SUPRAPONDERALITATEA

Date generale

Introducere Supraponderalitatea a devenit o problem serioas de sntate public n majoritatea rilor puternic industrializate, ea afectnd un segment de populaie n continua cretere. nainte de orice, obezitatea trebuie considerat mai puin o problem de estetic i mai mult o problem de sntate care atrage dupa sine complicaii medicale, dizabilitai temporare sau permanente, scderea duratei de via i, nu n ultimul rnd, un cost mare pentru ntreaga societate. Conform studiilor recente, n Romnia rata obezitii este de 25%, iar 50% dintre romni sunt supraponderali. Aadar, o persoan obez este predispus la o serie ntreag de complicaii medicale : generale, cardio-vasculare, legate de anestezie, pulmonare,endocrinometabolice,osteo-articulare,etc. Boala nutriional-metabolic, obezitatea se caracterizeaz printr-un exces ponderal, ce depete cu peste 20% greutatea ideal i este produs printr-un aport alimentar crescut, la indivizii cu o anumit predispozitie constitutional; genereaz numeroase complicaii cardiovasculare, metabolice, locomotorii, respiratorii; tratamentul ei de baza este dietetic. Simptome condiionate de obezitate: dispnee, palpitaii, dureri articulare, hipertensiune arterial, litiaz biliar, varice diabet zaharat, cardiopatie ischemic. Bilanul energetic n condiii normale Nutrimentele (substantele nutritive) sunt compui chimici ce intr n compoziia alimentelor, care sunt absorbii i folosii n scop sanogen. Unele substane nutritive sunt eseniale pentru c nu pot fi sintetizate n organism i deci trebuie s fie furnizate de diet. Grupa nutrimentelor eseniale include vitamine, minerale, aminoacizi, acizi grai i unii carbohidrai ca surs de energie. Nutrimentele neeseniale sunt acelea pe care organismul nu le poate sintetiza din ali compui, dei pot avea originea i n diet. Nutrimentele se mpart n general n macronutrimente i micronutrimente. Macronutrimentele reprezint principalul constituent al alimentaiei i furnizeaz att energia, ct i elementele necesare pentru cretere, ntretinere i activitate. Macronutrimentele sunt reprezentate de carbohidrai,lipide(inclusiv acizi grai eseniali), proteine, macrominerale i apa. Carbohidraii sunt transformai n glucoz sau alte monozaharide; lipidele sunt transformate n acizi grai i glicerol, iar proteinele n peptine i aminoacizi. Aceste macronutrimente sunt surse de

energie interschimbabile; lipidele furnizeaz 9 kcal/gr; proteinele i glucidele furnizeaz 4 kcal/gr. Etanolul, dei nu este considerat n mod obinuit un nutriment furnizeaza 7 kcal/gr. Raia alimentar zilnic recomandat (RAZ) de proteine n alimentaie scade de la 2,2 gr/kg la copiii de 3 luni, la 1,2 gr/kg la copiii de 5 ani i 0,8 gr/kg la duli. Necesarul de proteine se coreleaz cu rata de cretere care variaz n diferite momente ale vieii. Acizii grai eseniali (AGE) sunt necesari n proporie de 6-10% din aportul total de lipide (ceea ce echivaleaz cu 6-10 gr/zi). AGE trebuie s fie furnizai prin alimentaie. Uleiurile vegetale sunt sursele de acid linoleic i linolenic, iar uleiurile de peste oceanic sunt sursa de acid eicosapentanoic i acid decosahexaenoic. Acizii grai -3 par s aib un rol n scderea riscului de boal coronarian arterial. Micronutrimentele sunt reprezentate de vitamine, care pot fi hidro i lipo solubile i minerale ce se gsesc n cantiti infime n organism. Alimentaia zilnic a omului conine 100.000 substane chimice (o cana de cafea contine 1000). Dintre acestea, numai 300 pot fi clasificate ca nutrimente, iar dintre acestea, doar 45 sunt eseniale. Fibrele sunt i ele foarte utile. Alimentele bogate n fibre reduc creterea postprandial a glicemiei i au uneori rol n tratamentul diabetului zaharat. Fructele i vegetalele bogate n grsimi zahr i peptide ind s reduc colesterolul plasmatic prin creterea conversiei hepatice a acestuia n acizii biliari. Date epidemiologice au demonstrat efectele benefice ale fibrelor n obezitate. Tabel nr 1. - Limitele variaiei normale ale greutaii corporale Greutate masurat fr haine Brbai Femei fr nclminte Dorit (kg) Obezitate Dorit (kg) Obezitate (cm) (kg) (kg) 147 48-61 65 42-55 59 naltime masurat 150 152 155 157 49-62 50-64 52-66 53-68 67 69 71 73 43-56 45-58 46-59 47-61 60 63 64 66

160 162 165 167 170 172 175 178 180 183 185 188 190 Epidemiologie

55-70 57-72 59-74 60-76 62-78 64-80 66-83 68-85 70-87 71-90

76 78 80 82 84 86 90 92 94 97

49-63 50-65 52-66 54-68 55-70 57-72 59-75 61-77

68 69 71 73 76 78 81 83

Prevalena obezitii este mare i este n cretere. n ultimul deceniu, prevalena a cescut de la 25 % pn la 33 %, o cretere de 1/3. Prevalena variaz semnificativ n funcie de sex, vrst, stare socio-economic i ras. Toi aceti factori pot determina tulburri de apetit ca anorexie sau bulimie nervoas.(M) Anorexia nervoas este o tulburare caracterizat printr-o senzaie perturbat referitoare la imaginea trupului, o teama morbid de obezitate, refuzul de a menine o greutate minim-normal i, la femei, prin amenoree. Bulimia nervoas este o tulburare caracterizat prin episoade recurente (cel puin 2/saptmni) de mncat copios, n timpul crora pacientul consum cantitai importante de alimente i se simte incapabil s se opreasc din mncat, urmate de eforturi compensatorii, neadecvate de a evita creterea n greutate, cum ar fi voma autoindus, abuzul de laxative sau diuretice, exerciiile fizice intense sau postul. Prevalena este de 35%la femei i 31% la barbai i crete de peste 2 ori ntre 20 si 55 de ani. La femei, obezitatea este puternic legat de starea socio-economic, fiind de 2 ori mai frecvent la cele cu nivel socio-economic sczut. Desi prevalena

la barbatii albi fata de barbatii negrii nu difera semnificativ, obezitatea este mult mai frecvent la femeile negre fata de cele albe, afecatnd 60% din negresele de varsta medie comparativ cu 33% la femeile albe.(M)

Etiologie

Figura nr. 1 - Piramida alimentar Principala cauz este ingestia caloric. Aceasta se refer nu numai la consumul de mncare n cantitti prea mari, ci i la consumul de alimente neadecvate. Un alt factor este consumul de alcool i aici sunt doua aspecte, cci un gram de alcool are 8 kcal. i n aceelai timp, el stimuleaz pofta de mncare. Ali doi factori sunt sedentarismul i istoria familial. n ghidul piramidei alimentare se consider c aportul de cereale trebuie crescut (de la 4 portii la 6-11), fructele si legumele sunt mparite n 2 grupe (cu 2-4 porii i respectiv 3-5 porii), aportul de produse lactate i din carne a fost meninut (la 2-3 porii) i a fost creat un nou grup pentru grasimi, uleiuri i dulciuri (pentru a fi consumate ''rar''). Numrul de porii recomandate variaz n funcie de necesarul

energetic al fiecrei persoane n parte care poate varia ntre 1600 si > 2400 calorii/zi. Noul ghid de alimentaie rational recomand diminuarea aportului de grasimi la 30% din totalul caloriilor i creterea aportului de fructe, legume, cereale. Scopul lui este acela de a asigura nutrimentele necesare ntr-o alimentaie sanatoas La o analiz mai atent, cauza poate fi mult mai subtil, implicnd reglarea greutii n primul rnd al esutului adipos. Cum este realizat aceast reglare nu se tie n totalitate.(M) Obezitatea apare cnd echilibrul energetic este debalansat, energia acumulat (numarul de calorii) prin alimentaie este mai mare dect energia cheltuit . echilibru energetic energia acumulat balana energetic energia pozitiv : acumulat balana energetic energia negativ : acumulat Factorii determinani ai obezitii : 1. Determinanii genetici = energia cheltuit > energia cheltuit < energia cheltuit --> greutate stabil --> crestere ponderal --> scdere ponderal

Descoperiri recente au ajutat la explicarea modalitii n care genele pot determina obezitatea i cum pot ele influena reglarea greutaii corpului. De exemplu, mutaii ale genei ob au dus la obezitatea masiv la oarece. Clonarea genei ob a dus la identificarea leptinei, o protein codat de aceast gen ; leptina este produs n celulele esutului adipos i activitatea ei este de a regla coninutul n grasimi a organismului. Existena leptinei susine ideea ca greutatea corpului este reglat pentru c leptina servete ca semnal ntre esutul adipos i arii ale creierului care controleaz metabolismul energetic influenand greutatea corpului. Gradul influentelor genetice asupra obezittaii la om a fost stabilit pe baza studiului gemenilor, al copiiilor adoptai i al familiilor. n primele studii, ale gemenilor, transmisibilitatea ereditar a IMC a fost estimat a fi foarte mare, aproximativ 80%, i aceast valoare este n continuare frecvent citat. Rezultatul studiilor adoptiilor i al studiilor familiare au dus totui la un procent de transmisibilitate ereditar de 33%. Influenele genetice pot fi mai importante n determinarea distribuieie regionale a esutului adipos, mai ales n depozitele critice viscerale. 2. Determinani de mediu

Faptul c influenele genetice justific doar 30% din variaia n greutate nseamn c factorii de mediu au o influent enorm.

