733

Reference

Moderat

Moderate

93 864

120 297

158 505

197 039

460 364

832 251

1 777 550

Avansat

Advanced

93 864

120 297

158 505

197 039

533 233

1 071 415

2 341 984

Sursa: Consiliul Global al Energiei Eoliene Source: Global Wind Energy Council Source: Global Wind Energy Council

În cele trei scenarii ale dezvoltării energiei eoliene, prezentate de CGEE, estimarea de referință prevede

o creștere a capacității de până la 573 GW în 2030. Cea mai optimistă estimare prevede o capacitate combinată de 2.341 GW pentru aceeași perioadă.

Of the three scenarios for wind energy development presented by the GWEC, the reference forecast assumes a growth in capacity of up to 573 GW by 2030. The most optimistic forecast assumes a combined installed capacity of 2,341 GW for the same period.

2 Situația sectorului de energie eoliană în Europa 2010 a fost primul an după 2007

2 Situația sectorului de energie eoliană în Europa

2010 a fost primul an după 2007 în care energia eoliană nu a reprezentat sectorul de vârf în ceea ce privește valoarea capacității noilor instalații ce se bazează pe surse ecologice de energie electrică. Energia eoliană a reprezentat 16,8 % din capacitatea energetică nou instalată. În anul 2010 tendința dinamică de utilizare a energiei eoliene a fost confirmată de o creștere de 17% a capacității parcurilor eoliene. Asociația Europeană a Energiei Eoliene (AEEE) estimează valoarea noilor instalații în UE cu o capacitate de 9.918 MW la 12,7 miliarde euro.

Capacitatea totală a tuturor resurselor de energie regenerabilă din Europa a crescut la sfârșitul anului 2010 cu 52.855 MW ajungând la 876.023 MW, cu un aport al energiei eoliene atingând 84.278 MW (9,6%).

AEEE estimează că în cursul unui an cu densitate medie de energie eoliană în Europa, parcurile eoliene sunt acum capabile să satisfacă 5,3% din cererea de electricitate a Europei. Înlocuind combustibilii fosili, energia eoliană poate fi utilizată pentru a reduce rapid emisiile de poluare și gazele cu efect de seră.

rapid emisiile de poluare și gazele cu efect de seră. The wind energy sector in Europe

The wind energy sector in Europe

For the first year since 2007, wind energy in 2010 was not the leading sector in terms of the value of the capacity of new facilities based on ecological electrical energy sources. Wind constituted 16.8% of the capacity of all new energy sources.

In 2010, the dynamic trend in wind energy use was confirmed by a 17% increase in wind farm capacity. The European Wind Energy Association (EWEA) estimates the value of new installations in the EU (capacity 9,918 MW) at EUR 12.7 billion.

The total capacity of all renewable energy sources in Europe at the end of 2010 had increased by 52,855 MW to 876,023 MW, of which wind energy represented 84,278 MW (9.6%).

The EWEA estimates specify that during an average wind power density year in Europe, wind farms are currently able to satisfy 5.3% of the EU’s electricity demand. By replacing fossil fuels, wind energy can be used to rapidly reduce pollution and the emission of greenhouse gases.

Capacitatea parcurilor eoliene în Europa [MW] Wind farm capacity in Europe [MW] Wind farm capacity in Europe [MW]

1000000

90000

84278

80000 74767 70000 64719 60000 56519 50000 48031 40500 40000 34372 30000 24491 23098 20000
80000
74767
70000
64719
60000
56519
50000
48031
40500
40000
34372
30000
24491
23098
20000
17315
12887
9678
10000
6453
4753
3476
2497
0
Sursa: Consiliul Global al Energiei Eoliene
Source: Global Wind Energy Council
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010

Capacitatea parcurilor eoliene în Europa [MW] Wind farm capacities in Europe [MW] Wind farm capacities in Europe [MW]

Țara / Country

Sfârșit 2009 / End of 2009

Sfârșit 2010 / End of 2010

UE 27

74 767

84 278

Germania / Germany

25 777

27 214

Spania / Spain

19 149

20 676

Italia / Italy

4 850

5 797

Franța / France

4 492

5 660

Marea Britanie / United Kingdom

4 051

5 203

Portugalia / Portugal

3 535

3 898

Danemarca / Denmark

3 465

3 752

Olanda / The Netherlands

2 229

2 245

Suedia / Sweden

1 560

2 163

Irlanda / Ireland

1 260

1 428

Grecia / Greece

1 087

1 208

Polonia / Poland

725

1 107

Austria / Austria

995

1 011

Belgia / Belgium

563

911

România / Romania

14

462

Bulgaria / Bulgaria

177

375

Ungaria / Hungary

201

295

Cehia / Czech Republic

192

215

Finlanda / Finland

146

197

Lituania / Lithuania

91

154

Estonia / Estonia

142

149

Cipru / Cyprus

0

82

Luxemburg / Luxemburg

35

42

Letonia / Latvia

28

31

Slovacia / Slovakia

3

3

Slovenia / Slovenia

0

0

Sursa: Consiliul Global al Energiei Eoliene Source: European Wind Energy Association Source: European Wind Energy Association

În scenariul “Energy trends to 2030”, Comisia Europeană estimează ca în perioada 2011-2020, să fie conectate instalații cu o capacitate de 333 GW, din care 136 GW (41%) să fie asociate cu energia eoliană. În plus, Comisia Europeană estimează ca 64% din noua capacitate va fi rezultatul sectorului de energie eoliană (17% surse de gaz, 12% cărbune, 4% energie nucleară și 3% petrol).

In its “Energy trends to 2030” scenario, for the decade 2011-2020 the European Commission foresees the installation of new facilities with a capacity of 333 GW, of which 136 GW (41%) will be associated with wind energy. Moreover, the European Commission also estimates that 64% of this new capacity will be contributed by the wind energy sector (17% from gas sources, 12% coal, 4% nuclear energy and 3% oil).

Structura surselor de energie regenerabilă – energie generată [TWh] Structure of renewable energy sources – generated energy [TWh] Structure of renewable energy sources – generated energy [TWh]

Tip de energie Energy type

2005

2010

2015

2020

2025

2030

Maree / Tidal

0

0

1

3

6

9

Geotermală / Geothermal

5

6

6

7

11

19

Biomasă / Biomass

84

127

164

191

218

241

Solară / Solar

1

17

32

46

60

75

Vânt marin / Wind offshore

2

14

72

146

204

276

Vânt pe uscat / Wind onshore

68

147

197

253

316

368

Hidro / Hydro

307

323

332

339

349

335

Sursa: Comisia Europeană Source: European Commission Source: European Commission

335 Sursa: Comisia Europeană Source: European Commission 3 Situația sectorului de energie eoliană în România

3 Situația sectorului de energie eoliană în România

Energia eoliană a ajuns să fie pe primul loc printre sursele de energie alternativă din România. Potrivit Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, capacitatea totală a parcurilor eoliene în funcțiune a crescut la 469 MW la sfârșitul lunii mai 2011. Cel mai amplu proiect care urmează a fi implementat este parcul eolian din Fântânele și Cogealac, construit de Grupul CEZ și care va însuma o capacitate de 600 MW. La momentul actual, cele mai importante proiecte de energie eoliană sunt: Fântânele (CEZ, 347,5 MW), Casimcea, Topolog, Dăieni (IMA PARTNERS + Verbund, 532 MW), județul Tulcea (ENEL, 174 MW), zona Moldova și Dobrogea (PNE Wind, 200 MW), Cogealac (CEZ, 252,5 MW), Mihai Viteazu (Iberdrola,

80 MW), județul Constanța (ENEL, 118 MW),

Cernavodă (Renovatio / EDPR, 138 MW), județul Galați (Renovatio / EDPR, 100 MW), Mitoc (IWE, 100

MW), Borşa (Alstrom, 56 MW), Topolog (Land Power,

168 MW) și Casimcea (Martifer, 40 MW).

Topolog (Land Power, 168 MW) și Casimcea (Martifer, 40 MW). The wind energy sector in Romania

The wind energy sector in Romania

Wind energy has taken the lead among alternative energy sources in Romania. According to the Energy Regulatory Authority, the total capacity of wind farms in use amounted to 469 MW at the end of May 2011. The largest project to be implemented to date is the wind farm in Fântânele and Cogealac, which was built by the CEZ Group and has a combined capacity of 600 MW.

Currently the most important wind energy projects include Fântânele (CEZ, 347.5 MW), Casimcea, Topolog, Dăieni (IMA PARTNERS + Verbund, 532 MW), Tulcea county (ENEL, 174 MW), the Moldova and Dobrogea areas (PNE Wind, 200 MW), Cogealac (CEZ, 252.5 MW), Mihai Viteazu (Iberdrola, 80 MW), Constanța county (ENEL, 118 MW), Cernavodă (Renovatio / EDPR, 138 MW), Galați county (Renovatio / EDPR, 100 MW), Mitoc (IWE, 100 MW), Borşa (Alstrom, 56 MW), Topolog (Land Power, 168 MW) and Casimcea (Martifer, 40 MW).

Capacitatea instalațiilor de energie regenerabilă din România [MW] (în 2010) Capacity of renewable energy facilities in Romania [MW] (as of 2010) Capacity of renewable energy facilities in Romania [MW] (as of 2010)

40,18 % 42,86 %
40,18 %
42,86 %

Sursa: Transelectrica

Source: Transelectrica[MW] (as of 2010) 40,18 % 42,86 % Sursa: Transelectrica 0,0001 % 16,96 % Energie eoliană

0,0001 %

16,96 %

Energie eoliană 290.045 MW / Wind energy 290,045 MW Mini sau micro hidrocentrale în operare (până la 10 MW) 274.439 Wind energy 290,045 MW
Energie eoliană 290.045 MW / Wind energy 290,045 MW Mini sau micro hidrocentrale în operare (până Mini sau micro hidrocentrale în operare (până la 10 MW) 274.439 MW Mini or micro hydro plants in operation (up to 10 MW) 274,439 MW
10 MW) 274.439 MW Mini or micro hydro plants in operation (up to 10 MW) 274,439 Fotovoltaice 7 MW / Photovoltaic 7 MW

Biomasă 112.115 MW / Biomass 112,115 MW 112.115 MW / Biomass 112,115 MW

Parcurile eoliene operaționale din România sunt în principal situate în zona Dobrogea, pe coasta Mării Negre, unde viteza medie a vântului poate ajunge la 7 m/s la o altitudine de 100 m. Zona este de câmpie și puțin populată, ceea ce facilitează instalarea unui număr mare de turbine eoliene. Pe lângă acestea, în România mai sunt două regiuni cu potențial eolian ridicat, și anume: Moldova și Caraş Severin (Banat).

Parcuri eoliene în regiunile din România Wind farm capacity in main Romanian regions Wind farm capacity in main Romanian regions

Romania’s operational wind farms are mainly located in Dobrogea, on the Black Sea coast, where average wind speeds can reach 7 m/s at an altitude of 100 m. The region is flat and sparsely populated, which makes it possible to install a large number of wind turbines. There are also two other regions with a high wind power potential in Romania, namely: Moldova and Caraş Severin (Banat).

Locație / Location

Capaciate în perioada 2009-2013 / Capacity for the period 2009-2013

Dobrogea / Dobrogea

2 789

Moldova / Moldova

1 000,5

Banat / Banat

56

Diferite localități-deja funcționale / Different localities-already running

17,1

Total / Total

3 862,6

Sursa: Site-ul Asociației Române pentru Energie Eoliană Source: Romanian Wind Energy Association website Source: Romanian Wind Energy Association website

Harta mobilității atmosferice în România Wind map in Romania Wind map in Romania

mobilității atmosferice în România Wind map in Romania Sursa: Asociația Română pentru Energie Eoliană Source:

Sursa: Asociația Română pentru Energie Eoliană Source: Romanian Wind Energy Association Source: Romanian Wind Energy Association

CAPITOL PART 2
CAPITOL
PART
2

Prevederi legale

Legal regulation

Această secţiune se concentrează asupra aspectelor juridice referitoare la investiţiile în energie eoliană în România, precum şi în Uniunea Europeană. Primele două părţi tratează reglementările legislaţiei româneşti cu privire la regimul juridic al imobilelor, la autorizaţiile necesare şi la legislaţia de mediu aplicabile construcţiei şi operării unei centrale eoliene. Partea a treia situează dezvoltarea domeniului energiei eoliene în contextul mai larg al reglementărilor europene.

eoliene în contextul mai larg al reglementărilor europene. 1 Pregătirea proiectului de investiţie şi construcţia

1 Pregătirea proiectului de investiţie şi construcţia unei centrale eoliene

Noul Cod Civil al României 1 („NCC”) a fost aprobat în 2009 şi urmează să intre în vigoare la 1 Octombrie 2011 2 . În comparaţie cu Codul Civil din 1864 3 (”CC”) actualmente în vigoare, NCC marchează cea mai importantă modificare a CC de la publicarea sa din 1864. Ținând cont de noutatea unora dintre reglementărilor legale introduse de NCC şi de impactul pe care acestea l-ar putea avea cu privire la dezvoltarea unui parc eolian, în cuprinsul prezentului document sunt menţionate principalele modificări introduse de NCC, cu limitare însă la aspectele cuprinse mai jos.

1.1

Dreptul de a dispune de proprietate

Primul pas în implementarea unui proiect de investiţii pentru un parc eolian îl reprezintă obţinerea terenului necesar amplasării parcului eolian. Conform dreptului românesc, pentru construcţia oricărei capacităţi energetice este necesară obţinerea unei autorizaţii de construire. Această autorizaţie de construire se acordă doar în baza unui drept real asupra terenului pe care urmează a fi construită capacitatea energetică. Astfel, investitorii care doresc să dezvolte un parc eolian în România, au în general două modalităţi pentru dobândirea dreptului real solicitat în vederea emiterii autorizaţiei de construire: (i) obţinerea dreptului de proprietate asupra terenului sau (ii) obţinerea unui drept similar de folosinţă, denumit de către doctrină „drept de superficie”.

1.1.1

Dreptul de proprietate

Conform dreptului românesc, titularul dreptului de proprietate dispune de un drept absolut de a folosi şi de a dispune de proprietatea sa, fără limitare în timp. Acest drept îl include şi pe acela de a dispune de proprietate prin edificarea unor construcţii-structuri pe aceasta. Dacă în prezent dreptul de proprietate poate fi dovedit prin orice înscris ce atestă proprietatea, NCC prevede că dovada dreptului de proprietate asupra imobilelor înscrise în cartea funciară, se va face cu extrasul de

1 Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.

511, din 24 Iulie 2009

2 Legea nr. 71/2011 privind punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409, din 10 Iunie 2011

3 Republicat în Broşura din 26 Iulie 1993

This section will focus on the legal aspects of wind energy investments in Romania, as well as within the European Union. The first two parts deal with Romanian real estate, regulatory and environmental regulations applicable to the construction and the operation of a wind farm. The third part places Romanian wind energy development within the larger context of EU regulations.

development within the larger context of EU regulations. Preparation of the investment project and construction of

Preparation of the investment project and construction of a wind farm

Romania’s New Civil Code 1 (“NCC”) was approved in 2009 and is expected to enter into force on 1 October 2011 2 . Compared with the Civil Code of 1864 3 (“ACC”) currently in force, the NCC marks the most extensive amendment of the ACC since its first publication in 1864. Due to the novelty of real estate related legal provisions and the impact they might have on the development of a wind farm project, we provide a summary of the main amendments created by the NCC with respect to the matters mentioned below.

Right to dispose of real property

The first stage when implementing an investment project is obtaining the land on which to erect a wind farm. Under Romanian law, a building permit is needed to build any facility for the production of energy. The building permit is granted only if a specific real right to the land on which the wind farm is to be erected is proved. Under Romanian law there are generally two ways for investors to hold the specific in rem right required for a building permit: (i) an ownership title to the land or (ii) a similar right of use, which under Romanian Law is embodied in the so-called “superficies right” (drept de superficie).

Ownership right

The ownership right under Romanian law offers the owner an absolute right to use, encumber and sell the real property without limitation in time. This also includes the right to build on the real property.

While currently an ownership right may be proved by way of any attesting ownership documents, the NCC provides that the proof of ownership right to real estate subject to registration with the Land

1 Law No. 287/2009 on the civil code, published with Part I of the Official Gazette in Romania,

No. 511 dated 24 July 2009.

2 Law No. 71/2011 regarding the implementation of Law No. 287/2009 on the civil code, pub- lished with Part I of the Official Gazette, No. 409 dated 10 June 2011

3 Republished in Brochure dated 26 July 1993.

carte funciară 4 . Dobândirea dreptului de proprietate asupra tere- nurilor în România este în prezent limitată persoanelor fizice sau juridice române. Cu toate acestea, străinii pot deţine în România dreptul de proprietate asupra terenurilor prin intermediul unei societăţi înregistrate în România.

Register shall be made with the excerpt from the Land Register 4 . Direct access to ownership right to lands is currently limited to Romanian individuals or entities. Nevertheless, foreigners can hold ownership title to lands through a company registered in Romania.

