Sunteți pe pagina 1din 11

Universitatea Bucureti Facultatea de litere

BIBLIOTECONOMIE I TIINA INFORMRII

CZU vs. CZD Studiu comparativ

Student: erbnescu tefana- Ruxandra Anul: III Grupa: 2

CZU vs. CZD Studiu comparativ Odat cu apariia bibliotecilor, datorit creterii permanente a numrului de volume din diferite domenii ale gndirii umane, nc din cele mai vechi timpuri s-a simit nevoia unei ordonri a crilor. Valoarea coleciilor unei biblioteci este pus n eviden cnd acestea sunt bine organizate, dup norme i criterii tiinifice, cnd biblioteca dispune de instrumente de eviden, instrumente de lucru i de informare, de reflectare i regsire necesare pentru ca cititorul s afle i s ajung n timp util la informaia dorit. De-a lungul istoriei, misiunea bibliotecii a fost de a aduna i depozita publicaiile i de a facilita libera lor circulaie. Astzi bibliotecile dein milioane de publicaii. Pentru a reui s te orientezi i, mai bine zis, s-i gaseti crile care te intereseaz din acest conglomerat, trebuie s apelezi la un sistem de ordonare. Bibliotecarul poate alege o metod sistematic, nu obligatoriu logic, dar care s-i convin. Clasificarea documentelor dup coninutul lor este o practic veche. nc pe la mijlocul secolului al XIX-lea multe biblioteci se foloseau de sisteme de clasificare proprii la organizarea coleciilor lor. Clasificrile de acest gen, de regul, permiteau doar cea mai general caracteristic a coninutului crii, indicnd n acelai timp locul stabil al crii pe poli. Situaia s-a schimbat radical odat cu implementarea sistemelor de clasificare. Clasificarea Zecimal Universal (CZU) este o schem ntrebuintat n biblioteci pentru clasificarea documentelor n functie de subiectele pe care le trateaz. Aceast schem de clasificare mparte totalitatea cunotinelor umane n zece clase, care se submpart la rndul lor n alte zece subdiviziuni. Clasificarea Zecimal Dewey a fost conceput de Melvile Dewey n 1873, fiind student la Colegiul Amherst (Statele Unite). n 1876 acesta public un tabel de clasificare cu titlul O clasificare i un index pe subiecte pentru catalogarea i aranjarea crilor i brourilor unei biblioteci, destinat ordonrii fondului de publicaii al bibliotecii Colegiului Amherst. Pornind de la schema de clasificare a tiinelor conceput de filosoful englez Francis Bacon i de la modelul preconizat de americanul William Torrey Harris, Dewey a marcat fiecare din cele 9 clase existente la Harris cu cte o cifr de la 1 la 9 i a atribuit

cifra 0 unei grupe de generaliti, n care a ncadrat lucrri care nu puteau fi repartizate la nici una din clase. Fiecare grup din cele zece a fost divizat n alte zece subdiviziuni i, la rndul su, fiecare subdiviziune n alte zece uniti, mergnd astfel pn la 1000 de subdiviziuni. Clasificarea Zecimal Dewey a fost un pas destul de ndrzne i s-a bucurat de o mare popularitate, cunoscnd n decursul anilor mai multe ediii. lasificarea Bibliotecii Congresului S.U.A. Realizat de un grup de specialiti n anul 1901, Clasificarea Bibliotecii Congresului S.U.A. utilizeaz indici ierarhizai numeric, aplicnd notaia alfa-numeric : diviziunile principale cunt notate cu litere mari ale alfabetului latin, iar subdiviziunile cu cifre arabe, grupate cte trei cifre, fr ca acestea s reflecte o ordine logic, ci arat locul subdiviziunii n cadrul diviziunii principale. Clasificarea Cutter asigur ordinea alfabetic n prezentarea documentelor n cadrul fiecrei diviziuni. n acest sens a elaborat Tabela de autori n care toate numele de familie care ncep cu aceiai silab au o notare similar, compus din prima liter a numelui i numrul de ordine al primei silabe din lista alfabetic a silabelor care incep cu litera respectiv. Aceste tabele se folosesc n prezent n toate bibliotecile cu ornduirea sistematic a fondurilor. La aceste 3 tipuri de clasificare de baza, se mai adauga clasificarea Cunningham, clasificarea lui Ranganathan, clasificarea bibliografic Bliss, clasificarea bibliografic sovietic si indexarea coordonat. Voi prezenta un studiu care analizeaza comparativ structurile compozitionale ale sistemului Dewey si C.Z.U. privind codificarea determinrilor auxiliare ale subiectelor. Studiul, prin analiza sistematic, tipologic si metodologic a subdiviziunilor pentru arte, literature individuale si forme literare specifice si a indicilor auxiliari analitici sau speciali, nsotit de argumentarea valorii si importantei acestora n gestiunea informatiei, reflect concluziile unei cercetri corelative a structurilor auxiliare ale celor mai importante limbaje de indexare cu structur ierarhic si, din perspectiva ofertei informationale, sustine caracterul fundamental interdisciplinar al sistemului Dewey si C.Z.U. Subsisteme auxiliare informationale