Starea socio-economic are o influen important asupra obezitii, n special la femei. Studii longitudinale au aratat c proveniena dintr-o familie cu status socioeconomic sczut este un factor de risc puternic pentru obezitate. Factorii socioeconomici sunt influene majore att asupra aportului energetic ct i asupra utilizarii energiei. Aportul alimentar crescut : de muli ani se crede c obezitatea este determinat de cauze metabolice obscure, chiar dac aportul alimentar este normal. Totui metoda de dubl marcare a apei, folosind izotopi de hidrogen i oxigen, a aratat c pacienii obezi au consum energetic mare, care presupune n schimb un aport alimentar crescut. Mai mult, acest aport crescut presupune de obicei un aport lipidic crescut care predispune el nsui la obeziatate. Viaa sedentar, att de frecvent n societaile occidentale este un factor de mediu care favorizeaz obezitatea. Activitatea fizic crete nu numai consumul de energie, dar ajut i la reglarea aportului alimentar. Studii efectuate pe animale au aratat c inactivitatea fizic contribuie la apariia obezitaii printr-un efect paradoxal asupra aportului alimentar. Dei aportul alimentar crete odat cu creterea consumului de energie, aportul alimentar nu scade proporional cu reducerea activiaii fizice sub un anumit nivel ; restrangerea activitaii fizice poate crete consumul alimentar la unele persoane. 3. Determinani de reglare

Sarcina este un determinant major al obezitaii la unele femei. Dei cele mai multe femei au o greuate puin mai mare la un an de la nastere, aproximativ 15% au o greutate cu 9 kg mai mare decat nainte de sarcin. Creterea celulelor grase i a esutului adipos n timpul perioadei de sugar i al copilriei pentru unele persoane foarte obeze, predispun la obezitate n perioada adult. Aceast cretere poate duce pn la de 5 ori mai multe celule adipoase la persoanele obeze faa de persoanele cu greuatate corporal normal. Dieta reduce numai dimensiunea celulelor adipoase, nu si numrul lor. Persoanele cu esut adipos hipercelular pot s ajung la o greutate normala numai prin depleia marcat a coninutului lipidic din fiecare celul. O astfel de depleie i evenimentele asociate ei la nivelul membranei pot impune o limit n capacitatea lor de a slbi i pot explica dificultatea lor de a ajunge la o greutate normal. Afectarea cerebral determinat de o tumor (n special craniofaringiom) sau de o infecie (n special cele care afecteaz hipotalamusul) duce la obezitate la un numr redus de cazuri. Indi 646e42g ferent de determinantii obezitatii, calea finala comuna a balantei calorice determina un comportament mediat SNC. Medicamentele contribuie la cresterea in greutate in special prin cresterea utilizarii lor. Obezitatea poate fi determinata in principal de hormonii steroizi si de patru clase de

medicamente psihoafective majore-antidepresivele clasice (triciclice, tetraciclice, inhibitorii de monoaninoxidaza), benzodiazepinele, litiul si medicatia antipsihotica. Factorii endocrini care pot contribui la instalarea obezitatii pot fi reprezentati de : hiperinsulinismul din neoplasmele pancreatice, hipercorticismul din sindromul Cushing, disfunctia ovariana din sindromul ovarului polichistic si hipotiroidismul Factorii psihologici sunt reprezentati de 2 tipuri de modificari ale comportamentului alimentar : -Tulburare de tip bulimic acut caracterizata prin consumul unei cantitati mari de alimente intr-un timp scurt cu o senzatie subiectiva a unei complete pierderi a controlului in timpul acestei perioade si senzatia de extenuare postcritica.Spre deosebire de pacientii cu bulimie nervoasa acesti pacienti nu au comportamente compensatorii,cum ar fi provocarea de varsaturi ;de aceea aportul de alimente contribuie la un exces de aport caloric. -Sindromul alimentarii nocturne consta in anorexie matinala,hiperfagie seara si insomnie. Tipuri de obezitate

Exista mai multe tipuri de obezitate. Din punct de vedere al modului de distributie a stratului adipos excedentar se cunosc mai multe tipuri de obezitate: Tipul I distributia excesului ponderal este "armonioasa";

Tipul II - numit si obezitate ginoida, la care grasimea este repartizata mai mult pe zona inferioara a corpului (coapse, pelvis). Acest tip de obezitate este cel mai inestetic insa asociat cu cele mai mici riscuri medicale; Tipul III - numit obezitate viscerala, la care grasimea se acumuleaza cel mai mult in organele interne, cum ar fi viscerele abdominale. Acest tip de obezitate este cel mai putin vizibil, insa riscurile pe care le implica asupra sanatatii sunt cele mai mari. Tipul IV - cunoscut si sub numele de obezitate androida, la care grasimea se depune pe partea superioara a corpului. Acest gen de obezitate este specific in general barbatilor si are consecinte destul de serioase asupra sanatatii. Obezitatea poate fi clasificata n trei tipuri n functie de surplusul n greutate: Obezitate usoara +10-15% Obezitate moderata +10-20% Obezitate grava +20% si mai mult. Obezitatea este n general cauzata de doi factori:

Exogena Endogena

alimentatie - dereglari de metabolism: Obezitatea hipofizara (boala lui Cushing) Obezitatea tiroidiana

exces.

SIMPTOME SI SEMNE: Simpomele si semnele obezitatii constau in consecintele imediate ale unui tesut adipos foarte abundent. Printre ele se remarca sindromul de apnee in somn,o boala grava fercvent subdiagnosticata caracterizata prin oprirea respiratiei in timpul somnului pentru perioade mai mari de 10 secunde de obicei cu o frecventa mai mare de 20 de ori pe ora determinand dezoxigenare masurabila a sangelui. Sforaitul este de 3 ori mai frecvent la persoanele obeze. In sindromul de obezitate-hipoventilatie (sindronul Pickwick), alterarea respiratie determina hipercapnie, o scadera a efectivului CO2 respiratiei,hipoxie,cord pulmonar si un risc de moarte prematura. de stimulare a

Obezitatea poate duce la modifiacri ortopedice ale articulatiilor supuse efectului greutatii. Tulburarile cutanate sunt foarte frecvente, cresterea sudoratiei si a secretiilor pielii, retinute in pliurile cutanate groase, produc un mediu de cultura pentru cresterea bacteriilor si afungiilor si deci un risc de infectii. In ciuda faptului ca nu exista modificari semnificative ale testelor psihologice intre persoanele obeze si cele normale in cazul unor femei tinere din clasele socioeconomice superioare si medii au fost puse in evidenta probleme pshiologice legate de obezitate.Parerea comuna este ca prejudiciul major si discriminarea la care sunt supuse aceste persoane sunt cauza acestor probleme,Alaturi de tulburarile de comportament alimentar aceste probleme includ deformarea perceptiei imaginii corpului, o situatue in care persoanele cred ca trupul lor este grotesc sau respingator. Femeile cred ca sunt privite de ceilalti cu ostilitate si dispret, ceea ce le face autoconstiente si le altereaza relatiile sociale.(m) DIAGNOSTIC Obezitatea reprezinta una din extremitatile curbei de distributie a tesutului adipos din organism fara un prag fiziologic foarte clar definit. Pentru a masura supraponderalitatea si obezitatea putem folosi un indicator IMC (Indexul Masei Corporale) sau BMI (Body Mass Index) care se calculeaza astfel:

BMI(kg/m ) =

masa corporala (kg) inaltime2 (m2)

Valorile acceptate international ale indicatorului BMI sunt: sub-ponderal normal supra-ponderal obezitate obezitate extrema < 18.5 18.5 - 24.9 25 - 29.9 30 -39.9 > 40

Dupa cum se observa in tabelul de mai sus, obezitatea prezinta mai multe grade. In timp ce obezitatea usoara nu este insotita de risuri mari, obezitatea morbida creste de 12 ori risul de a dezvolta anumite conditii patologice (Bray 1991). Unele forme de distributie a tesutului adipos sunt importante in diagnosticul anumitor boli-de exemplu, ceafa de bizon din hiperadrenocorticism si acumularea particulara de lipide din hipotiroidism. Recunoasterea semnificatiei distributiei in organism, in special a depozitelor viscerale, a imbunatatit semnificativ intelegera obezitatii.Clinic, aceasta distributie este evaluata prin rapotul talie/sold,cu unrisc crescut de obezitate predomonant in partea superioara a corplui definita ca raport mai mare de 1 la barbati si mai mare de 0.8 la femei. Riscul este direct proportional cu marimea raportului independent de sex;mortalitatea si morbiditatea mai mari la barbati sunt in functie de marimea raportului talie/sold.

a) Utilizarea greutatii corporale In conditii experimentale standardizate, cantarirea trebuie sa excluda, pe cat posibil, gesturile (manevrele) care ar putea sa produca variatii corporale. Cantarirea trebuie facuta dimineata, la aceeasi ora dupa defecare si urinare, inainte de micul dejun, complet dezbracat. In spital, trebuie acceptata o imbracaminte usoara si daca e posibil aceeasi. Chiar cu aceste precautii, pot exista variatii de la o zi la alta (500 g) in acceasi parametri de activitate fizica si ingestie calorica. (Robinson, Watson, 1965). Din punct de vedere fiziologic, greutatea corporala este in continua miscare (Apfelbaum, Reinberg, Lacatis 1972). Variatiile nictemerale ale greutatii corporale, ca o rezultanta a ingestiei de hrana si lichide, pe de o parte si prin eliminari urinare, fecale, perspiratie insensibila, pe de alta parte, creeaza o acrofaza de 30-60 grame/ora.