1.1.2

Dreptul de superficie

Superficies right

Dreptul de superficie constă în:

A superficies right consists of:

1. dreptul de a construi o clădire precum și orice alt tip de structură pe deasupra sau în subsolul terenului deţinut în proprietate de altă persoană;

1. the right to erect a building or other kind of structure on or under the land owned by another person;

2. dreptul de proprietate asupra clădirii sau oricărui alt tip de structură şi

2. the ownership right over the building or other type of structure; and

3. dreptul de folosinţă asupra terenului pe care se

3. the right to use the land pertaining to the building

A superficies right may be established by way of

află clădirea sau structura. Dreptul de superficie permite separarea între dreptul de proprietate asupra terenului şi dreptul de proprietate asupra clădirii ori asupra altei structuri ridicate pe deasupra sau în subsolul terenului aflat în proprietatea altei persoane. Un drept de superficie se constituie de regulă în

(drept de folosinta). The superficies right allows for separation of the ownership to the land and the ownership to the buildings or other kind of structures erected on or under the land that is somebody else’s property.

baza unui contract încheiat pentru validitate, în formă

agreement executed in notarised form for validity

autentică. Iniţial o creaţie a doctrinei şi a jurisprudenţei, dreptul de superficie este acum exhaustiv reglementat de NCC. Dacă în prezent un drept de superficie poate fi stabilit pe perioadă nedeterminată, NCC limitează

purposes, under sanction of nullity. Although initially a creation of legal scholars and the courts of law, the superficies right is now exhaustively regulated under the NCC. While currently a superficies right may be established for an undetermined period

durata acestui drept la maximum 99 de ani, cu

of

time, the NCC limits its time period to a maximum

posibilitatea de prelungire.

of

99 years, with a prolongation option.

În ciuda tuturor similitudinilor cu dreptul de proprietate asupra terenurilor, nu sunt impuse restricţii străinilor cu privire la dobândirea unui drept de superficie asupra terenurilor în România.

Despite all legal similarities with the ownership right over land, foreigners are in no way restricted from directly holding such superficies rights.

1.1.2.1

Dreptul de superficie vs. dreptul de folosinţă (locaţiune)

Superficies right vs. right of use (lease)

Orice drept de superficie include dreptul de a folosi

Any superficies right includes a right of use over the

suprafaţa de teren afectată de dreptul de superficie.

plot of land on which the superficies right is granted.

Dacă proprietarul unui teren acordă unui terţ dreptul

If

the owner of a piece of land grants to a third party

de folosinţă în baza unui contract de locaţiune ori în baza altei convenţii, terţului nu îi va fi permis,

only the right of use through a letting/lease or other kind of agreement, the third party will not be allowed

din punct de vedere legal, să construiască pe acel teren. Cu alte cuvinte, autorităţile competente nu vor

from a legal point of view to build any permanent structure on that land. A third party whose right of use

emite autorizaţie de construire în baza unui drept de

of

the land is only based on a letting/lease agreement

folosinţă, obţinut în baza unui contract de locaţiune.

will not be granted permits to build on that land.

1.1.3

Uzufructul

Usufruct

Potrivit legii române, uzufructul este dreptul cuiva de a se folosi şi de a se bucura de proprietatea care aparţine altei persoane, atât timp cât nu se aduce atingere substanţei proprietății. Uzufructul este un drept real asupra proprietăţii altuia, limitat ca durată.

Titularul unui uzufruct, cunoscut ca şi uzufructuar, are dreptul de a folosi şi de a se bucura de bun, şi, de asemenea, de a obţine profit din fructele bunului. Uzufructul poate fi constituit prin convenţie încheiată, pentru validitate, în formă autentică.

4 Această prevedere va fi aplicabilă doar după încheierea lucrărilor cadastrale pentru fiecare unitate administrativ - teritorială.

Pursuant to Romanian law, the usufruct is the legal right to use and derive profit or benefit from property that belongs to another person, as long as the substance of the property is preserved. The usufruct is a real right of limited duration on the property of another. The holder of a usufruct, known as the usufructuary, has the right to use and enjoy the property, as well as the right to receive profits from the fruits of the property.

4 This provision shall be applicable only after completion of the cadastral works for each administrative-territorial unit.

1.1.4

Drepturile convenţionale şi legale de uz şi servitute

Dreptul de uz este similar cu cel de uzufruct, așa cum este el descris mai sus. Titularul dreptului de uz are dreptul de a folosi şi de a se bucura de bunul afectat, precum şi dreptul de a culege fructele bunului însă doar în limitele necesare lui şi familiei sale. Dreptul de servitute facilitează beneficiarului dreptul de acces pe proprietatea deţinută de altă persoană. Pentru accesul la parcul eolian, în timpul şi după finalizarea lucrărilor de construcţie, ori pentru traseul reţelelor electrice care traversează proprietatea terţilor, dezvoltatorul trebuie să deţină servituţi pe terenurile afectate de căile de acces sau de reţelele electrice. Constituirea servituţilor de trecere este valabilă doar dacă beneficiarul obţine în acest scop un certificat de urbanism. Potrivit CC servitutea se stinge prin neuz timp de 30 de ani. NCC prevede o perioadă de neuz de 10 ani care duce la stingerea servituţii 5 . Dreptul de uz şi de servitute pot fi constituite (i) prin încheierea unui contract în formă autentică sau (ii) în baza legii, în funcţie de stadiul de dezvoltare al parcului eolian. Trebuie făcută distincţie între stadiul de dezvoltare al parcului eolian înainte şi după obţinerea autorizaţiei de înfiinţare. Înainte de obţinerea autorizaţiei de înfiinţare, dezvoltatorul poate beneficia de drepturile de uz şi servitute doar în baza unui contract în formă autentică încheiat cu proprietarul terenului afectat. Dezvoltatorul poate beneficia prin lege de drepturile menţionate doar după obţinerea autorizaţiei de înfiinţare. Drepturile de uz şi de servitute acordate în baza legii sunt prevăzute în Legea Energiei Electrice nr. 13/2007 6 (Legea Energiei), care acordă dezvoltatorului drepturi de uz şi servitute asupra terenurilor aflate în vecinătatea capacităţilor energetice. Exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale afectate de capacităţile energetice se realizează cu titlu gratuit pe toată durata existenţei acestora, în timp ce pentru exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra terenurilor aflate în proprietatea privată legea prevede reguli speciale,detaliate mai jos.

1.1.4.1

Exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra terenurilor aflate în proprietatea privată a terţilor, conform Legii Energiei şi Hotărârii de Guvern nr. 135

Pentru a stabili termenii şi condiţiile în care dezvoltatorul poate exercita drepturile legale de uz şi servitute, proprietarii terenurilor afectate de aceste drepturi pot solicita dezvoltatorului să încheie convenţia-cadru, așa cum este aprobată în anexa la Hotărârea de Guvern nr. 135/2011 7 („HG 135”). Durata convenţiei va acoperi de principiu atât perioada necesară executării capacităţii energetice,

5 Această modalitate de stingere se va aplica doar drepturilor de uzufruct constituite după

intrarea în vigoare a NCC, respectiv 1 Octombrie 2011.

6 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 51, din data de 23.01.2007

7 Hotărârea de Guvern nr 135/2011 pentru aprobarea regulilor procedurale privind condițiile şi termenii referitori la durata, conținutul şi limitele de exercitare a drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor private afectate de capacităţile energetice, a convenţiei-cadru, precum şi

a regulilor procedurale pentru determinarea cuantumului indemnizațiilor şi a despăgubirilor si

a modului de plată a acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 236, din

05.04.2011.

Conventional and statutory right of usage and easements

The right of usage is quite similar to the usufruct as described above. The difference between the right of usage and the usufruct consists of the fact that the holder of the right of usage has the right to use and enjoy the affected property, as well as the right to receive profits from the fruits of the property within the limits required for himself and his family. The easement right enables the beneficiary to have access to the property held by another person. For access to the wind farm during and after the finalisation of the construction works of the wind farm or for the route of the electric cables that cross third parties’ properties, the investor must hold easements on the lands crossed by the access ways or the cables. The establishment of passage easements is valid only if the beneficiary first obtains an urbanism certificate. Pursuant to the ACC the easement extinguishes for 30 years of non-use. The NCC provides a period of non-use of ten years in order for the easement to terminate 5 . The rights of usage or the easements may be established (i) by executing a private notarised agreement or (ii) by virtue of law, depending on the stage of development of the wind farm. A distinction must be made between the stage of development of the wind farm prior to and after obtaining the setting- up authorisation. Prior to obtaining the setting-up authorisation, the developer may benefit from the right of usage or easements only by executing private notarised agreements. The developer may benefit by virtue of law from the mentioned rights only after obtaining the setting-up authorisation. The rights of usage or the easements granted by virtue of law are regulated by Law No. 13/2007 on energy 6 (the “Energy Law”), which grants the developer certain rights of usage or easements over the surrounding plots of land in order to be able to economically exploit the wind farm. Such rights affecting land owned by the State and local authorities are granted free-of-charge, while those affecting third owners’ properties follow specific rules stipulated by law, as detailed below.

Exercise of easement and usage rights over third owners’ properties, as provided under the Energy Law and GD 135

In order to set the terms and conditions under which the developer may exercise the statutory rights of usage and easements, the owners of affected private lands may request the developer to execute the framework agreement as approved in the annex to Governmental Decision No. 135/2011 7 (“GD 135”) GD 135. The duration of the agreement will cover, in principle, the necessary period required to erect the

5 This termination reason will apply only to those usufructs established after the entry into force

of NCC, namely 1 October 2011.

6 Published in Official Gazette, I Part, No. 51 dated 23 January 2007

7 Governmental Decision No. 135/2011 for approving the procedural rules on conditions and terms of duration, content and limits of rights of usage and easement rights over private proper- ties affected by energy capacities, the framework – agreement, as well as for determining the amount of compensations and indemnities and the payment method thereof, published with Part I of the Official Gazette of Romania No. 236 dated 5 April 2011.

cât şi perioada ulterioară de întreținere şi funcţionare a capacităţii energetice. În toate cazurile în care se vor încheia astfel de convenţii, cuantumul maxim al indemnizaţiei la care sunt îndreptăţiţi proprietarii în schimbul afectării terenurilor private se va stabili prin negociere, cel mult la nivelul chiriei minime pe mp stabilite pentru folosinţa unui teren din aceeaşi categorie de către administraţia publică locală în a cărei rază teritorială se află terenul şi se calculează numai pentru suprafaţa de teren ce urmează a fi efectiv afectată de exercitarea drepturilor de uz si servitute. În situaţia în care la nivelul administraţiei publice locale în a cărei rază teritorială se află terenul nu există stabilit un nivel al chiriei minime pe mp, întinderea indemnizaţiei va fi determinată de către un evaluator autorizat în condiţiile legii, ales de comun acord de către părţi, al cărui onorariu va fi acoperit de dezvoltator. Proprietarii terenurilor afectate de exercitarea drepturilor de uz şi servitute vor fi despăgubiţi pentru prejudiciile cauzate de realizarea capacităţii energetice, prejudicii ce vor fi evaluate avându-se învedere anumite criterii (e.g. suprafaţa de teren afectată de lucrările prevăzute în convenţie; tipurile de culturi şi plantaţii existente la data încheierii convenţiei pe terenul afectat; valoarea producţiei afectate de lucrările efectuate de dezvoltator; etc.) Dreptul la compensaţie nu afectează dreptul proprietarului mai sus menţionat de a primi indemnizaţia. Conform HG 135 şi Legii Energiei, proprietarii terenurilor afectate au opţiunea de a solicita încheierea unui nou contract, care să aibă forma şi conţinutul convenţiei aprobate de HG 135. Conform art. 16 alin. 7 din Legea Energiei, titularii de autorizaţii şi licenţe sunt obligaţi să procedeze la încheierea Convenţiei-cadru în termen de maximum 30 de zile de la solicitarea proprietarilor afectaţi. Cu toate acestea, nici HG 135, nici Legea Energiei nu prevăd (i) o sancţiune în cazul în care dezvoltatorii nu răspund cererii proprietarilor de terenuri, sau nu sunt de acord cu modificările contractului care este deja în vigoare sau (ii) un termen legal în care proprietarii de terenuri pot solicita încheierea contractului.

1.2 Cartea funciară în România

Opozabilitatea/transferul drepturilor reale menţionate mai sus este strâns legată de sistemul cărţii funciare. Sub actualul sistem al cărţii funciare, orice constituire, transfer sau limitare a drepturilor cu privire la imobile operează între părţi, ca regulă, prin semnarea contractului, respectiv a actului de transfer. Lipsa înregistrării ulterioare a acestor contracte sau acte de transfer nu împiedică transferul dreptului de proprietate sau constituirea altor drepturi reale; cu toate acestea, un astfel de transfer sau constituire de drepturi nu vor fi opozabile terţilor decât în momentul înregistrării în cartea funciară, cu anumite excepţii.

Sistemul cărţii funciare va suferi o serie de modificări introduse de NCC. Potrivit NCC, înscrierile în cartea funciară vor avea efect constitutiv de drepturi, în sensul în care drepturile reale asupra imobilelor cuprinse în cartea funciară se vor dobândi, atât între părţi, cât şi faţă de terţi, numai prin înscrierea

wind farm, as well as the necessary period required for the maintenance and operation of the wind farm.

In all cases where agreements will be executed, the

maximum amount of compensation to be paid to the owners is to be established by way of negotiation, but not higher than the level of minimum rent established by the local fiscal authority per sqm of land having the same category, and shall be calculated only for the surface of land directly affected by the rights of usage and easement rights. Where no minimum rent is established by the local fiscal authority, the amount of compensation is to be determined by an authorised expert chosen by the parties and payed by the developer.

The owners of lands affected will be indemnified for any damages caused by the wind farm determined with consideration to aseries of criteria (e.g. the surface of land affected by the works agreed upon under the agreement; the types of culture and plantation existing on the affected land at the execution date of the agreement;the value of production affected by the works performed by the developer; etc.). The compensation right does not affect the above-mentioned owners’ right to receive the indemnification.

Pursuant to GD 135 and the Energy Law, the owners

of the affected lands have the option to request for

a new contract observing the form and content of

the agreement approved by GD 135 to be executed with the developer. According to Article 16 (7) of the

Energy Law, the holders of licences and setting-up authorisations are bound to execute the agreement no later than 30 days after the affected land owners’ request. However, neither GD 135 nor the Energy Law provide (i) a sanction in case developers do not

reply to the land owners’ request or do not agree on the amendment of the already in-force agreement or (ii) if a legal deadline is to be met by the land owners

in order to request the execution of the agreement.

Romanian Land Register

In relation to the above-mentioned real rights, opposability/transfer of said rights is also important. Under the current Land Register system any grant,

transfer or limitation of rights pertaining to real property is generally effective between the parties upon signing the underlying agreement, e.g., a transfer deed. The lack of registration following execution of

a transfer deed does not prevent ownership transfer

or establishment of other real rights; however, this transfer will not be binding in respect of third-party interests until registration with the Land Register.

The Romanian Land Register system will change once with the entry into force of the NCC. Pursuant to the NCC, the entries in the Land Register will have

a constitutive effect and real rights will not be trans-

ferred prior to their legal registration with the Land Register. Rights will rank according to the date, hour

lor în cartea funciară. Înscrierile în cartea funciară îşi vor produce efectele de la data înregistrării cererilor, ţinându-se însă cont de data, ora şi minutul înregistrării acestora 8 .

and minute of their registration applications 8 .

1.3

1.3.1

1.3.2

Situaţii care ar putea împiedica/întârzia investiţia

Proprietatea publică

Conform dreptului românesc, imobilele deţinute de stat şi unităţile administrativ-teritoriale fac parte din două categorii: cele care aparţin domeniului public şi cele ce aparţin domeniului privat. Importanţa de a şti în care dintre aceste categorii este inclus terenul necesar pentru construcţia capacităţii energetice determină tipul de contract în baza căruia terenul poate fi asigurat pentru dezvoltarea parcului eolian, având în vedere că terenurile deţinute în proprietate publică pot fi obţinute în vederea exploatării într-un astfel de scop în baza unui contract de concesiune. Întrebarea „cum” îşi pot alege statul sau unităţile administrativ-teritoriale partenerii contractuali când acordă drepturi asupra terenurilor deţinute în proprietate este un subiect sensibil. Vânzarea, concesiunea sau închirierea unor terenuri din domeniului public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, sunt supuse procedurilor de licitaţie publică. Detaliile unor astfel de proceduri nu au fost până în prezent complet clarificate; legea, doctrina sau jurisprudenţa nu oferă un set de reguli clare cu privire la modalitatea în care autorităţile publice trebuie să organizeze astfel de proceduri de licitaţie. Cu toate acestea, dacă o autoritate publică acordă unui terţ drepturi asupra unui teren deţinut în proprietate publică sau privată fără organizarea unei licitaţii publice în acest sens, contractul astfel încheiat poate fi anulat de către instanţa de judecată. Această anulare ar produce o serie de efecte negative asupra proprietăţii structurilor construite pe teren şi chiar asupra autorizaţiilor şi avizelor emise pentru construirea şi operarea parcului eolian.

