Sunteți pe pagina 1din 39

VINUL

Vinul (din latin :vinum vi) este o butur obinut exclusiv prin fermentaia alcoolic total sau parial a strugurilor proaspei, zdrobii sau nu, sau a mustului de struguri. Vinul este un produs agroalimentar, la care folosirea de arome sau de extracte este interzis. Singura aromatizare acceptat este cea datorat contactului vinului cu lemnul de stejar al butoaielor n care se pstreaz. Nu se pot numi vinuri buturile obinute prin fermentaia unor fructe, flori sau din alte ingrediente, de exemplu vin de soc, prin cuvntul vin nelegndu-se ntotdeauna vin de struguri Vinurile se clasific dup:

culoare, (la vinul alb, fermentaia mustului are loc separat de pielie i semine, cu unele excepii, la cele roii i n mai mic msur la cele ros, se practic maceraia pelicular), coninut n alcool (vinul are ntre 8,5-15% alcool) , coninut n zahr (vin sec, vin demisec, vin demidulce, vin dulce), efervescent (se realizeaz adugnd (nainte de mbuteliere) licoare de tiraj- zahr i levuri selecionate (la Champagne, vin spumant), sau bioxid de carbon (la vin spumos).

Tipuri de vinuri:

Vinuri din struguri albi superioare(Chardonnay, Furmint, Muscat Ottonel, Pinot Gris, Riesling, Sauvignon Blanc, Gewrztraminer sau Traminer roz). Vinuri din struguri albi de consum curent (Aligot, Neuburger, Rkaiteli, Saint Emilion). Vinuri din struguri roii superioare(Cabernet Sauvignon, Gamay, Grenache, Merlot, Pinot Noir, Pinot Meunier, Nebbiolo, Sangiovese, Syrah sau Shiraz, Tempranillo, Zinfandel). Vinuri din struguri roii de consum curent(Alicante Bouschet, Oporto, Burgund Mare). Vinul pelin este condimentat cu pelin. Vermutul se obine prin ntreruperea fermentaiei cu spirt de vin, de cereale sau de cartofi. Din vestitul strugure Nebbiolo care crete doar ntr-o zon mic n Italia se fac vinurile Barolo i Barbaresco, care se numr printre vinurile cu cel mai bun potenial de nvechire. Cele mai importante tipuri de vinuri de la noi sunt: Muscat-Ottonel, Pinot alb, Riesling, Sauvignon Blanc, Feteasc Neagr, Feteasc Alb, Feteasc Regal, Gras, Tmioas Romneasca.

Istoria vinului
Istoria vinului ncepe acum 8000 de ani, cnd via de vie a fost adus din Asia Mic, n regiunea mediteranean. n anul 2000 .e.n. arta vinului era deja cunoscut n Egipt, pe insula Creta i pe teritoriul Israelului i Palestinei de astzi, fapt dovedit de numeroase inscripii n piatr i papirusuri egiptene. Grecia

Multe personaje din mitologia greac sunt legate de vin i vinificaie. n Grecia, zeul vinului era Dionysos, n Roma Bahus,numit i Libero, n Egipt Sai. Zeul grecesc Dionysos s-a nscut mai tirziu dect ceilalti zei, de aceea nu a fost recunoscut din prima ca zeu.A cltorit prin multe ri i nva oamenii s sdeasc via de vie i s fac vin. Fcea minuni pentru a-i arta puterile de zeu. ntr-o zi, fiind confundat cu un tnar nobil, Dionysos a fost rpit de pirai. Care deja numrau ct aur vor primi pentru el, vnzndu-l n trgul de sclavi. ns, nu a fost s fie. Dionysos si-a artat toat mreia sa. Ca prin miracol funiile s-au dezlegat, catargul acoperindu-se n ntregime de o plant crtoare, care a i nflorit. ntreg vasul era nfrumuseat de vi de vie. Corabia prea transformat n ntregime n vi de vie. Piraii uimii i speriai au srit n ap, atunci Dionysos i-a transformat n delfini. Continundu-i cltoria, a ntilnit-o pe viitoarea sa soie Ariadna.
Egiptul

n Egipt zeul vinului a fost Sai, avnd un caracter mai calm spre deosebire de Dionysos. Vinificatorii mult timp nu se puteau hotr: crui zeu s-i slujeasc al pamintului i fertilitii, care le-a dat viade-vie sau zeului apei, care alimenta planta? Zeii nsisi nu puteau s se nteleag n aceast privin. Au rezolvat problema uor: au creat un nou zeu. Aa a i aprut Sai micul zeu al viei de vie. A fost din ce n ce mai apreciat i devenise i zeul bogiei i al belugului. Mai apoi, a fost invitat chiar la judecata lui Asiris, fiind considerat de zei, ca cel mai bun cunosctor al firii omeneti, capabil s spun cu exactitate, ci timp i este rezervat fiecrui om.
Imperiul Roman

La Roma, protectorul viilor, vinificaiei i al vinului era zeul Bahus,

pe care l mai numeau Libero. mbrcat ntr-un crcel de vi de vie pe care atrnau struguri, nsoit de o companie glgioas de pani i sileni, se plimba pe coline i prin pduri. Ziua de 17 martie era srbtorit n cinstea lui Libero, ca ziua Liberaliei. n acea zi, se consuma mult vin, se organizau spectacole teatrale i jocuri hazlii. Pe timpul Imperiului Roman vinul era deja destul de rspindit. Nectnd la faptul, c romanii au nvat popoarele cucerite arta vinificaiei, asemenea soiuri diverse de vi-de-vie ca Risling, Pinot Noir, Chardonnay i dou soiuri de Cabernet, posibil au fost obinute din plante, care deja creteau pe teritoriul Reidei, Burgundiei sau Bordeaux. n antichitate, vinul se lsa mult la pstrare. Multe vinuri greceti i romane, sigilate n vase din lut - amfore i ngropate n sol rcoros, se pstrau 15-20 ani, i doar dup aceasta puteau fi considerate bune pentru consum. Pstrarea vinului n butoaie de lemn a fost inventat de gali, iar romanii foloseau butoaiele pentru transportarea vinului pe cale maritima, iar pentru pstrare, continuau s foloseasc amfore, dopuri i cear, pentru a preveni contactul vinului cu aierul. Odat cu cderea Imperiului Roman dopul a ncetat s mai fie folosit i conceptul de pstrare a vinului a disprut pentru mult timp. n Evul Mediu multe vinuri se pstrau n butoaie care nu se acopereau niciodat; fiind n contact continuu cu aierul, vinurile treptat deveneau tot mai acide i cantitile cele mai sporite se consumau ctre iceputul recoltei anului urmtor. Primului cui i-a venit idea de a crea un vin care s-ar pstra mult timp a fost: proprietarul Chateau Haute-Bruon (Cetatea nalta).
Franta Cnd obinea ampania, clugrul Dom Perignon era condus de aceeai idee perfecionarea buturii prin intermediul amestecului. Acest truc a conferit vinului o aa varietate de gust i arom, nct aristocraia mai c se punea n rnd, implornd clugrul s-i serveasc cu un phrel. n tendina sa de a menine n vin gustul su nou, puin gazat, el din nou a recurs la dop: mbinndu-l cu vasul de sticl modenizat pe atunci. Pe parcursul a mai mult de o mie de ani dopurile erau nite achii din lemn nvelite n cilt i muiate n ulei de msline pentru a garanta o maxim ermeticitate. Folosirea vaselor din sticl cu dopuri, peste ctva ani a revoluionat ntreg domeniul de pstrare a vinului. Aceste vinuri se deosebeau mult de celelalte existente pe atunci. Descrierea lor se ntilnete foarte rar, dar se tie c vinurile din Bordeaux erau de o culoare roz i nu roii; ca Volnay, cel mai elegant din vinurile roii, moderne de Burgundia, era roz aproape pn la sfritul sec. XVIII; ca n Champagne din an n an absolut nimeni nu

tia de ce culoare va fi vinul. Dar anume n Champagne s-a fcut urmtorul pas din istoria vinificaei. Ca i n multe alte zone climaterice rcoroase, vinurile din Champagne aveau tendina natural de a juca pronunat. Aceast particularitate este rezultatul aciunii temperaturii, care ncetinete procesul de tranformare a zahrului natural din struguri n alcool. Pe cnd cantitatea rmas de zahr continua ncet s fermenteze, producnd bioxid de carbon. Aproximativ n aceeai perioad a fost descoperit nc un vechi secret proprietile miraculoase ale ciupercii de mucegai Vo1gu118. Vinificatorii din Tocae (Ungaria) din neglijen au ntrziat cu recolta i au fost constrini s fac vin din struguri vestejiti. Au obinut un vin formidabil cu un gust nou, elixir miraculos, care n curnd a fost onorat la masa regelui Ludovc XIV. Odat cu rspndirea europenilor n toat lumea, se rspndea i vinul lor. La mijlocul sec. XVI spaniolii au nceput s cultive via-de-vie n Mexic i mai apoi n Peru, Cile i Argentina. n Africa via-de-vie a aprut la mijlocul sec. XVIII. California i Australia au fost sdite cu vi de vie la sfritul secolului XVIII, iar n Noua Zeeland cteva decenii mai trziu. Europa n sec. XVIII-XIX n Europa ctre nceputul sec.XVIII britanicii s-au nrdcinat att de mult n centrele de vinificaie, nct au devenit renumii prin vinurile lor alcoolizate, mai ales Portwine. Englezii au nceput s-l consume la nceputul sec.XVII. Aceasta s-a ntmplat din cauza rzboaielor. Impozitul pentru viinurile rafinate franceze a devenit prea mare. La nceput englezilor nu li s-a dat pe gust Portwine-ul, dar cu timpul s-au obinuit cu acesta i au nceput s-l considere drept ceva naional, ca i fulgii de ovz.

La mijlocul sec.XIX, lumea vinificaiei a redobndit, n sfrit, majoritatea din capacitile pierdute. Prea, c evoluia continua s garanteze o lent dar stabil mbuntire a acesteea. Dar apoi, a urmat cea mai mare catastrof cunoscuta n istoria vinificaiei. n 1863 nu departe de cele mai sudice plantaii din valea Ronei, a aprut un pduchi de rdcin (Filoxera) Rpu 11 ohegaua 81 aph. A fost adus din America n Europa cu scopuri de selecie. Filoxera, n timpul celei mai periculoase faze de dezvoltare, triete ntre rdcinile plantei i se hrnete cu acestea. Plantele americane au elaborat un sistem natural de aprare mpotriva filoxerei, pe cnd cele europene nu aveau o asemenea imunitate. Parazitul sorbea din ele viaa lsnd rni incurabile; frunzele cdeau, iar plantele mureau. Ciuma se rspndea cu o vitez ngrozitoare. Ctre sfritul anilor 60 ai sec. XIX ntreaga vale a Ronei i regiunea Bordeaux, erau infectate i treptat a ajuns n Portugalia. Muli vinificatori din Bordeaux au fugit n Rija, Spania. Insecta i-a ajuns peste 5 ani. Ali vinificatori din ntreg sudul Franei s-au mutat n Algeria i au sdit acolo primele plante de vi-de-vie; n 1887 filoxera i-a urmat. n anii 70 ai sec.XIX, Modeira, o parte nsemnat a Spaniei, Burgundia, Australia, Germania i Ungaria au devenit si ele jertfe. Procesul ireversibil a acestei infecii nu a fost nteles de la nceput i pe parcursul ntregii perioade plantele din Europa erau aduse n Australia, California i la nceputul anilor 80 n Africa de Sud. Italia a fost atacat de filoxera n

1888, Champagne n 1891 i Heres din Spania 1894. Au fost folosite diferite mijloace pentru a lupta cu filoxera, unele dintre care erau uneori fantastice. Pn la urm, problema a fost rezolvat simplu. Plantele americane aveau imunitatea mpotriva filoxerei, dar vinul era de calitate joas. ns, dup ce planta european a fost altoita n rdcina american, vinificatorii au observat c au obinut tot ce este mai bun din ambele plante. Astzi cele mai bune vinuri snt obinute din plante selecionate n aa mod. Filoxera aa i nu a mai fost nlturat, cu excepia puinelor zone, unde pamntul argilos s-a dovedit a fi duntor pentru parazii (Cipru, Cile, Australia de Sud, unele zone din Ungaria i Austria, i unele zone din statele nordvestice ale Americii). Cellalt sol, n care crete via-de-vie este irecuperabil infectat. Astfel, dac nu ar fi fost planta american, n-am fi tiut vinul n starea sa modern. Arta altoiului de atunci a evoluat mult. Primele altoiuri se prindeau foarte greu, dar creau un vin de excepie, i mult timp se considera (apropo, corect), c vinurile din perioada filoxerei erau mai fine i se pstrau mai bine dect urmaii acestora. Acum exist o mulime de butai obinui de la plantele americane rezistente la filoxer, fiecare dintre acestea corespunde unui anumit soi de vi-de-vie, unei anumite structuri de teren i clima n diverse combinaii. Astfel, butaii corespund plantelor din care astzi se obin vinurile cele mai fine i care nii au fost obtinui pe calea seleciei pe calea miilor de mutaii i modaliti de climatizare, de adaptare la microclimat, la structura solului i relief. n procesul concurenei acestor vinuri, plantele erau rsdite n locuri cu diferite particulariti climaterice i diferite tipuri de teren uneori destul de reuit, dar niciodat cu acelai rezultat.