Adam, facand peste 1700 de masuratori la 64 de soldati - gaseste variatii mai mari de 500 de grame la 30% din masuratori si > de 1 kg la 5% din masuratori. Watson gaseste un castig ponderal premenstrual mediu de 300 de grame, care dispare in a opta zi de ciclu menstrual. Strang noteaza ca variatiile balantei de apa in organism pot duce la modificari ale greutatii de pana la 1400 de grame, fara ca acestea sa fie socotite ca patologice. Cu timpul, aceste variatii au tendinta la estompare si devin mai putin importante. De altfel, greutatea medie a populatiei are tendinta sa diminue inaintea celei de a saptea decada de viata. (Weast 1974). Trebuie, de asemenea, retinut faptul ca in conditiile in care media greutatii persoanelor in varsta este egala cu cea a persoanelor tinere, ea reprezinta, totusi, un procentaj mai mare de grasimi, raportata la o masa musculara mai atrofiata. Aceasta constatare este valabila, mai ales, pentru populatia de sex feminin. O alta explicatie a variatiilor ponderale la termen scurt se refera la componentele labile ale organismului. Astfel, tesutul adipos are o valoare de 7000 de calorii (29MJ/kg), pe cand mixtura glicogen-apa are o valoare energetica de 1000 calorii (4,2 MJ/kg). In conditii de efort mediu, la o persoana neantrenata, efort care reclama consumul de rezerve glucidice, se pot produce variatii ponderale neparalele cu efortul depus. Deci, in aceeasi parametrii de ingestie calorica si in conditii de efort mediu, greutatea corporala poate avea si variatii legate de rezervele corporale. La persoanele obeze, greutatea corporala este putin stabila. Acest lucru este important din punct de vedere clinic si trebuie cunoscut de medic. Astfel, este o constatare relativ frecventa cresterea in greutatea la inceputul unui regim restrictiv mediu, un motiv pentru care persoana obeza argumenteaza ca este rezistenta la acest regim restrictiv. Este perfect posibil de a castiga in greutate prin reducerea rezervelor energetice ale organismului. Daca 1000 calorii (4,2 MJ) au fost transferate de la tesutul adipos la componentul glicogen, pierderea tesutului adipos va fi de 143 grame de grasime plus 28 grame apa, iar castigul de glicogen va fi 250 grame plus 750 grame apa. Greutatea corporala este un factor imprecis de evaluare a obezitatii, pentru ca poate scapa din vedere factorul critic si anume prezenta prea mare a tesutului adipos la un individ. Totusi, cu exceptia unui anumit tip de atleti, cele doua circumstante - excesul ponderal si excesul de tesut adipos - apar simultan. Obiectivul principal urmarit este greutatea corporala deoarece aceasta este mai usor de masurat. Obezitatea poate fi descrisa dupa nivelul greutatii corporale, dupa nivelul grasimi corporale, dupa distributia somatica a grasimii corporale ca si dupa varsta instalarii sale. Amplitudinea greutatii se bazeaza pe varsta, inaltime si tip somatic.

Metodele de estimare a tipului somatic utilizeaza masurarea circumferintei incheieturii de la mana sau a largimii cotului dupa cum vom arata mai jos: Determinarea tipului somatic (Grant JP ,''Handbook of total parenteral nutrition'' Philadelphia 1980) inaltimea se masoara fara pantofi circumferinta incheieturii mainii se masoara imediat dupa procesul stiloid, la nivelul articulatiei mainii drepte folosim urmatoate formula: r = inaltimea (cm) / circumferinta articulatiei mainii (cm) tipul somatic este apoi evaluat dupa urmatoarele: barbati r > 10,4 - mic r = 9,6 - 10,4 mediu r < 9,6 - mare r > 11 - mic r = 10,1 - 11 mediu r < 10,1 - mare femei

b) Utilizarea tesutului gras corporal

Pentru fiecare individ, specie, rasa in orice conditii exista o relatie precisa, cu determinare plurifactoriala. Fetusul este aproape total lipsit de grasime pana la 5 luni si ajunge pana la 17% grasime in momentul nasterii, cand va ramane 24 de ore fara hrana (Vague, Fenasse 1965). Cantitatea de grasime creste apoi la sugarca sa diminue la primii pasi si sa aiba la 5 ani aceeasi parametrii ca la nastere (17-18% grasime). Tesutul adipos serveste, deci ca o rezerva energetica iar celulele adipoase constituie adevarate '' pachete'' de trigliceride, cele mai concentrate forme de energie stocabila din cate se cunosc in natura (Gordon 1970). Acumularea de grasime se poate explica prin doua mecanisme care depind de numarul de celule si tesut adipos si respectiv de gradul lor de umplere (Apfelbaum 1976; Bjorntrop 1975; Hume si Weyers, 1971).

Cand grasimile corporale cresc, continutul de grasime al tesutului adipos creste si el; totusi nivelul grasimii corporale atinge 25% din greutatea corporala, proportia de trigliceride din tesutul adipos atinge o limita de saturare de 75-82%. Costil arata ca alergatorii de maraton au adesea un tesut adipos ce reprezinta mai putin de 5%din greutatea corporala. Intr-un studiu epidemiologic amplu, Weast gaseste ca 28% din populatia pakistaneza cantareste mai putin de 70% din standardele actuale, iar 2,1% mai putin de 60%. Daca in mod normal grosimea tesutului cutanat este de aproximativ de 3 mm (numai piele), iar a tesutului adipos mai mic de 1 kg; din cauza lipsei informatiilor epidemiologice din literatura conventional, coform celei mai bune surse de informatie Guiness Book of Word Record (1972) se arata ca cel mai greu om din lume a fost un american ( Robert E Hughes) care cantarea 486 kg la o inaltime de 184 cm. Aceasta persoana avea o masa adipoasa de 360 kg. Riscurile de a fi obez apar la persoanele care au prea mult tesut adipos. Barbatii care au > 25% din masa corporala alcatuita din tesut adipos si femeile care au > 30% sunt expusi la riscuri de imbolnavire. Scaderea proportieie de tesut adipos la 15% pentru barbati si la 25 % pentru femei scade in mod proportional riscul. Femeile au nevoie de mai mult tesut adipos decat barbatii deoarece o cantitate de adipocite caracteristice sexului feminin sunt necesare functiei de reproducere. Acest tesut adipos suplimentar al femeii este inclus in calculele privin compozitia corporala. Se utilizeaza diferite metode pentru a evalua nivelul de tesut adipos al corpului. Cea mai precisa metoda este cea a cantararii corpului in submersie pentru ca tesutul gras este mai putin dens decat tesuturile nongrase. Atata timp cat grasimea pluteste, cu cat avem mai mult tesut adipos, cu atat o persoana scufundata in apa cantareste mai putin. Din pacate, aceasta metoda necesita prezenta unui tehnician instruit si mijloace speciale pentru a submersiona subiectul, deci ea este folosita ca instrument de cercetare. Metoda cea mai folosita pentru a exprima tesutul adipos este cea care utilizeaza pliul cutanat. Clinicienii folosesc calipere speciale pentru masurarea directa a stratului adipos subcutanat. Acest test care necesita cel mult 20 de minute este cel mai eficient deoarece mai mult de jumatate din tesutul gras al corpului se gaseste localizat sub piele. Clinicienii au inceput sa masoare tesutul adipos folosind impedanta electrica. Aceasta tehnica se bazeaza pe trimiterea unei unde de curent electri de joasa tensiune, nedureros inspre si de la corpul uman examinat, prin intermediul unor electrozi aplicati pe tegument. Deoarece rezistenta tesutului adipos este mai mare, cu cat avem mai multa grasime pe unitatea de inaltime, cu atat rezistenta electrica e mai mare. In cateva

minute, analizatorii de impedanta bioelectrica convertesc rezistenta electrica a corpulii uman intr-un nivel estimativ al grasimii corporale totale. Consecintele obezitatii Riscul dezvoltarii altor probleme medicale este agravat de obezitate: Tabel indicind riscul asociat cu obezitatea Risc mare Moderat Mic (1-2) Coronariene Cancer Anomalii Ovar Polichistic

(>> 3) risc (2-3) Diabet Boli Hipertensiunea Osteoartrita Tulburari respiratorii Hiperuricamia Tulburari ale somnului (Organizatia Mondiala a Sanatatii 1997) Consecintele obezitatii

hrmonale

Efectele adverse ale obezitatii:

Obezitatea reduce durata de viata. Obezitatea poate conduce la urmatoarele afectiuni: Hernie abdominala. Varice. Picior plat. Bronsite. Osteoartrite ale genunchilor, soldurilor si coloanei lombare. Poate duce la diminuarea reflexelor motorii, raspunzatoare fiind de caderile pe gheata sau pe suprafete alunecoase. Obezitatea conduce la o mare uzura si distrugere a ntregului sistem vascular si n consecinta dubleaza riscul de atac de cord sau de accident vascular cerebral. De asemenea cauzeaza daune rinichilor. Produce boli metabolice, cum ar fi: Guta. Litiaza biliara (pietre la vezica biliara). Diabet. Multe din tulburarile metabolice ale obezitatii sunt considerate a fi cauzate de acumularea de grasime viscerala, care duce la o crestere a concentratiei de acizi grasi liberi in vena porta, si, in consecinta, scaderea clearence-ului hepatic al insulinei, rezistenta la insulina, hiperinsulinemie, si hipertensiune. Aceasta secventa de evenimente duce la diabet, dislipidemie si, in final, la boala coronariana (M). Obezitatea expune la:

boli cardiovasculare (hipertensiune arteriala, infarct miocardic, hemoragie cerebrala, etc.), cancer, diabet zaharat, boli digestive (litiaza biliara, constipatie), boli articulare, varice, tulburari menstruale Reducerea la apetitul si potenta sexuala, tulburari respiratorii, guta, cresterea colesterolului si a altor grasimi in sange. obezitatea scade capacitatea de efort fizic obezitatea scade in general calitatea vietii. statistic, mortalitatea este mult mai mare in randul persoanelor care sufera de obezitate decat la populatia cu greutate corporala normala.

Obezitatea inhiba sistemul ce regleaza apetitul si pierderea greutatii Noi cercetari conduse de oamenii de stiinta de la Centrul National de Cercetari din Oregon au dus la concluzia ca obezitatea duce la inhibarea sistemului care regleaza apetitul . Rezultatele studiului ar puea duce la identificarea unor posibile

tinte ale medicamentelor folosite pentru pierderea greutatii. Studiul ofera noi informatii legate de rezistenta la leptina . Leptina este un hormon secretat de celule adipoase . Totusi , nivelele mari de hormon care se gasesc la unele persoane obeze pot duce la o rezistenta la leptina . Aceasta inseamna ca corpul nu va mai raspunde la efectele supresoare ale hormonului . Studiul a fost facut pe soareci si a implicat doua grupuri separate hranite unul cu hrana bogata in grasimi si altul cu hrana saraca in grasimi . Dupa un timp grupul cu hrana mai 'grasa' a dezvoltat simptome asemanatoare celor gasite in diabet si obezitate . Celalalt grup nu a prezentat astfel de simptome . ' Aceast studiu demonstreaza cum o portiune din creier , numita nucleul arcuat , este inhibata de cantitatea mare de leptina ' , a precizat Michael Cowley , doctor in neurostiinte . ' Prin dezvoltarea unui test special privind functionarea neuronilor ,am putut fi martori la inhibarea acestui grup de celule specializate . Celulele s-au comportat ca si cum nu ar fi fost prezenta leptina , chiar daca nivelele erau de 40 de ori mai mari decat la un animal normal . Am observat de asemenea repararea acestui sistem atunci cand soarecii au pierdut in greutate si au revenit la o dieta saraca in grasimi . ' Cercetatorii au determinat ca rezistenta la leptina a actionat pe nucleu arcuat inhiband importante functii de semnalizare ce regleaza apetitul si greutatea corporala . Intre timp alte zone care regleaza sistemul de control al greutatii au ramas intacte , ba mai mult , au devenit mai reactive , sugerand ca nucleul arcuat este cel care intervine in cazul unei deficiente de leptina . In final studiul a evidentiat ogena numita SOCS-3 implicata in deficienta de leptina . Prin actiunea unor medicamente asupra acestei gene , cercetatorii ar putea repara deficienta de leptina ajutand astfel la pierderea greutatii . Un lucru surprinzator a fost atunci cand soareci identici genetic au fost pusi la dieta bogata in grasimi , unii au devenit obezi , altii nu . O diferenta majora intre cele doua grupuri a fost activitatea genei SOCS-3 .(sursa www.sciencedaily.com) Nivelul glicemiei si obezitatea n ultimele decenii, odata cu cresterea tot mai rapida a numarului persoanelor supraponderale si obeze, s-a pus tot mai mult accentul pe determinarea cauzelor cresterii n greutate. Rezultatele unora dintre aceste cercetari au evidentiat faptul ca multe dintre lucrurile care ne fac placere, asa cum ar fi dulciurile, au o contributie majora la dezechilibrele care provoaca obezitatea. Un indicator foarte important de luat n considerare atunci cnd se stabilesc starea de sanatate a unei persoane si predispozitia acesteia pentru ngrasare este glicemia. n procesul de digestie, organismul transforma carbohidratii n glucoza, zaharul fiind principala sa componenta. Glucoza circula prin snge si este cea mai importanta sursa de energie din trupul uman. Nivelul zaharului din snge constituie glicemia, aceasta avnd efecte att asupra senzatiei de foame, ct si asupra energiei din organism. n functie de acest nivel energetic, glicemia determina soarta grasimilor din organism: daca vor fi arse, sau vor fi depozitate, aparnd astfe riscul de obezitate.

Glucoza ajunge ca sursa de energie la celule prin intermediul insulinei produse de pancreas. n functie de mncarea consumata, cantitatea de glucoza produsa prin descompunerea carbohidratilor difera. De exemplu, daca mncam produse de panificatie rezultate din cereale rafinate, care sunt lipsite de fibre, acestea sunt prelucrate rapid de organism, rezultnd o cantitate mare de glucoza, care trece n circuitul sangvin pentru a fi transportata la celule. Pancreasul va face eforturi tot mai mari sa produca insulina necesara neutralizarii glucozei. Excesul de insulina rezultat constituie un semnal pentru organism ca n interiorul sau exista deja o cantitate mare de energie disponibila, iar lipidele ( grasimea ) nu mai trebuie consumate, ci se pot depozita. Dar nu acest depozit de grasime este cel care duce la cresterea n greutate, deoarece grasimi se vor depozita mereu, indiferent ce mncam. Relevant este faptul ca excesul secretiei de insulina este urmat de o insuficienta a acestui hormon! Aceasta induce o stare de oboseala, foame si dorinta de a mnca din ce n ce mai mult, n special alimente dulci. Cednd acestei tentatii pentru dulciuri, oamenii nu nmagazineaza n corp vitamine, fibre, minerale sau antitoxidanti, ci doar se ngrasa. Solutia opririi acestui cerc vicios este limitarea consumului de zahar. Pentru a reusi acest lucru, este foarte important sa cunoastem care sunt alimentele n care se gasesc cele mai mari cantitati de zahar, indiferent de forma sub care se prezinta acesta, si sa limitam consumul acestora. n afara de zahar ca aliment propriu-zis, mai exista si alte substante zaharoase pe care oamenii le ingereaza atunci cnd consuma anumite alimente: dextoza ( zaharul strugurilor), fructoza (zaharul din fructe), lactoza (zaharul din lapte ), sau amidonul ( aflat n cantitate mare n faina si cartofi). De asemenea, bauturile consumate n mod frecvent n timpul activitatilor cotidiene, cum ar fi ceaiul, cafeaua, racoritoarele, contin cantitati nsemnate de zahar si trebuie sa le fie acordata o atentie deosebita. O persoana hotarta sa slabeasca va fi de multe ori tentata sa sara peste mese, gndindu-se ca, reducnd consumul de alimente, va avea sanse mai mici de a se ngrasa. De fapt, atunci cnd este nfometat n acest mod, organismul si va ncetini metabolismul pentru a conserva energia. Pierderea ponderala se face, n aceasta situatie, prin deshidratare, depozitul de grasime nefiind afectat. Din punctul de vedere al glicemiei, cea mai eficienta metoda de slabire este mentinerea acestui indicator la o valoare constanta. n acest sens, nu trebuie sa se renunte la nici o masa principala ( mai ales la micul dejun), iar ntre mesele pricipale este bine sa se consume gustari pe baza de fructe si legume proaspete. Adiponectina - o legatura moleculara intre diabet si obezitate Cu toate ca devine din ce n ce mai evident ca inflamatia indusa de obezitate joaca un rol important n legatura obezitate-diabetul zaharat tip 2, efectele celui mai important factor solubil cu proprietati antiinflamatoare si antidiabetice - adiponectina - nca nu este elucidat.