Cereri de restituire/ litigii cu privire la terenuri

În perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989,uneori înbazaunorlegi,precumșiparţialfărăvreobazălegală, statul român a confiscat / naţionalizat /expropriat anumite imobile fără a plăti respectivilorproprietari despăgubiri (corespunzătoare). Pentrua remedia aceste anormalităţi şi a facilita accesulasupra terenurilor proprietate privată, statul român a adoptat o serie de legi cum ar fi Legea nr. 18/1991 9 , Legea nr. 1/2000 10 , Legea nr. 10/2001 11 , pentru reglementarea proprietăţii private asupra terenurilor. Pe baza acestor legi, persoanele fizice au putut prezenta cereri de restituire solicitând reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor deţinute personal sau de către ascendenţii lor înainte de a fi

8 Prevederile NCC se vor aplica doar acelor contracte încheiate/drepturi constituite după intrarea în vigoare a NCC, respectiv 1 Octombrie 2011, şi doar după ce lucrările cadastrale vor

fi încheiate pentru fiecare unitate administrativ-teritorială.

9 Legea nr. 18/1991 asupra fondului funciar, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1, din 5 Ianuarie1998.

10 Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole

şi forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii nr. 18/1991 şi Legii nr. 169/1997, publicată în

Monitorul Oficial, Partea I, nr. 8, din 12 Ianuarie 1998.

11 Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 Martie 1945 – 22 Decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 798, din 2 Septembrie

2005.

Issues that might impede/delay the investment process Public property

Under Romanian law, immovable goods held by the State and local authorities can be of two categories:

they can belong to the public domain or to the private domain (domeniul public sau privat). The importance of knowing in which category the land needed for a wind farm project falls into lays with the type of agreement the land can be secured with for a project as land in public domain can only be obtained subject to a concession agreement.

The question of “how” the local authorities can choose their contract partners when granting rights over land is a very sensitive aspect. The sale, concession or leasing of the plots of land, part of the public or private domain of a town or village, are subject to a public tender procedure. The details of such procedures are not yet completely clarified; neither the statutes nor the legal writings nor the case law provide a reliable set of rules as to how the local authorities should conduct such a public tender procedure. However, if the local authority grants rights to land to a party without conducting a public tender, the contract concluded with such a party may be declared null and void. This would have a series of adverse effects on the ownership over the structures built on the land and even on the authorisations and permits issued for the building and operation of the wind farm.

Restitution claims/litigations affecting the lands

In the period 6 March 1945 to 22 December 1989, the Romanian State confiscated/nationalised/ expropriated real estate property without paying adequate compensation to the owners, partly on the basis of enacted laws, partly without any legal basis. In order to correct such abnormalities and to open up access to private property over land, the Romanian State enacted several laws, such as laws Nos. 18/1991 9 , 1/2000 10 and 10/2001 11 , as means to regulate private ownership over land. Based on these laws, individuals were able to file restitution claims requesting the reinstatement (reconstituire) of ownership titles to land owned by them or their ancestors prior to expropriation by the State. At the

8 These provisions of the NCC will apply only to those agreements executed /rights established after the entry into force of the NCC, namely 1 October 2011, and only after the completion of the cadastral works for each administrative-territorial unit.

9 Law No 18/1991 on agricultural land, published with Part I of the Official Gazette No. 1 dated 5 January 1998. 10 Law No. 1/2000 regarding the reinstatement of the ownership right over the agricultural lands and forest lands, requested as per provisions of Law No. 18/199 and Law No. 169/1997,

published with Part I of the Official Gazette No. 8 dated 12 January 2000.

11 Law No. 10/2001 on the legal regime of the immovable abusively taken over in the period between 6 March 1945 and 22 December 1989, republished with Part I of the official Gazette No. 798 dated 2 September 2005.

expropriate de către statul român. În acelaşi timp, la cererea persoanelor fizice private sau societăţilor/ asocierilor, au fost acordate în proprietate terenuri în baza constituirii dreptului de proprietate.

Cu toate că perioada pentru depunerea cererilor de restituire a expirat (30 Noiembrie 2005), foştii proprietari care pot dovedi un titlu mai puternic (mai vechi) asupra unui teren pot contesta titlurile de proprietate înregistrate în prezent. Având în vedere că este imposibil de identificat toate exproprierile/naţionalizările făcute în perioada 1945- 1989 (e.g. din lipsa unor înregistrări corespunzătoare, din cauza efectuării unor dezmembrări sau alipiri ale terenurilor, etc.), pentru a evita riscuri viitoare care ar putea întârzia investiţia, sunt recomandabile investigaţii oficiale la autorităţile locale competente în cauză (cu privire la cererile de restituire înregistrate/ depuse). Aceleaşi investigaţii sunt recomandate pentru a verifica dacă terenurile sunt afectate de litigii care ar putea avea un potenţial impact asupra dezvoltării parcului eolian.

1.3.3 Constituirea titlului de proprietate; interdicţii

La îndeplinirea anumitor condiţii preliminare, anumitor persoane li s-a acordat drept de proprietate privată asupra terenurilor prin constituirea dreptului de proprietate, chiar dacă nu fuseseră expropriaţi în perioada comunistă. Potrivit art. 32 din Legea nr 18/1991 asupra fondului funciar, persoanelor cărora li s-a constituit dreptul de proprietate asupra terenurilor le este interzis să vândă sau să transfere dreptul de proprietate asupra terenurilor respective timp de 10 ani calculaţi de la începutul anului următor anului în care s-a înregistrat proprietatea. NCC a abrogat interdicţia de înstrăinare menţionată anterior. Încălcarea acestor interdicţii este sancţionată cu nulitatea absolută a actelor de înstrăinare, iar constatarea nulităţii poate fi cerută în justiţie de către primărie, prefectură, procuror, precum şi de către orice altă persoană interesată. Pentru a aprecia dacă această interdicţie a fost respectată, trebuie urmărit momentul de la care interdicţia de înstrăinare începe să curgă. Art. 32 al Legii nr. 18/1991 prevede că termenul va începe să curgă la începutul anului următor anului în care s-a făcut „înregistrarea” proprietăţii. Doctrina conţine numeroase interpretări ale termenului „înregistrare” şi implicit, ale datei la care interdicţia de înstrăinare începe să curgă. Riscul cu privire la acest aspect trebuie evaluat individual în fiecare proiect.

1.3.4 Regimul monumentelor istorice

Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice 12 defineşte monumentele istorice drept imobile, construcţii şi terenuri 13 situate pe teritoriul României, semnificative pentru istoria, cultura şi civilizaţia naţională şi universală.

12 Publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 938 din 20 Noiembrie 2006

13 Cu toate că această dispoziţie legală poate fi interpretată ca aplicându-se doar terenurilor aferente construcţiilor clasificate ca monumente istorice, în practică autorităţile locale au consi- derat şi parcele de teren libere ca fiind monumente istorice.

same time, land was distributed on request to private individuals or corporations by means of instatement (constituire) of titles to land.

Although the time period for initiating restitution claims has expired (30 November 2005), former owners that can prove a stronger, i.e., older, title to a particular land may challenge currently registered titles. Since it is impossible to track down all expropriations/ nationalisations made in the period 1945 through 1989 (e.g., due to the lack of proper records, detachments and mergers of concerned plots, etc.), in order to avoid future risks that might delay the investment process, official inquiries with the relevant local councils are recommended (with a view to restitution claims filed/ deposited).

The same inquiries are recommended in order to verify whether the lands are affected by other litigations that might have a potential impact on the development of the wind farm.

Instatement of ownership title; restrictions

Subject to certain preconditions, persons were granted access to private property over land by means of instatement of titles to land, even if they had not been expropriated during the Communist era. Pursuant to Article 32 Law No. 18/1991 on land resources, certain persons whose ownership right to a plot of land has been instated (“constituit” – as opposed to reinstated, “reconstituit”) are not allowed to sell or otherwise transfer their ownership right to the respective plot for a period of ten years calculated as of the beginning of the year subsequent to the year when their ownership was registered. NCC abolished the aforementioned alienation prohibition. Breach of such prohibition results in absolutely null and void transfer documents (e.g., null and void purchase agreement) nullity that may be asserted at any time by the mayoralty, prefect and prosecutor, as well as by any interested person. In order to assess whether the prohibition has been observed, attention must be paid to the date when the prohibition term starts to run. As Article 32 of Law No. 18/1991 stipulates that the term shall run as of the beginning of the year following “registration” of ownership, various interpretations of the meaning of the term “registration” and, implicitly, of the date when the prohibition term starts to run where developed by the legal scholars. The risks regarding this term should be assessed in each project individually.

Historical monument status

Law No. 422/2001 on protection of historical monuments 12 defines a historical monument as constructions and lands 13 situated in Romania that are significant for Romanian (and universal) history, culture and civilisation.

12 Published with Part I of the Official Gazette No. 938 dated 20 November 2006.

13 Although this provision may well be interpreted as only applying to land corresponding to constructions designated as historical monuments, in practice local authorities have also consid- ered empty plots of land (agricultural) as historical monuments.

În conformitate cu art. 4 alin. 4 al Legii nr. 422/2001, titlurile unor proprietăţi clasificate ca monumente istorice pot fi transferate de proprietarii de drept privat doar cu respectarea dreptului de preemţiune al statului român de a cumpăra astfel de proprietăţi. Actele de transfer încheiate cu nerespectarea acestui drept de preemţiune al statului sunt nule absolut. Constatarea nulităţii poate fi invocată oricând, de către orice persoană interesată. Pentru a evita acest risc, este recomandabilă obţinerea unei adrese oficiale de la Departamentul de Cultură, Culte Religioase şi Patrimoniu Cultural Naţional şi de la Ministerul Român al Culturii şi Cultelor cu privire la situaţia terenurilor.

1.3.5 Regimul arheologic

Proprietarii terenurilor localizate în perimetrul unor situri arheologice, astfel cum sunt definite de Ordonanţa de Guvern nr. 43/2000 14 trebuie să respecte restricţii special prevăzute, în scopul de a proteja şi recupera patrimoniul arheologic. Dacă pe terenurile respective sunt necesare lucrări arheologice, orice altă activitate va fi suspendată până la executarea şi încheierea cercetărilor arheologice, în baza unui certificat de descărcare de sarcină arheologică. Efectuarea oricăror lucrări care pot afecta siturile arheologice, în absenţa certificatului de descărcare de sarcină arheologică, ca şi desfiinţarea, distrugerea parţială sau degradarea siturilor arheologice constituie infracţiune şi se pedepseşte prin lege. Pentru evitarea unor astfel de riscuri, este recomandabilă obţinerea unor documente oficiale care atestă situaţia arheologică a terenurilor.

1.3.6 Lipsa certificatului de urbanism

Legea nr. 350/2011 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul 15 prevede la art. 29 alin. 2 ca fiind obligatorie obţinerea unui certificat de urbanism pentru întocmirea documentaţiilor cadastrale de comasare, respectiv de dezmembrare a bunurilor imobile în cel puţin trei parcele. Art. 6 al Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii 16 prevede necesitatea emiterii unui certificat de urbanism pentru operaţiunile notariale ce au ca obiect (i) dezmembrări ori comasări de parcele solicitate în scopul realizării de lucrări de construcţii, precum şi (ii) constituirea unei servituţi de trecere cu privire la un imobil. Astfel de operaţiuni juridice executate în lipsa certificatului de urbanism sunt lovite de nulitate absolută.

1.4 Evaluarea potenţialului eolian

Autorităţile române au întocmit hărţi eoliene valabile pentru teritoriul României, punându-le la dispoziţia publicului. Aceste hărţi au mai degrabă un caracter general, fiind necesară o evaluare a potenţialului eolian în aria în care urmează a se construi centrala eoliană. Dezvoltatorii monitorizează în general potenţialul de vânt cu cel puţin un an înainte de

14 OG 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca

zone de interes naţional, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 951 din 24 Noiembrie 2006.

15 Publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 373 din 10 Iulie 2001.

16 Publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 933 din 13 Octombrie 2004.

In accordance with Article 4, paragraph 4 of Law No. 422/2001, title to property listed as a historical monument may only be transferred by private owners with due observance of the Romanian State’s pre- emption right to purchase such property. Transfer documents concluded in breach of such legal provision are null and void. The nullity may be brought up in court at any time, by any interested person. In order to avoid this risk, requesting an official inquiry from the Department for Culture, Religious Denominations and National Cultural Patrimony and the Romanian Ministry for Culture and Religious Denominations is recommended.

Archaeological status

The owner of land located within the perimeter of archaeological sites, as defined by Government Ordinance No. 43/2000 14 , must observe specific regulations concerning restrictions for the purpose of protecting and recuperating archaeological patrimony. Should archaeological works be required in a specific area, any other activity shall be suspended until the performance and termination of archaeological investigations, as evidenced by a certificate for archaeological clearance.Performance of works that may affect the archaeological sites, in the absence of the certificate for archaeological clearance, as well as destruction or damage done to archaeological sites constitutes a criminal offence and is punishable by law. In order to avoid such risks, documents evidencing the archaeological status of the lands should be obtained.

Lack of urbanism certificate (certificat de urbanism) Law No. 350/2001 on land development and urbanism 15 provides under Article 29 paragraph 2 that it is mandatory to obtain an urbanism certificate prior to the unification of two or several plots of land, as well as for the partition of a plot of land into three or more plots of land. Under Article 6 of Law No. 50/1991 on the authorisation for execution of construction works 16 , a city planning certificate must be issued for all notarised deeds related to real estates, whenever these deeds have as an object (i) the partitioning or unification of plots for the purpose of performing construction works or (ii) the establishment of easements of passage. The performance of any such deeds in the absence of an urbanism certificate triggers their absolute nullity.

Wind assessment

Wind maps for Romania have been drawn up by authorities and are available to the public. They are rather general, however; hence an assessment of the wind potential in the area where the wind farm will be built is required. Developers generally monitor wind potential for at least one year before commencing construction. The duration of monitoring

14 Published with Part I of the Official Gazette No. 951 dated 24 November 2006.

15 Published with Part I of the Official Gazette No. 373 dated 10 July 2001.

16 Published with Part I of the Official Gazette No. 933 dated 13 October 2004.

începerea construcţiei. Durata monitorizării şi caracte- risticile echipamentului de monitorizare trebuie alese cu atenţie, în special dacă în proiect urmează să fie

implicate instituţii financiare, întrucât acestea tind să impună cerinţe specifice. Echipamentul de monitorizare – anemometre - poate

fi instalat ulterior urmării procedurii de obţinere a

autorizaţiei de construire, care este similară cu aceea necesară pentru centrala eoliană, după cum este detaliat în cele ce urmează.

1.5 Autorizaţia de construire

Pentru construirea unui parc eolian este necesară o autorizaţie de construire, indiferent de capacitatea instalată. În general, administraţia publică locală are competenţa de a emite autorizaţii de construire pentru parcurile eoliene construite pe teritoriul său administrativ. Cu toate acestea, în cazul în care parcul eolian este localizat (i) pe teritoriul mai multor unităţi administrativ-teritoriale (oraş/comună); sau (ii)

în extravilanul unei comune care nu are organizată o

structură specializată, autorizaţia de construire va fi emisă de către preşedintele Consiliului Judeţean, cu acordul primarului oraşului sau al comunei respective.

Autorizaţia de construire se emite în 30 de zile de la data depunerii documentaţiei complete la autoritatea competentă. Procesul de obţinere a documentaţiei complete necesită diferite alte autorizaţii şi acorduri care diferă în funcţie de amplasament (de exemplu, certificat de urbanism, acord de mediu, avizul autorităţii aeronautice, aviz arheologic, avize pentru scoaterea din circuitul agricol), precum şi documentaţie tehnică specifică şi drepturi reale asupra terenului aferent proiectului. Din aceste motive, durata procesului de autorizare va depinde de caracteristicile proiectului, cum ar fi amplasamentul sau capacitatea instalată.

1.6 Planificare urbanistică

Autorizaţia de construire poate fi emisă doar atunci când construcţia parcului eolian este permisă prin planul urbanistic al municipalităţii (Plan Urbanistic General - PUG). Atunci când planificarea urbanistică nu permite construirea unei centrale eoliene, sunt posibile modificări prin pregătirea unui plan urba- nistic pentru suprafaţa relevantă pentru proiect (Plan

Urbanistic Zonal - PUZ) sau, în anume situaţii, a unui plan urbanistic de detaliu – PUD). Similar PUG-ului, atât PUZ-ul, cât şi PUD-ul, se aprobă prin hotărâre

a consiliului local. În anumite cazuri, modificarea necesită o evaluare strategică de mediu (SEA).