Obiectivul avut n vedere de M. Dewey prin crearea subdiviziunilor pentru arte, literaturi individuale si forme literare specifice a vizat, n principal, codificarea determinrilor speciale si multiplicative privind ansamblul informational al celor dou clase principale: 700 Arte si 800 Literatur. Este clar c nucleul structural al acestor subdiviziuni a fost preluat n Clasificarea Zecimal Universal si a rmas identic pentru indicii auxiliari analitici sau speciali de la Clasa 8 Lingvistic. Filologie. Literatur si, mai putin, pentru Clasa 7 Art. Recreere. Spectacol. Sport unde, de altfel, au determinri si reprezentri diferite de sistemul Dewey. Clasa 700 Arte. Arte frumoase i decorative Proiectarea cognitiv a nivelelor de competen n cadrul Clasei 700 se bazeaz pe o strategie conceptual care vizeaz artele, artele frumoase i decorative. n acest plan, schema C.Z.D. desfoar urmtoarele cmpuri de semnificaii: urbanism i arta peisajului; arhitectur; arte plastice, sculptur; desen i arte decorative; pictur; arte grafice, gravur i stampe; art fotografic; muzic; recreere i arta spectacolului. Acestea sunt codificate n diviziunile principale ale clasei: 710 Urbanism i arta peisagistic 720 Arhitectur 730 Arte plastice. Sculptur 740 Desen i arte decorative 750 Pictur 760 Arte grafice. Gravur i stampe 770 Fotografie, art fotografic computerizat 780 Muzic 790 Recreere i arta spectacolului.1 n decursul timpului, de la Antichitate pn n zilele noastre, au fost numeroase definiri i taxonomii ale artei, cu un coeficient mai mare sau mai mic de arbitrar n definiiile categoriale: Cu att mai mult se cuvine s remarcm sinteza-analitic propus de M. Dewey pentru schema Clasei 700 unde reuete s sistematizeze informaiile ntr-o
1

C.Z.D., ed. 22, online

configuraie acceptat i neschimbat de mai bine de 150 de ani. Bineneles, sistemul C.Z.D. este flexibil i poate s includ datorit principiului ierarhizrii zecimale, concepte i procedee noi, i, ne referim, de exemplu, la introducerea artei prin calculator: istoria artei informatizate: 709.04; arta infografic: 760; fotografii i art computerizat: 770; muzica prin calculator: 786.76 . Subdiviziunile specializate sunt dezvoltri sistematice i sintetice, nu fragmentare i, n niciun caz aleatorii. Un alt punct de interes n prezentarea analitic a proiectrii conceptuale a schemei Clasei 700 Arte. Arte frumoase i decorative este structura referenial a unor diviziuni principale, exemplificata prin 731-735 Sculptur care propune urmtoarele tipologii informaionale: a) Procedee, forme, teme ale sculpturii: 731 - Tehnici, procedee, aparate, echipament, materiale: 731.2-731.4 (materiale 731.2; aparate i echipament 731.3; tehnici i procedee 731.4; modelaj 731.42; mulaj 731.43) - Forme: 731.5 (sculptur n relief: 731.54, portaluri 731.542, forme mobile i stabile 731.55) - Sculptur n relief: 731.7 (sculptur decorativ 731.72; busturi 731.74; monumente 731.76) b) coli i stiluri ale sculpturii: 732-735 - Sculptura pn la anii 500, sculptura popoarelor fr scriere: 732 (sculptura paleolitic 732.22; arta, sculptura rupestr 732.23) - Sculptura antic: 732.3-732.9 (sculptura palestinion 732.3; sculptura antic indian 732.44; sculptura antic britanic, celtic, germanic, iberic, slav 732.6; sculptura antic oriental 732.7; sculptura antic egiptean 732.8) - Sculptura greac, etrusc, roman: 733 - Sculptura ntre 500-1399: 734 - Sculptura, 1400- (sculptura modern): 735