Cabernet Sauvignon
Cabernet Sauvignon este soiul de vin ideal cnd vine vorba de mbuntirea calitilor prin mbtrnire. Cu trecerea timpului, aroma sa distinct de stafid neagr poate dezvolta un buchet cu nuane de cedru, violete, piele sau tabac i aroma puternic de tanin se va nmuia considerabil astfel. Este soiul cu cea mai larg rspndire n rndul celor cinci varieti dominante din districtele Medoc i Graves ale regiunii franceze Bordeaux, precum i cel mai de succes vin rou produs n California. Boabele de Cabernet Sauvignon sunt mici, sferice, cu o pelicul groas i foarte dur. Aceast duritate face ca strugurii s fie relativ rezisteni la boli i stricciuni, trecnd de ploile de toamn fr prea mari pagube. Este un soi cu maturizare medie spre trzie. Aceste caracteristici, mpreun cu aroma sa atrgtoare au fcut din Cabernet Sauvignon unul dintre cele mai populare varieti de vin rou din lume.

Proprietati: De obicei, vinurile Cabernet Sauvignon au un miros de stafid neagr, cu un iz de ardei gras verde, variind n intensitate funcie de condiiile climatice, practicile viticultorilor i tehnicile de vinificaie. Climatul i perioada culesului, care sunt fie prea reci sau prea clduroase, solurile bogate i fertile, prea puin expunere solar, culesul precoce i macerarea prelungit sunt factori ce pot duce la un caracter vegetativ, prea puin fructuos al vinului astfel obinut. Valoarea sa gustativ se intensific dup minim 18 luni de pstrare. Aroma: Cnd este gustat, Cabernet Sauvignon poate avea vioiciune i chiar o tent de opulen, dei de obicei ncheie cu o astringen ferm. Aromele cel mai des menionate de degusttori sunt:

Fruct: stafid neagr, afin, cirea neagr Stejar (uor): vanilie, cocos, lemn dulce Vegetal: ardei gras verde, sparanghel, mslin verde Stejar (dur): stejar, fum, pine prjit, smoal Condimentat: ghimbir, ardei iute verde, ardei iute rou Vrstnic: cedru, tabac, mosc, ciuperc, pmnt, piele

Consum: Adevrata valoare a vinurilor Cabernet Sauvignon (ca i majoritatea vinurilor) se observ atunci cnd sunt servite alturi de alte alimente. Se consum preferabil dup o mbtrnire de 5 - 10 ani, la o temperatur de 16 - 18 grade Celsius, n general la carne roie, fripturi sau grtar n snge, mncruri grase, gsc, piept de ra, miel, paste cu sos, midii, brnzeturi puternic aromate, salate de legume amrui, mncruri cu sos concentrat de tomate i ciocolat (de preferat neagr, amruie).

Aligot
Aligot este o varietate de vi de vie utilizat pentru a produce sortimentul de vin cu acelai nume. Este un vin alb, cu un gust specific uor de pelin i de cicoare, alii identificnd miasme de fructe. Este un vin semisec spre sec, originar din zona Burgundia (Frana), de unde s-a rspndit, aclimatizndu-se foarte bine n Romnia, Bulgaria, Crimeea, Caucaz etc. Muli pefer acest soi celui Chardonnay provenit din aceeai zon. Merge foarte bine la mesele copioase, cu vnat, fripturi i grtar. Marile podgorii din Vrancea i Dobrogea cultiv acest soi de "curs lung".

Chardonnay
Chardonnay este un vin obinut din struguri albi. Nu are origine cunoscut, dar se cultiv de secole n Frana. In Romania de cultiva in potgoria Murfatlar.Varianta dulce a acestui vin se serveste la temperarura de 11-15 C alaturi de carne alba sau vitel,Chardonnay sec este un vin elegant, cu o arom floral distinct i se recomand a fi servit rece alturi de preparate din pete, crustacee sau specialiti din fructe de mare. Vinul este catifelat, suav, tandru, cu arom ce o amintete pe cea a fnului de curnd cosit. Istorie

Probabil de origine francez, soiul a ptruns n sortimentul romnesc n perioada postfiloxeric. Se cultiv cu cele mai bune rezultate pe solurile calcaroase din podgoria Murfatlar, dar merit s fie extins n mai multe regiuni, mai ales n Muntenia i Oltenia. Se bucur de o foarte bun apreciere vinurile seci de Chardonnay, caracterizate prin finete i arom discret. n condiiile speciale ale podgoriei Murfatlar, din soiul Chardonnay se obin vinuri demidulci i dulci cu nsuiri complexe de arom i buchet, ce evolueaz bine prin nvechire la sticle. NOTE DEGUSTARE: este o gama de vinuri tinere si moderne, easy to drink wines! Chardonnay-ul, sec, mai neobisnuit pentru consumatorul roman, isi castiga totusi din ce in ce mai multi prieteni datorita prospetimii si claritatii mesajului pe care-l transmite. Gustul de pepene galben, lamaita, busuioc, aroma verzuie si zglobie fac deliciul acestui vin.Se recomanda cu caldura, bine racit, ca partener la salate, placinte, rulade, carne de pui cu sos alb, ciulama, si alte preparate cu smantana si branza care completeaza foarte bine nuantele usor citrice din vin. Provenienta Romania: Dealurile Drancei

MERLOT
Origine Este soi vechi francez din regiunea viticola Gironde-Bordeaux, podgoria Medoc, unde se cultiva alaturi de Cabernet Sauvignon si Malbec si se obtin renumitele vinuri din aceasta zona. Strugurii

Sunt mijlocii, cilindrici, biaripati, cu boabele asezate normal ca desime pe ciorchine. Bobul mijlociu, sferic, cu pielita subtire, de culoare negru violaceu, acoperita cu un strat subtire de pruina; pulpa zemoasa, cu mustul necolorat si gust placut. Insusirile agrobiologice Soiul Merlot are perioada mijlocie de vegetatie (170180 zile) are vigoare mare de crestere si dezvolta un frunzis bogat. Prezinta fertilitate buna 70-75% lastari fertili si productivitate mai mare decat la Cabernet deoare strugurii sunt mai mari. Maturarea deplina se realizeaza la circa 3-4 saptamani dupa soiul Chasselas dore (epoca a IV-V-a). Rezistente biologice: soi cu rezistenta slaba la ger (-16C -18C) si la seceta, sensibil la mana, mijlociu rezistent la fainare si putregai, sensibil la molii si acarieni. Miros: afine, scorioar, piper Gust: taninuri subtile minunat ncorporate, corp mediu, arom de prune, de fragi i de fructe de pdure bine coapte, un final persistent, nsoit de arome de vanilie Cu ce meniu se servete: vnat, preparate din carne rosie, brnzeturi Temperatura de servire: temperatura camerei (18C) Merlot-ul este de departe cel mai raspandit soi de struguri plantat in regiunea Bordeaux si ocupa locul trei, ca varietate de struguri rosii, in Franta. Explicatia poate fi numai una: Merlot a devenit cel mai indragit dintre vinurile rosii! Cel mai de calitate vin se obtine din viile plantate pe soluri stancoase, in zone aride: uscate, cu mult soare, unde toamnele lungi permit coacerea tarzie. Plaiurile Drancei ofera conditii ideale! NOTE DEGUSTARE : Fructe, foarte multe fructe. De la cirese, visine, coacaze, mure pana la nuante mai sofisticate de curmala foarte coapta, toate bine echilibrate de o aciditate si astringenta placute! Va recomandam sa-l consumati imediat, foarte usor racit, alaturi de gratar, mici, iahnie sau pulpa la cuptor

FETEASCA REGALA:

Feteasca Regala este un soi autohton, dominant intre vinurile albe seci pentru prospetimea, vinuozitatea si fructozitatea sa, cu un parfum mai putin pronuntat dar cu o aroma care il diferentiaza. Se impune prin echilibrul sau in componente. Aciditatea, deseori mai ridicata decat la multe alte vinuri, ii imprima o nota de vioiciune foarte atractiva pentru multi consumatori, convinsi si de aroma specifica, usor de recunoscut. Este un vin atractiv, indicat a fi savurat pe loc si nu a fi pastrat. Este un vin demi-dulce, 12,5 %Vol alcool. Vinul Feteasca Regala este de culoare galben-verzui si, dupa 1-2 ani de maturare, atinge nuanta paiului de grau. Este apreciat pentru lejeritate, echilibru si armonie. Prospetimea si fructozitatea specifica fac din Feteasca regala vinul alb cel mai baut din Romania. Cu usoare nuante aurii, se simte aciditatea de lamaie si aroma de miere; se intuiesc indicii de aroma de caramel si flori de camp. Se asorteaza cu peste afumat, fructe de mare, sos de usturoi, pastrama si carne alba. Are un echilibru foarte bun, o corpolenta suficienta, un parfum mai putin pronuntat dar cu o aroma specifica. Limpiditatea stralucitoare, armonia si stabilitatea durabila sunt argumente in favoarea sa. MUSCAT OTTONEL: Muscat-ul este o varietate de struguri foarte veche si, datorita parfumului sau puternic si distinctiv, a fost probabil unul dintre primele soiuri identificate si cultivate. Aproape orice tara mediteraneana produce un vin faimos, bazat pe acesti struguri. NOTE DEGUSTARE: este un vin modern: usor, delicat si fructos; tipicitatea soiului este usor de recunoscut miere de albine, pere, iasomie, lamaita, lacramioare, usoare nuante de mosc. Trebuie consumat bine racit si este un partener simpatic al mancarurilor condimentate cu chili, curry, piper verde, coriandru sau al fripturilor cu ananas, portocalele marinate ori glasate . Ca vin de desert, este prietenos si generos! 12,5%, demisec

PINOT NOIR: Pinot Noir este una dintre cele mai vechi varietati de struguri din lume si a fost denumit asa dup forma de con de pin pe care o are inainte de a fi cules. O alta varianta sustine faptul ca a fost denumit dupa familia Pinot, al carei arbore genealogic dateaza de 2000 de ani. Legenda spune ca Pinot-ul a sosit pe 9

teritoriul galez inca de pe vremea romanilor, desi exista istorici care sustin ca romanii ar fi gasit aceasta varietate acolo cand au cucerit teritoriul cunoscut astazi sub numele de Bourgogne (secolul I .Hr.). Cert este ca prima documentare istorica dateaza din anul 1345, cand calugarii francezi au adus strugurele in Rheingau (Alsacia), unde a fost cultivat incepand cu anul 1470 Plaiurile Drancei sunt vestite pentru calitatea exceptionala a vinurilor rosii! NOTE DEGUSTARE:Un vin tanar, cu aroma complexa si intensa de fructe rosii, coapte, combinata cu parfumuri florale (violete si petale de trandafir) si imbogatita de savoarea mirodeniilor (rozmarin, menta, scortisoara). Pe masura ce se matureaza, devine mai complex si apar nuante de stafide, fan, tutun sau piper negru. Culoarea este rosu usor transparent cu nuante violacee. Face pereche ideala cu carnea de miel, rata, fazan, cu paste, este responsabil pentru celebrul Coq au vin (pui fiert in vin rosu). Alc.: 12,5 %Vol

DESPRE RIESLING: Riesling-ul ar putea fi considerat cel mai bun dintre vinurile albe S-a nascut in Burgundia, unde a fost cultivat inca din 1400 sau, poate, chiar dinainte!... Apoi, a fost cultivat in diverse parti ale lumii, cu soluri si climate diferite. La fel de bine s-a adaptat si conditiilor geo-climatice din Romania, producand vinuri fructoase si pline de tinerete, europene prin identitate dar universale prin calitate. NOTE DEGUSTARE: Aroma puternica si distinctiva a Riesling-ului Italian reprezinta un mix perfect de parfumuri florale (sanziene, trandafiri, violete), fructe (mere, pere, piersici, pepeni) si minerale (cremene, calcar) acestea din urma imprimandu-i si calitatea de vigurozitate. Acest Riesling ne-baricat este un vin echilibrat, uniform si sprinten in acelasi timp, care invadeaza cerul gurii cu savoarea lui desavarsita Este companionul potrivit pentru mancaruri usor picante, insotite de sosuri, indiferent de tipul carnii din care au fost preparate.