Modificarea planului urbanistic trebuie finalizată anterior emiterii autorizaţiei de construcţie. Scoaterea din circuitul agricol a terenului aferent proiectului este

o condiţie pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie. Procedura este diferită în funcţie de suprafaţa terenului, precum şi în funcţie de alte criterii, cum ar fi calitatea solului sau capacităţile de irigare, astfel încât procesul este mai dificil şi necesită o perioadă mai îndelungată

de timp în cazul terenurilor cu suprafeţe mai mari sau în

cazul suprafeţelor cu capacităţi de irigare, întrucât vor fi implicate mai multe autorităţi.

and the characteristics of monitoring equipment should be carefully considered, especially if financing institutions will be involved in the project, as they tend to have specific requirements. Monitoring equipment – wind masts – may be installed after undergoing a permit process for construction, which is similar to the one for the wind farm itself, as discussed below.

Building Permit

The construction of a wind park always requires a building permit, irrespective of its installed capacity.

Generally, the local public administration is competent to issue the building permit for those wind parks erected on its administrative territory. However, in cases where a wind park is located (i) on the territory of more than one administrative unit (town/commune); or (ii) extra muros of a commune that does not have a specialised structure, the building permit shall be issued by the president of the county council, with the consent of the mayor of the respective town or commune.

The building permit is issued within 30 days upon submitting the complete documentation to the competent authority. The process of obtaining the complete documentation requires various other permits and approvals that will vary depending on the location (e.g., urbanism certificate, environmental approval, approval from the aeronautical authority, archaeological approval, approvals for change of land designation, etc.) and specific technical documentation and real rights over the project land. Therefore, the timeframe will depend on the features of the project, such as location or installed capacity.

Zoning classification

A building permit can only be issued if the construction

of a wind park is permitted according to the zoning plan of the municipality (Plan Urbanistic General

- PUG). If the zoning classification does not allow

for the erection of a wind power facility, it can be amended by preparing a zoning plan for the specific area considered for the project (Plan Urbanistic Zonal - PUZ) or, in certain situations, a Detailed Urban Plan (Plan Urbanistic de Detaliu – PUD). Similarly to the PUG, both PUZ and PUD are approved by resolution of the local councils. In some cases, the amendment requires the execution of a Strategic Environmental Assessment (SEA). The amendment of the zoning plan has to be completed prior to issuing the building permit. Changing the designation of the project land from agricultural land to non-agricultural land is a condition for obtaining the building permit. The procedure differs depending on the surface of the land and on other criteria (e.g., soil quality, irrigation capacities, etc.), with the consequence that the process is more difficult and time consuming for large surfaces of land or for surfaces with irrigation capacities, as more authorities get involved.

În cazul parcurilor eoliene, este necesară scoaterea din circuitul agricol numai a acelor suprafeţe direct afectate de construcţii (cum ar fi cele aferente fundaţiilor turbinelor, staţiei de transformare, căilor de acces, liniilor electrice).

1.7

1.7.1

Prevederi cu privire la mediu

Evaluarea impactului asupra mediului (EIA)

Producerea de energie electrică din surse eoliene este calificată de legislaţia română drept o activitate cu potenţial impact semnificativ asupra mediului. Agenţiile de mediu locale decid de la caz la caz şi pe baza unor criterii specifice (capacitate instalată, amplasament, emisii poluante, inclusiv poluare fonică) dacă un parc eolian va avea impact semnificativ asupra mediului, urmând ca în acest caz să fie solicitată o EIA. În general, EIA este efectuată de către agenţia de mediu competentă. Durata necesară pentru emiterea acordului de mediu conform legislaţiei EIA este de

45 de zile lucrătoare de la depunerea documentaţiei

complete. În funcţie de proiect, întregul proces poate dura mai mult de 12 luni.

1.7.2 Protecţia naturii și conservarea peisajului

Protecţia naturii şi conservarea peisajului constituie parte a procedurii EIA. Pentru proiecte eoliene localizate în siturile Natura 2000 care nu se califică drept proiecte cu impact semnificativ asupra mediului (însemnând că acordul de mediu nu este necesar) este necesar avizul Natura 2000. Avizul Natura 2000 este emis de agenţia competentă pentru protecţia mediului.

1.8 Racordarea la reţea

În scopul de a racorda o centrală eoliană la reţeaua publică, este necesară emiterea unui aviz tehnic de racordare de către operatorul de distribuţie sau de către operatorul de transport, după caz. Avizul tehnic de racordare este emis pe baza studiilor de conectare aprobate de către operatorii de reţea. Accesul poate fi refuzat doar în cazul unei lipse de capacitate a reţelei.

Avizul tehnic de racordare este valabil o perioadă de

25 de ani, cu condiţia ca în trei sau 6 luni (în funcție

de tensiunea rețelei electrice) de la emiterea avizului să fie semnat contractul de racordare cu operatorul de reţea competent şi să fie plătit tariful de racordare. La cerere este posibilă prelungirea acestei perioade cu încă 3 sau 6 luni. Tariful de racordare reprezintă valoarea lucrărilor de racordare; prin urmare, valoarea poate fi substanţială. Înainte de începerea construcţiei instalaţiei de racordare şi respectând termenele limită de mai sus, se va semna un contract de racordare cu operatorul de reţea. Scopul contractului de racordare este de a determina termenii şi condiţiile construcţiei instalaţiei de racordare. Următoarele documente trebuie depuse la operator:

In the case of wind parks, it will be necessary to change the designation only for those surfaces directly affected by constructions (such as the surface of the foundations of the turbines, the transformer station, access roads, electrical lines, etc.).

Environmental regulations

Environmental Impact Assessment (EIA)

Wind energy generation is qualified by the Romanian legislation as an activity with potentially significant impact on the environment. The local environmental agencies decide on a case-by-case basis and after considering specific criteria (installed capacity, location, polluting emissions, including noise) whether a wind park will have a significant impact on the environment, with the consequence that in such cases an EIA shall be required. Generally, the EIA will be conducted by the competent environmental agency. The timeframe for the issuance of the environmental approval (acord de mediu) in accordance with EIA applicable regulations is 45 working days upon submission of the complete documentation. Depending on the project, however, the overall process may take more than 12 months.

Nature protection and landscape conservation

Nature protection and landscape conservation are part of the EIA procedure. For wind projects located

on Natura 2000 sites that do not qualify as projects with a significant impact on the environment (meaning that an environmental approval shall not be required)

a Natura 2000 permit (aviz natura 2000) is needed.

The Natura 2000 permit is issued by the competent environmental protection agency.

Grid connection

With a view to connect a wind farm to the public grid, a technical connection permit (aviz tehnic de racordare) should be issued by the distribution system operator or by the transmission system operator, as applicable. The technical connection permit is issued on the basis of connectivity studies approved by the network operators. Access can only be denied in the event of lack of grid capacity. The technical connection permit is valid for 25 years,

provided that within three or six months (depending on the voltage of the electrical lines) of the issuance

of the permit, the connection agreement is signed with

the competent network operator and the connection fee is paid. A three or six-month extension period is available upon request. The connection fee represents the value of the connection works; hence the value may be substantial. Prior to starting construction of the connection installations and observing the above deadlines, a connection agreement (contract de racordare) shall be signed with the network operator. The purpose of the connection agreement is to determine the terms and conditions of the construction of the connection installations. The following documents must be submitted to the operator:

1. copie a avizului tehnic de racordare;

2. copie a certificatului de înregistrare la Registrul Comerţului;

3. autorizaţia de construire a parcului eolian;

4. acordurile proprietarilor de terenuri cu privire la

trecerea sau ocuparea acestora, precum şi cu privire la exercitarea drepturilor de uz şi servitute de către operator asupra suprafeţelor de teren afectate de instalaţia de racordare (originale autentificate de un notar public). Operatorul este obligat să propună utilizatorului un contract de racordare în termen de cel mult zece zile calendaristice de la depunerea documentelor.

Încheierea contractului de racordare este urmată de încheierea unui contract pentru execuția instalaţiei de racordare între operatorul de reţea şi un terţ ce poate fi desemnat de către utilizator.

1.9 Autorizaţia de înfiinţare

Autorizaţia de înfiinţare este independentă de autorizaţia de construire şi este necesară pentru capacităţi energetice cu o capacitate instalată de peste 1 MW. Autorizaţia de înfiinţare se emite de către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (“ANRE”) în termen de 30 de zile calendaristice de la depunerea documentaţiei complete şi plata taxei corespunzătoare. Valabilitatea acestei autorizaţii se stabileşte de către ANRE în conformitate cu durata estimată a lucrărilor de construire şi cu complexitatea proiectului. Autorizaţia de înfiinţare este necesară într-o etapă avansată a procesului de dezvoltare, şi anume după emiterea acordului de mediu (dacă este necesar) şi a avizului tehnic de racordare. Suplimentar, solicitantul trebuie să pună la dispoziţie, printre altele, următoarele documente: (i) titlul asupra terenului ; (ii) notificările către terţii afectaţi de drepturile de uz şi servitute asupra proprietăţii lor; (iii) o listă cu drepturile de uz şi servitute solicitate; (iv) studiul de fezabilitate; (v) documentele care atestă asigurarea finanţării construcţiei; (vi) planul de amplasament al proiectului; (vii) limitele zonelor de protecţie şi siguranţă; (viii) o specificaţie cu privire la etapele lucrărilor de înfiinţare; şi (ix) extrase din caietele de sarcini aferente selectării ori de copii ale contractelor încheiate cu contractorii angajaţi.

În urma obţinerii autorizaţiei de înfiinţare, parcul eolian va beneficia de diferite drepturi legale asupra proprietăţii terţilor necesare fazelor de dezvoltare şi construire a parcului eolian. Ar putea fi menţionate dreptul legal de servitute pentru liniile electrice sau dreptul legal de uz pentru depozitarea materialelor de construcţie.

1. copy of the technical connection permit;

2. copy of the registration certificate with the Trade Registry;

3. building permit for the wind park;

4. approvals of the land owners to occupy or cross a

plot of land and for exercise by the operator of the use and easement rights over the plots of land affected by the connection installation (originals authenticated by a notary public). The operator is obliged to propose a draft connection agreement to the user within maximum ten calendar days from the submission of the documents. The conclusion of the connection agreement is

followed by the conclusion of an agreement for the execution of the connection installation between the network operator and a third party that may be designated by the user.

Setting-up authorisation

The setting-up authorisation (autorizatie de infiintare) is independent from the building permit and is required for the construction of energetic capacities with an installed capacity above 1 MW. The setting-up authorisation is issued by the Romanian Energy Regulatory Authority (“ANRE”) within 30 calendar days from the submission of the complete documentation and payment of the corresponding fee. The validity term of this permit is set forth by ANRE in accordance with the expected duration of the construction works and the complexity of the project.

The setting-up authorisation is required in an advanced stage of the development process, after the issuance of the environmental approval (if required) and the technical connection permit. In addition, the applicant must provide, among other things, the following documents: (i) title to the land; (ii) notifications to third parties affected by the applicant’s use and easement rights on their property; (iii) a list of the requested use and easement rights; (iv) feasibility study; (v) documents attesting that the financing of the construction is secured; (vi) the location plan of the project; (vii) the limits of the protection and safety areas; (viii) a specification regarding the stages of the setting-up works; and (ix) excerpts from the tender books or copies of the agreements concluded with the designated contractors. Upon obtaining the setting-up authorisation, the wind park will enjoy various statutory rights over third-party property required for the development and construction of the wind park. The statutory easement rights for the electrical lines or the statutory rights of use for depositing construction materials should be mentioned.

2 Operarea centralei eoliene Înainte de a deveni operaţională, este necesară o licenţă de exploatare

2 Operarea centralei eoliene

Înainte de a deveni operaţională, este necesară o licenţă de exploatare a capacităţii energetice emisă de către autoritatea de reglementare în domeniul energiei, precum şi autorizaţia de mediu.

2.1 Licenţa de exploatare

Pentru operarea unui parc eolian este necesară

o licenţă pentru exploatarea comercială a unei

capacităţi de producere a energiei electrice care trebuie obţinută după punerea în funcţiune şi anterior începerii operaţiunilor comerciale. Solicitantul trebuie să depună o documentaţie detaliată după cum urmează: (i) specificarea capacităţilor de producţie; (ii) organigrama solici- tantului, valabilă la data solicitării licenţei, indicând departamentul responsabil cu desfăşurarea activităţii pentru care se solicită licenţa; (iii) structura personalului, pe specialităţi, care atestă calificarea

personalului alocat activităţii pentru care se solicită

licenţa; (iv) regulamentul de organizare şi funcţionare sau manualul calităţii; (v) un plan de afaceri pentru activitatea care face obiectul licenţei, pentru anul solicitării acesteia şi următorii doi ani; (vi) proces verbal de recepţie la terminarea lucrărilor; şi (vii) proces verbal de punere în funcţiune a capacităţii energetice. Licenţa de exploatare este emisă de către ANRE în 30

de zile calendaristice de la depunerea documentaţiei

complete şi plata taxei corespunzătoare.

Termenul de valabilitate a licenţei de exploatare nu trebuie să depăşească 25 de ani. Titularii de licenţe trebuie să constituie şi să menţină

o garanţie financiară care să reprezinte 1‰ din

valoarea capitalului social al titularului de licenţă, dar nu mai puţin de 1,5% din valoarea cifrei de afaceri anuale. Titularii de licenţă plătesc către ANRE o contribuţie anuală reprezentând 0,06% din cifra de afaceri rezultată din activităţile comerciale desfăşurate în domeniul energiei electrice.

2.2

Mediu

O autorizaţie de mediu trebuie obţinută de la agenţia

locală de protecţie a mediului la punerea în funcţiune

a centralei eoliene. Autorizaţia de mediu determină

condiţiile şi parametrii de funcţionare ai obiectivului.

2.3 Vânzarea de energie

Pentru a beneficia de sistemul de promovare a producerii energiei din surse regenerabile şi de anumite avantaje comerciale, producătorii de energie electrică regenerabilă trebuie calificaţi de ANRE. Calificarea poate fi făcută gradual pentru fiecare grup electric pus în funcţiune. Din momentul în care producătorii sunt calificaţi, următorul pas este de a se înregistra la operatorul de transport şi de sistem – CN TRANSELECTRICA SA(“OTS”).

transport şi de sistem – CN TRANSELECTRICA SA(“OTS”). Wind farm operation Prior to becoming operational, a

Wind farm operation

Prior to becoming operational, a wind farm should be granted an operational licence by the energy regulator, as well as an environmental authorisation.

Operation licence

For the operation of a wind park, an operation licence (licența pentru exploatarea comercială a unor capacități de producere a energiei electrice) is required and should be obtained after the wind park is commissioned and prior to the commencement of commercial operations. The applicant must submit detailed documentation as follows: (i) specification of the electricity production capacities; (ii) the applicant’s organisational chart, valid on the application date, indicating the department in charge of the performance of the licensed activity; (iii) an organisational chart attes-ting the qualification of personnel allocated to the licensed activity; (iv) the organisation and functioning regulations or the quality management manual; (v) a business plan for the licensed activity, for the respective year and for the next two years; (vi) the reception protocol upon completion of works; and (vii) the reception protocol for the commissioning into function of the energetic capacity. The operation licence is issued by ANRE 30 calendar days after the submission of the complete documentation and payment of the corresponding fee. The validity term of an operation licence shall not exceed 25 years. Licence holders shall constitute and maintain a financial guarantee representing 1‰ of the value of the share capital of the licence holder, however, no less than 1.5% of the annual turnover. Licence holders pay to ANRE an annual contribution representing 0.06% of the turnover resulting from the commercial activities performed in the electric energy field.

Environmental

An environmental authorisation (autorizație de mediu) should be obtained from the local environmental protection agency upon the commissioning into function of the wind farm. The environmental authorisation determines the environmental conditions and parameters for the functioning of the objective.

Sale of energy

In order to benefit from the support scheme for renewable energy and from certain trading advantages, renewable electricity producers should be qualified by ANRE. Qualification may be done gradually for each commissioned electrical group. Once the producers qualify, the next step is to get registered with the transport and system operator (Operatorul de Transport şi de Sistem – CN TRANSELECTRICA SA – “TSO”).

În urma calificării, energia din resurse regenerabile (E-SRE) poate fi vândută:

1. în baza unor contracte bilaterale către furnizori de electricitate sau către consumatori eligibili;

2. în baza unor contracte bilaterale încheiate cu societăţi de distribuţie/furnizare de electricitate care au încheiat contracte de concesiune exclusive şi care sunt obligate legal să cumpere E-SRE de la producătorii racordaţi la reţelele de distribuţie din zona delimitată de licenţă, la preţuri reglementate de către ANRE şi la cererea producătorilor respectivi; sau

3. pe piaţa pentru ziua următoare (“PZU”).

Înregistrarea şi tranzacţionarea pe PZU sunt opţionale. Pentru a fi înregistrat ca participant pe PZU, titularii de licenţe trebuie să dovedească operatorului pieţei (OPCOM SA) că s-a transferat responsabilitatea echilibrării către o altă parte responsabilă cu echilibrarea.

către o altă parte responsabilă cu echilibrarea. 3 Sistemul de promovare şi tranzacţionarea certificatelor

3 Sistemul de promovare şi tranzacţionarea certificatelor verzi

3.1 Remarci generale cu privire la sistemul de promovare

În anul 2005 România a implementat sistemul de promovare pentru energia regenerabilă care presupune o cotă obligatorie combinată cu tranzacţionarea de certificate verzi (“CV”). Contrar răspânditului sistem de “preţ fix”, sistemul de

promovare prin CV este relativ nou şi utilizat în prezent

în câteva ţări din Uniunea Europeană, precum Belgia,

Marea Britanie, Polonia, Suedia, Italia (unde “preţurile fixe” sunt aplicabile energiei fotovoltaice) şi România.

