CONTABILITATE 1. Se cunosc urmtoarele informaii despre o linie tehnologic de extracie a petrolului: pre de cumprare 300.000 u.m.

, comision vamal 3%, costuri ale proiectului de amplasare 20.000 u.m., transport pe parcurs intern 10.000 u.m., scont de decontare 2%. Determinai valoarea costului de achiziie conform IAS 16 Imobilizri corporale. REZOLVARE: Costul de achiziie = 300.000 + 3% x 300.000 + 20.000 + 10.000 2% x 300.000= = 300.000 + 9.000 + 20.000 + 10.000 6.000 = 333.000 lei

2. Se cumpr un utilaj n anul 2007 la preul de 238.000 lei, inclusiv TVA. Recepionarea i punerea n funciune are loc la nceputul anului 2008. Cum vor fi afectate situaiile financiare ale anului 2004?

REZOLVARE: n anul 2007 societatea nregistreaz achiziia astfel: % 231 4426 = 404 238.000 lei 200.000 lei 38.000 lei

3. Se construiete o cldire n regie proprie, lucrarea ncepnd n martie anul N i finalizndu-se n octombrie N+1. Din totalul de cheltuieli n sum de 30.000 lei, 40% sunt aferente anului N. Care vor fi modificrile n situaiile financiare ale celor doi ani?

REZOLVARE: n anul N societatea nregistreaz cheltuieli dup natur n sum de 12.000 lei i contabilizeaz imobilizri n curs de execuie la costul de 12.000 lei. Rezultatul anului N nu este afectat ( venitul din producia de imobilizri compenseaz cheltuielile dup natur).

n anul N+1 societatea nregistreaz cheltuieli dup natur n sum de 18.000 lei i recepia cldirii la costul de 30.000 lei, nregistrnd un venit din producia de imobilizri de 18.000 lei. Nici rezultatul anului N+ 1 nu este afectat.

4. Un echipament tehnic achiziionat n anul 2006 la valoarea de 10.000 lei amortizabil degresiv n 6 ani este evaluat la sfritul anului 2008 (dup 3 ani de utilizare) la valoarea just de 6.000 lei. Dac se aplic metoda reevalurii valorii brute, care vor fi efectele n situaiile financiare? REZOLVARE: Cota de amortizare linear = 100 / 6 = 16,67 %

Cota de amortizare degresiv = 16,67 x 2 = 33,33 % Amortizarea n anul 2006 Amortizarea n anul 2007 Amortizarea n anul 2008 Amortizarea cumulate Valoarea net contabil Coeficient de reevaluare = 10.000 x 33,33% = 3.333 lei = 6.667 x 33,33% = 2.222 lei = 4.445 x 33,33% = 1.482 lei = 3.333 + 2.222 + 1.482 = 7.037 lei = 10.000 7.037 = 2.963 lei = 6.000 / 2.963 = 2,025 = 10.000 x 2,025 = 20.250 lei

Valoarea brut dup reevaluare

Amortizarea cumulat dup reevaluare = 7.037 x 2,025 = 14.250 lei Suplimentarea valorii brute: 2131 = 105 10.250 lei Suplimentarea amortizrii cumulate : 105 = 2813 7.213 lei

n bilan echipamentul este prezentat la valoarea just de 6.000 lei, rezultnd o rezerv din reevaluare n capitalurile proprii de 3.037 lei.

5. Societatea M acord filialei sale F pe 01.07.N un mprumut de 10.000 lei pe o perioad de 4 ani, rambursabil n 4 trane egale, cu o rat anual a dobnzii de 10%. Cum va fi afectat contul de profit i pierdere al anului N att pentru societatea M, ct i pentru filiala sa?

REZOLVARE: Societatea M nregistreaz un venit din dobnzi i o crean privind dobnda de primit n sum de 10.000 x 10% x = 500 lei. Veniturile financiare i implicit rezultatul financiar al societii M cresc cu 500 lei. Societatea F nregistreaz o cheltuial cu dobnd i o datorie privind dobnda de pltit de 500 lei. Cheltuielile financiare ale societii F cresc cu 500 lei, iar rezultatul financiar scade cu 500 lei.

6. O societate de producie prezint urmtoarea situaie a stocurilor: produse finite disponibile n depozit la nceputul lunii 3.000 u.m., valoarea vnzrilor 28.800 u.m., exclusiv TVA, stoc final 2.000 u.m. tiind c societatea practic la vnzare un adaos de 20%, determinai producia lunii curente.

REZOLVARE: Costul de productie aferent vanzarii = 28800 / 1.2 = 24000. Stoc initial + intrari iesiri = stoc final 3000 + X 24000 = 2000 deci productia curenta = 23000

7. Se dau urmtoarele informaii n conturi (solduri finale) la sfritul anului N: vnzri de produse finite 6.000 lei; vnzri de mrfuri 1.800 lei; costul mrfurilor vndute 1.200 lei;

 variaia stocurilor (sold debitor) 800 lei; venituri din subvenii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 700 lei; producie imobilizat 5.000 lei. Conform OMFP nr. 1.752/2005, calculai cifra de afaceri net i total venituri din exploatare.