SAUVIGNON BLANC: Charles Wetmore, fondatorul Cramei Cresta Blanca, a fost cel care a adus in California primele vite de Sauvignon Blanc, in 1880, unele provenind din faimosul Sauternes Chateau Y'Quem care produce cel mai scump si faimos vin pentru desert. Deoarece vitele au prins

10

viata si puteri in noua lor casa, din Livermore Valley, Sauvignon Blanc a devenit unul dintre marii favoriti ai vinurilor albe consumate in California. NOTE DEGUSTARE: Un vin tanar si vibrant, proaspat si aromat. Identitatea varietala este data de aromele de iarba, ardei si grapefruit. Dar insotirea lor cu gustul de pepene si lamaie verde si combinarea cu arome de vanilie, unt si minerale este de-a dreptul delicioasa! De culoare galben-pai cu tente usor verzui, cu o aciditate naturala ridicata, este un vin nervos, insufletit, deosebit de placut. In plus, mirosul pregnant de frunza de vita, de iarba proaspat cosita il face usor de recunoscut. Val Duna Sauvignon Blanc este vinul perfect cu ajutorul caruia te poti relaxa, in lumea haotica de azi Este foarte usor de asortat la mancare si provoaca placerea de a-l bea, de la primul pana la ultimul strop! FETEASCA NEAGRA: Toate lucrarile de specialitate, aparute in Romania si in alte tari, subliniaza faptul ca soiul Feteasca Neagra are caracter de unicitate. Ca planta, este practic unul dintre putinele soiuri dacice care se mai intalneste azi in cultura. Longevitatea lui se poate explica prin calitatea buna a vinurilor rosii obtinute, marea rezistenta la ger si seceta, vigurozitatea deosebita de care dispune. Glumind, putem spune ca Feteasca neagra are in seva sange de dac. De-a lungul timpurilor, Feteasca Neagra a fost cunoscuta in popor si sub alte denumiri: Poama Fetei Neagra, Pasareasca Neagra, Coada Randunicii. Datorita atat vechimii sale (de peste 2000 de ani) de cand este luata in cultura, cat si gratie prestigiului calitativ pe care il are, soiul Feteasca Neagra poate fi numit pe drept cuvant decanul de varsta al soiurilor romanesti, demonstrand (o data in plus) ca, in Romania, viticultura are o traditie. NOTE DEGUSTARE: Feteasca Neagra are toate caractetisticile tipice soiului: de la culoare rosu-purpuriu cu nuante pamantii, pana la gustul tipic de pruna afumata. Este soiul cel mai indragit de romani, pentru personalitatea lui deosebita, pentru savoarea si placerea inegalabila pe care o creeaza! Se recomanda a fi consumat dupa ce a respirat putin; se potriveste foarte bine la antreuri calde (carnaciori, ficat, creier) sau la platourile reci romanesti, cu toba si sunca afumata, icre, salata de vinete, ardei copti si telemea.

Pinot Noir
Pinot Noir este o varietate nobil de vi de vie (Vitis Vinifera), un strugure de culoare roie folosit n general n

11

procesul de producere al vinului. Acesta crete n mai multe zone geografice de pe glob, ns este asociat n special cu regiunea Cte d'Or, din Bourgogne, Frana, unde se produce unul dintre cele mai calitative (i scumpe) vinuri din lume. Este unul din cele trei varieti de struguri permise de ctre legislaia francez n producerea ampaniei, alturi de Pinot Meunier i Chardonnay. Scurt istoric Pinot Noir este unul dintre cele mai vechi varieti de struguri din lume i a fost denumit dup forma de con de pin pe care o are nainte de a fi cules. O alt variant susine faptul c a fost denumit dupa familia Pinot, al crei arbore genealogic dateaz n urm cu peste 2000 de ani. Legenda spune c Pinot-ul a sosit pe teritoriul galez nc de pe vremea romanilor, dei exist istorici care susin c romanii ar fi gsit aceasta varietate acolo cnd au cucerit teritoriul cunoscut astzi sub numele de Bourgogne (secolul I .Hr.).Cert este c prima documentare istoric dateaz din anul 1345, cnd clugrii francezi au adus strugurele cu ei n Rheingau (Alsacia), unde a fost cultivat ncepnd cu anul 1470.Biserica deinea pmnturile pe care se cultiva via de vie, pe atunci, iar dup revoluia francez din anul 1789, acestea au fost distribuite familiilor din Bourgogne, fapt care a rezultat n conducerea i stpnirea individual a loturilor, model pstrat pn n zilele noastre. Caracteristici Pinot Noir este un strugure genetic instabil, ceea ce nseamn c se modific foarte uor, fapt care are ca rezultat dificultatea meninerii constante a parametrilor si. Se estimeaz c exist n lume peste 1000 de clone diferite ale familiei Pinot. Unele dintre acestea au devenit cunoscute ca varieti independente: Pinot Blanc, Pinot Gris, Pinot Meunier.Instabilitatea sa genetic n combinaie cu condiiile meteorologice pretenioase, cerute de aceast varietate, face din Pinot Noir un strugure dificil de crescut i ntreinut, chiar i pentru cel mai experimentat enolog. Din considerentele de mai sus, aroma vinului produs din Pinot Noir este schimbtoare. Cnd este tnar, ofer simple caracteristici de ciree, prune i cpuni (fructe roii, coapte). Pe msur ce devine mai matur, caracteristicile sale devin mai complexe, incluznd stafide, fn, tutun, piele, ciuperci sau piper negru. Culoarea sa este de un rou-maroniu plcut i transparent.

12

Face o pereche ideal cu carnea de miel (prjit sau fiart), somn, ra, fazan, i paste finoase de origine italian (fr sosuri prea picante care tind s accentueze volumul de alcool). Este responsabil pentru celebrul Coq au vin din Frana (pui fiert in vin rou). Pinot Noir, de o notabil calitate, se gsete n Germania, Austria, Frana, Italia, Elveia, Spania (Catalania), Noua Zeeland, Australia, Europa de Est (Romnia), regiunea de coast a Californiei n Statele Unite ale Americii, Oregon, Washington, Canada, Chile, Africa de Sud (unde n combinaie cu cinsault, contribuie la producia faimosului pinotage), precum i unele ari din Asia. Pinot Noir este cunoscut de asemenea sub urmtoarele nume: Blauer Klevner, Auvernat Noir, Coraillod, Noirien, Schwartz Klevner, Vert Dore, Pinot Nero, Blauburgunder, Spatburgunder. Este un vin inconfundabil, lsnd un gust de neuitat n memorie i pe papilele gustative, datorit nu n ultimul rnd i texturii catifelate i volumului de alcool coninut, lsnd urme n cultura i arta mai multor popoare . Scriitorul francez Hilaire Belloc, scria despre GevreyChambertin (vin fcut n ntregime din Pinot Noir), reamintindu-i vistor din tineree: "Am uitat numele locului, am uitat numele fetei... dar vinul era Chambertin!"

Pinot Meunier
Pinot Meunier, cunoscut de asemenea sub numele de Schwarzriesling sau Mullerrebe, este o varietate de strugure de culoare neagr, folosit frecvent in producia ampaniei. Pinot Meunier este o mutaie a varietii Pinot Noir, de la care i i trage numele (meunier = morar) de la praful alb depus pe partea inferioar a frunzelor, care se aseaman cu fina. Paul K. Boss si Mark R. Thomas de la CSIRO Plant Industry and Cooperative Research Centre for Viticulture din Glen Osmond, Australia, au descoperit c o varietate de Pinot Meunier deine o gen mutant care o mpiedic s raspund aciunii acidului gibberellic (un hormon de cretere al plantei). Acest lucru conduce la o cretere anormal manifestat prin atrofierea frunzelor explicnd astfel de ce planta de Pinot Meunier tinde s fie mai mic dect cea de Pinot Noir.

13

Pinot Meunier este una dintre cele trei varieti de struguri folosite in producerea ampaniei, celelalte dou fiind Pinot Noir i Chardonnay). Pn nu demult, productorii de ampanie nu au vrut s recunoasc folosirea Pinot Meunier-ului in procesul de producie al ampaniei, prefernd s sublinieze folosirea varietailor nobile. Recent, Meunier devine recunoscut internaional datorit pulpei si aromei bogate cu care contribuie n producia ampaniei. Pinot Meunier nu este eligibil in a primi statutul de grand cru, de aceea ampaniile produse n ntregime din Pinot Meunier sunt mult mai rare dect ampaniile pe baz de Pinot Noir. Un mare avantaj al Meunier-ului este c nflorete trziu i se coace devreme, excluznd in acest fel riscul ngherii in primavar i cel al ploilor exagerate in toamn. Productorii de vin spumos din alte regiuni au incercat s planteze Pinot Meunier cu scopul de a produce ampanie, dar in general este foarte rar gsit ca i varietate independent. Vinul rou produs din Meunier este foarte plcut, asemntor cu un Pinot Noir rustic cu arome florale. n Germania este produs un vin ieftin, demi-sec, din Pinot Meunier, numit Schwarzriesling.

Zinfandel
Zinfandel este o specie de strugure cultivat n special n California, SUA unde calitile pmntului i climei l avantajeaz n mod deosebit pentru fabricarea unui vin de nalt calitate cu acelai nume. Zinfandel este identic cu strugurele Primitivo di Gioia, cultivat n principal n provincia Puglia din sudul italiei. Sinonime: Primitivo di Manduria i Primitivo di Puglia. Este cultivat i pe malul opus al Adriaticii, n fosta Iugoslavie, unde este cunoscut ndeosebi sub numele Crljenak (kastelanski). (Din ncruciarea acestuia cu soiul Dobricici s-a obinut Plavac (mali) (citete Plava), care d un vin rou sec, asemntor cu Zinfandel, popular n fosta Iugoslavie i n Europa occidental.) Denumirea Zinfandel este o potrivire dup ureche a denumirii germane Zierfndler. ns Zierfndler este de fatp numele unei alte varieti de strugure, originar probabil din Austria, unde este de altfel rspndit i astzi. Zierfndler d alte caliti de vinuri, albe, ndeosebi n zona viticol de la Gumpoldskirchen.

14

Caracteristici Vinul Zinfandel e un vin rou sec cu caliti deosebite i e considerat perla vinului de California (asemntor cu Feteasca neagr pentru vinurile romneti). Zinfandelul e un vin care are un buchet cu arome complexe de fructe (n general de pdure) i condimente (cum ar fi vanilia etc). Se bea ndeosebi la mncruri cu gust puternic, cum ar fi carnea de miel, de vit i vnat. Se poate servi de asemenea cu la cacaval. Vinul Zinfandel de vi veche (Old Vine Zinfandel) este un vin superior. Mai exist un vin destul de rspndit, numit White Zinfandel. Acesta este un vin ros i se obine din mustul strugurilor Zinfandel de calitate redus, mustul de calitate superioar fiind desigur utilizat la crearea vinului Zinfandel propriu-zis. Varietatea White Zinfandel, de culoare rozalie i cu gust demidulce, se consum de obicei rece.

Shiraz/Syrah
Shiraz sau Syrah, este o varietate de strugure negru provenit din vitis vinifera (via-de-vie) folosit n procesul de fabricaie al vinului. Locul n care Syrah strlucete n toat mreia sa este Valea Rhne-ului din Frana. Diferena dintre Syrah si Shiraz, din punct de vedere genetic este nul. n Frana precum i o mare parte din Statele Unite ale Americii, este numit Syrah, iar in Australia, Africa de Sud si Canada este numit Shiraz. Pn nu demult, n Australia purta denumirea de Hermitage.