Cercetatorii de la Boston University au observat ca la soareci adiponectina faciliteaza captarea de catre macrofage a celulelor care sufera apoptoza. Dr. Kenneth Walsh si colegii sai au observat ca organismul soarecilor la care lipseste adiponectina nu poate sa ndeparteze n totalitate celulele apoptotice cnd acestea sunt prezente ntr-un numar mai mare. n contrast, animalele care au primit adiponectina au prezentat o captare crescuta a acestor celule. Analizele ulterioare au demonstrat ca adiponectina practic se ataseaza de celula apoptotica si constituie un "pod" ntre celula si calreticulina, o proteina de suprafata a macrofagului. Acumularea unui numar mare de celule apoptotice a reprezentat un mechanism declansator inflamator, iar mpreuna cu aparitia inflamatiei, cercetatorii au identificat si alte mecanisme antiinflamatoare ale adiponectinei. Astfel, adiponectina poate contribui la legatura dintre inflamatie si diabet, deoarece nivelurile adiponectinei sunt mai scazute la persoanele obeze.(www.medicalnewstoday.com) Gena anti-obezitate Cercetatorii au descoperit o gena anti-obezitate care pare sa fi tinut mai multe organisme sub control in timpuri de belsug, inca din antichitate. Gena, initial descoperita de alte echipe de cercetatori la muste, este activa si la viermi si soareci, conform noului raport din editia lunii sempembrie a revistei Cell Metabolism. Daca gena functioneaza in mod similar si la oameni, descoperirile ar putea reprezenta o noua arma impotriva obezitatii, conform spuselor cercetatorilor. Cercetatorii au descoperit ca animalele care nu au o copie activa a genei, cunoscuta ca Adipose (Adp), devin obeze si rezistente la insulina, in timp ce animalele care au activitate crescuta a Adp in tesutul adipos devin mai suple. Mai mult, "cantitatea" de gena pare a fi factorul care determina cat de zvelt devine un animal. "Daca am putea modifica acesta gena, oricat de putin, am putea obtine un efect benefic asupra tesutului adipos." spune Jonathan Graff, de la Facultatea de Medicina Southwestern a Universitatii Texas, observand ca oamenii devin supraponderali acumuland cate kilograme pe an. "Dupa 30 de ani, este mult." In timp ce viermii si mustele sunt studiate adesea ca modele pentru sanatatea oamenilor, acest lucru nu s-a dovedit a fi la fel de eficace in biologia tesutului adipos, spune Graff. Acest lucru se intampla deoarece, spre deosebire de mamifere, viermii si mustele isi stocheaza grasimea in celule multifunctionale, mai degraba decat in adipocite. Totusi, aceste diferente nu exclud posibilitatea ca si animalele sa poata folosi gene similare pentru a reusi sa stocheze tesutul adipos, a adaugat el.

In noul studiu, echipa lui Graff a descoperit ca viermii carora le lipseste gena Adp activa devin supra ponderale, desi par sa fie sanatoase si fertile. Cercetatorii au facut un scor pe baza datelor genetice in ceea ce priveste relationarea genelor si au descoperit o asemanare foarte mare la muste. Intr-adevar, un alt cercetator, Winifred Doane, a descoperit o linie de muste in Nigeria, in urma cu proximativ 50 de ani, care purtau o mutatie in gena lor Adp. Acestea traiau intr-un climat marcat de cicluri de foamete, in care ar fi putut sa beneficieze de o stocare eficienta a grasimii, a sugerat Doane. Pentru a explora functiile genei Adp si mai mult, Graff si colegii sai au produs o linie de muste mutante, asemanatoare mustelor pe care Doane le descoperise cu ani inainte. Ei au descoperit ca mustele mutante erau intr-adevar mai grase. Mustele care aveau o singura copie a genei mutante Adp se situau intre mustele normale si cele grase, dovada a faptului ca efectele genei sunt dependente de "doza". Tratamentele care cresteau nivelul de Adp in tesutul gras al insectelor a dus la scaderea ponderala a acestora, dovada ca gena opereaza in interiorul celulelor adipoase singura. La soarecii care prezentau gena in tesutul adipos s-a observat acelasi pattern. "Am facut astfel incat soarecii sa exprime gena Adp in tesuturile in care stocau grasimea. Ei au devenit slabi, aveau evident mai putina grasime si celulele lor adipoase erau mai mici ca dimensiuni." O micsorare a celulelor se traduce de obicei printr-o imbunatatire a functiei metabolice, mai spune el, incluzand un control mai bun al glicemiei. In timp ce stocarea grasimii este un mecanism important pentru a trece mai usor prin momete in care organismul sufera privari, "prea multa grasime in timpurile de belsug are consecinte grave." Cautarea moleculelor care stau la baza cresterii in greutate si la lipsa controlului glicemiei "a devenit o urgenta datorita cresterii recente si dramatice a ratei diabetului si obezitatii." spune Graff. Dar in lumea moderna in care oamenii au acces nelimitat la mancare, este un miracol ca nu avem inca si mai multa lume obeza, a mai adaugat el. Daca gena joaca acelasi rol si la oameni, "ar putea insemna ca Adp lucreaza foarte bine la unii." FTOGena obezitatii Recent,cercetatorii au gasit dovada clara a existentei unei gene relativ comuna in randul populatiei, care ar putea reprezenta explicatia pentru care unii oameni adauga kilograme in plus cu o mai mare usurinta fata de altii. Detalii legate de acest studiu au fost publicate in revista "Stiinta". Gena, numita FTO, a fost descoperita prin studiul unui esantion de 39000 de indizivi apartinand rasei caucaziene.

Scopul cercetarii a fost de a gasi noi metode de lupta impotriva obezitatii, o problema de sanatate actuala cu raspandire in intreaga lume. Cercetatorii britanici sustin ca gena FTO este des intalnita in randul populatiei, 63% dintre persoanele supuse studiului avand una sau doua copii ale acesteia.Andrew Hattersley,de la scoala de medicina Peninsula din Exter si Plymouth, si Mark McCarthy de la Universitatea Oxford, au afirmat ca din cele 39000 de persoane, 47% poseda o singura varianta a genei FTO, iar 16% doua variante. Ei au descoperit de asemenea ca manifestarile acestei gene incep de la varsta de 7 ani. Indivizii care poseda doua copii ale genei au o probabilitate cu 73% mai mare de a dezvolta obezitate decat persoanele care nu au nici o copie. (Conform studiului realizat acestia au in medie cu 3 kilograme mai mult decat cei cu conditii de viata asemanatoare, dar care nu au nici o copie a genei). Riscul de aparitie alobezitatii la o persoana cu o varianta unica a genei FTO este destul de redus, dar prezent. Hattersley a afirmat ca aceasta gena este implicata in controlul greutatii crescand predispozitia oamenilor ce o poseda de a se ingrasa, fara a mari aportul alimentar. Cercetarile sunt inca la inceput si nu se cunoaste exact mecanismul de actiune prin care gena determina cresterea in greutate. Cert este ca aparitia ei in genom se datoreaza unei mutatii punctiforme la nivelul ADN-ului. De asemenea se pare ca gena FTO influenteaza indirect si aparitia diabetului de tip 2 si a bolilor cardio-vasculare. Leptina, proteina produsa de gena FTO, actioneaza ca un semnal ce sesizeaza centrul satietati de ingestia suficienta a alimentelor. Studiile arata ca nivelul crescut al leptinei in sange se asociaza cu sindromul de rezistenta la insulina. Acesta determina hipertensiune arteriala, un nivel scazut al colesterolului HDL si un exces de insulina. Toate acestea cresc considerabil riscul aparitiei unei boli cardiace. Totusi,in principal, aceasta gena este implicata in aparitia obezitatii.Cercetatorii au subliniat faptul ca ea nu este singura responsabila de amploarea pe care a capatat-o in ultimele decenii obezitatea. Regimul de viata neadecvat, lipsa exercitiilor fizice si alimentatia necorespunzatoare au un rol esential. http://www.nlm.nih.gov/medlineplus Legatura dintre obezitate si un virus comun Oamenii de stiinta cred ca un virus ar putea juca un rol n obezitate, crescnd posibilitatea ca medicamentele sa fie utilizate n tratarea afectiunii. O echipa de la

Centrul Pennington din Statele Unite a descoperit n cursul unor teste de laborator ca un virus comun ar putea determina transformarea celulelor stem n celule adipoase. Cercetatorii au aratat n cadrul congresului Societatii Americane de Chimie ca un tratament anti-viral este posibil. nsa experti britanici spun ca ideea obezitatii ca boala infectioasa este putin credibila. Proprietatile adenovirusului 36, cunoscut de multa vreme ca responsabil pentru raceli si infectii oculare, sunt cercetate de mai multi ani, iar studiile pe animale sugereaza ca ar putea fi responsabil de depozitele de celule grase. Ideea ca un virus ar putea fi un factor n unele cazuri de obezitate nu a obtinut sprijin larg, multi insistnd ca greutatea poate fi explicata mult mai simplu printr-o alimentatie necorespunzatoare si lipsa exercitiului fizic. Echipa de cercetatori de la Pennington a folosit celule umane stem n experimentele de laborator. Celulele stem sunt celule umane care au capacitatea de a se diferentia n toate cele peste 200 de tipuri celulare ale omului, iar cercetatorii au dezlegat treptat secretele felului n care se transforma pentru a face noi tesuturi. Oamenii de stiinta au extras celule stem din tesutul adipos extirpat la operatiile de liposuctie si au expus o parte dintre ele la adenovirusul 36. Dupa ce au fost lasate timp de o saptamna, celulele expuse la virus s-au transformat n celule adipoase, n vreme ce celulele lasate sa creasca n absenta virusului, nu. Speranta gasirii unui tratament n vreme ca oamenii de stiinta spun ca nu sunt siguri cum poate provoca virusul obezitatea la oameni, ei cred ca au gasit o gena care determina acumularea de grasime la animale. Doctorul Magdalena Pasarica, cea care a condus studiul, a declarat ca: "nu spunem ca virusul este cauza exclusiva a obezitatii, dar cercetarea rentareste ideea ca unele cazuri de obezitate sunt legate de aparitia unor infectii virale." "Nu toti oamenii infectati vor ajunge obezi - vom dori sa identificam factorii care predispun anumite persoane si n fine sa gasim un tratament." Nu toata lumea este convinsa. Doctorul Colin Waine, de la organizatia britanica National Obesity Forum, spune ca desi este interesant mai multe masuri practice reprezinta cea mai buna cale n rezolvarea epidemie de care sufera Occidentul.