REZOLVARE: Cifra de afaceri=Venituri de produse finite+Vanzari de marfuri+Venituri din subventi= =6000+1800+700=8500 lei Total venituri din exploatare=(Cifra de afaceri-Variatia stocurilor)+Productia imobilizata =(8500-800)+5000=12700 lei 8. O societate livreaz mrfuri unui client n valoare de 6.188 lei, TVA inclus. Clientul constat c o parte din mrfuri prezint defecte i intenteaz firmei un proces judectoresc. La sfritul anului N, societatea estimeaz c probabilitatea de pierdere a procesului este de 40%. La sfritul anului N+1, procesul nu este terminat, iar probabilitatea de pierdere se estimeaz a fi 30%. n mod similar, la sfritul anului N+2, probabilitatea de pierdere se estimeaz la 90%. n anul N+3, procesul este terminat i societatea este obligat la plata unei amenzi n valoare de 5.800 lei. Precizai nregistrrile contabile aferente anilor N, N+1, N+2 i N+3. REZOLVARE: - livrarea de marfuri 411 Clienti = % 6.188 lei 707 Venituri din vanzarea marfurilor 4.990,32 lei 4427 TVA colectata 1.197,68 lei

Anul N - constituirea provizionului 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele = 1511 Provizioane pentru litigii2.475,20 lei (6.188 lei x 40%)

Anul N+ 1 - diminuarea provizionului 1511 Provizioane pentru litigii = 7812 Venituri din provizioane 618,80 lei (6.188 lei x10%)

Anul N+2 - majorarea provizionului 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele = 1511 Provizioane pentru litigii3.712,80 lei [6.188 lei x (90% - 30%)]

Anul N+3 - anularea provizionului 1511 Provizioane pentru litigii = 7812 Venituri din provizioane 5.569,20 lei (6.188 lei 618,80 lei)

- plata amenzii 6581 Despagubiri, amenzi, pemalitati= 448 Alte datorii cu bugetul statului 5.800 lei 448 Alte datorii cu bugetul statului = 5121 Conturi curente la banci 5.800 lei

AUDIT 1. inerea corect i la zi a registrelor contabile ale unei entitati economice reprezint pentru auditor: a) o responsabilitate de baz; b) o responsabilitate secundar; c) o responsabilitate adiional. REZOLVARE: b) o responsabilitate secundar Rspunderea pentru organizarea i inerea contabilitii revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaia gestionrii patrimoniului Regulamentul pentru aplicarea Legii contabilitatii nr. 82/1992 - Rspunderea conducerii entitii auditate se refer la ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare. 2. n cazul unei opinii fr rezerve, dar cu un paragraf de observaii, acesta se situeaz: a) naintea paragrafului de opinie; b) dup paragraful de opinie; c) ntr-o not anex la raportul de audit. REZOLVARE: b) dup paragraful de opinie n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adugnd un paragraf de observaii al crui obiectiv este de a lmuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale , expus de o manier detaliat n anex. Adugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului . Aceasta se situeaz de preferin dup paragraful de opinie i precizeaz, n general, c acesta nu constituie o rezerv. Acest tip de opinie se formuleaz atunci cnd apar elemente care ns nu afecteaz opinia auditorului; paragraful de observaii se situeaz, de regul, dup paragraful de opinie. Forma de prezentare a paragrafului de opinie n acest caz este urmtoarea:Fr s exprimm o rezerv asupra situaiilor financiare, noi atragem atenia asupra notei Xdin anex. Societatea face obiectul unui proces n care este acuzat de infraciune n utilizarea brevetelor i n care i se pretinde vrsarea redevenelor i daunelor de interese; societatea aangajat o contra-aciune i audierile preliminare, ct i procedurile juridico-administrative ale celor dou aciuni sunt n curs. Rezultatul final al acestei afaceri nu poate, n prezent, s fie determinat i, n consecin, nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea s rezulte.

3. n cazul unei opinii, alta dect cea fr rezerve, motivele se situeaz: a) naintea paragrafului de opinie; b) dup paragraful de opinie; c) numai n notele anexe la raportul de audit. REZOLVARE: a) naintea paragrafului de opinie De fiecare dat cnd auditorul emite un raport, altul dect un raport fr rezerv, el trebuie s includ n raportul su o descriere clar a tuturor motivelor care justific decizia sa si de fiecare dat cnd poate, s cifreze (s estimeze) incidenta posibil asupra situatiilor financiare. Aceste informatii trebuie s fie date, de preferint ntr-un paragraf distinct care s precead pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sau imposibilitatea de a exprima o opinie si pot, deasemenea, s fac trimitere la o not anex mai aprofundat. Rezervele se prezint naintea paragrafului de opinie. n astfel de cazuri, paragraful opiniei se formuleaz astfel: Exemplu de rezerve datorate limitrii ntinderii lucrrilor: Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200, cci noi am fost desemnai auditori ulterior acestei date.innd seama de natura documentelor contabile ale societii, noi am putut controla cantitile prin alte proceduri. Dup prerea noastr, cu excepia incidenei ajustrilor care ar fi putut fi necesare, dac noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitilor, situaiilor financiare dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat i sunt conforme cu prevederile legalei statutare. 4. Cte opinii se pot nscrie n raportul de audit asupra situaiilor financiare ale unei bnci: a) patru; b) una; c) depinde de numrul elementelor probante. REZOLVARE: b) una Potrivit Standardului de audit 700, auditorul dispune de trei posibilitati pentru a-si exprima opinia cu privire la calitatea conturilor anuale a modului n care n acestea prezinta patrimoniul, situatia financiara si rezultatele exercitiului, respectiv: - opinie fara rezerve sau necalificata; - opinie cu rezerve (calificata); - imposibilitatea exprimarii opiniei; - opinie contrara. Raportul de audit trebuie s prezinte clar opinia auditorului asupra faptului de a sti dac situatiile financiare dau o imagine fidel pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor obtinute. 5. Prezentai cel puin apte caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual.