Scurt istoric Din punct de vedere al originii, exist cteva variante universal acceptate de ctre societatea enologic.Anumite persoane susin c numele Shiraz provine de la localitatea Shiraz din Iran, unde se crede c i are originea procesul de vinificare si vinul nsui.O alt prere este c a fost adus de ctre romani din Syracusa (Sicilia) in Valea Rhne-ului, cu 300 de ani .e.n..O ultim ipotez, susine c Syrah este un strugure nativ al Franei, fiind o ncruciare ntre varietile (obscure de altfel) Dureza i Mondeuse Blanche, fapt confirmat din punct de vedere genetic de studiile ADN conduse n 15

anul 1998 la Institutul de Cercetare a Vinului din Australia. Oricare iar fi originile, tim cu certitudine c in secolul 13 e.n. era bine stabilit in comuna Tain l'Hermitage din Valea Rhne-ului. Caracteristici: Syrah/Shiraz este un vin rou de mas, sec, cu un minunat buchet floral, ce amintete de fructele negre de pdure, condimente, ciuperci, fum, tutun. Densitatea sa este peste medie, de obicei cu un nalt nivel de acid tanic, ceea ce l face un perfect partener al mncarurilor condimentate, i al crnii de miel si vnat, de preferin marinat n vin rou cu piper negru sau semine de mutar picant.n procesul de vinificaie, de obicei trece foarte bine ca un strugure de sine stttor, ns este foarte des combinat cu alte varieti ale vitis vinifera, de obicei Cabernet Sauvignon, Merlot, Grenache, Mourvedre, i Viognier, avnd ca rezultat un vin de o elegana i o longevitate fenomenal. Zone de productie n general Syrah este asociat cu Nordul Vii Rhne-ului avnd apelaiunea localitilor Hermitage i Cte-Rtie . Fiind un vin foarte flexibil, buchetul su poate fi caracterizat oricum, de la un vin modest pna la o explozie de fructe i flori n diferite locaii pe glob, cum ar fi Africa de Sud, America sau Australia. Africa de Sud a fost de fapt prima ar din "Lumea Nou" care s cultive Syrah/Shiraz ncepnd cu anul 1650, ns din pcate aceast varietate nu a fost niciodat apreciat la adevarata sa valoare, rmnnd n obscuritate. n Australia, ns cnd a ajuns, la sfritul secolului 18, a devenit rapid cea mai plantat varietate de vitis vinifera. Unul dintre cele mai notabile nume in Australia din punct de vedere al produciei si promovrii varietii Shiraz este Penfolds Shiraz, etichet creat de un medic englez emigrant pe nume Christopher Rawson Penfolds n ultima jumtate a secolului 18. Primele meniuni ale Syrah-ului pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, dateaz din 1878 fiind menionat n California. Existena sa rmne ns n umbr pn la nceputul anilor 1990 cnd este remarcat de ctre tnra si ambiioasa viticultur american, reuind s ii mreasc aria de plantaie de aproximativ 100 de ori pn n anul 2002 cu 101.500 tone culese. A nu fi confundat cu varietatea Petit Sirah care are o structur genetic total diferit, fiind un derivat al varietii Durif.

CELEBRUL VIN ORCHESTR-CHATEAUNEUF-DU-PAPE

16

Frana este una dintre marile ri viticole ale lumii, ocupnd locul III ca suprafa (dup Spania i Italia), cu 943,000 ha. i locul II la producia de struguri i de vin (LOIV1993). Actualmente suprafaa viticol a Franei este cantonat n 14 regiuni viticole i anume: Bordelais, Bourgogne, Beaujolais, Champagne, Alsace, Jura, Savoie, Cotes du Rhone, Provance, Corse, Languedoc, Roussilon, Sud-Oest (Garone) i Vallee de la Loire. Redm mai jos povestea unui vin celebru, obinut n sudul Franei, lng Avignon, regiune Cotes du Rhone, n a crui compoziie intr 13 soiuri i fiecare dintre ele asigur o anumit nsuire, formnd metaforic, n ansamblu, vinul orchestr Chateauneuf-du-Pape. Scurt istoric. n secolul al XIV-lea, Avignon devenea cetatea Papei: Jan al XXIIlea, suveran pontif, pune s se construiasc un castel ncptor i linitit, departe de agitaia de la curte, castel care d satului din apropiere numele de Chateauneuf-du-Pape (castelul cel nou). Legenda spune c Papa a dat ordin ca n gradina castelului s se planteze vi de vie, cultivat n secret i folosirea exclusiv a celor din castel. Via de vie se rspndete n zon ncepnd cu secolul al XVIII-lea. n timp, din raiuni pur negustoreti, s-au comis numeroase erori n plantaii: s-au luat n cultur soluri n afara arealului, s-au plantat soiuri din alte zone. Hotrt s pun lucrurile la punct, sub conducerea energic a baronului Pierre le Roy de Boisaumarie, jurist i viticultor, n anul 1923 a luat fiin primul sindicat pentru aprarea denumirii de origine, care a fixat i regulile calitative de producie. Graie eforturilor de sindicat, n ziua de 28 iunie 1929, Tribunalul civil din Avegnon hotrte acordarea ,,denumirii de origine Chateauneufdu-Pape, stabilind soiurile ce pot fi cultivate, sistemul de tiere, producia maxim pe hectar, regulile de vinificare a strugurilor, tria alcoolic minim, etc.

17

Repere geografice Terenul situat pe malul stng al Rhonului, ntre Orange i Avignon, cuprinde comuna Chateauneuf-du-Pape i o parte din localitile Bedarrides, Courthezon, Orange i Sorguies. Marea Mediteran, n retragerea sa de-a lungul anilor, i apoi Fluviul Rhone i-au desvrit opera de eroziune, marcndu-i cu fermitate traseul; prezena pietriului pe o mare suprafa din zon constituie motiv de mirare pentru vizitatori. Acest teren, dispus n terase sau platouri, are o vocaie de excepie pentru viticultur. n fine, la calitile solului se adaug i Mistralul - vnt dominant care atenueaz insolaia i impiedic excesul de umiditate din atmosfer. Datorit calitilor sale excepionale, trie, catifelare, culoare, for, nuane fine, arome, buchete, armonia gustului, vigoare, etc, marii degusttori ai vremii l-au numit metaforic ,,simfonia celor 13 soiuri. Astfel din fiecare instrument (soi), se revars cele mai miraculoase sunete: Grenache, Syrah, Murvedre, uvertura celor trei soiuri dominante d vinului trie i catifelare, culoare i for; celelalte soiuri, cu nuane insolite i nuane fine, vin s completeze armonia prin tonuri uoare i subtile; vinul exceleaz, oferind buchete cu arom intens, desavrind plenitudinea muncii n toat splendoarea sa. Ca orice simfonie, care imprim auzului amprenta unei supreme bogii, simfonia celor 13 soiuri, d natere unei pasiuni fr egal pentru un vin de excepie: Chateauneuf-du-Pape. i cum ingeniozitatea francezilor n comparaii metaforice nu are limite cnd este vorba de vin, redm mai jos ,,membrii orchestrei": 1. ,,la pian: Grenache - regele, cel care imprim vinului o calitate de excepie, de noblee; 2. ,,la vioar: Syrah - d culoare i arom; 3. ,,la baterie : Murvedre - aduce stabilitatea i complexitatea; 4. ,,alto : Cinsault - imprim arom i echilibru; 5. ,,corul: Counoise - aduce originalitate; 6. ,,la fluier : Muscardin - ne desfat cu un buchet de arome florale; 7. la violoncel: Vaccarese - aduce prospeimea i elegana florilor; 8. ,,la clarinet: Terret Noir, cu buchetul su subtil; 9. ,,la trompet: Clairette - parfumul florilor i aroma fructelor coapte; 10. ,,la contrabas: Grenache Blanc - d vinului rotunjime i echilibru; 11. ,,la talgere: Burbulenc - aduce prospeime i longevitate; 12.,,la nai: Picpoul - buchetul florilor i al fructelor coapte; 13.,,la harp: Picardon - fineea i bogia de arome a sudului nsorit.

18

Istoria vinului de porto


Douro Valley este defileul spat n munte de rul cu acelai nume. n ciuda greutilor, ntr-un loc bogat n isturi de piatr, tenacitatea i srguina de generaii a portughezilor au mers pn la a transforma aceast regiune ntr-o zon viticol. Dac vrei, este o adevrat epopee a unei moteniri fabuloase: vinul de Porto. Aceast regiune ncepe la aproximativ o sut de kilometri est de Porto, la grania cu Spania. Acoper aproximativ 250.000 de hectare, dintre care 40.000 numai vi-de-vie. Podgoriile sunt plantate de-a lungul unor prpstii i dealuri spectaculoase, de pe care se deschide superba panoram a rului Douro i a afluenilor si. Generaii de femei i de brbai au reuit s construiasc terase folosind piatr, crend un impresionant peisaj de o frumusee neasemuit, unde verile sufocante, clduroase i secetoase sunt urmate de ierni aspre i ploioase. Este o regiune srac n ngrminte, cu un climat aspru, dar care contribuie la producerea unuia dintre cele mai apreciate vinuri din lume vinul de Porto. Principalul soi de strugure ce crete n aceast regiune este folosit att pentru vinurile de mas, ct i pentru cele de Porto. Se extrag n jur de 90 de soiuri, printre cele mai bune remarcndu-se Touriga Nacional, Touriga Roriz, Gouveio, Malvasia Fina i Viosinho. Vinul de Porto. Dulcele vin, cunoscut sub numele de Porto, a evoluat n prima parte a secolului XVIII, cnd o msur de brandy a fost adugat n vin, pentru a-l stabiliza pe timpul transportului la destinaie. Ce anume l face deosebit? Cele 20 de grade de alcool. S spunem doar c, n cazul Porto, este cu 20% mai mult veritas in vino. La mijloc st, ntr-adevr, un secret: n vinul tnr de Porto se adaug aguardente, un fel de uic aspr din struguri, cu o alcoolemie de 77 grade, care oprete fermentaia i transformarea zahrului n alcool. Porto nu seamn cu celelalte vinuri. Este bogat, parfumat i remarcabil de aromat. Cu un grad ridicat de alcool i zahr, este totodat cald i dulce. i, fr ndoial, a intrat n istorie. De secole, oamenii din Douro produc cantiti uriae de vin de mas rvnit de nobili. n secolul XVII, datorit luptelor politice survenite ntre Anglia i Frana, englezii s-au gndit s importe cantiti mai mari de vin din Portugalia. Curnd, ei au descoperit c vinurile din Douro ar putea s nlocuiasc cu succes vinurile fine din Frana. Quinta do portal - partener Prier pentru vinurile de Porto. Filosofia celor de la Quinta do Portal este simpl: ei i doresc s realizeze cele mai bune vinuri, folosind struguri crescui n aceast unic zon viticol din Douro. Pentru ndeplinirea acestui deziderat, au apelat la renumitul Pascal Chatonnet de la faimosul Institut Francez de Oenologie din Bordeaux. S-a ajuns, astfel, la o tehnologie complet nou n regiunea Douro. Proprietile lor sunt divizate n patru Quintas: Quinta da Abelheira, Quinta do Confradeiro, Quinta dos Muros i Quinta do Portal. Cteva din vinurile Portal(compania care produce vinuri in aceasta regiune): http://www.horecaromania.ro/index.php/carte-de-vizit/88-vinulde-porto.html