Sistemul iniţial a fost ulterior dezvoltat în 2008, când Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie (“Legea 220/2008”) a fost publicată, şi în 2010 când s-au făcut modificări majore. Sistemul de promovare îmbunătăţit legiferat prin Legea 220/2008 a fost supus verificării de către UE pentru conformitate cu prevederile legislaţiei comunitare privind ajutorul de stat. Decizia Comisiei a fost recent emisă şi urmează a fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Până la intrarea în vigoare a deciziei Comisiei, se aplică prevederile anterioare implementate în 2005.

Întrucât prevederile anterioare nu vor mai fi în vigoare

o dată cu autorizarea de către Comisia Europeană

a sistemului prevăzut de Legea 220/2008, această

secţiune se bazează pe prevederile Legii 220/2008.

3.2 Beneficiarii sistemului de CV

De sistemul de CV beneficiază producătorii de energie care folosesc surse de energie regenerabilă. Energia eoliană este considerată o sursă de energie regenerabilă. Producătorii de energie regenerabilă care folosesc sursa eoliană vor primi (în baza Legii

Following qualification, energy from renewable sources (E-RES) may be sold:

1. by means of bilateral contracts, to electricity suppliers or eligible consumers;

2. by means of bilateral contracts concluded with electricity distribution/supply companies that have concluded exclusive concession agreements and are legally bound to purchase the E-RES from producers connected to the distribution networks of the territory provided in the licence, for a price regulated by ANRE and at the request of the respective producers; or

3. on the day-ahead market (“DAM”).

Registration and trading on the DAM are optional. In order to be registered as a DAM participant, the licence holders must prove to the market operator (OPCOM SA) that the transfer of the balance responsibility to the other balancing responsible parties has been registered.

the other balancing responsible parties has been registered. Support scheme and green certificates trading General

Support scheme and green certificates trading

General remarks on the support scheme

In 2005 Romania implemented a support scheme for renewable energy that entails a quota obligation combined with trading of green certificates (“GCs”). As opposed to the widespread feed-in tariff system, the GCs support scheme is relatively new and is currently used in several EU countries, including Belgium, the UK, Poland, Sweden, Italy (where feed- in-tariffs are applicable for photovoltaic energy) and Romania. The initial system was further developed in 2008, when Act No. 220/2008 on the promotion system for energy generation from renewable energy (“Act No. 220/2008”) was published, and in 2010 when major amendments were made. The improved support scheme provided for in Act No. 220/2008 was under EU scrutiny for compliance with the state-aid regime. The Commission’s decision was recently issued and it currently awaits publication in the Official Journal of the European Union. Until the Commission’s decision becomes applicable, the former regulations implemented in 2005 apply. As these former regulations will no longer be in force as of the authorisation by the EU Commission of the system regulated by Act No. 220/2008, this section shall be based on the provisions of Act No. 220/2008.

Beneficiaries of the GCs system

The GCs system benefits energy producers that use renewable energy sources. Wind energy is considered a renewable energy source. Renewable energy producers that use wind power shall receive (on the basis of Act No. 220/2008) two

220/2008) două CV până în anul 2017 şi un CV, începând cu 2018, pentru fiecare MW livrat în reţea. Sistemul de CV se aplică oricărui beneficiar pe o

perioadă de 15 ani (cu condiţia ca echipamentul folosit

să fie nou) începând de la data la care capacitatea de

producţie devine operaţională şi produce electricitate.

3.3 Tranzacţionarea de CV

În prezent există două metode de tranzacţionare a CV:

(i) piaţa contractelor bilaterale şi (ii) piaţa centralizată. Aceste pieţe coexistă fără ca vreuna dintre ele să aibă prioritate. Producătorii pot tranzacţiona separat atât CV alocate, cât şi E-SRE corespunzătoare respectivelor CV. Preţurile pot fi negociate şi stabilite la orice valoare

între 27 euro şi 55 euro, astfel cum vor fi indexate ulterior (întotdeauna calculate la valoarea medie

a cursului de schimb stabilit de Banca Naţională a

României pentru luna decembrie a anului precedent).

GCs until 2017 and one GC, starting with 2018, for each MW fed into the grid. The GCs system shall apply to each beneficiary for a period of 15 years (provided that the equipment used is new) starting from the moment the generation unit becomes operational and produces electricity.

Trading of GCs

Currently there are two dedicated means of trading GCs: (i) the bilateral contracts market and (ii) the centralised market. These markets run in parallel without any priority order. Either way, the producers can trade separately both the allocated GCs and the E-RES corresponding to the respective GCs. Prices can be negotiated and set anywhere from EUR 27 to EUR 55, as subsequently indexed (always computed at the average exchange rate of the National Bank of Romania for the previous December).

CV

pot fi tranzacţionate doar pe piaţa din România,

GCs can be traded solely on the Romanian market,

renewable energy producers, electricity suppliers and

până ce ţintele naţionale prevăzute de Legea 220/2008 sunt atinse. Din perspectivă practică, totuşi, chiar şi dacă aceste ţinte naţionale sunt atinse, tranzacţionarea pe plan internaţional nu este

until the national targets set forth by Act No. 220/2008 are reached. From a practical perspective, however, even if these national targets are reached, international trading is not possible due to the lack

posibilă din cauza lipsei unei platforme internaţionale

of a trading platform that would allow trading GCs

ce

ar permite tranzacţionarea de CV în alte ţări din

with other EU countries. A certain harmonisation

UE. O anumită armonizare între ţările UE care au

between the EU countries that have implemented

implementat sistemul de CV ar fi necesară pentru

the GCs system would be required in order to allow

a

permite tranzacţionarea pe plan internaţional.

international GCs trading. Directive 2009/28 stipulates

Directiva 2009/28 prevede că statele membre pot

that Member States may voluntarily decide to join or

hotărî, pe o bază voluntară, să pună în comun sau să

partially coordinate their national support schemes.

îşi

coordoneze parţial schemele naţionale de sprijin.

Romania has implemented this principle in the

România a implementat acest principiu în legislaţia naţională, dar nu a făcut paşi pentru a agrea cu un

national legislation, but has not taken any steps to agree with another Member State (that has also

stat membru (care a şi implementat sistemul de

certificate verzi) o schemă de sprijin comună care să permită tranzacţionarea între state. Participanţii la piaţa internă de CV sunt: producătorii

alt

implemented the green certificates system) on a joint support scheme that would allow for inter-state tra- ding.The participants to GCs Romanian markets are:

de

energie regenerabilă, furnizorii de energie şi

consumers who voluntarily engage in trading GCs.

consumatorii care se angajează în mod voluntar în tranzacţionarea de CV. Preţul de tranzacţionare pe ambele pieţe este

The trading price on both markets is negotiated and may be set between the minimum and maximum benchmarks (i.e., EUR 27 and EUR 55). The

negociat şi poate fi stabilit între valoarea minimă şi cea maximă (27 euro şi 55 euro). Nivelul preţului (întotdeauna între valoarea minimă şi cea maximă)

price level (always between the minimum and the maximum levels) will depend on the balance between the offer of GCs from producers and the demand of

va

depinde de raportul dintre oferta de CV a

GCs from electricity suppliers (which are obliged by

producătorilor şi cererea de CV a furnizorilor de

law to acquire a certain amount of GCs depending

energie (care sunt obligaţi prin lege să achiziţioneze

on the amount of electricity traded). The offer side

un

anumit număr de CV care depinde de cantitatea

is determined by the quantity of renewable energy

de

electricitate furnizată). Oferta este determinată de

fed into the system (and by the renewable energy

cantitatea de energie regenerabilă livrată în sistem

capacity installed in Romania). The demand side is

(şi de capacitatea de energie regenerabilă instalată

determined by the quantity of supplied electricity and

în

România). Cererea este determinată de cantitatea

by the mandatory GCs quota that each supplier will

de

electricitate furnizată şi de cota obligatorie de CV

have to comply with.

pe

care trebuie să o îndeplinească fiecare furnizor.

Pe

piaţa de contracte bilaterale participanţii negociază

On the bilateral contracts market the participants

şi

încheie tranzacţii în baza unui model de contract de

negotiate and execute transactions based on a sale

vânzare cumpărare emis de ANRE. Tranzacţiile pe piaţa centralizată se încheie lunar. Piaţa centralizată este operată de OPCOM.

purchase framework agreement issued by ANRE. Transactions on the centralised market are entered into on a monthly basis. The centralised market is

Participanţii la piaţă, fie pe piaţa de contracte bilaterale,

operated by OPCOM. Market participants, whether for the bilateral contracts

fie

pe piaţa centralizată, sunt înregistraţi în scopul

market or for the centralised market are registered for

tranzacţionării în baza unei cereri transmise OPCOM, conform unei proceduri de înregistrare speciale.

trading purposes on the basis on an application submitted to OPCOM, as per a specific registration procedure. The

Transferul CV (pe oricare dintre pieţe) este înregistrat într-un registru special al CV. CV sunt emise de către OTS în baza cantităţii de energie produsă în luna anterioară.

3.4 Propuneri de modificare a sistemului de promovare

Pentru a răspunde întrebărilor ridicate de Comisia Europeană de-a lungul procesului de autorizare a sistemului de promovare prevăzut de Legea 220/2008 care s-a încheiat prin emiterea deciziei favorabile a Comisiei în data de 13 iulie 2011, Guvernul României intenţionează să amendeze Legea 220/2008 printr-o ordonanţă de Guvern. Este de aşteptat ca ordonanţa să fie adoptată în această toamnă. Proiectul de

modificare poate fi accesat pe site-ul ANRE şi pe site- ul Ministerului Economiei. Modificările principale propuse în proiectul făcut public în iulie 2011 sunt următoarele:

• Cota obligatorie de achiziţie de CV se aplică şi

în cazul producătorilor, inclusiv pe perioada de

testare. Cota individuală obligatorie de achiziţie de CV aplicabilă unui producător va lua în considerare cantitatea de energie electrică

utilizată pentru consumul final propriu, altul decât consumul propriu tehnologic, precum şi cea utilizată pentru alimentarea consumatorilor racordaţi prin linii directe de centrala electrică.

• CV vor avea o durată de valabilitate de 16 luni.

• ANRE va monitoriza producătorii beneficiari ai sistemului de promovare şi va pregăti rapoarte anuale. În cazul în care un astfel de proces de monitorizare relevă faptul că sistemul de promovare aplicabil cauzează o supracompensare pentru producătorii de energie regenerabilă, ANRE poate lua măsuri pentru

a reduce numărul de CV acordate conform

sistemului prevăzut în Legea 220/2008. În orice caz, în cazul unei ajustări în minus, sistemul

modificat nu se va aplica retroactiv, însemnând

că se va aplica doar acelor proiecte care devin

operaţionale după intrarea în vigoare a sistemului modificat. “Supracompensarea” este definită

ca fiind o rată internă de rentabilitate mai mare

cu 10% faţă de valoarea considerată pentru

tehnologia respectivă la autorizarea sistemului

de promovare şi va fi publicată pe site-ul ANRE.

• Cu privire la un posibil cumul între ajutoare de stat şi CV, Guvernul a propus principiul de reducere

a numărului de CV acordate unei anumite

transfer of GCs (on either of the markets) is registered in a registry dedicated to GCs. GCs are issued by the TSO based on the amount of energy produced in the previous month.

Proposed amendments to the support scheme

With a view to address the concerns raised by the EU Commission during the process for the authorization of the support scheme which ended with the issuing of the Commission’s favourable decision on 13 July 2011, the Romanian Government plans to amend Act No. 220/2008 by way of a Government ordinance. It is expected that this ordinance will be adopted this fall. The text of the planned amendment is available on ANRE’s and the Ministry’s of Economy websites.

The main amendments proposed in the draft made public in July 2011 refer to:

• The mandatory GCs quota shall apply also to producers, including for the testing period. The individual target for a producer will consider the electricity used for its own final consumption, excluding the own technological consumption,

and the electricity supplied by the producer to the consumers directly connected to its power plant.

• The GCs shall be valid for 16 months.

• ANRE shall monitor the renewable energy producers that benefit from the support scheme and shall prepare annual reports. Should such monitoring process emphasize that the applicable support scheme triggers an overcompensation

of the renewable energy producers, ANRE shall

take measures to decrease the number of GCs

granted according to the scheme contemplated by Act No. 220/2008. However, in case of

a downward adjustment of the scheme, the

amended scheme shall not apply retroactively, in

the sense that it will apply only to those projects that become operational after the entry into force

of the amended scheme. “Overcompensation” is

defined as an internal rate of return 10% higher than the reference internal rate of return for that specific technology that has been considered in the authorisation process of the support scheme for the respective technology and that shall be published on ANRE’s website.

• Regarding possible cumulating of subsidies and GCs, the Government proposes the principle

of reducing the number of GCs granted to a

tehnologii proporţional cu raportul dintre valoarea ajutoarelor de stat şi valoarea de referinţă a

certain technology proportionally with the ration between the amount of the subsidies and the

investiţiei, conform unei decizii individuale emise

reference investment value, according to a

de

ANRE. Valoarea de referinţă a investiţiei are

decision that is individually issued by ANRE.

la

baza calculul furnizat Comisiei Europene de

The reference investment value shall be based

către Guvernul României, ca parte a procesului

on the calculations provided by the Romanian

de

notificare a ajutorului de stat.

• Numărul de CV acordate pentru energia regenerabilă produsă din biomasă este diferit în funcţie de tehnologie şi de combustibilul folosit.

• Propunerea de modificare prevede o obligaţie individuală aplicabilă producătorilor care dezvoltă proiecte de energie regenerabilă cu o capacitate instalată de mai mult de 125 MW/centrală şi care sunt eligibili pentru sistemul de promovare.

Government to the EU Commission as part of the state aid notification process.

• The number of GCs granted for renewable energy produced from biomass is differentiated based on the technology and the fuel used.

• The draft proposal stipulates an individual obligation applicable to the producers that develop renewable energy projects with an installed capacity in excess of 125 MW/plant

Obligaţia se referă la notificarea unei documentaţii specifice care să permită Comisiei Europene o analiză asupra proiectului, conform prevederilor orientărilor comunitare privind ajutorul de stat pentru protecţia mediului 2008/C82/01.

Cu toate acestea, secţiunea de faţă nu a avut în vedere modificările de mai sus, date fiind incertitudinea formei lor finale şi dezbaterile publice.

incertitudinea formei lor finale şi dezbaterile publice. 4 Legislaţia Uniunii Europene privind industria energiei

4 Legislaţia Uniunii Europene privind industria energiei eoliene

Directiva pentru energie regenerabilă (Directiva 2009/28/CE de modificare şi ulterior de abrogare a Directivei 2001/77/CE privind promovarea electricităţii produse din surse de energie regenerabile pe piaţa internă a electricităţii) promovează obiective strategice cu scopul de a creşte semnificativ producţia de energie regenerabilă la nivel european. Directiva prevede un obiectiv obligatoriu în conformitate cu o pondere de 20% a E-SRE din consumul brut la nivel comunitar care trebuie îndeplinită până în anul 2020, precum şi un alt obiectiv naţional privind o pondere de 10% a E-SRE în transporturi.

Pentru a îndeplini obiectivele generale, Directiva impune fiecărui stat membru obiective naţionale. României i s-a stabilit un ambiţios obiectiv obligatoriu privind o pondere de 24% a E-SRE din consumul final brut de energie până în anul 2020.

and that are eligible for the support scheme. The obligation consists in notifying certain documentation for allowing the EU Commission to analyse the respective project, pursuant to the provisions of the Community Guidelines on state aid for environmental protection 2008/C82/01.

This section, however, did not consider the above amendments, given the uncertainty of their final form and the public debate.

the uncertainty of their final form and the public debate. European Union law as regards the

European Union law as regards the wind energy industry

The Renewable Energy Directive (Directive 2009/28/ EC amending and repealing Directive 2001/77/ EC on the promotion of electricity produced from renewable energy sources on the internal electricity market) promotes strategic objectives aimed at significantly increasing the production of renewable energy at the Community level. The Directive sets a mandatory target of 20% of the share of E-RES in the Community’s gross consumption to be reached by 2020, including a further target of 10% for E-RES for each Member State’s transport energy consumption.

In order to achieve the overall targets, the Directive imposes national targets for each Member State. Romania has been set an ambitious mandatory target of 24% energy from renewable sources in the final gross consumption of energy by 2020.