"Este foarte simplu. Cnd consumam mai mult dect folosim, crestem n greutate." Doctorul Nick Finer, de la Centrul de Cercetari n Domeniul Obezitatii, spune ca ideea unei cauze infectioase a obezitatii este greu de acceptat naintea unor explicatii mai convingatoare. "Nu vad cum poate asta explica epidemia cu care ne confruntam", mai spun el. Oamenii de Stiinta de la Centrul de cercetari biomedicale Pennington din cadrul Sistemului Universitar de Stat Louisiana, condusi de cercetatoarea romana Magdalena Pasarica, au descoperit ca una dintre cauzele obezitatii este virusul adenovirus-36, sau Ad-36, informeaza Reuters. Magdalena Pasarica a povestit pentru Cotidianul ca multor oameni nu le vine sa creada ca obezitatea ar putea fi provocata de un virus. "Desigur, alimentatia in exces provoaca o crestere in greutate. Nu ne indoim de acest lucru. Dar acesta este un adevar partial", spune cercetatoarea, adaugind ca obezitatea poate avea si cauze genetice si poate fi provocata, de asemenea, de infectii sau de virusuri. "Existenta unui vaccin nu se preconizeaza prea repede, o sa dureze pina cind va fi produs, pentru ca trebuie stabilita o cauzalitate clara. Mai avem nevoie, probabil, de 510 ani, depinde in ce ritm evolueaza cercetarile", a explicat pentru Cotidianul cercetatoarea. "Nu vorbim despre prevenirea tuturor tipurilor de obezitate, ci despre cea provocata de acest virus", a declarat si Nikhil Dhurandhar, unul dintre profesorii echipei de cercetare. Profesorul Magdalena Pasarica a obtinut celule susa adulte din tesuturi adipoase prelevate de la persoane care au suferit operatii de liposuctie. Jumatate dintre celulelesusa au fost expuse virusului Ad-36. Dupa o saptamina, majoritatea celulelor infectate s-au dezvoltat in celule adipoase, in timp ce celulele neinfectate nu au suferit modificari. Obezitatea este un subiect intens cercetat in prezent, mai ales datorita statisticilor ingrijoratoare: la nivel mondial, aproximativ 400 de milioane de persoane sufera de obezitate, dintre care 20 de milioane sint copii cu virsta sub 5 ani. Virusul respectiv, denumit Ad-36, face parte din familia adenovirusurilor. Potrivit studiului publicat anul trecut de International Journal of Obesity, 30 la suta din cei 500 de subiecti testati prezentand semne de obezitate dezvoltasera anticorpi impotriva Ad36, ceea ce inseamna ca fusesera infectati cu acest virus. Cum actioneaza virusul? In procesul de maturare al celulelor stem, celulele "mama" din intregul organism, adenovirusul 36 provoaca o mutatie care determina transformarea acestora in celule adipoase modificate care retin mai multa grasime. Rezultatul? Celule adipoase mai multe si mai mari! Vestea buna este ca nu toata lumea care intra in contact cu virusul

devine obeza. Cauza pentru care virusul actioneaza diferit de la o persoana la cealalta este inca necunoscuta. Desigur, virusul nu este singurul responsabil de aparitia obezitatii, dar data fiind existenta acestuia, se pot gasi mai usor tratamente pentru obezitate. Exista 50 de subtipuri de adenovirus. Impotriva unora exista vacciunuri, insa niciunul nu previne infectia cu ad-36. In plus, se pare ca si subtipul 37 de adenovirus ar avea aceleasi efecte ca adPROGNOSTIC SI TRATAMENT Prognosticul obezitatii este nefavorabil; fara tratament, obezitatea progreseaza. Cu cele mai multe tipuri de tratament se poate obtine scaderea in greutate, dar cele mai multe persoane revin la greutatea de dinaintea tratamentului in 5 ani. In ultimii ani, scopurile si metodele de tratament ale obezitatii s-au schimbat radical datorita a doua descoperiri. Prima este aceea ca o scadere modesta a greutatii corporale, 10% sau poate chiar 5% din greutatea intiala este suficienta pentru a controla sau cel putin pentru a imbunatati cele mai multe complicatii ale tratamentului. In cele mai multe cazuri, greutatea ideala este greu de atins si, chiar si atunci cand este atinsa este foarte rar mentinuta. ''Solutia 10%'' a devenit un scop al celor mai multe programen de tratament. A doua descoperire, derivata din slaba mentinere a greutatii corporale in timpul tratamentului, este mutarea de la un scop de scadere ponderala la unul de control al greutatii, ducand la greutatea optima posibil de atins in contextul general al sanatatii. Avantajele scaderii ponderale Avantajele ale scaderii ponderale (10 % fata de greutatea initiala) Mortalitate 20 - 25% scadere in mortalitate 30 - 40% scadere a cazurilor de deces provocat de diabet 40 - 50% scadere a cazurilor de deces in urma cancerului (obezitatea fiind un factor de risc) Presinea Arteriala scadere cu 10mm Hg a presiunii sistolice scadere cu 20mm Hg a presiunii diastolice Angina simptome reduse cu 90%

33% crestere a tolerantei la efort Diabetul reducrea riscului de diabet cu mai mult de 50% scadere cu 30 - 50% a glicemiei a'jeun scadere cu 15% a HBAI Strategii de tratament Este foarte important sa fie stabilite si intelese mecanismele care au dus la obezitate. De aceea controlul greutatii incepe printr-un examen medical complet care include o anamneza amanuntita legata de obiceiurile alimentare, stilul de viata (pentru a putea determina necesarul caloric), examen clinic general, determinarea IMC (indice de masa corporala = raportul dintre greutatea actuala si talia la patrat) care permite incadrarea intr-un anumit grad de obezitate, identificarea oricarei afectiuni care ar putea determina cresterea in greutate si a oricaror afectiuni care ar putea reprezenta complicatii ale obezitatii si nu in ultimul rand identificarea factorilor emotionali care ar putea de asemenea determina cresterea in greutate sau ar putea scadea sansele de succes in ceea ce priveste controlul greutatii. Trebuie avut in vedere ca intotdeauna exista anumite mecanisme psihologice care stau la baza unor obiceiuri alimentare nesanatoase, care trebuie demontate . Pentru eliminarea obezitatii exista o strategie de tratament bine stabilita, care se aplica in functie de particularitatile fiecarui caz. Primul pas consta in evaluarea istoriei medicale a fiecarui pacient, tratamente deja incercate, obiceiuri alimentare, profile psihologice si de comportament, influente profesionale si familiale. Urmatorul pas consta in stabilirea unui program alimentar combinat cu exercitii fizice, daca e cazul, la prescrierea unei medicatii ajutatoare, chirurgia gastrica fiind o optiune in functie de decizia medicului curant. Ce este necesar sa se inteleaga de la inceput este faptul ca indiferent de forma de tratament aleasa, aceasta trebuie aplicata pe o perioada cat mai lunga de timp. Acest lucru este in general greu de acceptat de pacientii obezi, care sunt disperati sa gaseasca un tratament miracol. Eficacitatea tratamentului de lunga durata este de fapt singura garantie a succesului. Programele de control al greutatii pot fi impartite in trei categorii majore: Programele de realizat individual sunt de baza pentru cei mai multi obezi care cauta un ajutor. Doctorul poate sa ajute pacientul obez in familiarizarea cu aceste programe. Poate include grupuri de ajutor reciproc, cum ar fi Anonimii Gurmanzi, programe ale comunitatii la locul de munca; carti si articole de specialitate; produse de dieta, cum ar fi formulele de schimbare a meniurilor. Programele neclinice sunt programe comerciale, cu o strucura creata de compania care le-a generat si cu intalniri saptamanale coduse de diferite persoane competente, la care se adauga materiale de instruire in colaborare cu profesionistii in probleme de sanatate. Eficacitatea lor este greu de evaluat pentru ca se publica foarte putine

statistici si foarte multe persoane le abandoneaza. Doctorii isi pot ajuta pacientii in selectionarea programelor de dieta cu putine grasimi sau in cresterea activitatii fizice. Programele clinice sunt oferite de profesionosti in probleme de sanatate de obicei ca parte a programelor comerciale de scadere in greutate, dar si ca practica privata individuala sau de grup. Programele de control al greutatii utilizeza patru elemente: sfatul de dieta si nutritional terapia compartamentala medicamentele