19

Istoria vinului de Malaga


Vinul de Malaga poart numele oraului Malaga din Spania. Se obine dintr-un sortiment de struguri, n structura cruia ponderea o dein soiurile Pedro Ximenes, Malvazia i Muscadel. Strugurii se culeg la supramaturare, se zdrobesc, iar mustuiala se preseaz. Mustul ravac i cel de la prima presare se asambleaz i se fermenteaz. Corecia de alcool este redus. Vinul se las pe drojdie 3-4 luni i se folosete pentru prepararea celor mai reputate mrci cum sunt Lagrima,Moscatei,Malvasia(Tinto). Pentru obinerea acestor vinuri, vinul materie prim se amestec cu Vino maestro sau mistela, cu Vino tierno, arropa i color (caramel). Vino maestro este must obinut din struguri foarte bine copi, n care, dup declanarea fermentaiei se adaug distilat de vin pentru obinerea unui grad alcoolic de 1617% vol. Vino tierno se obine din stafide, din soiul Pedro Ximenes, mrunite i transformate ntr-o past, cu ajutorul apei (n raport de 1/3 n greutate). Aceast past se preseaz i se obine un must cu concentraie mare de glucide, care se alcoolizeaz pn la tria de 8% vol. Aroppa este un must fiert n cazan, la foc direct, pn se evapor 2/3 din volumul iniial. Produsul are o culoare nchis. Color se obine din aroppa, prin fierbere pn la 2/5 din volumul iniial. Produsul, cu aspect de sirop puternic caramelizat, se dilueaz cu ap sau must pn la volumul iniial. Color are o culoare aproape neagr i un gust amar. Aroppa i colorul au calitatea de a masca gustul dulce pronunat al produsului. Vinurile de Malaga au o longevitate mare i sunt foarte scumpe, n top aflndu-se marca Lagrima. Malaga isi revendica, in mod justificat, titlul de a fi una dintre cele mai vechi zone viticole din Europa, inca de acum 2000 de ani, de pe vremea fenicienilor, carora li se atribuie aceasta istorie a vinului, devenita in timp traditie. Ulterior, grecii si romanii au continuat producerea vinului in aceasta regiune. Chiar si atunci cand arabii au ocupat zona, timp de opt secole, comersul cu vin de Malaga a inflorit. In acest rastimp, ei au insistat sa numeasca vinul Almalaqui,

20

ceea ce insemna sirop, fiind astfel permis consumul acestuia, in pofida legilor stricte ale Coranului. Din secolul XV, comertul cu vin de Malaga s-a dezvoltat si mai mult, iar spaniolii au infiintat o casta a vinului in oras. Apogeul comertului cu vin de Malaga a fost atins in secolele XVII si XVIII, statisticile oficiale aratand ca exporturile de vin de Malaga erau mai mari decat cele de vin de Porto si Sherry, adunate la un loc. Chiar si astazi, arheologii continua sa gaseasca ramasite antice de pe vremea fenicienilor, grecilor si romanilor, cum ar fi prese si amfore pentru vin, fapt ce dovedeste ca Malaga este unul dintre cele mai vechi locuri din Europa in care s-a produs vin. Timp de secole, numerosi scriitori faimosi au facut referire la vinul de Malaga, printre ei numarandu-se William Shakespeare si intemeietorul stilului de jurnal personal, Samuel Pepys. Site : http://vinuri.md/ro/310/272

Istoria vinului de Madeira


Regiunea Madeira include insulele Madeira si Porto Santo(Portugalia) foarte diferite din punct de vedere climatic, prima fiind impadurita si cu climat temperat, iar cea de-a doua mai degraba uscata si calda. Solul este vulcanic, iar viile sunt asezate in terase pana la malul marii. Shakespeare mentioneaza intr-una din piesele sale, Henry I, vinul de Madeira. Vinul de Madeira a fost servit si cand s-a votat Declaratia de independenta a Americii. Astfel acest vin este unul special, baut in ocazii memorabile, istorice. Vinul de Madeira a devenit faimos din intamplare. Initial nu s-a vandut asa cum sperau producatorii si a fost returnat cu vasele pe mare. Acesta a ajuns la destinatie dupa mai multe zile de furtuna si vreme calda in care a capatat o aroma speciala, usor invechita, calitatea lui crescand miraculos. Astfel vinul a ajuns sa valoreze greutatea lui in aur. Astazi este amestecat si intarit cu coniac portughez cu 20 % alcool. Aceasta metoda este caracteristica portughezilor. Din acest motiv raman cateva urme de zahar in vin. Imediat dupa fermentare este incalzit intre 30 si 60 grade si tinut cam 6 luni, timp in care este 21

racit si incalzit alternativ in butoaie de stejar, realizandu-se o oxidare graduala a vinului. Acest sortiment este facut din struguri rosii si albi, astfel culoarea lui este maroniu deschis pana la inchis, in functie de gradul de oxidare. Vinul de Madeira se gaseste in patru variante in functie de soiul de struguri folositi: sec, Verdelho demisec, Boal demidulce si Malvasia dulce. Un vin versatil, poate fi perfect pentru desert avand o aciditate naturala ridicata. Nu se deterioreaza rapid dupa desfacerea sticlei. Una dintre companiilecare se ocupa de producerea acestui vin se numeste chiar Compania de vin Madeira. La fel de cunoscut este si vinul produs de compania Vihnos Barbeitos.In America se comercializeaza vinul Rainwater, tot un vin de Madeira. Vinurile de Madeira sint unice in lume prin caracteristicile atribuite lor de solurile vulcanice si prin procedeul curios de preparare si imbuteliere. Madeira este singurul vin care nu se altereaza la contactul cu aerul, dat fiind procesul de productie. Vinul ramine bun de baut in orice conditii climatice. Bautura a fost preferata multor oameni de stat, printre care si George Washington, Thomas Jefferson si Theodore Roosevelt. De asemenea, in 1776, vinul a fost folosit la toastul in cinstea Declaratiei de Independenta a Americii. Calitatile acestui vin au fost descoperite in urma cu 400 de ani de catre englezi. Mai tirziu, locuitorii insulei au profitat de pe urma comercializarii exceptionalului vin. In secolul al XVI-lea, odata cu expansiunea Marii Britanii, in drumul lor spre Indii, corabierii englezi s-au oprit pe insula Madeira din vecinatatea Portugaliei pentru provizii. Ei au dus vinul pina in Indii, unde nu au reusit sa-l vinda, si l-au adus apoi inapoi, deschizind butoaiele abia la intoarcere. In timpul sederii lor, englezii au observat ca vinul lor nu numai ca a supravietuit temperaturilor ridicate la care fusese supus in timpul calatoriei care taiase de doua ori Ecuatorul, ci si-a schimbat chiar gustul, devenind mai bun. Dar nu numai expunerea la temperaturile schimbatoare ale calatoriei a imbunatatit calitatea vinului, ci si solurile vulcanice ale insulei, bogate in minerale, si briza oceanica, care au dat strugurilor o savoare aparte. In scurt timp, aceste plimbari au devenit baza prepararii vinului, chiar daca mai tirziu, practica a fost abandonata. In schimb, locuitorii insulei au tras foloasele de pe urma acestei descoperiri si l-au comercializat, astfel ca, in prezent, vinzatorii de vinuri de Madeira sint printre cei mai bogati negustori din lume. Pentru ca pe atunci Madeira nu era inca o insula cu specific viticol, odata cu plecarea englezilor de pe teritoriul lor, bastinasii au sadit butasi de vita-de-vie pe aproape toata intinderea insulei. Dupa 3040 de ani, vinul a fost preparat si dupa alti 20 de ani comercializat. Tot in secolul al XVI-lea, Madeira a fost atacata de corsari, care, chiar daca devastau si furau tot ce prindeau, au contribuit la recunoasterea vinului pe plan mondial. Unul dintre cei mai brutali si mai cruzi pirati era Bertrand de Montluc, care, pe linga ulei, zahar si icoane din aur si argint din biserici, a furat si vin, pe care mai tirziu l-

22

a vindut in Franta si Anglia pe bani multi. Acesta si multi alti pirati, jefuind si vinzind bunurile in tari straine, au contribuit la cunoasterea si aprecierea vinului in intreaga lume. Totusi, de abia in secolul al XVII-lea, insula Madeira a ajuns cunoscuta in intreaga Europa pentru vinurile sale si a inceput sa-si comercializeze produsele in cantitati impresionante. Din 1668 si pina in 1750, importul de bauturi alcoolice spre America a fost interzis, cu o singura exceptie: cea a vinurilor de Madeira. O data in plus, istoria este de partea locuitorilor micii insule portugheze, iar vinul fabricat de ei este pus in valoare. El devine preferatul unor personalitati politice ale vremii, printre care George Washington, Thomas Jefferson sau Anthony Wayne. Se organizau petreceri la care, alaturi de mincaruri simandicoase, se consumau doar vinuri de Madeira. In 1776, odata cu Declaratia de Independenta a Americii, George Washington a baut in cinstea evenimentului un pahar de vin de Madeira. In prezent, vinurile de Madeira sint in continuare la mare cautare, ele putind fi cumparate de la orice magazin de vinuri vechi (si scumpe!). Dovada o reprezinta faptul ca, la inceputul acestui an, la o licitatie de vinuri vechi din New York, o sticla de vin de Madeira datind din 1800, apartinind lui Thomas Jefferson, a fost vinduta cu 22.000 dolari! In prezent, vinul este preparat prin imbuteliere in niste butoaie speciale incalzite in bazine enorme pline cu apa la temperaturi de 40-45 grade. O luna in aceste cazi echivaleaza cu 23 ani de maturizare normala (in soare). Dupa trei luni, temperatura scade gradat pina la cea a atmosferei exterioare. Vinul este lasat inca 15 ani in aceste butoaie la decantat, apoi inca 2-3 ani in sticle, astfel ca o sticla de vin de Madeira este comercializata dupa 20 de ani de la culegerea propriu-zisa a strugurilor. Exista si un festival al vinului in insula Madeira, datind din secolul trecut. Sarbatoarea debuteaza la inceputul lunii septembrie si dureaza 3 saptamini, timp in care locuitorii insulei isi amintesc de vechile obiceiuri din secolul al XVI-lea de preparare a vinului. La Estreito de Camara de Lobos, localitate situata la 12 km de Funcham, capitala insulei, unde se afla cea mai bogata si mai intinsa vie, ei string strugurii, pe care ii toarna in niste butoaie imense si ii zdrobesc cu picioarele, dansind si cintind.

Vinul de Xeres
Vinurile de Xeres(Jerez sau Sherry), se produc in sudul Spaniei,in regiunea Jerez de la Frontera , din soiurile de baza Palomino si Pedro Ximenes ,dar din soiul Palomino se obtin cele mai fine marci de Jerez. Vinurile de Xeres sunt vinuri de desert oxidate biologic,denumite si vinuri de lichior .vinurile de desert oxidate biologic se prepara prin alcoolizare sau alcoolizare si indulcire ,folosindu-se distilat de vin,must concentrat mai mult sau mai putin caramelizat si must alcoolizat.

23

Vinurile de desert sunt vinuri bogate in alcool , zahar si in calitatile gustativ-olfactive specifice,care sunt consumate in timpul sau dupa servirea desertului.Ele sunt obtinute din struguriianumitor soiuri de vita de vie ,cultivate in anumite podgorii,care la maturitatea tehnologica trebuie sa acumuleze un continut de zahar specific tipului de vin de desert. In principiu,vinurile de desert rezulta in urma fermentarii incomplete a mustului de struguri , sistarea fermentatiei obtinandu-se pe cale artificiala sau naturala. Dupa continutul de zahar si conform legislatiei ,se obtin urmatoarele sortimente: demiseci 4-12 g/l: demidulci 12-50 g/l ; dulci 50-80 g/l ; licoroase cu peste 80 g/l. Se numesc vinuri de lichior deoarece compozitional ,-taria alcoolica si continutul de glucide-,si organoleptic, aceste vinuri se apropie de cele ale lichiorului.Ele sunt numite si vinuri de desert si nu trebuie confundate cu vinurile licoroase Vinurile de lichior se produc fara sa se foloseasca SO2 ,sunt foarte rezistente la alterari microbiene si au o viata foarte lunga. Vinurile de Xeres sunt vinuri cu un continut de 16-20% vol. Alcool, 10-40 g/l zaharuri ,de culoare galben pai pana la galben inchis ,specifica vinurilor oxidate , cu buchet pronuntat caracteristic ,complex si fin,generoase. SORTIMENTE ALE VINULUI DE XERES( JEREZ) : 1. Vinurile Fino maturare biologica (procedeul de oxidare se face cu flor). Aceste vinuri sunt de culoare galben pai ,in buchet de culoarea alunei,si sunt obtinute prin sistemul de cupajare solera Marca cea mai cunoscuta a vinurilor fino este Tio Pepe de Pedro Domecq. 2. Vinul Manzanilla- sunt vinurile fino produse la Sanlucar de Barrameda,de culoare galben pai,mai usoare decat cele fino. 3. Vinul Amontillado- este un vin de culoare galben mai inchis (chihlimbar),cu buchet pronuntat caracteristic( alcoolizat,produs prin procedeul flor),acesta fiind un vin sec.Dupa expunerea de flor acesta permite oxidarea. El este obtinut plecand de la un vin fino,dar supus maturarii, crianza oxidativa-oxidare produsa prin contactul aerului cu vinul in butoiul de lemn,in sticle ,etc. Acest proces invecheste repede vinul ,acesta dandu-i calitatile gustative si olfactive de stejar.El se caracterizeaza printr-un gust fin de nuci de padure. 4. Vinul Oloroso- acesta este un vin de culoare galben inchisa ,foarte aromatic si cu o compozitie puternica.in crianza oxidativa ,el poate fi sec sau moderat dulce.La acest vin oxidarea se face fara flor si dureaza mai mult,iar vinul rezultat este mai inchis la culoare. In functie de continutul de zahar, vinul Oloroso poate fi numit : -Mdium,