- sculptura Renaterii: 735.21 - sculptura Clasic, romantic, realist: 735.22 - sculptura, 2000-2099: 735.24 c) Sculptur i sculpturi: 736 - Sculptur n pietre preioase i semipreioase: 736 - Sculptura n lemn: 736.4 - Sculptura n filde: 736.6. Subdiviziuni pentru arte, literaturi individuale si forme literare specifice Subdiviziunile pentru arte, literaturi individuale si forme literare specifice codific, n principal, sisteme de categorii determinative privind istoria si critica literar, genuri si specii literare, curente si scoli n literatur si art, teme si subiecte particulare reflectate n domeniile artei si literaturii. Acestea speciale ale Clasificrii Zecimale Universale pentru Clasa 8 Limb. Lingvistic.Filologie. Literatur. Informatia oferit de aceste constituie originea viitoarelor subdiviziuni auxiliare

subdiviziuni are un nteles semantic legat n mod direct de indicii principali pe care i determin si pentru care au fost realizati. n ceea ce priveste sfera de utilizare a subdiviziunilor pentru arte, literaturi individuale si forme literare specifice, aceasta este marcat diferit n editiile Clasificrii Zecimale Dewey: prin sgeat (editia XIX), asterisc (editia XXI), pozitionate la indicii principali. Indiferent de semnul grafic folosit, exist aceeasi restrictie metodologic a utilizrii acestor subdiviziuni, numai n condiiile n care la indicii principali ai claselor 800 si 700 sunt mentionate indicatii metodice speciale.

Cu sigurant, n proiectarea indexrilor trebuie respectate toate indicatiile metodice din Tabela principal, dar si din Tabelele auxiliare ale unei editii C.Z.D. care, de cele mai multe ori, includ si exemple pragmatice. Investigarea tabelelor principale si auxiliare ale C.Z.D. ofer indexatorului nu numai specificatiile metodice, care trebuie respectate, dar si solutii pragmatice de indexare a unor subiecte dificile. Caracterul fundamental interdisciplinar al celor dou limbaje de indexare Universal) (Clasificarea reiese si Zecimal din Dewey si Clasificarea subsistemelor Zecimal auxiliare sistematizarea

compozitionale privind subdiviziunile pentru arte, literaturi individuale, forme literare specifice si indicii auxiliari analitici sau speciali. Tipicitatea indicilor auxiliari analitici sau speciali Rspunznd unor functii multiplicative, indicii auxiliari analitici speciali sau subdiviziunile auxiliare speciale au sisteme de reprezentri proprii, construite pe baza unor conventii. n functie de acestea, putem departaja tipologiile generale ale subdiviziunilor auxiliare analitice care au forme fixe: .0; 1; ' (punct zero; linioar; apostrof) si structurile hibride: '01/08 pentru clasa 2; 001/009 si 01/09 pentru Clasa 6. Constructiile mentionarea subdiviziunilor a auxiliare speciale se coreleaz de fapt, structural, functional si semantic cu ierarhizrile indicilor la care exist expres analiticilor respectivi. Acestea, sintetizeaz anumite caracteristici ale indicilor de baz eliminnd, totodat, repetabilitatea lor la nivelul unui ntreg segment ierarhic al Clasificrii Zecimale Universale. Astfel, Clasa 8 Limb. Lingvistic. Literatur beneficiaz de reprezentri ale subdiviziunilor auxiliare speciale: cu punct zero .0; cu linioar 1/9 si cu apostrof . Structura general a indicilor auxiliari analitici care au indicator de 7

fatet, punct zero are ca punct de convergent genurile si speciile literare. n privinta indicilor auxiliari analitici sau speciali cu punct zero, acestia sunt reprezentati prin subdivizri la 82.0 Teoria, studiul si tehnica literar: 82.02 Scoli, curente si miscri literare 82.09 Critic literar. Studii literare 82.091 Studii literare comparate. Literatur comparat. Pentru subdiviziunile auxiliare speciale construite cu apostrof, diviziunea 82 Literatur desfsoar construcii hibride pentru originile si perioadele literaturilor: 820; 8201; 8202; 8204; 8206, etc. Tot n cadrul constructiilor hibride, denumite astfel, datorit atipicittii acestora, se regsesc indicii auxiliari analitici speciali care cumuleaz sensuri complementare ale editiilor literare si care sunt specificati la: 82A/Z Scrierile, lucrrile, operele / unor anumiti autori. Aceste modalitati paradigmatice de indexare a lucrrilor literare sunt mult prea alambicate n conditiile n care toate codificrile complementare privind autorul, titlul, tipurile editiilor, reprezint puncte de acces n fisierul de autoritate si au capacitatea de a oferi informatii exhaustive beneficiarului. Metodologia operational a indicilor auxiliari analitici ai Clasificrii Zecimale Universale Operationalizarea indicilor auxiliari analitici ai Clasificrii Zecimale Universale nu este att de complicat si complex ca cea a subdiviziunilor auxiliare din Tabela 3 a C.Z.D. De altfel, nsusi M. Dewey a apreciat inovatia lui P. Otlet, care n cadrul noului sistem de clasificare, cel al C.Z.U.: a construit simboluri ingenioase cu vaste avantaje pragmatice. n mod evident, aceste simboluri permit crearea unor subdiviziuni ale aceluiasi indice fr a crea motive de confuzie. Se considera, mai mult, c semiotica Clasificrii Zecimale Universale., prin semnele speciale de includere a auxiliarilor, confer acestui limbaj de