- chirurgia Dietoterapia este prima componenta a tratamentului pacientului obez. Elaborarea unui program nutritional se bazeaza pe faptul ca fiecare individ este unic (bagaj genetic, istorie medicala, mod general de viata) si de aceea dieta trebuie personalizata in asa fel incat sa se furnizeze alimente sanatoase, variate, echilibrate nutritional in functie de nevoile fiecarui pacient. O dieta echilibrata ar trebui sa acopere urmatoarele cerinte nutritionale: 12-15% proteine, 30-35% lipide si 50-55% glucide (carbohidrati). Atunci cand pierderea ponderala este impusa, aportul caloric este redus, iar tipul alimentelor si frecventa meselor sunt principala preocupare pentru a obtine efecte durabile in timp. Glucidele consumate trebuie sa fie in majoritate complexe, iar aportul celor simple trebuie redus cat mai mult cu putinta. Glucidele trebuie sa reprezinte cel putin o jumatate din aportul total de trofine (substante alimentare) intr-o zi, intrucat ele furnizeaza energie pentru desfasurarea activitatilor fizice si de asemenea calmeaza senzatia de foame. Caloriile provenite din glucide complexe sunt in general catabolizate, consumate si nu se vor depune in rezerve de grasime. Lipidele sau grasimile sunt o sursa majora de energie pentru organismul uman, insa nu e singura si, in plus, o cantitate prea mare de grasimi (35%) in dieta este daunatoare, datorita cresterii riscului de hipercolesterolemie. Sistemul circulator este cel mai afectat, deoarece nivelul crescut al colesterolului contribuie la cresterea incidentei accidentelor vasculare si a numarului de infarcturi cardiace. Atunci cand nivelul colesterolului creste peste limita normala si pentru perioade indelungate, acesta se depune pe peretii interiori ai arterelor si reduce sau blocheaza circulatia sanguina. Organele care primesc sange de la aceste artere au de suferit, deoarece nu primesc suficient oxigen si nutrienti, cat ar avea nevoie. De exemplu, atunci cand circulatia cerebrala este blocata, se produc accidentele cerebrale. Colesterolul provine din doua surse: cel mai mult se produce in ficat, prin transformarea diversilor nutrienti, in special grasimi saturate. Din moment ce toate animalele isi produc propriul colesterol, cealalta parte din colesterolul uman provine direct din consumul produselor animaliere. Acest colesterol este absorbit in intestin si se adauga la cel produs de ficat. Este cunoscut faptul ca o dieta bogata in grasimi saturate conduce la cresterea productiei de colesterol din organism. Asadar, prin reducerea cantitatii de

grasimi din dieta se poate mentine nivelul colesterolului sanguin total in limite normale. Grasimile din dieta ar trebui sa provina din: carne de pui sau de curcan, peste, lactate degresate partial, ulei de masline sau alune si seminte crude. Proteinele pot fi consumate in proportie de maxim 15% din ratia zilnica de trofine. Este recomandat sa se consume atat proteine din surse vegetale, cat si animale. Proteinele animale se gasesc in carne si produse din carne, peste, oua si lactate. Legumele uscate sunt bogate in proteine, la fel cerealele si painea. Necesarul de fibre, care este de circa 30-40 g/zi, este furnizat de legume, fructe si cereale. Fiecare masa ar trebuie sa contina un fruct si o leguma proaspata. Lichidele consumate trebuie sa aduca minim 1,5 litri de apa pe zi iar apa este singurul lichid cu adevarat necesar pentru organismul nostru. Odata stabilite tipul si cantitatea alimentelor, este necesara schimbarea obiceiurilor alimentare avute anterior. Astfel gustarile cvasi-permanente, cantitatile excesive de lipide si volumul prea mare de alimente consumate in timpul meselor principalele vor disparea din noul mod de viata al pacientului obez. Sunt recomandate trei mese pe zi si cate o gustare intre mese; este foarte important ca fiecare masa sa se desfasoare intr-o atmosfera relaxata, pozitiva, fara graba. Indicatiile precise si la obiect in legatura cu regulile de alegere a alimentelor si cantitatile optime, vor fi determinate de particularitatile fiecarui individ. Terapia comportamentala se bazeaza pe analiza comportamentului care considera ca acesta, antecedentele si consecintele lui trebuie schimbate. Primul comportament care trebuie schimbat este modul de a manca, accentul punandu-se pe incetinirea ritmului in care se mananca. Apoi urmeaza efortul de a modifica antecedentele, prin evitarea efectuarii cumparaturilor in perioadele in care persoana respectiva este infometata sau rpin indepartarea alimentelor foarte bogate in calorii aflate la indemana in casa. Educatia nutritionala, terapia cognitiva (in special pentru a preveni recaderile) si masurile de crestere a activitatii fizice au importanta majora in aceste programe. In afara scaderii aportului de calorii, un rol important in tratamentul obezitatii il are cresterea consumului de calorii: sportul - sedentarismul jucand un rol important in aparitia acestei afectiuni. Exercitiul fizic contribuie la diminuarea tesutului adipos prin cresterea capacitatii sistemului muscular de a utiliza grasimea in scopuri energetice. Activitatea fizica moderata, zilnica, duce la mentinerea unui tonus muscular bun si a unui consum energetic sporit. In plus, respiratia, circulatia generala si in special cea venoasa si limfatica sunt ameliorate. La toate acestea se adauga si efectul psihologic pozitiv. Aerobicul ofera cele mai bune conditii pentru arderea grasimilor. De asemenea, un bun efect il au plimbarile, joggingul, dansul, inotul, mersul pe bicicleta. Tipul de efort si intensitatea acestuia se face de asemenea la recomandarea medicului specialist, in functie de prezenta sau nu a patologiei asociate. Strategia slabirii in greutate se bazeaza pe succesiunea ciclurilor "slabire - mentinere", care cuprind: a) perioade de slabire propriu-zisa (de 1 - 3 luni) in care greutatea scade cu 3 - 8 kg prin

dieta hipocalorica, exercitiu fizic, terapie comportamentala si eventual medicatie b) mentinerea efectului 2 - 6 luni prin exercitiu fizic, terapie comportamentala, dieta si eventual medicatie Un rol important insa trebuie sa-l aiba profilaxia obezitatii, avand in vedere faptul ca > 40% dintre obezii adulti au fost obezi si in copilarie. Spre deosebire de obezitatea survenita la maturitate, care se datoreaza cresterii volumului celulelor adipoase (hipertrofie), obezitatea survenita la copil se datoreaza unui numar crescut de celule adipoase ( hiperplazie), fiind astfel foarte greu de tratat ( numarul de celule ramane permanent acelasi, fixat din perioada copilariei). Medicamente: multiplele beneficii ale unei modeste scaderi in greutate si dificultatea mentinerii noii greutati au readus interesul pentru farmacoterapia obezitatii, in special de cand noile medicamente nu mai creeaza dependenta. Totusi recenta descoperire a unei valvulopatii foarte frecvente la pacientii care au fost tratati cu Fenfluramina singura sau in combinatie cu Fenteramina (de obicei denumita fen-phen) au scazut interesul pentru tratamentul medicamentos al obezitatii. Fenfluramina nu se mai utilizeaza, fiind aprobata ca suprimant al apetitului Sibutramina. Tratamentul chirurgical: pentru persoanele cu obezitate importanta (IMC > 40) si pentru cei cu obezitate mai putin importanta dar cu complicatii potential fatale, tratamentul chirurgical este de electie . Acesta duce la o pierdere mare a greutatii, care de obicei se mentine >5 ani. Cele mai frecvente operatii, gastropatia verticala si by-pass gastric- reduc radical volumul stomacului prin crearea unui buzunar gastric mai mic de 25 ml. Scaderea ponderala dupa tratamentul chirurgical este rapida la inceput si scade treptat in urmatorii 2 ani. Este direct proportioanala cu gradul obezitatii si de obicei variaza intre 40 si 60 kg. Scaderea ponderala este insotita de o marcata diminuare a complicatiilor medicale si de o imbunatatire a dispozitiei, autoevaluarii, a imaginii corporale, a nivelului de activitate, a eficientei interpersonala si vocationale. Gastrectomia verticala Un studiu publicat recent in revista medicala Endoscopia chirurgicala arata ca gastrectomia verticala este o optiune mai buna in anumite circumstante, comparata cu alte proceduri laparoscopice. Studiul a fost condus de dr. Crystine M. Lee, dr. Paul T. Cirangle si dr Gregg H. Jossart, de la Centrul Medical California Pacific din San Francisco. Studiul a fost condus de dr. Crystine M. Lee, dr. Paul T. Cirangle si dr Gregg H. Jossart, de la Centrul Medical California Pacific din San Francisco. Au fost analizati 216 pacienti carora li s-a facut gastrectomie verticala, cunoscuta si ca gastrectomie 'in maneca'. Varsta medie a pacientilor este de 44,7 ani, iar 173 dintre pacienti (adica 80%) erau femei. Rezultatele studiului indica faptul ca scaderea in greutate in cazul unei gastrectomii verticale este mai mare comparativ cu bypass-ul gastric cu contact duodenal. Avantajul gastrectomiei verticale este faptul ca nu prezinta aceeasi provocare chirurgicala si nici o rata a mortalitatii atat de mare, care a fost raportata in 32% din cazurile de sunt duodenal. In plus, gastrectomia duodenala dureaza mai putin timp, iar recuperarea