24

-Cream Sherry, -Amoroso,etc. 5. Vinul Dulce vin dulce de desert.Din soiurile de baza Pedro Ximenez sau Muscatel,este un vin de culoare galben inchisa ,foarte dulce. Acest tip de vin este obtinut plecand de la struguri ajunsi la maturare, fermentatia acestora fiind partial intrerupta,pentru procedeul cu ajutorul alcoolului. Modalitate de invechire: Butoaie: stejar american cu capacitate de 600 litri Timp de invechire: cel putin 8 ani, din Soleras de peste 20 de ani. Localizare: Bodega Jerez de la Frontera. Valdivia Bodegas s-a specializat in productia celor mai rafinate brandy-uri de Jerez, Solera Gran Reserva. Esena producerii vinului de Jerez este amestecul. Amestecul ntre ani i ntre coninutul vaselor. Exist un sistem numit solera dup care o proporie (de obicei a treia parte) dintr-un vin de un an se amestec cu un vin de doi ani i aa mai departe. De asemenea distilatul de vin urc gradele alcoolice pn la 24 de grade pentru unele sortimente. Internaionalizarea acestui vin face ca prin anii 80 s apar schimbarea ctre sec. O adaptare la gustul peei care n-a mpiedicat, din pcate, regresul n vnzri. Cu toate acestea, vinul de Jerez, rmne n continuare la preuri acceptabile, mai ales dac inem seama de procesele tehnologice complicate prin care trece, vechimea vinurilor folosite, precum i a brandy-ului adugat. Nu pot dect s sper c moda vinurilor speciale va reveni i sherry i va recpta locul de succes pe care-l merit pe piaa mondial. Ca o curiozitate n Romnia apare rar i timid, dei aici ar fi foarte bine primit. Romnia agreeaz nc vinurile vechi i dulci, cu caracter oxidativ care, ntr-un fel, se apropie de structura Jerez. Mai mult, Lacrima lui Ovidiu, la peste cele 15 grade alcool este o replic la acest vin. n Moldova exist un XEPEC care merge pn pe la 20 grade alcool, cu o inut asemntoare spaniolului. Identitatea categoriilor i a stilurilor Jerez nu este totui o carte deschis pentru necunosctori. Dou mari clase cuprind varietile de expresie ale Sherry-ului: Fino i Oloroso. n plus, mai exist Palo Cortado susinut de vinuri foarte vechi. Ramura Fino este, de fapt, o suit de procese ce pleac de la Manzanilla i Fino Amontillado, ducnd prin ndulcire la un Pale Cream, care n acelai timp este un vrf obinut i la categoria Oloroso.

25

Civa din cei mai mari productori din triunghiul Jerez de la Frontera, Sanlucar de Barrameda i Puerto de Santa Maria.Case foarte vechi ca Williams&Humbert au fost cotate i la bursa din Londra. Altele au fuzionat cu mari grupuri internaionale, iar cteva au rmas independente.

Site: http://catalinpaduraru.ro/arhiva/ Vinul Tokay


Pentru Ludovic al XlV-lea, Tokay era regele vinurilor, n epoc, acesta era vinul cel mai gustat (prise") n Europa, apreciat pentru proprietile sale medicinale, dar i pentru aroma sa intens i efectul nviortor. i astzi el rmne remarcabil, chiar i numai pentru originalitatea elaborrii sale, potenialul su de pstrare (conservare) fiind uimitor: cele mai bune vinuri (din anii de recolt cei mai buni) se pot nvechi timp de dou secole. Cele 7.000 ha de vii de Tokay sunt plantate pe un sol de natur vulcanic, n Ungaria, dar i n estul Slovaciei, nu departe de frontiera rus. Ele domin valea rului Bodrog, unde brumele toamnei provoac mucegaiul nobil, Botrytis cinerea, asupra celor dou soiuri principale Furmint i Hrslevelu. Al treilea soi, Muscat galben, este cteodat comercializat separat. Viticultorii ateapt, n general, debutul lunii noiembrie pentru a culege strugurii. Ei sper astfel s recolteze aszi", aceasta vrea s nsemne atini de mucegaiul nobil, zaharisii i concentrai sub aciunea Botrytis. Ciorchinii sunt depozitai n putton" (la plural: puttonyos), vase care pot conine n jur de 25 kg de fructe. Caracteristica esenial a vinului de Tokay rezid n faptul c strugurii nu sunt vinificai imediat. Dup ce sunt presai (strivii), ei sunt vrsai ntr-un butoi de 136 l care conine vin sec, produs la nceput din ciorchini neafectai de Botrytis i recoltai mai toi n sezon. Acest curios amestec de vin i ciorchini atini de mucegai nobil este astfel lsat la macerat, ce nu ntrzie s provoace o fermentaie alcoolic. O parte din zahrul din struguri se transform n alcool, ceea ce crete tria n alcool de la 2% voi. pentru a atinge 14% voi. In timpul fermentaiei secundare, care poate dura mai multe luni, vinul aszu" este plasat, pentru a se nvechi, n butoaie mici, depozitate n tunele lungi, subterane i umede, numeroase n 26

aceast regiune. Dup o nvechire n butoaie care poate s dureze ntre 5 i 12 ani, vinul este asamblat i apoi mbuteliat.

Vermut
Vermutul este o butur alcoolic, asemntoare cu vinul, la care se mai adaug alcool, dar care se deosebete de acesta prin faptul c este aromat cu un amestec de pelin i alte ierburi sau condimente. Primul care a folosit cuvntul vermut ca denumire comercial este Antonio Benedetto Carpano, din Torino, Italia, n 1786. El s-a inspirat din reeta germanilor pentru vinul pelin, n limba german pelinul i vinul pelin numindu-se "Wermut". Sortimente Exist trei sortimente de vermut, de la cel mai sec la cel mai dulce: extra sec, bianco/alb, rosso/rou. Vermutul rou este servit fie ca aperitiv, rcit i nediluat cu alte buturi, sau ca ingredient de baz n cocteiluri de tip Manhattan. Vermutul alb este de obicei sec i se poate bea ca aperitiv simplu, dar mult mai mult se folosete n cocteilurile de tip Martini, alturi de gin sau votc. Vermuturile roii mai sunt numite vermuturi italiene, iar cele albe vermuturi franuzeti, dei aceast denumire nu respect realitatea. n funcie de sortiment, difer i concentraia de alcool i zahr a buturii. Astfel, vermutul vermutul rosso au o concentraie de alcool de 16-17 i un coninut de zahr de 16-18%. Vermutul bianco are o concentraie alcoolic de 17 i un coninut de zahr de 16-18%. Vermutul extra sec are alcool n concentraie de 18-19 i un coninut de zahr nu mai mare de 3,5%[1]. Punt e mes Punt e mes este un vermut italian. Are o culoare maro nchis i este amrui. Punt e mes nseamn literal punct i jumtate n piemontez. Poate fi folosit ca subtituent pentru vermutul rosso obinuit n buturi precum Americano, Manhattan i Negroni. Punt e mes are o arom puternic, distinctiv, ntre vermutul rosso obinuit i Campari. Punt e mes era fcut de familia Carpano din Torino pn n 2001, cnd Distillerie Fratelli Branca din Milan i-a cumprat.[2]

27

Vermutul sec trebuie refrigerat i poate fi pstrat pentru aproximativ ase luni. Alte tipuri de vermut in pn la un an dac sunt depozitate n locuri uscate i reci sau refrigerate

VINURI ALBE DULCI DIN GRECIA I CIPRU


Istoria viticulturii i vinificaiei grecilor este strns legat de dezvoltarea i decderea acestei insule din nordul Mrii Egee. Cu cinci secole nainte de Hristos, podgoriile din Macedonia i din cteva insule egeene (Thassos, Pella, Stagira) erau cunoscute pe tot ntinsul Greciei. Cu vinul din aceast zon s-a "fcut" rzboiul mpotriva Troiei i cu acelai vin l-a adormit Ulysses pe uriaul Ciclop. Dintre toate centrele de vinificaie, cele din Thassos erau cele mai apreciate, iar Aristotel nsui ar fi avut o vie n insul. Multe personaje mitologice sunt legate de vin si vinificaie. Astfel, n Grecia de aceasta s-a ocupat zeul Dionis. n Grecia, beia nu era un fapt cunoscut naintea apariiei noului zeu Dionysos (zeul viei de vie si al petrecerilor). Prin secolul al VII-lea .Hr., consumarea buturilor alcoolice devenise o parte importanta a vieii de zi cu zi. Grecii erau ns destul de inteligeni pentru a remarca faptul c, dei vinul poate crea o stare plcut, poate, de asemenea, s-l determine pe un individ sa fac lucruri pe care n mod normal nu le-ar fi fcut sau chiar s-i ias din mini. Hipocrate, printele medicinei, nota c vinul este un lucru minunat, folositor omului sntos sau bolnav, dac se consum cu msur, potrivit constituiei individuale. n Grecia, femeile obinuiau sa consume foarte mult vin, acest lucru nu era ns valabil i pentru Sparta. Femeile nu aveau voie s consume alcool deloc. Datorit calitilor sale ameitoare, vinul a devenit repede un simbol religios. S-a rspndit repede n jurul Mediteranei. Grecii l beau dup ce uscau strugurii la soare, vinul rezultat fiind dulceag, gros si pstos, nct trebuiau s-l dilueze cu ap de mare (originea priului). n Grecia antic vinul era consumat cu ap, consumul nediluat fiind considerat un semn de desfru. Vinul se pstra in amfore de ceramic i n butoaie astupate cu crpe nmuiate n ulei, pentru a mpiedica continuarea fermentaiei. Vestigiile unor crame i pivnie antice, descoperite pe versanii de vest al Acropolei, precum i n multe alte pri ale Greciei insulare, peninsulare i continentale, atest c tehnica i arta vinificaiei erau cunoscute din antichitate. Prin poziia sa geografic, beneficiar a unui climat mediteranean de mare favorabilitate pentru cultura viei de vie, Grecia se nscrie printre rile recunoscute pentru producia de vinuri de nalt calitate.