indexare o flexibilitate multilp n redarea tuturor fatetelor ce determin conceptul de baz al unei lucrri exprimat prin indicele principal. Din aceast perspectiv, opinm c metodologia operational a indicilor auxiliari analitici sau speciali beneficiaz de norme permanente n utilizarea acestora, iar principiile de organizare si functionare sunt simple, clare si eficiente. Tipologia si structura descriptiv a acestor indici analitici, care se regsesc n tabelele C.Z.U. si sub denumirea generic de subdiviziuni auxiliare speciale, au un caracter repetitiv care le confer posibilitatea utilizrii la ntreaga structur ierarhic pentru care au fost creati. n sistemul de utilizare a auxiliarilor analitici, modelul acceptat ca operational este: indice principal subdiviziuni auxiliare speciale, I.P. S.A.S., n cadrul cruia toat schema ierarhic a indicelui principal poate beneficia de toti auxiliarii speciali mentionati la structura de baz. Uneori, structura functional a analiticilor desfsoar, la anumite diviziuni si subdiviziuni principale, o schem mult prea ampl si detaliat, care poate fi generatoare de erori neprevizibile n indexare. Pentru Clasa 8 Limb. Lingvistic. Literatur subliniem faptul c metodologia operational a indicilor auxiliari analitici sau speciali pentru diviziunea 82 Literatur poate fi sintetizat si exemplificat mai bine n cadrul unor structuri sistematizate, n care am configurat tipologia specific a subdiviunilor auxiliare pentru literatur, pe urmtoarele nivele de referint: 82 Literatur n general: -1/-9; 0/282; .01/.091. 821 Literatura limbilor individuale: -1/-9; 0/282; .01/.091. Unele dintre disfunctionalittile din constructiile indicilor complecsi se datoreaz si ignorrii, omiterii sau nentelegerii specificatiilor metodice introduse cu rol metodologic n schema C.Z.U., dar din pcate nementionate si n varianta sa electronic. Cu sigurant, aceste valori multifunctionale ale subdiviziunilor auxiliare speciale contribuie la

realizarea unor clasificri zecimale complexe ale publicatiilor. Desigur, este important si optimizarea ergonomiei schemei C.Z.U. prin multiplicarea acestor auxiliari la diverse secvente din ierarhizarea unor indici dar, n principal analiticii speciali contribuie la dinamizarea topicii de indexare. Prin analiza sistematic, tipologic si metodologic a celor dou categorii de auxiliari din C.Z.D. si C.Z.U., am sustinut si argumentat valoarea si importanta lor n gestionarea informatiei, precum si a reprezentativittii lor ca un sistem dinamic, constituit ierarhic si cu o bun coordonare a subsistemelor specifice. Aplicatiile excesive si uneori rigide ale subdiviziunilor comune la fiecare dintre cele trei componente ale Tabelei 3 Subdiviziuni pentru arte, literaturi individuale, forme literare specifice (T3-A, T3-B, T3-C) din C.Z.D. diminueaz si disperseaz eficienta notatiilor auxiliare ngreunnd, astfel, metodologia operational a acestui limbaj. n acelasi context, ntr-o raportare contrastiv, Clasificarea Zecimal Universal, prin subdiviziuni auxiliare speciale, faciliteaz o metodic pragmatic, eficient prin simplitatea si exactitatea acestor conventii ale analiticilor speciali. n concluzie, putem aprecia c valoarea, oportunitatea si procesarea interdisciplinar a informatiilor prin structurile compozitionale ale celor dou limbaje de indexare contribuie la functionalitatea referential a acestor dou sisteme. Se stabilesc astfel relatii dinamice si conexiuni practice ntre indicii de baz si determinrile lor atributive, reprezentate prin tipologiile acestor auxiliari, care determin flexibilizarea variabilelor operationale ale clasificrii si contribuie la o abordare pluridimensional a indexrii informatiilor.

Bibliografie:

10

Structuri auxiliare compozitionale n sistemul Dewey si C.Z.U.: studiu comparativ - Dr. Zenovia Niculescu Sisteme functionale ale limbajelor de indexare studiu comparativ - Dr. Zenovia Niculescu Curs sustinut in Universitatea Bucuresti - Dr. Zenovia Niculescu

11