Surse de finanțare a investițiilor în energia eoliană

Sources of financing for wind investment

CAPITOL PART 3
CAPITOL
PART
3

Energia eoliană în România | Wind energy in Romania

27

1 Programe cofinanțate de UE Interesul investitorilor în piața românescă de energie eoliană este în

1 Programe cofinanțate de UE

Interesul investitorilor în piața românescă de energie eoliană este în creștere. Multe companii majore au început deja să implementeze proiecte de energie eoliană, în ciuda lipsei unei legislații elocvente despre schema de sprijin. Investițiile cu privire la promovarea și construirea a noi instalații producătoare de energie folosind surse regenerabile se pot finanța de către statul român și UE prin următoarele două programe:

“ERDF” – Fondul de Dezvoltare Regional European – Programul Operațional Sectorial “Creșterea Competivității Economice”, Măsura 4.2 – Investițiile în Energia Regenerabilă. “EAFRD” - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală – Măsura 121- Modernizarea exploatațiilor agricole. ERDF: În cadrul Măsurii 4.2, fondul s-a stabilit la aproximativ 300 milioane de euro pentru finanțarea proiectelor de energie regenerabilă în perioada anilor 2007-2013, din care 85% reprezintă fonduri nerambursabile oferite de ERDF si 15% reprezintă fonduri publice de cofinanțare de la bugetul de stat (conform HG 750/2008). Dezvoltatorii pot primi până la 18 milioane de euro din fonduri nerambursabile pentru proiecte de energie eoliană potrivit Măsurii 4.2. Până la 70% din costurile proiectelor eligibile se pot finanța prin această modalitate, fiind condiționate de dimensiunea societății solicitante. Cererile s-au putut trimite în anii 2008 și 2010. Toate proiectele au concurat între ele din punct de vedere al calității, astfel încât doar cele mai bune au fost subvenționate. Dintr-un total de 450 proiecte înscrise, aproximativ 40 au fost aprobate, iar fondurile aferente acestei măsuri au fost epuizate astfel încât pentru moment nu se știe cu siguranță dacă vor mai fi posibile și alte solicitări. Catalogul cu eligibilitatea costurilor cuprinde în special următoarele:

achiziția terenului; costurile aferente tuturor tipurilor de planificări tehnice; lucrarea la construcții și instalații; achiziția echipamentului (doar echipament nou); organizarea amplasamentului clădirii; conectarea la Sistemul Energetic Național; certificarea, licențierea, know-how + soluții tehnice neînregistrate și costurile aferente proiectelor legate de management, informații și audit. EAFRD: Condiția de bază pentru a primi fonduri pentru energia regenerabilă conform Măsurii 121 este aceea ca toată electricitatea rezultată să fie folosită exclusiv pentru parcul care aplică la aceste fonduri – electricitatea nu trebuie să fie livrată în rețeaua națională. Valoarea maximă a costurilor eligibile a unor astfel de proiecte nu trebuie să depășească 2.000.000 de euro. Componenta publică cofinanțatoare este limitată la 800.000 de euro pentru perioada 2010-2013 cu suport nerambursabil de 40%. Pentru proiectele ce includ investiții în producția agricolă și pentru utilizarea energiei regenerabile, costurile eligibile maxime pot depăși valoarea de 2.000.000 de euro, fiind limitate la 3.000.000 de euro. Suma acordată în plus față de 2.000.000 de euro crește proporțional cu aportul costurilor pentru investițiile în energie, fiind comparată cu valoarea totală a proiectului.

energie, fiind comparată cu valoarea totală a proiectului. Programmes cofinanced by the EU Investor interest in

Programmes cofinanced by the EU

Investor interest in the Romanian wind energy market is growing. A number of major companies have already started to implement wind farm projects despite the lack of adequate relevant legislation regarding the support scheme. Investment in the upgrading and construction of new power production facilities through the use of renewable energy sources can be financed by the Romanian state together with the European Union through the following two programmes:

“ERDF” – the European Regional Development Fund – the Sectoral Operational Programme “Increase of Economic Competitiveness” – Measure 4.2 – Investments in Renewable Energy “EAFRD” – the European Agricultural Fund for Rural Development – Measure 121 – Modernisation of agricultural holdings. ERDF: Within the framework of Measure 4.2, around EUR 300 million have been made available for funding renewable energy projects during the period 2007-2013, of which 85% represents non-refundable EU funds granted by the European Regional Development Fund and 15% public cofinancing funds from the state budget (according to GD 750/2008). Companies may receive up to EUR 18 million in non reimbursable EU-funds for wind energy projects under Measure 4.2. Up to 70% of the eligible project costs can be funded in this way, depending on the size of the company applying for the funds. Applications could be submitted in 2008 and 2010. All the projects submitted competed with each other in terms of quality, such that only applications of a high quality were subsidised. With a total of around 450 projects submitted, of which some 40 have been approved, the funds set aside for this measure have been exhausted, and at the current moment it is not sure whether further applications will be possible. The catalogue of costs eligible for aid comprises the following in particular: land purchase; costs for all types of technical planning; construction and installation works; purchase of equipment (only new equipment); organisation of the building site; connection to the National Electric System; purchase of patents, licenses, know-how + non-registered technical solutions and costs for project related management, information and auditing. EAFRD: The precondition of receiving funds for renewable energy under Measure 121 is that all the electricity produced be used exclusively for the farm that applies for these funds – no electricity should be fed into the national grid system. The maximum value of the eligible costs for such projects must not exceed EUR 2,000,000. The public cofinancing component is limited to EUR 800,000 for the period 2010-2013 with non-reimbursable support of 40%. For projects that include investment in agricultural production and the use of renewable energy, the project’s maximum eligible costs may exceed EUR 2,000,000, being limited instead to EUR 3,000,000. The amount financed in excess of EUR 2,000,000 increases proportionally together with the share of the costs for the energy investment compared with the total project value.

Fiind una dintre cele mai mari bănci din România, Raiffeisen Bank este interesată de finanțarea dezvoltării sectorului de energie regenerabilă, care pare a deveni foarte important.

Steven van Groningen CEO Banca Raiffeisen Chief Executive Officer Raiffeisen Bank

Steven van Groningen CEO Banca Raiffeisen Chief Executive Officer Raiffeisen Bank

As one of the largest banks in Romania, Raiffeisen Bank Romania is interested in financing the development in the renewable energy sector, which seems to become very interesting.

În ciuda dezechilibrului financiar din zona Euro, a reducerilor costurilor care încurajează folosirea energiei regenerabile și diminuările subvențiilor din Spania, Germania, Franța, Italia și Cehia, acest sector industrial este în mod curent privit de investitorii străini ca fiind cel mai atractiv. Prin urmare, Raiffeisen Bank se așteaptă ca o dată ce Normele Aplicabile cu privire la Schema-Suport pentru Energii Regenerabile va intra în vigoare, să existe o afluență de proiecte de energie regenerabilă, situație în care vom evalua tranzacțiile

In spite of recent financial turmoil in the Euro area, feed-in-tariff reductions and subsidy cuts for renewables in Spain, Germany, France, Italy and the Czech Republic, this industry sector is currently viewed as the most attractive for foreign investors. Raiffeisen Bank, therefore, expects that once the Applicable Norms for Renewables Supporting Scheme have become effective, there shall be an inflow of clean-energy projects in which case we shall be assessing the deals based on quality of sponsor, experience of

bazându-ne pe calitatea sponsorului, experiența terților, riscurile de piață și buna fezabilitate a proiectului din punct de vedere al onorării obligațiilor de plată.

third parties, secured market risk and good feasibility of the project in terms of debt servicing.

Așa cum am menționat și mai devreme, obstacolele majore în ceea ce privește finanțarea proiectelor de energie regenerabilă sunt:

As mentioned earlier the major barriers in financing the renewable energy projects are:

(a) Riscul total al pieței – Producătorii Independenți de Energie (PIE) pot alege atât să vândă și să negocieze energia în mod direct pe piața spot cât și prin intermediul unor Contracte bilaterale de Achiziție a Energiei (CAE) cu furnizorii. Având în vedere instabilitatea sporită a pieței energiei, PIE pot fi în avantaj vânzând pe piața spot, cu toate că finanțatorul preferă fluxul securizat al lichidităților, cu riscul pieței restrâns de CAE semnate pe termen lung, cu preț fix. Din nefericire, aceste tipuri de contracte sunt destul de rare pe piața energiei din România. Fiind mai degrabă o problemă de piață decât de reglementare, disponibilitatea redusă a CAE descurajează finanțatorii cu privire la finanțare. (b) Cadrul legal încă neaplicabil oferind o schemă de suport pentru industria energiei regenerabile – Legea de sprijinire a investițiilor în energii regenerabile – a fost publicată în noiembrie 2008 și prevede o schemă de sprijin/subvenții pentru proiectele de energie regenerabilă sub forma de certificate verzi. Un megawatt de electricitate per oră generat și livrat în rețea folosindu-se resursele de energie regenerabilă valorează un certificat verde, iar producătorii de energie regenerabilă câștigă profit atât din vânzarea energiei cât și a certificatelor verzi. Legea a fost amendată în iulie 2010, crescând numărul de certificate disponibile pentru producătorii de energie regenerabilă. Cu toate acestea, recent (13 iulie 2011), Comisia Europeană a aprobat schema-suport, iar acum

(a) Unmitigated market risk – The IPPs (independent power producers) may choose to sell and market the energy either on spot or through bi-lateral off-take agreements with the energy suppliers (PPAs). Given the increased volatility of the energy market the IPPs may gain by selling on spot however the financier prefers secured cash flow having the market risk hedged through signed long-term fixed-price PPAs (power purchase agreements). Unfortunately, these types of agreements are quite scarce in the Romanian energy market. Being rather a market issue than regulatory the reduced availability of PPAs deters the financier from financing.

(b) Still inapplicable legal framework providing a supporting scheme for renewable energy industry

– Renewable Energy Supporting Scheme Law

– was published in November 2008 providing

supporting mechanism/subsidies for renewable energy projects in form of green energy certificates. One megawatt per hour of electricity generated and delivered to the grid using green energy sources is worth one green certificate, and green energy producers make money from both the sale of electricity and the certificates. The law was amended in July 2010 increasing the number of certificates available for green energy producers. However, only recently (13 July 2011) the European Commission approved the supporting scheme and now ANRE is expecting

approved the supporting scheme and now ANRE is expecting Energia eoliană în România | Wind energy

ANRE așteaptă decizia UE pentru a redacta legislația secundară, care va permite intrarea în vigoare a legii de sprijinire a investițiilor în energii regenerabile (c) Lipsa tradiției privind dezvoltarea cu succes și operarea proiectelor de energie regenerabilă în România – Energia regenerabilă este o industrie destul de nouă în România (excepție făcând energia hidroelectrică), care implică tehnologii noi/care se dezvoltă rapid, stimulând astfel riscuri noi în ceea ce privește tehnologia și operarea, atât pentru dezvoltatori cât și pentru finanțatori. Elementele cheie pentru finanțarea proiectelor sunt estimarea precisă a fluxului de numerar, identificarea și estimarea riscurilor și alocarea acestora. Estimarea riscurilor se bazează pe o serie dinamică de date prevăzute de proiectele existente/funcționale, iar lipsa acestora constituie un obstacol pentru finanțator. Succesul finanțării unui proiect de energie regenerabilă reprezintă modalitatea în care banca alocă riscurile terților (îndeosebi, oferind servicii specializate de EPC, estimări ale câștigurilor din energie eoliană/ hidroelectrică, monitorizarea/supervizarea costurilor proiectului și a vânzării energiei produse).

the EU decision to draft the secondary legislation allowing the enactment of the law.

(c) So far non-existing track record in Romania of successful development and operation of renewable energy projects – The renewable energy is quite a new industry for Romania (except for hydropower) involving novel/fast developing technology and consequently fuelling new technology and operational risks for both developers and financiers. The key in project finance is in precise estimation of cash flow, risk identification and assessment and risk allocation. The risk assessment is based on a time series of data provided by existing/operating projects and the lack of such reduces the appetite from the financier. The success of renewable energy project finance is the way the bank allocates the risks to third parties (especially providing specialised EPC services, wind/hydropower yields estimates/measurements, project cost monitoring/supervising, output off-taking).

project cost monitoring/supervising, output off-taking). 2 Fonduri Naționale Ca o alternativă la programele UE, se

2 Fonduri Naționale

Ca o alternativă la programele UE, se pot accesa fonduri și prin intermediul Programului privind creșterea producției de energie din surse regenerabile; Ghidul de finanțare a acestui Program a fost aprobat prin Ordinul nr. 714/2010, elaborat de Ministerul Mediului și Pădurilor. Astfel de fonduri sunt estimate la peste 100 milioane de euro pe an. Finanțarea este acordată până la 50% din valoarea totală eligibilă a proiectului, pentru companii ce dezvoltă parcuri eoliene în România, cu excepția proiectelor în București și județul Ilfov, unde finanțarea maximă este de 40%. Suma maximă care poate fi acordată este de 30 de milioane de RON pentru fiecare proiect. Catalogul costurilor eligibile pentru subvenții este similar cu cel al programelor cofinanțate de UE (EAFRD) și cuprinde în special următoarele:

costurile aferente tuturor tipurilor de planificări tehnice; lucrarea la construcții și instalații; achiziția echipamentului; organizarea amplasamentului clădirii; certificarea, licențierea, know-how + soluții tehnice neînregistrate și costurile aferente proiectelor legate de management, informații și audit. Cheltuielile efectuate pentru achiziţia de active corporale sunt eligibile dacă activele achiziţionate sunt noi. Toate programele subvenționate – atât cele ale UE cât și cele naționale – impun societății solicitante un studiu detaliat despre fezabilitatea proiectului din punct de vedere tehnic și economic. Pentru a avea șanse reale de a beneficia de fonduri, la depunerea actelor proiectul trebuie să dețină autorizația de construcție.

proiectul trebuie să dețină autorizația de construcție. National Funds As an alternative to the EU-programmes, funds

National Funds

As an alternative to the EU-programmes, funds can also be accessed through the Romanian Programme regarding increase in power from renewable sources; the financing guide to this Programme has been approved by Order No. 714/2010, issued by the Ministry of Environment and Forests. Such funds are estimated at over EUR 100 million per year. Financing is granted for up to 50% of the total eligible value of the project for companies developing wind parks in Romania, with the exception of projects in Bucharest and Ilfov county region, where the maximum financing is 40%. The maximum amount of funds that can be granted is RON 30 million per each project. The catalogue of costs eligible for aid is similar to that for the programmes co-financed by the EU (EAFRD) and comprises the following in particular:

costs for all types of technical planning; construction and installation works; purchase of equipment; organisation of the building site; purchase of patents, licenses, know-how + non-registered technical solutions and costs for project related management, information and auditing. The expenses incurred for the acquisition of tangible assets are eligible for new assets only. All funded programmes – EU as well as national programmes – require that the company applying for funds prepare a detailed feasibility study on the technical and economic aspects of the project. To have a realistic chance of receiving funding, the project should already have acquired a building permit on submission of the documents.

3 Alte instituții care oferă finanțări pentru proiectele de parcuri eoliene UniCredit Leasing Corporation (UCL)

3 Alte instituții care oferă finanțări pentru proiectele de parcuri eoliene

UniCredit Leasing Corporation (UCL) a finanțat proiecte de energie eoliană pentru prima dată pe piața de leasing românească, o dată cu finanțarea pentru două parcuri eoliene: una de 22 de milioane de euro și cealaltă de aproximativ 12 milioane de euro.

În prezent sunt șapte proiecte de energie regenerabilă, supuse evaluării de către UniCredit Leasing, dintre care cinci sunt pentru energie eoliană. Stuctura generală de finanțare este următoarea:

• Finanțarea clientului: minimum 20%

• Perioada: maximum 15 ani

• Criteriul principal: fluxul de numerar generat de proiect

Banca Comercială Română (BCR) a încheiat un contract de finanțare în valoare de 23 milioane de euro cu un grup multinațional industrial în vederea dezvoltării unui parc eolian de 42MW în sud-estul României.

Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a oferit un împrumut de 10 milioane de euro către Raiffeisen Bank România pentru a finanța proiecte de eficiență energetică dezvoltate de către societăți locale. Acest împrumut este parte din linia de finanțare UE/BERD cu privire la eficiența energetică și va fi folosit în a sprijini investițiile pentru implementarea energiei eficiente de către companii locale prin împrumuturi pe termen lung, fiecare ajungand la 2,5 milioane de euro. Potrivit BERD, împrumuturile acordate de bancă vor fi complementate de subvenții UE pentru asistența tehnică și stimulente de plată pentru consumatorii finali, promovându-se în acest fel energia durabilă.

Banca Europeană de Investiții (BEI) a oferit un împrumut de 200 milioane de euro la sfârșitul anului 2010 pentru a finanța dezvoltarea unui parc eolian situat în Fântânele în regiunea Dobrogea. Fondurile de la BEI vor fi utilizate pentru a cofinanța planul, construcția, darea în exploatare și lucrările operaționale legate de parcul eolian, cât și transformatoarele și conectarea la rețeaua electrică. Proiectul este dezvoltat de un producător de energie având ca acționar principal guvernul Cehiei și care își va implementa proiectul prin intermediul subsidiarelor din România.

proiectul prin intermediul subsidiarelor din România. Other institutions which offer financing for wind park

Other institutions which offer financing for wind park projects

UniCredit Leasing Corporation (UCL) financed wind energy projects for the first time on the Romanian leasing market when it granted financing for two wind farms: one of EUR 22 million and another of approximately EUR 12 million.