28

Relieful foarte frmntat, solul pietros situat pe un subsol de marn calcaroas sau de tuf friabil i marea luminozitate, creia Grecia i datoreaz prestigiul su de ar cu cel mai frumos cer albastru, favorizeaz obinerea unor vinuri de calitate. Datorit aezrii sale insulare, peninsulare i continentale, Grecia prezint numeroase i variate mici regiuni vitivinicole cu microclimate i condiii ecologice specifice. La condiiile naturale generoase se adaug i numrul mare de soiuri, despre care poetul latin Vergilius spunea c ar fi mai uor de numrat firele de nisip ale mrii dect varietile de vi de vie. Aceast situaie avantajeaz obinerea unei largi palete de vinuri cu originalitate i personalitate distincte. Dintre acestea, probabil ca urmare a unei tradiii care vine din antichitate, vinurile n mod natural dulci ocup un loc de prim mrime. Conform legislaiei vitivinicole elene, vinurile n mod natural dulci sunt elaborate plecnd de la musturi bogate n zahr, a cror fermentaie alcoolic se oprete n mod natural, fr nici un adaos de alcool sau ali fortifiani. Coninutul n alcool al unor astfel de vinuri nu trebuie s fie mai mic de 13 % vol., iar coninutul n zahr s depeasc 50 g/L. Aceste vinuri trebuie s fie elaborate pornind de la struguri cu un coninut de zahr de cel puin 252 g/L i care, prin stafidire la soare, s ajung la o bogie mai mare de 300 g/L. ntr-un vin astfel obinut zahrul i alcoolul trebuie s provin exclusiv din strugurii materie prim vinificai, fiind interzis orice adaos de zahr, alcool, must concentrat, etc. Dintre vinurile n mod natural dulci care se produc n Grecia, cu caracter mai mult sau mai puin permanent, n funcie de gradul de favorabilitate a anului, se amintesc cele de Santorini, Samos, Lesbos i Muscatul de Rodos. Vinul de Santorini Insula Santorini, numit i Thera, este cu adevrat de neuitat. Santorini a fost mult mai mare, dar jumatate din insula s-a scufundat in 1450 e.n. , dup ce o erupie vulcanic a fost distrugtoare. Fira, capitala insulei, se afl chiar lang crater, la aproape 300 de metri de la nivelul mrii, oferind o imagine spectaculoas. Coasta de vest ofera si peisajele cele mai interesante, iar arhitectura insulei se remarc prin specificul su. Coasta dinspre sud-est este acoperit de plaje. Pe insul poti gsi felurite vinuri, de o savoare deosebit i printre cele mai bune din Grecia, fcute dintr-un soi de struguri numit "Assyrtiko". Vinul Santorini, produs n insula cu acelai nume, se obine din soiurile Assyrtico i Aidani. Assyrtico este considerat de greci soiul

29

cel mai bun din bazinul mediteranean, iar Aidani se impune prin gustul su uor de muscat. Culese la supracoacere, ele dau vinuri care sunt cunoscute nc din cele mai vechi timpuri sub numele de Nycteri, denumire ce se nscrie i astzi pe etichetele buteliilor. Tot n insula Santorini i tot din aceleai soiuri se produce i un vin de paie numit Liastos sau Helios. Vinul de Samos Samos, vin n mod natural dulce, este produs n insula Samos , situat n partea de est a Mrii Egee. Se obine din struguri stafidii n urma expunerii la soare, timp de mai multe zile. Prin deshidratare, concentraia n zaharuri poate ajunge la 500 g/L, iar n urma fermentrii mustului, rezult un vin de 12-15 %vol. alcool i un coninut n zahr de la 50 la 200 g/L. Culoarea sa aurie i gustul atrgtor, la care se adaug aroma de muscat i cea dobndit prin maturare i nvechire, i confer o not original, fiind ndreptit denumirea de nectar, sub care este livrat n consum. Cele mai reuite vinuri sunt cele care sunt realizate din plantaiile aezate pe pantele dintre oraele Karlovassi i Samos, unde se ntlnesc i cramele cele mai importante n care se elaboreaz acest faimos nectar de Samos. Vinul de Lesbos Lesbos este un vin n mod natural dulce produs n insula Lesbos, pe care turcii au numit-o ulterior grdina imperiului, din cauza bogiei, fertilitii i minunatelor sale priveliti. Vinurile de aici au fost cunoscute i apreciate nc din antichitate. Se povestete c, atunci cnd a venit vremea ca marele gnditor Aristotel (384-322 .C), s-i desemneze urmaul la conducerea colii peripatetice , el avea de ales ntre Eudemos din Rodos i Teofrast din Lesbos. Nedorind s jigneasc pe nici unul dintre ei, Aristotel a cerut s i se aduc dou cupe cu vin, una din Rodos i una din Lesbos. Gustnd vinul din Rodos, filozoful a exclamat iat un vin sntos i plcut. Cu toii crezuser c-i exprimase astfel hotrrea. Dar gustnd i din vinul de Lesbos, adug imediat acesta este ns cu mult mai dulce. Alegerea era fcut! Vinurile albe dulci produse n Cipru Ciprul este un stat insular situat n bazinul oriental al Mediteranei, la circa 100 km. de coasta Libanului. Conturat de rmuri ca nite dini de ferestru, insula este scldat de soarele mediteranean care, din primvar pn n toamn, nclzete dealurile acoperite cu plantaii viticole, iar n iarn face s strluceasc zpada pe culmile munilor. Pe insul via de vie se cultiv de mai bine de 3500 de ani. n secolul al XV-lea .C, insula era locuit de ahei, una din cele patru ramuri ale vechilor greci. n antichitate era cunoscut ca insula Afroditei, datorit cultului dedicat de greci Zeiei Dragostei. n templul din Paphos, n sud-

30

vestul insulei, se desfurau mari festiviti i un pelerinaj anual de la care nu lipsea vinul local. n epoca micenian (sec.XIII .C.) locuitorii aveau relaii comerciale cu celelalte populaii din Marea Egee. Exist dovezi c mai trziu vinul fcea parte din produsele pe care coloniile greceti i feniciene de pe insul le schimbau cu alte produse de pe arii tot mai largi din lumea antic. Vinurile de Cipru erau cunoscute i apreciate n Egipt, Grecia continental i chiar la Roma. La un muzeu din Cipru se afla o amorf ce dateaz din anul 900 .C. Lucrrile arheologice au scos la iveal mozaicuri i alte obiecte care atest ndelungata tradiie cipriot n practica vitivinicol. Vechea literatur greac descria calitile excepionale ale vinului dulce din Cipru, care se bea ndoit cu ap, cteodat chiar cu ap de mare. n decursul timpului insula a fost stpnit de egipteni, hitii, fenicieni,asirieni, peri, macedoneni, romani, bizantini, arabi, de armate ale cruciailor, de veneieni, turci i de englezi. Situat la rscrucea drumurilor comerciale dintre Europa, Asia Mic i Africa de Nord, insula atrgea i prin zcmintele sale de cupru, renumite n antichitate, cnd acest metal era deosebit de important. De altfel, nsi denumirea de Cipru deriv din kypros, care ni a seamn cupru. Din istoria sa agitat, merit semnalat faptul c Richard Inim de Leu a cucerit insula n anul 1191, n timpul cruciadei a treia. Cronica acestei cruciade povestete c, la prima sosire a regelui n Cipru, i s-a oferit un banchet, la care s-au servit cele mai bune vinuri locale i c acestea erau diferite de vinurile din toate celelalte ri. Richard Inim de Leu a vndut insula mai trziu cavalerilor templieri, care la rndul lor au cedat-o ex-regelui Ierusalimului, pstrndu-i doar cteva teritorii numite commanderii. Termenul de commanderie desemna domeniul acordat unui ordin religios sau militar, precum i reedina comandorului acelui ordin. Pe aceste commanderii, templierii au avut fericita inspiraie de a cultiva via de vie, producnd vin care era consumat mai mult pe plan local. Datorit cavalerilor templieri i ulterior celor ioanii, vinul devine celebru, fiind cunoscut n occident sub denumirea de commanderia, nume cunoscut i n prezent. Vinul de Commanderia Commanderia este acela mai cunoscut vin alb n mod natural dulce produs n Cipru, poart n sine darurile unui sol generos i ale unui climat prielnic, precum i bogia unei tradiii viticole milenare, marcat de fluctuaiile unei istorii zbuciumate. Filip II August, rege al Franei, l-a supranumit Apostolul vinurilor. Henri dAndeli, care scrie despre acest fapt n 1223, n poemul su La bataille des vins, arat c vinul de commanderia se situa n fruntea vinurilor cretintii. n 1352, la Londra, s-a servit vin commanderia la un celebru banchet, rmas n istorie sub numele de Banchetul regilor. Henry

31

Richard, eful corporaiei viticultorilor, l-a oferit n cinstea regelui Petru I al Ciprului. La banchet au participat i ali patru monarhi: Eduard III al Angliei, David al Scoiei, Valdemar al Danemarcei i Jean II al Franei. Dou secole mai trziu, regina Elisabeta I a Angliei i-a acordat lui Walter Raleigh monopolul importului vinurilor de Cipru prin portul Southamptom. Spre gloria acestor vinuri i spre nenorocirea rii care le produce, se spune c n anul 1571, sultanul Soliman II, poreclit Beivanul, i-a ordonat comandantului armatei s cucereasc insula Cipru pentru c acolo se afl acea comoar pe care numai regele regilor e demn s o posede. Sub dominaia turceasc i datorit interdiciei impuse de religia islamic, producia vinului a sczut foarte mult, nu ns i faima sa. Producia vinurilor de commanderia a inceput s se redreseze dup anul 1878, cnd englezii au luat n stpnire insula. Suprafaa plantaiilor crete la circa 22.000 ha, reprezentnd 10 % din terenurile cultivabile. Zona de producere a vinurilor commanderia se afl pe versanii sudici ai masivului central Troodos, la altitudini de 400-800 m, pe terenuri ce aparin la 14 sate, dintre care cele mai importante sunt Kalo, Choria, Agios, Constantinos. Solurile, foarte superficiale, sunt formate pe roc mam vulcanic n partea de sus sau pe formaiuni sedimentare n partea de jos. Creterea i dezvoltarea viei de vie este condiionat aici de precipitaiile foarte variabile i de frecvente perioade de secet. Este de notat c viile din Cipru au contribuit la crearea unor podgorii i vinuri celebre din alte pri. Astfel n secolul XV s-a plantat vi din Cipru n insula Madera, celebr astzi pentru vinul ei. Aceeai origine se atribuie Tokajului din Ungaria, precum i Marsalei din Sicilia. Principalele soiuri de vi de vie cipriot sunt: Mavro negru, Xynisteri alb i Muscat de Alexandria. Soiurile Mavro i Xynisteri au fost semnalate prima dat de contele de Revasenda n 1877 i au fost descrise de Gallet ntr-un articol despre ampelografia cipriot. O meniune foarte important este faptul c filoxera nu a ptruns n Cipru, fapt pentru care via de vie se cultiv pe rdcini proprii. Productorii se limiteaz mai mult la soiurile locale, evitnd introducerea unor soiuri din afar, care ar putea prezenta riscul aducerii acestui duntor. Producerea vinului commanderia, ntemeiat pe o tradiie strveche, se face dup o metod specific, numit mana. n anul 1580, lucrarea sa intitulat Descriere insulei Cipru Estiene de Lusignan, referindu-se la metoda mana, arat c: exist o anumit vi anume, cu struguri negri care se coc la sfrit de iulie, dar care se recolteaz n septembrie. Odat recoltai, ei sunt aezai pe acoperiul caselor i lsai la soare, timp de trei zile, astfel nct cldura s elimine coninutul de ap. Dup aceea,

32

strugurii sunt zdrobii, iar ciorchinii i seminele se ndeprteaz nainte de fermentaie. Mustul obinut era pus la fermentare n urcioare de lut cu fund conic, ngropate pe jumtate n pmnt. Vinul rezultat rmnea aici mai muli ani. n Evul Mediu vinurile de commanderia se pstrau 30 i chiar 100 de ani. Astfel, n anul 1683, Wilbrand van Oldenburg nota c se poate gsi vin de 100 de ani i c pe msur ce se nvechete devine tot mai bun. Tot el afirma c, dup obiceiul locului, la nunta fiului, tatl scotea cel mai vechi vin i, demn de reinut, vasul era apoi reumplut cu vin mai tnr. De-a lungul timpului, aceast practic s-a dezvoltat, devenind un procedeu specific de maturare i nvechire a vinului, procedeu descris de abatele Mariti, n anul 1781, sub aceiai denumire, mana. n zilele noastre ranii ciprioi dup cules i triere ntind strugurii pe acoperiurile relativ plate ale caselor pe care au aternut frunze de vie. Uneori strugurii sunt aezai pe buci de pnz ntinse pe pmnt printre butuci i rnduri. Dup aproximativ 20 de zile de expunere la soare strugurii ajuni la supramaturaie (semistafidii), au un potenial alcoolic de 18-20 % vol. n mod tradiional zdrobirea lor se face cu o roat i apoi cu picioarele. n prezent se efectueaz cu ajutorul zdroitului mecanic. Mustul este colectat n urcioare mari de lut sau n butoaie de tejar, unde are loc fermentaia alcoolic. Dup desvrirea fermentaiei vasele se menin complet pline. Tragerea vinului de pe drojdie i nc alte 2-3 pritocuri cu completarea necesarului de dioxid de sulf, se efectueaz la locul de producere a vinului. n toamna celui de-al doilea an mai precis cu cteva sptmni nainte de declanarea culesului, micii productori vnd vinul la Limassol, unde exist mari antrepozite i firme de condiionare, stabilizare i comercializare. Exist i obiceiul ca vinul s se pstreze timp ndelungat pe drojdie, care nu numai c nu i duneaz, dar chiar l i mbuntete. Conform reglementrilor vitivinicole cipriote, strugurii destinai producerii vinului commanderia, trebuie s aib la recoltare minim 212 g/L zahr la soiul Xynisteri, i 258 g/L la soiul Mavro. Prin expunerea lor la soare trebuie s creasc la 390-450 g/L. n prezent operaiile de vinificare dar mai ales cele de maturare, condiionare, stabilizare i nvechire se fac dup procedee moderne, practicate de mari firme din oraul port Limassol. Sub raport organoleptic, vinul Commanderia, are un parfum asemntor celui de fructe uscate, un gust de miez de nuc i o culoare galben pai cnd este tnr. Prin nvechire devine galben auriu i cpt o savoare foarte plcut, este dulce siropos, catifelat, dens, particularizndu-se net de alte vinuri dulci de mare marc. Commandaria este mndria Ciprului i cel mai vechi vin, dintotdeauna faimos de-a lungul secolelor. Cel mai renumit vin al Ciprului este i cel mai vechi vin din lume, vinul Commandaria, un vin dulce de desert, producia cruia este inut n secret. Un lucru este totui sigur, gustul acestui vin este irepetabil, datorit faptului

33

c productorii niciodat nu termin un butoi pn la capt, ci n fiecare an l amestec cu vinul nou. Astfel, i un vin gustat azi are picturi ale unor epoci demult apuse. Commandaria rmne Mandria, Arta si Tradiia productorilor ce locuiesc n satele ariei geografice originale produciei de Commandaria.