REZOLVARE: Auditul statutar este activitatea realizata de cenzori potrivit dispozitiilor legale , pe baza mandatului acceptat si confirmat de AGA are la baza Legea Societatilor Comerciale nr. 31/1990 i are ca scop: - s supravegheze gestiunea societatilor comerciale - s realizeze verificari si interventii cand situatia o impune - sa verifice casa - sa contribuie la desfasurarea inventarierii - sa verifice bilantul contabil Auditul contractual reprezinta relatia contractuala privind executarea lucrarilor specificede audit cu privire la atestarea informatiei contabile cuprinse in situatii financiare. Caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de cel contractual: 1.-numirea auditorului statutar se face de catre adunarea generala a actionarilor sau asociatiilor 2.-orice auditor statutar e mandatat, de regula pentru o durata de 5-7 ani 3.-auditorul statutar emite in toate cazurile un raport de audit care are un continut strict normat 4.-auditorului statutar i este specifica o anumita conduita deontologica precis stabilita prin codul etic 5.-misiunea de audit statutar are un caracter permanent 6.-auditul statutar se efectueaza numai prin sondaj 7.-auditorul statutar nu poate avea imixtiuni n gestiunea societatii-client. 6. Prin ce se deosebete o misiune de audit bazat pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar? REZOLVARE: Standardul International de Misiuni Conexe (ISRS) nr. 4400 stabileste procedurile si principiile fundamentale precum si modalittile lor de aplicare cu privire la responsabilittile auditorului n cadrul unei misiuni de examinare a informatiilor financiare pe baz de proceduri cuvenite. Standardul nr. 920 defineste obiectivele, principiile de derulare, defineste termenii si procedurile serviciilor de tipul angajamentului de efectuare a procedurilor agreate privind informatiile financiare. a. Intr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu exprima nici o asigurare. El ntocmeste n mod simplu un raport asupra faptelor constatate iar utilizatorii raportului sunt cei care trag propriile concluzii din lucrarile auditorului. b. Intr-o astfel de misiune, auditorul aplica proceduri de audit definite de comun acord cu clientul si cu toti beneficiarii rezultatelor acestor lucrari. c. Acest raport se adreseaza exclusiv partilor care au convenit procedurile de pus n lucru. Semnificaia auditului financiar: dac este vorba de audit financiar care conduce la certificarea situaiilor financiare, fr nici o ndoial este vorba de o parte din auditul legal,controlul legal sau auditul statutar .

Denumirea simpl de audit financiar poate fi folosit pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu: -auditul financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii; -auditul financiar al operaiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentar a acestora n situaiile financiare; -auditul financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaiei sociale; -auditul financiar asupra situaiei fiscale; -auditul financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea creanelor ndoielnice s-a fcut de o manier prudent .

EXPERTIZA CONTABILA

1. Incompatibiliti n exercitarea profesiei. REZOLVARE: Ca i incompatibiliti n exercitarea profesiei de expert contabil putem enumera: - sa efectueze lucrari pentru agentii economici sau pentru institutiile la care au si calitatea de salariat, indiferent de natura si durata contractului de munca; - sa efectueze lucrari pentru agentii economici sau pentru institutiile cu care angajatorii profesionistului contabili se afla in raporturi contractuale; - sa efectueze lucrari pentru agentii economici sau pentru institutiile cu care angajatorii profesionsitilor contabili se afla in concurenta; - sa efectueze lucrari pentru agentii economici sau institutii, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul patru inclusiv sau soti ai administratorilor; - sa efectueze lucrari in situatia in care exista elemente care atesta starea de conflict de interese. - sa efectueze lucrari in situatia in care exista elemente care atesta starea de incompatibilitate. 2. Enumerai destinatarii expertizelor contabile. REZOLVARE: Destinatarii expertizelor contabile sunt persoanele fizice i persoanele juridce care le solicit .

EVALUAREA INTREPRINDERII

10

1. Care este formula de calcul a lichidittii restrnse indicator calculat pentru interpretarea bilantului contabil n cadrul diagnosticului financiar?

REZOLVARE: Lichiditatea restransa este un indicator calculat pentru interpretarea bilantului contabil in cadrul diagnosticului financiar si reprezinta aptitudinea intreprinderii de a rambursa datoriile sub un an cu ajutorul elementelor celor mai lichide sub un an.