There are currently seven renewable energy projects subject to evaluation by UniCredit Leasing, and of these five are wind power related. The general financing structure is as follows:

• Client’s own financing: minimum 20%

• Period: maximum 15 years

• Main criterion: the cash flow generated by the project

The Romanian Commercial Bank (BCR) concluded a financing agreement amounting to EUR 23 million with an industrial multinational group for development of a 42 MW wind park in the south-east of Romania.

The European Bank for Reconstruction and Development (EBRD) granted a loan of EUR 10 million to Raiffeisen Bank Romania in order to finance sustainable efficiency projects on energy generation developed by local companies. This loan is part of the EU/EBRD Financing Facility related to power efficiency and will be used to support investment in efficient energy implemented by local companies through long term loans each amounting to EUR 2.5 million. According to EBRD, loans provided by the bank will be complemented by EU grants for technical assistance and payment incentives for final consumers, thus promoting investment in sustainable energy.

The European Investment Bank (EIB) granted a loan of EUR 200 million at the end of 2010 in order to finance development of a wind park located in Fântânele in the Dobrogea region. The funds from the EIB will be used to cofinance the design, construction, commissioning and operation works related to the wind park as well as the construction of power transformers and grid connections. The project is developed by an energy producer with the Czech government as the majority shareholder that will implement the project through its Romanian subsidiaries.

Fiind cea mai mare bancă din România, BCR este interesată în mod direct în finanțarea

Fiind cea mai mare bancă din România, BCR este interesată în mod direct în finanțarea dezvoltării economiei locale, inclusiv de sectorul energiei regenerabile care este acum în dezvoltare. Astfel, BCR este interesată îndeosebi de finanțarea proiectelor de energie regenerabilă care îndeplinesc criterii de certitudine a profitabilității.

Ioana Gheorghiade Director Executiv Banca Comercială Română Executive Director Project Finance Banca Comercială

Ioana Gheorghiade Director Executiv Banca Comercială Română Executive Director Project Finance Banca Comercială Română

As the largest bank in Romania, BCR is directly interested in financing the development of the local economy, including the renewable energy sector which is now opening up. Thus, BCR is particularly interested in financing renewable energy projects which meet established bankability criteria.

Din cauza factorilor incerți de natură juridică cu privire la schema de sprijin (Legea nr. 220/2008 nu era în vigoare), până în prezent, a existat doar un numar limitat de proiecte eoliene finanțate. Luând totuși în considerare dezvoltările legislative din ultima perioadă, - Comisia Europeană a aprobat pe 13 iulie 2011 Schema de Sprijin prin Certificate Verzi

Due to the legal uncertainties related to the incentive scheme (Law No. 220/2008 was not in force), there were only a limited number of wind projects financed so far. Considering the recent legal developments, though, - EU Commission approved on 13 July 2011 the Romanian Green Certificates Renewable Energy Support Scheme (“notification”) - the premises for financing such

pentru Energia Regenerabilă

 

projects will likely improve in the future.

 

(„notificare“) – probabil că se vor extinde premisele finanțării unor astfel de proiecte. Suntem de părere că notificarea Certificatelor Verzi a fost un pas important înainte și că drept urmare sperăm că legislația secundară (cadrul legal) să fie implementată. Acest lucru este cu atât mai important cu cât ne referim la faptul că acordarea Certificatelor Verzi la baza cărora stă legislația secundară este decisivă pentru “certitudinea profitabilității” unor proiecte (certificatele verzi sunt de fapt venitul obținut în urma proiectelor de energie regenerabilă).

We believe that the notification of the Green Certificates was a very important step forward and we hope that the secondary legislation (the legal framework) will be implemented accordingly. This is especially important considering the fact that the awarding of Green certificates based on the secondary legislation is decisive for the “bankability” of a certain project (the green certificates are in fact accounted for revenues out of renewable energy projects).

În plus, celelalte aspecte pe care le luăm în considerare când evaluăm certitudinea profitabilității proiectelor de energie regenerabilă includ: experiența sponsorului / managementului, deținerea tuturor aprobărilor (proiectul trebuie să fie “curat din punct de vedere legal”), angajamentul clar al dezvoltatorilor proiectului sub forma unei alocări suficiente de capital.

Additionally, the other aspects we consider when assessing the bankability of renewable energy projects include: experienced sponsor/ management, all required permits should have been obtained (the project should be “legally clean”), a clear commitment of the project developers is necessary in the form of sufficient allocation of equity.

În ceea ce privește capitalul minim necesar, acesta depinde de planificarea corespunzatoare de business și variază după fiecare caz în parte. Putem trasa ca punct de referință - presupunând că Legea nr. 220/2008 va fi implementată corespunzător - un prag minim de plecare de aproximativ 30% din costurile proiectului.

As what regards the minimum equity requirement, that depends on the respective business forecasts and has to be checked on a case by case basis. As a benchmark we would indicate – assuming that the law (No. 220/2008) will be implemented accordingly – a minimum threshold of around 30% of the project costs.

În România schema de sprijin prin certificatele verzi, care este o tehnică bazată pe condițiile din piață, este gata de a fi utilizată, astfel încat atât prețul Certificatelor Verzi, cât și al fiecarui MWh variază în funcție de dezvoltarea pieței. Drept urmare, calculul fluxului de numerar planificat implică un grad de incertitudine mai mare comparativ cu alte țări în care sunt adoptate mecanisme bazate pe prețuri fixe. Ținând seama de acest aspect, estimăm condițiile necesare pentru acordarea împrumuturilor ca fiind ușor mai stricte în România, în raport cu alte țări.

Începând cu anul curent, BCR a inițiat finanțarea proiectelor în domeniul energiei regenerabile (ex. proiecte de energie eoliană), însă suntem foarte selectivi în ceea ce privește alegerea proiectelor potrivite. Sectorul energiei regenerabile este un motor de dezvoltare a economiei românești și suntem încrezători că după clarificarea cadrului legal, finanțările disponibile vor crește în mod corespunzător.

In Romania the green certificate scheme, which is a market based mechanism, is in place, so the price both for Green Certificates and the market price for each MWh vary depending on the market development. As a consequence there is a higher degree of uncertainty with regard to the calculation of the expected cash flow in comparison with other countries where fix prices mechanisms are enacted. Considering this fact we estimate the requirements for granting loans are a little bit stricter in Romania, as compared to other countries.

BCR has started financing projects in the renewable energy area (e.g. wind energy projects) beginning with this year, but we are very selective regarding the finding the right projects. The renewable energy sector is growth driver of the Romanian economy and we assume that after the clarification of the legal framework the financing available for this sector will also increase accordingly.

Constrângeri potențiale şi perspective

Business limitations and prospects

CAPITOL PART 4
CAPITOL
PART
4
1 Capacitatea rețelei și racordarea Grid capacity and connection Numeroase proiecte eoliene au fost deja

1 Capacitatea rețelei și racordarea

1 Capacitatea rețelei și racordarea Grid capacity and connection Numeroase proiecte eoliene au fost deja dezvoltate,

Grid capacity and connection

Numeroase proiecte eoliene au fost deja dezvoltate, iar altele au fost anunţate, mai ales în zone cu potenţial eolian, precum Dobrogea, în sud-estul României. Acest fapt a condus la o saturaţie a capacității reţelei, care ar putea să nu mai suporte alte capacități instalate, dacă operatorii de rețea nu vor efectua îmbunătățiri substanțiale și lucrări de întărire.

Numerous wind projects have already been developed and others have been announced, especially in areas with high wind potential, such as Dobrogea, in south- east Romania. This has led to a certain saturation of the grid, which might not be able to cope with any further installed capacity unless substantial improvements are made by the network operators.

Pe lângă capacitatea reţelei, racordarea la reţea în

In

addition to grid capacity, the grid connection itself

sine constituie o altă problemă delicată. Racordarea

is

also a highly sensitive issue. A connection is not

se obţine numai după emiterea avizului tehnic de racordare (ATR), încheierea contractului şi plata

obtained unless, after the technical connection permit (ATR) is issued, a connection agreement

tarifului de conectare într-un interval de timp stabilit

is

concluded and the connection fee paid within a

de la emiterea ATR-ului. Timpul este crucial. Anumiţi paşi (ex. obţinerea autorizaţiei de construcţie)

given timeframe from the date of issuance of the ATR. Timing is crucial. Certain steps (e.g. obtaining

trebuie să fie prioritari semnării contractului. Tariful de racordare, care este în general destul de mare,

the building permit) should be completed prior to the signing of the connection agreement. The payment

impune ca finanţarea să fie deja asigurată.

of

the connection fee, which is generally substantial,

Condiţiile tehnice necesare pentru conectarea unui producător la reţeaua publică sunt deseori denumite “Coduri de Rețea”. Pot exista şi condiţii tehnice adiţionale ce nu sunt incluse în codurile de rețea, dar care se aplică proiectului în urma contractului de racordare, contractului de furnizare a energiei sau într-o altă modalitate. Scopul acestor condiţii

este de a defini caracteristicile tehnice şi obligaţiile producătorilor, precum şi pe cele ale operatorului de sistem, adică:

Operatorii sistemului energetic pot avea încredere că sistemul lor va fi unul sigur independent de proiectele de generare a energiei şi de tehnologiile aplicate;

Minimizează timpul afectat negocierii tehnice specifice proiectului și planului;

Producătorii de echipament îşi pot crea echipamentul în condiţii bine definite anterior şi cărora nu li se vor aduce modificări fără avertisment sau consultare.

Dezvoltatorii de proiecte au o gamă mai largă de furnizori de echipamente din care să aleagă;

Tehnologiile diferite de producere sunt abordate în mod egal.

În

aceeaşi organizaţie răspundea de sistematizarea

şi operarea reţelelor şi a producătorilor, ceea ce

însemna că nu era nevoie ca cerinţele tehnice să

fie clar definite sau obiective. În prezent, pentru a evita distorsiunea competiţiei şi pentru a corespunde unei pieţe energetice liberalizate în Europa, există

Proiectele echivalente sunt abordate obiectiv;

trecut, cu companiile de utilități integrate vertical,

means that the financing must already be secured.

The technical requirements for connecting a generator

to the public grid are often termed ‘Grid Codes’. There

may also be additional technical requirements not referred to in the Grid Code, but which apply to the project through the connection agreement, the power purchase agreement or in some other way. The purpose of these technical requirements is to define the technical characteristics and obligations of generators and the system operator, meaning that:

• Electricity system operators can be confident that their system will be safe irrespective of the generation projects and technologies applied;

• The amount of project-specific technical negotiation and design is minimised;

• Equipment manufacturers can design their equipment in the knowledge that the requirements are clearly defined and will not change without warning or consultation;

• Project developers have a wider range of equipment suppliers to choose from;

• Equivalent projects are treated fairly;

• Different generator technologies are treated equally.

In the past, with vertically-integrated utilities, the same organisation was responsible for the planning and operation of networks and generators, which meant the technical requirements did not need to

be particularly clearly defined or fair. Today, in order to avoid distortions of competition and to comply with a liberalised energy market in Europe, there is

o

direcţie spre separarea legală a producătorilor

a

trend towards the legal separation of generators

şi

operatorilor de sistem. În consecinţă, condiţiile

and system owners/operators. As a result, the

tehnice ce stau la baza legăturii dintre producători şi operatorii de sisteme trebuie să fie mai clar definite. Introducerea producţiei regenerabile a complicat de multe ori în mod semnificativ acest proces, deoarece aceşti producători au anumite caracteristici fizice diferite de capacitățile de producere sincron conectate direct, utilizate în cadrul centralelor

technical requirements governing the relationship between generators and system operators need to be more clearly defined. The introduction of renewable generation has often complicated this process significantly, as these generators have physical characteristics that are different from the directly connected synchronous generators used in

energetice convenţionale. În unele ţări, această problemă a cauzat întârzieri majore în dezvoltarea unor cerinţe obiective ale Codului de Rețea pentru producerea energiei eoliene.

În România, un cod de reţea a fost redactat de

operatorul de transport și de sistem, Transelectrica,

şi autorizat de ANRE în 2004, scopul fiind de a

defini cerințele într-un mod care este cât se poate de independent de tehnologia centralelor energetice. Există beneficii în a avea cerințe care sunt cât se poate de generale şi în a trata toate proiectele în mod egal. Totuşi, ar putea rezulta că proiectele mici

să aibă aceleași cerinţe ca cele mari, lucru care nu ar

fi justificabil din punct de vedere tehnic.

Cerințele sunt de obicei stabilite de operatorul de sistem şi deseori supervizate de instituţia de reglementare în domeniul energiei sau de guvern. Procesul de a modifica cerințele ar trebui să fie transparent şi să includă consultarea producătorilor,

utilizatorilor de sistem, furnizorilor de echipamente şi

a altor părţi afectate.

furnizorilor de echipamente şi a altor părţi afectate. 2 Amendamente tehnice la specificaţiile parcurilor eoliene

2 Amendamente tehnice la specificaţiile parcurilor eoliene

O altă problemă se ridică în momentul în care

investitorii preiau proiecte deja în curs de dezvoltare şi doresc să implementeze anumite amendamente tehnice proiectului. Orice amendament al diverselor specificaţii tehnice din cadrul unui proiect poate genera nevoia unui nou aviz sau a unuia modificat, deoarece fiecare aviz emis pentru înființarea unei unităţi de energie regenerabilă ţine cont de specificaţiile tehnice ale proiectului în ansamblu, cât şi de părţile sale componente, de exemplu turbine, cabluri, stație de transformare.

De exemplu, schimbarea amplasamentului turbinelor

influenţează direct mai multe avize, cum ar fi: avizele privind scoaterea din circuitul agricol, deoarece numai anumite porţiuni afectate de construcţii ar trebui să fie scoase din circuitul agricol; şi avizul emis de Autoritatea Aeronautică Civilă, care ține de coordonatele geografice exacte a fiecărei turbine. Acest aviz este de asemenea afectat de schimbarea înălţimii turbinei, care poate rezulta din alegerea unui

tip diferit de turbină.

large conventional power plants. In some countries, this problem has caused significant delays in the development of fair grid code requirements for wind generation.

In Romania, a grid code has been produced by the national system operator, Transelectrica, and authorised by ANRE in 2004, the aim being to define the requirements in a way that is as independent as possible from the power plant technology. There are benefits to having requirements that are as general as possible and treat all projects equally. However, this can result in small projects facing the same requirements as the largest projects, which may not be technically justifiable.

Requirements are usually established by the system operator and often overseen by the energy regulatory body or government. The process to modify requirements should be transparent and include consultation with generators, system users, equipment suppliers and other affected parties.

users, equipment suppliers and other affected parties. Technical amendments to wind farm specifications Another

Technical amendments to wind farm specifications

Another issue arises when investors acquire projects already under development and wish to implement certain technical amendments to the project. Any amendment to various technical specifications of

a project can trigger the need for a new permit or

an amended one, as every permit issued for the establishment of a renewable energy unit takes into consideration the technical specifications of the project as a whole, as well as its components, e.g., turbines, cabling, transformer station.

For example, changing the project’s layout directly influences several permits, such as: permits pertaining to the change of land use, as only plots of land affected by construction works should be removed from the agricultural category; and the permit issued by the Romanian Civil Aeronautical Authority, which relates to the exact geographical

location of each turbine. The latter permit is also affected by a change of turbine height, which may result from the choosing of

a different type of turbine.

PNE WIND AG intenționează să implementeze în România aproximativ 244 MW cu proveniență din energia eoliană. Pentru PNE WIND acesta este un pas important în ceea ce privește stategia adoptată, iar datorită acestei investiții, PNE WIND va juca un rol important pe piața energiei regenerabile din România, care este extrem de interesantă. În România am început să dezvoltăm proiectele în urmă cu doi ani, astfel încât ne situăm pe o direcție bună, iar în anumite zone din județul Constanța finalizările lucrărilor pot avea loc pe termen mediu.

finalizările lucrărilor pot avea loc pe termen mediu. PNE WIND AG intends to implement around 244

PNE WIND AG intends to implement around 244 MW stemming from wind energy in Romania. For PNE WIND Group this is an important step for its internalization strategy and due to this investment, PNE WIND will play an important role in this very interesting renewable energy market in Romania. We started to develop our Romanian projects two years ago, so that we are on a good track and some parts in Constanta County may reach operating maturity in the medium term.