Soiuri de struguri pe regiuni in Romania :


Dobrogea: Pinot Gris,Pinot Noir, Cabernet Sovignion; Dealurile Moldovei : Grasa de Cotnari, Francusa de Cotnari, Tamaioasa Romaneasca, Feteasca Alba, Muscat Ottonel, Merlot Dealurile Munteniei si Olteniei : Sauvignon Blanc, Feteasca Alba, Feteasca Regala, Pinot Noir, Feteasca Neagra, Merlot. Dealurile Banatului: Riesling, Pinot Gris, Feteasc alb, Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir. Podisul Transilvaniei: Feteasca regala, Feteasc alba, Muscat Ottonel, Traminer. Soiuri autohtone : Cramposie selectionata, Feteasca neagra, Negru de Dragasani; Novac, Babeasca neagra, Cadarca, Busuioaca de Bohotin.

Soiuri de struguri pentru vinificatie


Soiuri de struguri pentru vinurile albe: Vinurile albe seci de consum curent: Aceste categorii de vinuri se obin din soiuri de mare producie, cum sunt: Aligote, Crmpoie selecionata, Rkatiteli, s.a.. Vinurile albe seci de calitate superioara: Aceste vinuri se obin din soiuri de calitate superioara, cum sunt: Feteasca alba, Feteasca regala, Riesling de Rhin, Riesling italian, s. a., cultivate in podgorii consacrate. Vinurile demiseci, demidulci si dulci naturale: Aceste vinuri sunt produse de nalta clasa, apreciate in mod deosebit chiar si de consumatorii cu cele mai rafinate gusturi si pretenii. Ele se realizeaz in puine podgorii si din soiuri cu nsuiri de calitate superioara. Printre cele mai renumite podgorii se menioneaz: Cotnari

34

(cu soiurile Grasa, Feteasca alba, Frncua), Murfatlar (cu soiurile Chardonnay si Pinot gris), tefneti (cu soiul Tmioasa romneasca). Soiuri de struguri pentru vinurile rosii: Vinurile roii de consum curent Aceste vinuri se obin din soiuri de struguri negre de mare producie cu ar fi: Bbeasca neagra, Sangiovese, etc. Vinurile roii seci de calitate superioara i DOC: Se obin din soiuri de struguri negri, cu un potenial calitativ ridicat, cum sunt: Merlot, Pinot noire, Cabernet sauvignon, Burgund mare.

Cum asociem vinul cu mancarea: - la pete, stridii, melci, crustacee - vinuri albe seci, spumoase usoare, ampanie brut; - la antreuri i aperitive - vinuri albe, seci sau demiseci, vinuri roze; - la carne alb (viel, miel, porc) i la carne de pasre - vinuri roii buchetoase, uoare, mai puin pline, vinuri albe seci aurii' - la carne roie (ovin, bovin) - vinuri de marc roii, pline, generoase i puternice; - la vnat, aceleai recomandri ca i mai inainte, rezervandu-se ns vinurile delicate i elegante pentru vnatul cu pene i vinurile pline, pentru vnatul cu pr; - la sfrsitul mesei - vin rou sau vin alb licoros; - la brnzeturi, dup cum urmeaz: * la cele fermentate, de consisten moale - vinuri roii puternice, de mare sev; * la cele de consisten semidur, cu pete verzi in interior - vinuri roii uoare; * la brnz de oi - vinuri roz, albe seci, roii nesioase i fructuoase; * la brnz prosapt, ca o past topit - vinuri albe i roze dulci; - la desertul zaharat: vinuri spumante, demidulci, vinuri dulci naturale; - la fructe: vinuri albe dulci, spumante, demidulci; - la cafea: vinars (distilate, nvechite, de tip cognac), rachiu de fructe, lichioruri de marc. La recomandarea gastronomilor si sommelierilor, ordinea de servire a vinului este urmatoarea: 1. Vinuri usoare inaintea celor cu tarie alcoolica mai ridicata; 2. Vinuri seci inaintea celor dulci; 3. Intai vinurile albe si apoi cele rosii; 4. Intai vinuri tinere si apoi vinuri vechi; 5. Antreurile sunt insotite de vinuri albe, seci, usoare, tinere sau spumante brute; 6. La supe, ciorbe nu se servesc vinuri;

35

7. La peste se serveste vin alb sec; cu cat pestele este mai gras, vinul trebuie sa fie mai acidulat; 8. La carnea de pasare se servesc vinuri albe, seci, de calitate; 9. La carnea de porc si vita se servesc vinuri rosii vechi; 10. La vanat se servesc vinuri rosii vechi de mare calitate; 11. Branzeturile se servesc cu vinuri rosii vechi, seci si tari; 12. Desertul este insotit de vinuri dulci si aromate. De asemenea, fiecare categorie de vinuri se serveste la o anumita temperatura: - Vinurile rosii si cele mai fine se servesc la temperatura camerei. - Vinurile albe seci, demiseci, dulci, precum si cele spumante se servesc racite, dar nu refrigerate. Citate si proverbe despre si cu vin : Un proverb de-al nostru zice: Vinul face pe saraci bogati, pe ciungi cu miini, pe ologi cu picioare si pe orbi cu ochi. Cine tie s deguste un vin bun, tie s soarb din el picturi de geniu Baudelaire Ce via are cel lipsit de vin? C acesta s-a fcut s veseleasc pe oameni (ntelepciunea lui Isus Sirah,31-32)

Vinul este poezie mbuteliat.- Robert Louis Stevenson


O s intru n pcat, Sfinte Doamne, ine-m! Pentru vin nu am ficat, Pentru ap... inim! -Pstorel Teodoreanu Oamenii sunt ca vinurile. Cu timpul, fie devin din ce in ce mai buni, fie se transforma in otet.-Papa Ioan al XXIII-lea Lemnul vechi arde cel mai bine, prieteni vechi sunt cei mai de incredere, autorii vechi sunt cei mai buni de citit, iar vinul vechi este cel mai bun de baut. ATHENAEUS Un dezavantaj al vinului este ca face omul sa incurce cuvintele cu gandurile. -Samuel Johnson Vinul ct mai vechi dorim s fie, C atunci este mai bun la gust, Dar daci vorba deo femeie, Alta e treaba... o vrem "must".- Paul Constantin 36

Podgoria Cotnari Podgoria Cotnari face parte din Regiunea viticola a Podisului Moldovei, fiind situata in cea mai mare parte a sa pe Coasta Cotnari Harlau, un segment important din marea Coasta Moldava. Reputatul academician roman Valeriu D. Cotea o apreciaza ca fiind una dintre cele mai renumite regiuni viticole din tara noastra. Aceasta regiune se distinge prin personalitatea vitei de vie si versantii bine insoriti, prin finetea vinurilor albe obtinute aici si mai ales pentru dragostea traditionala a locuitorilor pentru cultura vinului. Podgoriile sfinte de la Cotnari, cum le-a numit Dimitrie Cantemir, sunt rodul unei indeletniciri stravechi viti-vinicole. Din antichitate si pana astazi, vita de vie a imbratisat neintrerupt dealurile molcome ale zonei, profitand din plin de particularitatile acesteia. Podgoria este adapostita de vanturi si de curentii locali reci, datorita fenomenului de phoenizare a maselor de aer, ce determina un proces de incalzire. Perioada mai septembrie este caracterizata de o nebulozitate cu valori reduse, favorizand insolatia, cresterea strugurilor si acumularea zaharului. Solurile sunt extrem de favorabile culturii de vita de vie, cu o textura luto-nisipoasa, bogate in humus si baze schimbabile. Iata de ce, Grasa de Cotnari, de exemplu nu s-a adaptat in nicio alta podgorie din Romania sau din lume. Podgoria a fost mereu daruita cu buna potrivire de oameni intelepti si de la natura. (Mihail Sadoveanu) Cotnari Compania COTNARI este inima podgoriei Cotnari din anul 1948. Dragostea localnicilor pentru cresterea si rodul vitei de vie ne-a invatat sa pretuim fiecare boaba purtatoare de soare si sa impartasim cu ceilalti bucuria vietii. Drumul vinului este lung, dar plin de recompense. Avem permanent grija de cele peste 1100 de hectare cu plantatii de vie prin lucrari agricole performante. Specialistii nostri lucreaza in laboratoarele combinatului sau in vii, pentru obtinerea unor noi soiuri de vita de vie si a unor noi cupaje de vinuri. Vinurile de Cotnari prezinta calitati exceptionale obtinute prin limitarea productiei medii de struguri la un hectar la doar 70-80% 37

fata de celelalte podgorii ale Romaniei sau din tarile viticole. Compania noastra va alege intotdeauna calitatea in detrimentul cantitatii. In vinoteca noastra, organizata pe criterii stiintifice, pastram cele mai reusite colectii, incepand din anul 1957. Pana nu de mult, aproximativ pana la inceputul secolului al XX-lea, prelucrarea strugurilor in Podgoria Cotnari, in vederea producerii vinurilor, se facea intr-un mod empiric, folosindu-se vase, instalatii si mijloace traditionale, unele dintre acestea valoroase astazi mai mult ca piese de muzeu. Proprietarii viilor preferau ca ei insisi sa-si vinifice productia de struguri. Ca si culesul, vinificarea de la Cotnari unea aspectul lucrativ cu cel ludic, de joc si voie buna surprinse si literar ca unii scriitori precum N.D. Cocea: Copile, razatoare, treceau cosurile (cu struguri) flacailor. Acestia la randul lor, urcati pe scarile improvizate, le desertau in trei calcatoare de doi stanjeni in lungime fiecare si asezate de-a curmezisul cramei. Panerele golite zburau prin aer insotite de strigari si glume piperate. Fetele le prindeau din zbor. Nici una nu se lasa mai prejos. Raspundeau la fel, cu glume in doi peri sau cu pumni de struguri aruncati flacailor in fataMustul galgaia ca suroaiele umflate de ploi. Zacatoarele se umpleau vazand cu ochii. Crama zumzaia ca un stup de albine harnice. O intreaga tehnologie urmareste maturarea si invechirea vinurilor, caci vinul autentic de Cotnari nu se utilizeaza in anul in care a fost produs, ci dupa doi, patru sau chiar zece ani, cand inregistreaza adevarata personalitate. (Alecu Al. Floares) Traditia milenara se impleteste cu promovarea celor mai avansate sisteme. In ultimii ani, compania a promovat investitii substantiale impreuna cu firme de renume din Italia, Germania, Suedia. Aceste investitii au crescut capacitatea statiei de imbuteliere, au modernizat instalatiile de racire, de eliminare a sarurilor tartrice, de limpezire centrifuga a mustului, de depozitare a vinului la invechit etc. Specialistii combinatului Companiei COTNARI se dedica unei activitati sustinute de cercetare stiintifica, de studiere a evolutiei vinurilor si de constituire a sortimentelor. Din laboratoare echipate la standarde de ultima generatie au iesit in ultimii doi ani doua noi soiuri de vita de vie: Grasa 75 si Perla Cotnariului. In prezent cercetam si alte vite de vie pentru obtinerea unor biotipuri cu parametrii calitativi superiori.

38

maruska.

39