Lichid. Restransa = Creante = Disponibilitati/Datorii sub un an

11

ANALIZA-DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII 1. S se calculeze i s se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentru ntreprinderea ale crei informaii financiare sunt prezentate mai jos: Indicator Venituri din vnzarea mrfurilor Producia vndut Producia stocat Subvenii de exploatare Cheltuieli cu materii prime Costul mrfurilor vndute Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu chirii Impozite i taxe Venituri din dobnzi Cheltuieli cu dobnzi Impozit pe profit REZOLVARE: Marja comerciala = venituri din vanzarea marfurilor cheltuieli cu marfurile vandute = 4.000 4.200 = -200 lei Productia exercitiului = productia vanduta + productia stocata + productia imobilizata = 24.000 + 500 = 24.500 lei Marja industrial = productia exercitiului ( chelt.materiale totale + chelt.cu prestatiile externe ) = 24.500 ( 10.000 + 200 ) = 24.500 10.200 = 14.300 lei Valoarea adaugata propriu zisa = marja comerciala + marja industrial = -200 + 14.300 = 14.100 lei u.m. 4000 24000 500 2300 10000 4200 5000 1000 200 300 100 500 1400

Valoarea adaugata globala = val.adaugata propriu zisa + ven.financiare cheltuieli financiare = 14.100 + 100 500 = 13.700 lei Excedentul brut din exploatare = valoarea adaugata globala + subventii de exploatare primite- ( chelt.cu personalul + impozite si taxe fara impozit pe profit ) = 13.700 + 2.300 ( 5.000 + 300 ) = 10.700 lei

12

Capacitatea de autofinantare neta = capacit.de autofinantare globala provizioane amortizare = 9.300 1.000 = 8.300 lei Excedentul brut de exploatare = profitul economic brut care provine din ciclul de exploatare Capacitatea de autofinantare = partea din excedentul brut din exploatare care ramane la dispozitia intreprinderii dupa remunerarea capitalurilor imprumutate si plata impozitelor si taxelor directe sau indirecte.

13

CONSULTANTA FISCALA ACORDATA CONTRIBUABILILOR 1. O societate comercial pltitoare de TVA nregistreaz n anul 200X venituri n sum de 175.000 lei (reprezentnd n totalitate cifra de afaceri). Cheltuielile sunt urmtoarele: - cheltuieli cu materiile prime i materialele 35000 lei; - cheltuieli de personal 10000 lei; - cheltuieli proprii cu impozitul pe profit datorat 3000 lei; - cheltuieli cu provizioanele pentru garanii de bun execuie acordate clienilor 15000 lei; - cheltuieli cu primele de asigurare aferente activelor corporale 1500 lei; - cheltuieli fcute n favoarea asociailor 1200 lei (cu chiria spaiilor puse la dispoziia acestora); - cheltuieli cu amortizarea contabil a mijloacelor fixe 20.000 lei; amortizarea fiscal este 23.000 lei; - cheltuieli cu sponsorizarea 2.500 lei S se calculeze impozitul pe profit datorat la nivelul anului i diferena de virat statului. REZOLVARE: Venituri totale = 175.000 lei Cheltuieli totale =35.000+10.000+3.000+15.000+1.500+1.200+20.000+2.500 =88.200 lei

Cheltuieli nedeductibile =3.000+1.200+2.500= 6.700 lei

Rezultatul contabil: = Venituri totale-Cheltuieli totale =175.000-88.200= 86.800 lei

Rezultatul fiscal =Venituri totale-Cheltuieli totale-Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile + Amortizare contabila -Amortizare fiscala Rezultatil fiscal =175.000-88.200+6.700+20.000-23.000=90.500 lei 90.500x16%=14.480 lei Cheltuieli sponsorizare 175.000x3%=525 lei 14.480x20%=2.860 lei

14

Cheltuieli sponsorizare deductibile=525 lei Impozitul pe profit datorat= 14.480-525=13.955 lei Diferenta de virat statului 13.955- 3000= 10.955 lei 691 = 441 10.955 lei

2. Menionai 3 categorii de cheltuieli realizate de persoanele fizice din desfurarea unei activiti economice cu deductibilitate limitat la determinarea venitului net n sistem real. REZOLVARE: Impozitul pe venit, art. 48 Cod Fiscal, alin. (5) : "Urmatoarele cheltuieli sunt deductibile limitat: a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum si pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, in limita unei cote de 5% din baza de calcul determinata conform alin. (6) b) cheltuielile de protocol, in limita unei cote de 2% din baza de calcul determinata conform alin. (6) c) suma cheltuielilor cu indemnizatia platita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice; d) cheltuielile sociale, in limita sumei obtinute prin aplicarea unei cote de pana la 2% la fondul de salarii realizat anual; e) pierderile privind bunurile perisabile, in limitele prevazute de actele normative in materie; f) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii; f1) cheltuielile reprezentand tichetele de vacanta acordate de angajatori, potrivit legii; g) contributiile efectuate in numele angajatilor la fonduri de pensii facultative, in conformitate cu legislatia in vigoare, in limita a 400 euro anual pentru o persoana; h) prima de asigurare voluntara de sanatate, conform legii, in limita echivalentului in lei a 250 euro anual pentru o persoana; i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independenta, cat si in scopul personal al contribuabilului sau asociatilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuiala care este aferenta activitatii independente;