Am realizat că au existat anumite probleme în trecut cu privire

Dana Dinescu Director Executiv PNE Wind

We realized that there were some problems with regard to the grid connection access in the past, because Transelectrica signed a lot of contracts providing technical approvals for a wide range of projects,

la accesul la rețea, pentru că Transelectrica a semnat multe contracte furnizând avize tehnice

pentru o gamă largă de proiecte,

Executive Director PNE Wind

   

dintre care poate doar câteva ar putea deveni operaționale. În acest sens, ar trebui setată o limită superioară aferentă acestor tipuri de avize, iar condițiile necesare pentru acordarea acestor avize ar trebui de asemenea înăsprite. În plus, amânarea implementării Legii 220/2008 reprezintă bariera investițiilor pentru noi. Cu toate acestea, considerăm cadrul legal din România ca fiind unul adecvat. Procesul de achiziție a terenurilor a fost destul de dificil, întrucât loturile erau împărțite în parcele mici și am fost nevoiți să achiziționăm terenurile de la multe persoane diferite, motiv pentru care a fost nevoie de multă activitate de

out of which only a few might become operational. In this respect an upper limit for such kind of approvals should be in place and the requirements required for receiving such an approval should be increased as well. Furthermore, the delay of the implementation of the law 220/2008 represents an investment barrier for us. However, basically we consider the legal framework in Romania as suitable.

The land acquisition process was quite difficult as usually the land plots are divided into a lot of small units, so that we had to acquire the required plots from a large number of different people. As

a

consequence a lot of consultancy work was

consultanță. În fond, trebuie menționat faptul că lipsește tradiția în acest domeniu de afaceri.

Înainte de a pune bazele societății în România, am desfășurat pe parcurs de mai bine de un an, activități pregătitoare. După câteva luni am putut să punem bazele unor parteneriate favorabile cu furnizori de servicii și cu autoritățile responsabile. Personalul local are experiență doar în ceea ce privește sectorul energiei tradiționale, iar o parte din el s-a reprofilat pe domeniul afacerilor cu energie regenerabilă și astfel am avut posibilitatea de a angaja personal înalt calificat. Suntem încrezători că noțiunea de Certificat Verde, care este utilizată și care reprezintă un instrument tranzacționabil, reprezintă o soluție alternativă la tarifele fixe folosite în alte țări și preferate de noi. Practic, noi pregătim drumul în acest sector de afaceri atât în România cât și în alte țări din Europa Centrală și de Est (ex. în Bulgaria), iar din cauza lipsei locale de experiență în domeniul energiei eoliene, este mult mai dificil să implementăm astfel de proiecte, însă cu fiecare pas înainte clădim bazele acestui domeniu. Sperăm că autoritățile vor fi mai flexibile și vor

required. Basically it has to be mentioned that there is a lack of tradition in particular in this business field. Before establishing the company in Romania we did a green field work for a period of more than one year. After some months we were able to establish good partnerships with service provi- ders and the responsible authorities. Local staff had experiences only in the traditional energy sector and some of them moved to the renewable energy business field, so that we were able to hire high qualified staff.

We assume that the Green Certificate concept, which is in place and is a market based scheme,

is

which are in place in other countries and which we prefer. Basically we are pioneers in this business field in Romania but also in other CEE-countries (e.g. in Bulgaria), in which due to the lack of history with regard to renewable wind energy sector it is much more difficult to implement such projects, but there is improvement to the better on a step to step basis.

an alternative solution to fixed feed-in tariffs,

basis. an alternative solution to fixed feed-in tariffs, Energia eoliană în România | Wind energy in

continua să sprijine mai mult acest sector de afaceri, observăm o tendință pozitivă, energia eoliană reprezentând un aspect important pentru viitor, pentru care nu există alternativă.

Our wish is that the official authorities become more flexible and keep on supporting this business fields more, however we recognized a positive trend as this is a very important issue for the future, there is no alternative to it.

issue for the future, there is no alternative to it. 3 Protecţia Mediului Obligația de a

3 Protecţia Mediului

Obligația de a obţine o decizie de mediu favorabilă reprezintă una din cele mai dificile faze ale proiectului de execuţie. Orice plan sau proiect care poate avea un impact semnificativ asupra unui amplasament (fie el localizat în limita amplasamentului sau nu), fie individual sau în combinaţie cu alte planuri sau proiecte, va fi subiectul unei evaluări corespunzătoare asupra implicaţiilor asupra locului în vederea conservării obiectivelor amplasamentului. Autorităţile avizate vor fi de acord cu un plan sau un proiect dacă integritatea locului este garantată.

Activităţile dăunatoare care ar putea să deranjeze considerabil speciile şi/sau habitatele pentru care locul a fost desemnat trebuie evitate în toate amplasamentele Natura 2000. Acolo unde este cazul, sunt luate măsuri pozitive necesare pentru menţinerea şi restaurarea acestor habitate şi specii la un statut de conservare favorabil în limita lor naturală. Existenţa şi expansiunea constantă a suprafeţelor acoperite de programul Natura 2000 constituie un obstacol serios în amplasarea parcurilor eoliene. După datele furnizate de Natura 2000, Ariile de Protecție Specială Avifaunistică (SPA) acoperă deja 11,89% din solul ţării din care 13,21% cade în categoria potențiale Situri de Importanță Comunitară (pSCI).

România are în acest moment 108 de Arii de Protecţie Specială şi 273 de potențiale Situri de Importanță Comunitară.

Suprafaţa totală a siturilor Natura 2000 (atât SPA cât şi pSCI) reprezintă 17,84% din suprafața ţării, multe din aceste situri îmbinându-se cu zone protejate din România. Investitorii care şi-au început investiţia în zone destinate să fie acoperite de program în viitor vor întâlni obstacole oficiale şi legale sau, în cazuri extreme, vor fi lipsiţi de posibilitatea dezvoltării investiţiei. De aceea au existat cereri ca lista finală de arii Natura 2000 să fie adoptată cât mai repede cu putinţă.

Comisia Europeană a stabilit ca termen limită data de 1 octombrie 2011 pentru suplimentarea ariilor acoperite de program.

2011 pentru suplimentarea ariilor acoperite de program. Environmental Protection The obligation to obtain a

Environmental Protection

The obligation to obtain a favourable environmental decision constitutes one of the most difficult phases of project execution. Any plan or project likely to have a significant effect on a site (whether located within the site boundary or not), either individually or in combination with other plans or projects, shall be subject to appropriate assessment of its implications for the site in view of the site’s conservation objectives. The competent authorities will agree to the plan or project if the integrity of the site is guaranteed.

Damaging activities that could significantly disturb the species and/or habitats for which the site has been designated must be avoided on all Natura 2000

sites. Where necessary positive measures are taken to maintain and restore these habitats and species to

a favourable conservation status within their natural range. The existence and consistent expansion of the areas covered by the Natura 2000 programme constitutes a serious obstacle to the establishment

of wind farms.

According to the Natura 2000 data, the Special Protection Area (SPA) already covers as much as 11.89% of the country’s landmass and 13.21% falls under Potential Areas of Significance for the Community (pSCI).

Romania currently has 108 Special Protection Areas and 273 Potential Areas of Significance for the Community.

The total area of Natura 2000 sites (both SPA and pSCI) currently represents 17.84% of the country’s landmass, many of these sites overlapping with protected areas in Romania. Investors who began their investment in areas destined to be covered by the programme in the future may face formal and legal obstacles or, in extreme cases, be deprived of the possibility to develop their investment. There have therefore been demands that the final valid list of Natura 2000 areas be adopted as soon as possible. The European

Commission set 1 October 2011 as the deadline for supplementation of the areas covered by the programme.

4 Proteste sociale Nivelul de activitate a organizaţiilor care se opun construirii de parcuri eoliene

4 Proteste sociale

Nivelul de activitate a organizaţiilor care se opun construirii de parcuri eoliene în apropierea zonelor rezidenţiale sau protejate creşte în fiecare an. Oponenții parcurilor eoliene pun la cale proteste în care işi demonstrează opoziţia faţă de distrugerea mediului natural şi construirea instalaţiilor energetice în proximitatea clădirilor rezidenţiale. Argumentele cheie împotriva parcurilor eoliene includ: boli vibroacustice, riscul ca o elice a turbinei să cadă, ţurţuri care pot cădea de pe elice pe timpul iernii, omorârea păsărilor, scăderea valorilor proprietaţilor în urma anunţului de a construi o fermă eoliană şi deformarea peisajului. Asemenea proteste au loc în multe ţări în care energia eoliană este în curs de dezvoltare, iar România nu este diferită în această privinţă. Acest fenomen este în prezent foarte dinamic şi foarte nociv pentru dezvoltarea industriei. Răspândirea unei imagini negative asupra investiţiilor eoliene, fie bazate pe argumente verificabile sau nu, pune din ce în ce mai multă presiune pe administraţia de stat, în ceea ce privește atât legislaţia naţională, precum şi metodele procedurale aplicate în cadrul procedurilor administrative de către administraţiile locale, lucru care se va intensifica în viitor. Întâmpinarea rezistenţei sociale, prin urmare, ar trebui să fie văzută, în primul rând, ca o tendinţă în creştere şi în al doilea rând, ca un fenomen care ar putea întârzia sau chiar suspenda pregătirea şi punerea în aplicare a unei investiţii în energia eoliană. Investitorii şi organizaţiile industriale ar trebui să adopte un rol în care dezbaterile publice sunt direcţionate către meritele energiei eoliene bazate pe constatări extinse şi bine documentate stiinţific, și să prevină răspândirea de informații incorecte și nefondate de către adversarii energiei eoliene.

și nefondate de către adversarii energiei eoliene. 5 Limitările de infrastructură Operatorul de sistem şi

5 Limitările de infrastructură

Operatorul de sistem şi transport, Transelectrica, a calculat că sistemul energetic românesc actual ar putea face față fără nicio restricţie la aproximativ 4.000 MW putere eoliană instalată. În ciuda acestui fapt, Transelectrica a încheiat contracte pentru racordarea la reţeaua electrică de peste 8.000 MW şi a emis avize tehnice de racordare (ATR-uri) pentru peste 6.000 MW. Se estimează că doar un număr mic din aceste proiecte vor deveni vreodată operaţionale. Multe dintre aceste contracte şi ATR-uri îşi vor pierde cu siguranţă valabilitatea, pentru că sunt eliberate numai pentru un an, la sfârşitul căruia sunt şterse automat din lista furnizată de către OTS. Planul de îmbunătăţire a reţelei include lucrările în curs privind inelul de 400 kV în jurul ţării si unul mai mic în jurul Bucureştiului. Cu toate acestea, lucrările necesare pentru proiecte eoliene sunt mult mai complexe decât atât. Acestea necesită construirea de staţii noi şi de linii electrice, în special în zona Dobrogei, pentru a putea distribui energia spre restul ţării şi a se ocupa de problemele de congestie şi legate de energia de echilibrare.

de congestie şi legate de energia de echilibrare. Social protests The level of activity of organisations

Social protests

The level of activity of organisations opposing the construction of wind farms in the proximity of residential or protected areas increases every year. Wind farm opponents stage protests at which they demonstrate their opposition to the destruction of the natural environment and the building of power facilities too close to residential buildings. The key arguments against wind farms include: vibroacoustic disease, the risk of a turbine propeller falling off, icicles falling from propellers during winter, bird slaughter, a decrease in property values following announcement of a plan to build a wind farm and landscape deformation. Such protests take place in a number of countries where wind energy is being developed, and Romania is no different in this respect. This phenomenon is currently very dynamic and explicitly harmful to the development of the industry. Spreading a negative image of wind investment, whether based on verifiable arguments or not, increasingly places pressure on the state administration in terms of both national legislation and the procedural methods applied in administrative proceedings by local governments, something that will only increase in future. The occurrence of social resistance should therefore be seen, firstly, as an increasing trend and, secondly, as a phenomenon that could even delay or suspend the preparation and implementation of a wind power investment. Investors and industry organisations should thus adopt a role in which direct public debate is directed towards the merits of wind energy, based on extensive and well-documented scientific findings, and prevent the opponents of wind energy from spreading incorrect and unreliable information.

energy from spreading incorrect and unreliable information. Infrastructural limitations The transport and system

Infrastructural limitations

The transport and system operator Transelectrica has calculated that the Romanian power system could cope without any restrictions with around 4,000 MW of installed wind power. Despite this Transelectrica has concluded contracts for grid connections of over 8,000 MW and has issued technical connection permits (ATRs) for over 6,000 MW, it is estimated that only a small number of these projects will ever become operational. Many of these contracts and ATRs will naturally lose their validity, as they are only issued for one year, at the end of which period they are automatically erased from the list provided by the TSO. The plan for improving the grid includes the ongoing work on the 400 kV ring around the country and a smaller one around Bucharest. However, the required works for wind projects are far more complex than that. They require the building of new stations and electrical power lines, especially in the Dobrogea area, to evacuate the energy to the rest of the country and deal with congestion issues and back-up power.

Având în vedere resursele foarte limitate financiare ale OTS, producătorii trebuie să furnizeze cele mai multe dintre îmbunătăţirile reţelei achitând 100% din costuri, chiar dacă legea prevede împărţirea costurilor cu OTS. Există deja o staţie de 400 kV la Fântânele, construită de CEZ, şi alte trei la Topolog, Deleni şi Tariverde (toate sunt în Dobrogea). Aceste staţii sunt vitale în ceea ce priveşte injecția de energie în reţea şi vor fi în cele din urmă transferate în proprietatea OTS pentru exploatare. Pentru a distribui o parte din capacitatea energetică nouă în străinătate, Transelectrica plănuieşte un cablu electric submarin care leagă România de Turcia. Acest lucru ar permite ţării să exporte energia electrică în exces către Turcia. Acest proiect este în prezent în fază de studiu de fezabilitate şi nu este clar unde va fi pus în practică. O altă posibilitate de a exporta energie în Turcia este utilizând un traseu pe uscat care trece prin Bulgaria.

Given the very limited financial resources of the TSO the producers must provide most of the improvements to the grid themselves by paying 100% of the costs, even though the law foresees the splitting of costs with the TSO. There is already one 400 kv station at Fantanele, built by CEZ, and another three at Topolog, Deleni and Tariverde (all of which are in Dobrogea). These stations are vital in terms of injecting energy into the grid and will eventually be transferred to the property of the TSO for exploitation. To channel part of the new power capacity abroad, Transelectrica is planning an undersea electrical cable linking Romania to Turkey. This would allow the country to export its excess electricity to Turkey. This project is currently in the feasibility study stage, and it is not clear where it will be put into practice. Another possibility to export energy to Turkey is via an overland solution passing through Bulgaria.

Turkey is via an overland solution passing through Bulgaria. Sursa: .Transelectrica Source: Transelectrica Creşterea
Turkey is via an overland solution passing through Bulgaria. Sursa: .Transelectrica Source: Transelectrica Creşterea

Sursa: .Transelectrica

Source: Transelectrica

Creşterea producției de energie eoliană necesită:

• Măsuri administrative precum noi tipuri de contracte şi noi tipuri de pieţe pentru energia electrică (intra-zilnică);

• Investiţii în construirea uneia sau mai multor hidrocentrale cu acumulare prin pompaj şi în promovarea unităților de producere moderne flexibile (centrală pe gaz cu ciclu combinat).

Centrala de gaz cu ciclu combinat de 800 MW construită de OMV Petrom în Brazi va putea furniza o importantă rezervă de energie începând cu sfârșitul anului 2011; hidrocentralele planificate de la Tarniţa, de pe râul Olt, şi în alte locaţii, vor produce împreună

Increasing the amount of wind energy generation requires:

• Administrative measures such as new types of contracts and new types of electricity markets (intra-day).

• Investment in building one or more PSHPP (Pump Storage Hydropower Plant) and in

• promoting flexible, modern generation units (combined cycle and gas fired).

The 800 MW combined cycle gas-fired plant built by OMV Petrom in Brazi will be able to provide an important back-up supply as of the end of 2011; the plans for the pump storage hydropower plants at Tarnița, on the river Olt, and at other locations will

peste 1000 MW, dar acestea sunt în stadii foarte timpurii şi vor trece ani până când ele vor deveni operaţionale.

Costurile de acces la reţea ar trebui să fie suportate în proporţie de 50% de operatorii reţelei şi 50% de producător; cu toate acestea, în realitate costurile sunt suportate în intregime de producători. În principiu producerea energiei eoliene are prioritate, dar în practică această prioritate nu este clar definită.

în practică această prioritate nu este clar definită. 6 Durata procedurii În prezent, investitorii în energie

6 Durata procedurii

În prezent, investitorii în energie eoliană din România

sunt obligaţi să obţină circa 85 avize şi autorizaţii, în scopul de a iniţia şi implementa un proiect. Această birocraţie excesivă, precum şi perioadele lungi de răspuns ale autoritaţilor locale, implică un interval de 2-3 ani pentru a trece de la faza de iniţiere a unui proiect la implementare. Etapele tipice în dezvoltarea şi implementarea investiţiei în energia eoliană sunt:

1. Identificarea locaţiei parcului eolian;

2. Realizarea studiului geotehnic;

3. Realizarea studiului de pre-fezabilitate;

4. Obţinerea dreptului de proprietate sau superficie/ drept de utilizare/uzufruct, etc;

5. Înscriere în Cartea Funciară;

6. Executarea procedurii de expropriere (acolo unde este cazul);

7. Elaborarea și avizarea PUZ (Plan Urbanistic Zonal)

8. Realizarea studiului de fezabilitate (recuperare, randament al investiţiilor, etc);

9. Realizarea studiului cu privire la soluţia electrică de racordare (alegere amplasament punct de

racordare la rețeaua de electricitate, investiţia fie rămâne în proprie