15

j) cheltuielile reprezentand contributii sociale obligatorii pentru salariati si contribuabili, inclusiv cele pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii; k) dobanzi aferente imprumuturilor de la persoane fizice si juridice, altele decat institutiile care desfasoara activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate in desfasurarea activitatii, pe baza contractului incheiat intre parti, n limita nivelului dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei; l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria - rata de leasing - in cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobanzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite in conformitate cu prevederile privind operatiunile de leasing si societatile de leasing; m) cotizatii platite la asociatiile profesionale in limita a 2% din baza de calcul determinata conform alin. (6). n) cheltuielile reprezentand contributiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizatiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, in limita a 5% din venitul brut realizat. (6) Baza de calcul se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile, altele decat cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizatiile platite la asociatiile profesionalea echivalentului in lei a 400 euro.

3. O persoan fizic obine venituri din activiti comerciale, venituri ce sunt impuse n sistem real. n anul 200X obine urmtoarele venituri: - venituri din vnzri de mrfuri: 75.000 lei; - venituri din dobnzi la contul curent la banc: 200 lei. Cheltuielile efectuate n anul 200X sunt: - cheltuieli cu mrfurile vndute: 22.000 lei; - cheltuieli cu serviciile prestate de teri: 17.600 lei; - cheltuieli cu protocol: 700 lei; - amend cu ocazia unui control efectuat de Garda Financiar 500 lei; - cheltuieli cu penaliti din contracte comerciale: 500 lei; - cheltuieli cu impozitul pe venit sub form de pli anticipate 1.300 lei. S se determine impozitul pe venit de plat sau de recuperat cu ocazia regularizrii. REZOLVARE: Venituri totale = 75.000 lei + 200 lei = 75.200 lei Cheltuieli totale = 22.000 lei + 17.600 lei + 700 lei + 500 lei + 500 lei + 1.300 lei = 42.600 lei Rezultatul contabil = 75.200 lei - 42.600 lei = 32.600 lei

16

Determinare cheltuieli protocol deductibila = 32.600 lei+ (700+500 +1300 ) *2% = 35.100 * 2% = 702 lei Cheltuieli nedeductibile = 500 lei + 1300 lei =1800 lei 1800 lei + 32600 lei = 34.400 lei Calcul impozit pe venit 34.400lei * 16%= 5.504 lei Impozit pe venit de plata = 5.504 lei 1.300 lei =4.204 lei

4. Ce este livrarea intracomunitar i ce condiii trebuie ndeplinite pentru a fi scutit de TVA cu drept de deducere. REZOLVARE: O livrare intracomunitara de bunuri reprezinta o livrare de bunuri care sunt transportate dintr-un stat membru UE catre alt stat membru de catre furnizor, cumparator sau de alta persoana, n numele unuia dintre acestia (transportator). O livrare intracomunitara de bunuri din Romania catre un alt stat membru UE este scutita de TVA, daca sunt ndeplinite urmatoarele conditii: - bunurile sunt transportate din Romania catre un alt stat membru UE; - furnizorul este persoana impozabila, nregistrata normal n scopuri de TVA n Romania(exceptie n cazul mijloacelor de transport noi); - cumparatorul este nregistrat n scopuri de TVA n alt stat membru UE (detine un cod validde TVA precedat de codul ISO care indica Statul Membru) si comunica acest cod de TVA furnizorului pentru a-l nscrie n factura (exceptie n cazul mijloacelor de transport noi si al produselor accizabile). n cazul transferului, persoana care si transporta bunurile n alt StatMembru va trebui sa fie nregistrata n scopuri de TVA n alt Stat Membru pentru a aplica scutirea de TVA. 5. Care este locul livrrii de bunuri n cazul vnzrilor la distan, din punctul de vedere al TVA. REZOLVARE: Stabilirea locului livrarii de bunuri prezinta importanta deosebita, mai ales in cazul operatiunilor intracomunitare, intrucat acesta reprezinta un element-cheie in identificarea regimului TVA aplicabil . Potrivit prevederilor art. 132 din Codul Fiscal corelate cu explicatiile prezentate la punctele 10 si 11 din Normele Metodologice, atunci cand locullivrarii este in afara Romaniei, operatiunea respectiva nu intra in sfera deimpozitare a TVA in Romania.

17

Conform dispozitiilor art. 132 din Codului fiscal, locul livrarii de bunuri este: - pentru bunurile expediate sau transportate, locul unde se gasesc bunurile in momentul cand incepe expedierea sau transportul; - in cazul bunurilor care fac obiectul unei instalari sau unui montaj, locul livrarii de bunuri este considerat a fi locul unde se efectueaza instalarea sau montajul, de catre furnizor sau de catre alta persoana, in numele furnizorului - locul unde se gasesc bunurile atunci cand sunt puse la dispozitia cumparatorului, in cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate; - locul de plecare al transportului de pasageri, in cazul in care livrarile de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor, avion sau tren, pentru partea din transportul de pasageri efectuata in interiorul Comunitatii, daca: - o parte a transportului de pasageri efectuata in interiorulComunitatii reprezinta partea transportului, efectuata fara nici o oprire in afara Comunitatii, intre locul de plecare si locul de sosire ale transportului de pasageri; - locul de plecare al transportului de pasageri reprezinta primul punct de imbarcare a pasagerilor in interiorul Comunitatii, eventual dupa o oprire in afara Comunitatii; - locul de sosire al transportului de pasageri reprezinta ultimul punct de debarcare prevazut in interiorul Comunitatii, pentru pasagerii care s-au imbarcat in interiorul Comunitatii,eventual inainte de o oprire in afara Comunitatii. Asadar, conform dispozitiilor Codului fiscal, in cazul livrarilor de bunuri (de cele mai multe ori vanzari) efectuate in cazul unui transport de pasageri care numai pe cale de exceptie paraseste Comunitatea, locul livrarii va fi considerat locul de plecare a transportului. - cazul livrarii de gaze sau al livrarii de energie electrica, prin sistemul de distributie a acestora , catre un comerciant persoana impozabila, locul livrarii se considera locul unde comerciantul persoana impozabila este stabilit sau unde are un sediu fix pentru care se livreaza bunurile. In absenta unui astfel de sediu, locul livrarii de bunuri este considerat a fi cel in care comerciantul are domiciliul stabil sau resedinta sa obisnuita 6. Ce operaiuni sunt asimilate livrrilor de bunuri efectuate cu plat din punctul de vedere al TVA. REZOLVARE: Operaiuni asimilate livrrilor de bunuri efectuate cu plat din punctul de vedere al TVA sunt : a) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate de aceasta pentru a fi utilizate n scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata, daca taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor respective a fost dedusa total sau partial; b) acordarea de bunuri n mod gratuit n cadrul actiunilor de sponsorizare n limita a 3%o din cifra de afaceri realizata ntr-un an calendaristic; c) acordarea de mostre n cadrul campaniilor promotionale; d) investitiile realizate n regie proprie; e) bunurile acordate gratuit n scopul stimularii vnzarilor; f) bunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale.

18

7. Cnd intervine exigibilitatea TVA n cazul livrrilor intracomunitare de bunuri. REZOLVARE: FAPTUL GENERATOR SI EXIGIBILITATEA TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA Faptul generator pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii intervine la data livrarii bunurilor sau prestarii serviciilor. Exigibilitatea intervine la data la care are loc faptul generator. Exceptii: - La data emiterii facturii, daca este anterioara faptului generator; - La data incasarii avansurilor, excepie fcnd cele pentru plata importului sau avansuri ncasate pentru operaiuni scutite sau care nu sunt impozabile. Trebuie avut in vedere ca exigibilitatea pentru livrrile intracomunitare scutite de taxa intervine la data emiterii facturii pentru ntreaga valoare a bunurilor, dar nu mai trziu de a cinsprezecea zi a lunii urmtoare celei in care a intervenit faptul generator. 8. Care este locul achiziiei intracomunitare de bunuri. REZOLVARE: Locul unei achizitii intracomunitare de bunuri este considerat a fi - locul unde se incheie expedierea sau transportul bunurilor catre persoana care le achizitioneaza. - locul unde se gasesc bunurile in momentul in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor. In cazul in care un cumparator inregistrat in scopuri de TVA intr-un stat A efectueaza o achizitie intracomunitara intr-un stat membru B, daca ii comunica furnizorului un cod de inregistrare in scopuri de TVA eliberat de statul A, locul achizitiei este considerat in statul B.

19

ORGANIZAREA AUDITULUI INTREPRINDERII

INTERN

SI

CONTROLUL

INTERN

AL

1. Receptia presupune: a) Asigurarea ca se primesc numai materiale comandate; b) Asigurarea ca se primesc numai materiale de calitatea specificata in ordinele de achizitii; c) Asigurarea ca toate materialele receptionate si transmise la alte departamente sunt corect inregistrate; d) Protejarea materialelor primite; e) Asigurarea ca informatiile privitoare la facturile de cumparare, stoc si dispozitiile de achizitie sunt consecvente; f) Returnarea prompta a materialelor necorespunzatoare; g) Documentarea completa si corecta a tuturor transferurilor catre depozit si de la depozit; h) Existenta cererilor de transfer in productie si onorarea acestora la timp; i) Conditii de munca sigure si depozitarea corespunzatoare a materialelor periculoase. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. REZOLVARE: Riscurile posibile ce pot sa apara, sunt riscuri legate de natura operatiilor tratate. Conturile anuale reflecta operatiile tratate de catre intreprindere. Datele punctuale prezentate din contabilitate sunt purtatoare de riscuri particulare. Datele punctuale sunt complementare celor repetitive dar sunt puse in evidenta la intervale de timp mai mult sau mai putin regulate, ca de exemplu la inventare fizice, evaluare la sfarsitul exercitiului. Aceste sunt purtatoare de riscuri semnificative atunci cand descoperirea lor nu este facuta la timp si deci este necesar ca auditorul sa le cunoasca din timp pentru a-si organiza controalele din timp. Competena de a constata serviciul fcut (recepionarea mrfurilor livrate) este delegat unor comisii de recepie care sunt responsabile pentru constatrile fcute. Competena de a deine bunurile n pstrare pn la utilizarea lor este delegat unor persoane numite gestionari. Competena de a verifica c factura emisa de ter este conform cu serviciul fcut intr n responsabilitatea persoanelor ce constat obligaia de plat. Competena de a efectua plata aparine funciei de deinere a fondurilor (banca, trezorerie, casier).

20

Procedndu-se astfel, se instituie un control reciproc pe parcursul procesului iniiat prin angajament: - comisia de recepie controleaz modul n care furnizorul i-a ndeplinit obligaiile asumate prin angajament; - gestionarul controleaz corectitudinea recepiei, deoarece el este responsabil de integritatea gestiunii sale; - contabilul controleaz documentele justificative n care s-au consemnat operaiunile patrimoniale; ordonatorul (cel care a angajat juridic organizaia) va dispune plata numai dup ce va controla c cei crora le-a delegat competena i-au ndeplinit corect sarcinile ncredinate; - deintorul de fonduri va controla ca cel care-i d dispoziie s plteasc este cel n drept i c are n gestiune fondurile necesare etc. n aceste condiii este aproape imposibil s se efectueze pli n alte conturi (deturnare) dect ale terului, ci numai pentru a stinge obligaii certe izvorte din servicii efectiv prestate, fr ca orice anomalie s se reflecte n situaiile contabile.

2. Activitatea de vinzare , la nivelul unei entitati, presupune: a) Implementarea strategiilor de marketing; b) Atingerea sau depasirea vinzarilor intr-o maniera eficienta; c) Predarea in timp util a comenzilor de la clienti departamentului care se ocupa cu prelucrarea lor. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. REZOLVARE: Vnzarea, ca activitate cu continut problematic complex prin intermediul tehnicilor i modalitilor specifice, are drept scop fructificarea cu maximum de eficien a rezultatelor produciei, trecerea acesteia n consumul final n cel mai scurt timp posibil, contribuind astfel la valorificarea ntregului potenial tehnico-productiv de care dispune firma n permanenta misiune de a oferi cumprtorului marf de calitate, la termen n condiiile solicitate nu n ultimul rnd asigur un ctig real cel puin pe msura eforturilor. Vnzarea produselor se poate face: - pe baz de contract comercial ncheiat anticipat la cererea clientului; - pe baz de comand anticipat ferm, urmat sau nu de onorarea imediat a acesteia; - la cerere neprogramat, dar previzibil, din magazinele, depozitele proprii sau ale reelei comerciale publice. Calea prin care se vnd produsele este n funcie de natura produselor, sfera de utilitate, caracteristicile potentialului de cumprare ale clienilor, cile de distribuie utilizate, modalitile practicate de productor-furnizor pentru desfacerea 21

produselor sale. Indiferent de calea prin care se asigur vnzarea produselor, un rol definitoriu n extinderea vnzrilor n economia de pia revine aciunii de promovare, a celei de informare a viitorilor utilizatori despre caracteristicile produselor, a condiiilor de execuiei de desfacere etc. Livrrile ctre diferii clieni se pot face fie din stocurile de produse finite, fie din producia curent. ntreprinderea productoare trebuie s-i programeze un raport corespunztor ntre volumul produciei de fabricat n timp ce nivelul stocurilor de produse finite care urmeaz a fi asigurat pentru realizarea unei desfaceri continue presupune evitarea rupturilor de stoc. Riscurile posibile ar putea fi urmatoarele: de a vinde bunuri clienilor ndoielnici o procedur de control ar fi verificarea clientului prin cerere de referine client din partea bncii sau a colaboratorilor cunoscui, verificarea permanent a soldului clienilor i stabilirea unui sold maxim; de a trimite bunuri care nu sunt conforme cu comanda o procedur de control ar fi ca bunurile trimise s aib comenzi semnate de persoane autorizate; de a realiza vnzri fr a pune la zi situaia stocurilor o procedur de control ar fi completarea fiei de magazie; de a accepta comenzi fr a avea stocuri disponibile o procedur de control ar fi verificarea nivelului stocurilor prin asigurarea unui stoc minim stabilit; pli efectuate care nu sunt nregistrate o procedur de control ar fi verificarea nregistrarea plilor, respectiv a facturilor emise.

TINEREA CONTABILITATII UNEI ENTITATI

22

1. Contabilitatea in partida simpla. (legislatie specifica, caracteristici)

REZOLVARE: In Romania, contabilitatea in partida simpla este organizata pe baza O.M.F.P. nr. 1040/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea evidentei contabile in partida simpla de catre persoanele fizice care au calitatea de contribuabil, in conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Contabilitatea in partida simpla presupune inregistrarea in Registrul jurnal de incasari si plati a incasarilor si platilor aferente unei perioade, tranzactii efectuate in numerar si prin banca. Fiscalitatea se bazeaza pe datele din contabilitatea in partida simpla, conform art. 48 din Codul fiscal. Conform Ordinului 1040/2004, pentru nregistrarea veniturilor din activiti independente contribuabilii vor utiliza, n funcie de specificul activitii i de necesitile proprii, formularele cu regim special de tiprire, nseriere i numerotare, prevzute n prezentele norme metodologice, dup caz: - Chitan (cod 14-4-1); - Factur (cod 14-4-10/aA) i Factur fiscal (cod 14-4-10/A); - Bon de comand-chitan (cod 14-4-11/a i cod 14-4-11); - Fi de magazie a formularelor cu regim special (cod 14-3-8/b); - Monetar (cod 14-50-61); - Extras din borderoul de pli din data de ............. (cod 14-4-20). nregistrarea n evidena contabil n partid simpl a bunurilor mobile i imobile se face la valoarea de achiziie, de producie sau la preul pieei, dup caz. Creanele, respectiv facturile emise i nencasate, precum i obligaiile stabilite conform legii i neonorate se nregistreaz la valoarea lor nominal n fie pentru operaiuni diverse. Aceste fie se deschid distinct pentru creane i datorii. Cheltuielile cu amortizarea pentru bunuri se admit la deducere, n conformitate cu reglementrile din titlul II din Codul fiscal. Sunt amortizabile, n conformitate cu prevederile legale, numai bunurile nregistrare n Registrul-inventar (cod 14-1-2/a).

23

Evidena contabil n partid simpl a bunurilor din patrimoniu se ine n conformitate cu prevederile normelor metodologice de ntocmire i utilizare a formularelor tipizate comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiar i contabil, aprobate prin ordin al ministrului finanelor publice.

2. Contabilitatea in partida simpla exemple .

REZOLVARE: Exemplu Se cunosc urmatoarele informatii: Incasari in anul 2010 200.000 lei Plati in anul 2010 120.000 lei TVA colectata aferenta trim. IV (doar pentru sumele incasate) 9.500 lei TVA deductibila aferenta trim. IV (doar pentru sumele platite) 3.800 lei

Factura emisa pe 28.12.2009 de 5.000 lei, TVA 950 lei, incasata pe data de 03.01.2010 Facturi de utilitati emise pe data de 21.12.2009 de 600 lei, TVA 114 lei, plata acestora este pe data de 08.01.2010. Sa se determine TVA de plata aferent trimestrului IV 2009 si impozitul pe venit aferent anului 2009. Determinarea TVA de plata se realizeaza pe baza datelor inscrise in Jurnalul de vanzari si Jurnalul de cumparari privind TVA, date care stau la baza intocmirii Decontului de TVA. Stabilirea impozitului pe venit se face pe baza Registrului-jurnal de incasari si plati corelat cu celelalte documente care inregistreaza cheltuielile care nu au fost cuprinse la plati in perioada respectiva, precum si cu fisele operatiunilor pentru Clienti neincasati si Furnizori neplatiti in perioada de referinta. Varianta 1: Procedura existenta in prezent: TVA de plata a TVA colectata a perioadei TVA deductibila a perioadei TVA de plata = (9.500 + 950) (3.800 + 114) = 10.450 3.914 = 6.536 lei

Venit impozabil = Venituri (incasarile perioadei) Cheltuieli (Platile perioadei si alte cheltuieli care se preiau din fise) Venit impozabil = 200.000 120.000 = 80.000 lei Impozit pe venit = Venit impozabil x Cota de impozit 24

Impozit pe venit = 80.000 x 0.16 = 12.800 lei

Varianta 2: Procedura propusa: TVA de plata = TVA colectata a perioadei TVA deductibila a perioadei TVA de plata = (9.500 + 950) (3.800 + 114) = 10.450 3.914 = 6.536 lei

Venit impozabil = Venituri (sume incasate sau de incasat) Cheltuieli (Sume platite sau de platit si cheltuieli care se preiau din fise) Venit impozabil = 205.000 120.600 = 84.400 lei Impozit pe venit = Venit impozabil x Cota de impozit Impozit pe venit = 84.400 x 0.16 = 13.504 lei

Din analiza celor doua posibilitati se observa ca suma la TVA de plata nu se modifica pentru ca aceasta se determina pe baza acelorasi reguli, ca si la entitatile economice. In cazul impozitului pe venit, sumele sunt diferite datorita modului diferit de abordare fiscala a notiunilor de venituri si cheltuieli, o abordare prin prisma trezoreriei si cealalta abordare, din perspectiva contabilitatii de angajamente. Chiar daca, in exemplul dat, suma la impozitul pe venit este mai mare in varianta propusa, scopul nostru a fost doar de a arata ca exista o diferenta si nu exista o consecventa in modul de tratare a tuturor contribuabililor, neexistand o egalitate in fata impozitului, a persoanelor fizice si juridice. Bineinteles ca nu exista diferente in cazul persoanelor neinregistrate ca platitoare de TVA, dar si acolo impactul asupra elementelor de venit/incasare, cheltuiala/plata este asemanator, chiar daca nu intervine o deducere sau o colectare de taxa, ci este influentat doar venitul net.

25