postoperatorie este mai rapida, de numai 1,9 zile, fata de 3,2 zile in cazul altor tipuri de gastrectomii. Dr. Gregg Jossart, unul dintre coautorii studiului si chirurg la Laparoscopic Associates in San Francisco, a subliniat ca descoperirile initiale sunt incurajatoare, desi este nevoie de mai multa munca de cercetare. "Gastrectomia verticala este o solutie rezonabila la problemele de super-obezitate. Poate fi facuta laparoscopic, chiar si la pacientii care cantaresc peste 230 kg. Restrictia gastrica poate produce la acesti pacienti o scadere in greutate de mai mult de 100 kg, ducand astfel la imbunatatirea starii pacientului si la rezolutie asociata problemelor medicale cum ar fi diabetul si apneea nocturna." CONCLUZII: Regimul alimentar va fi hipocaloric, adaptat la necesarul caloric in functie de activitatea care este desfasurata (1200 - 1300 cal/zi in conditii de efort normal sau mai mic in conditii de repaus) cu un aport echilibrat de proteine (1,2 - 1,5 g/kg/zi) importante pentru lor plastic, pentru stimularea ritmului metabolic si in mentinerea imunitatii, de lipide (40 50 g/zi ) cu asigurarea acizilor grasi esentiali (grasimi vegetale) si de glucide , in cantitate mica (120 - 150 g/zi) provenite in special din fructe si legume. Mesele trebuie sa fie 5 -6 pe zi, in cantitati echilibrate, evitandu-se mesele copioase, dar si perioadele de "infometare".Se considera ca nici un regim in tratamentul obezitatii, nu poate fi eficient daca nu se inlatura cu desavarsire zaharul si dulciurile concentrate si daca nu se limiteaza cu strictete fainoasele si painea. Aportul de lichide trebuie sa fie de 1 - 1,5 l/zi (mai crescut in zilele de vara) , cu un consum limitat de sare, eliminandu-se alcoolul din alimentatie (alcoolul ingrasa!) si respectand intocmai cantitatile de alimente recomandate de medicul specialist. Dieta va fi personalizata, adaptata la posibilitatile pacientului si apropiata de obiceiurile sale alimentare. Este important ca orice cura de slabire sa fie coordonata de un medic specialist, orice tentativa radicala prin post absolut sau cu un aport extrem de mic de calorii, fiind extrem de riscant daca nu se face sub supravegherea medicului. Se recomanda o slabire treptata: 2 - 4 kg/luna. Studiile clinice arata ca si o scadere cu doar 5% a greutatii, poate micsora semnificativ riscul de imbolnavire sau severitatea unor boli ca diabetul, cele de inima sau hipertensiunea. In timp, dieta trebuie sa devina un regim echilibrat, inteles si acceptat de bolnav, care sa poata fi mentinut timp indelungat. In afara scaderii aportului de calorii, un rol important in tratamentul obezitatii il are cresterea consumului de calorii: sportul - sedentarismul jucand un rol important in aparitia acestei afectiuni. Exercitiul fizic contribuie la diminuarea tesutului adipos prin cresterea capacitatii sistemului muscular de a utiliza grasimea in scopuri energetice. Activitatea fizica moderata, zilnica, duce la mentinerea unui tonus muscular bun si a unui consum energetic sporit. In plus, respiratia, circulatia generala si in special cea venoasa si limfatica sunt ameliorate. La toate acestea se adauga si efectul psihologic pozitiv. Aerobicul ofera cele mai bune conditii pentru arderea grasimilor. De asemenea, un bun

efect il au plimbarile, joggingul, dansul, inotul, mersul pe bicicleta. Tipul de efort si intensitatea acestuia se face de asemenea la recomandarea medicului specialist, in functie de prezenta sau nu a patologiei asociate. De asemenea masajul impiedica hipotonia tisulara ce duce la incretirea pielii si la un aspect exterior inestetic. Strategia slabirii in greutate se bazeaza pe succesiunea ciclurilor "slabire - mentinere", care cuprind: a) perioade de slabire propriu-zisa (de 1 - 3 luni) in care greutatea scade cu 3 - 8 kg prin dieta hipocalorica, exercitiu fizic, terapie comportamentala si eventual medicatie b) mentinerea efectului 2 - 6 luni prin exercitiu fizic, terapie comportamentala, dieta si eventual medicatie Un rol important insa trebuie sa-l aiba profilaxia obezitatii, avand in vedere faptul ca > 40% dintre obezii adulti au fost obezi si in copilarie. Spre deosebire de obezitatea survenita la maturitate, care se datoreaza cresterii volumului celulelor adipoase (hipertrofie), obezitatea survenita la copil se datoreaza unui numar crescut de celule adipoase ( hiperplazie), fiind astfel foarte greu de tratat ( numarul de celule ramane permanent acelasi, fixat din perioada copilariei). Obezitatea este o problema reala pentru multi oameni. Rezolvarea acestei probleme inseamna rezolvarea unei probleme de sanatate importante, cu repercursiuni asupra propriei imagini, cu un efect pozitiv asupra increderii de sine, permitand un stil de viata mai dinamic. Nu este un drum usor, dar prin constientizarea problemei, cu vointa si cu un program bine stabilit si urmarit, obiectivele pot fi atinse. Scopul nu este doar de a slabi, ci si de a mentine mai apoi greutatea in limitele normale, uneori aceasta fiind partea cea mai dificila. Dr.MD.Richard Atkinson de la Universitatea din Wisconsin a dovedit ca infectia adenovirus (AD36) stimuleaza cresterea tesutului adipos cauza la o treime dintre obezi, adenovirusul este responsabil pentru raceala, gripa 1.Vitamine Minerale+Coenzima Q10 contine Vitamina C 200 % pentru prevenirea gripei. 2.Relatia intre obezitate si longevitate La obezitate se recomanda: - Consum ponderat 3. De cinci ori pe zi fructe (Ananas) si legume (Five Daily) Joseph Bass, Ph.D.Specialist in genetica moleculara de reglare a greutatii corporale, consum alimentar si metabolizm indica un echilibru cronobiologic alimentar, in revista Science 21 Apr.2005: Obezitatea si sindromul metabolic prin dereglarea ceasului biologic intern Echilibru cronobiologic alimentar

5. Somn putin o cale de obezitate si sindrom metabolic 6. In studiu s-a constatat: pacienti cu obezitate dorm mai putin fata de persoanele cu indexul masei corporale BMI normal La barbati cine are indexul masei corporale BMI mai mare de 30 kg/m 2(Biomarker de sindrom metabolic) si o circumferinta abdominala mai mare de 102 cm este afectat grav. La femei riscul creste deja la o circumferinta abdominala de 88 cm este afectat grav de a primi boli metabolice: diabet zaharat tip 2, afectiuni cardiovasculare si accident vascular cerebral, recomandabil: Vitamina E Forte 400 UI. Cu 4 ore de sport, pe saptamina si un consum zilnic mai mic de 30 % de acizi grasi, dintre care acizi grasi saturati mai putin de 10 % si 15 g/1000kcal-fibra dietetica (dietary fiber), Reducerea de masa corporala cu 10 kg reduce cu 3% Hemoglobina glicozilata HbA1 Reducerea de: Hemoglobina glicozilata HbA1c Tesutul adipos secreta: Citokine (Mediatori inflamatorii), un factor implicat in procesul de ateroscleroza ca factor de agregare plachetara, factor regulator al tensiunii si factor regulator al metabolizmului cu hormonul: Adiponectina un factor protector cardiovascular si un biomarker de risc. Cu aparatul de masura a greutatii corporale si circumferinta abdominala se constata riscul bolilor metabolice: diabet zaharat tip 2, afectiuni cardiovasculare si accident vascular cerebral, recomandabil: Vitamina E Forte 400 UI. Reducerea prudenta si rationala a greutatii corporale cu supraveghere medicala - Cura de slabire cu reducerea de calorii dupa: Dr. Roy Walford - Reducerea de calorii (1000-1500 kcal) si adaus de suplimente nutritive: Vitamine Minerale+Q10 - Cura de slabire dupa: Dr. MD. Atkins R. cu proteine vegetale fara colesterol ca Spirulina Bio care contine 67 % proteine vegetale de inalta valoare biologica. Fitness Vitalitate

Se 20 30 min. pe zi, de 2-3 mersul cu bicicleta, inot sau alte sporturi usoare.

ori

pe

recomanda: saptamina joging,

Fitness permanent pentru reducerea greutatii corporale in combinatie cu dieta: 11. Dieta Cambridge 12. Dieta cu specific mediteranean Dieta cu Spirulina proteine vegetale, cu inalta valoare biologica (Spirulina 67 %), - Reduceti hidratii de carbon-monozaharidele (zaharul, glucoza-index glicemic 100), si adaugati cu: - Suplimente nutritive: Vitamine, Minerale, Oligoelemente (150% RDA) + Vitamina C 200 % + Coenzima Q10 - 5mg - Folositi Coenzima Q10 30 mg pentru ridicarea energiei celulare cit si protectia inimii, - Alegeti hidratii de carbon-dizaharidele fructoza, sau cel mai bine, Hidratii de carbon-dizaharide: Fructoza - Hidratii de carbon-polizaharide Spirulina, Muesli (Fulgi de ovaz, Fulgi de porumb, + 20% Fructe exotice: Banane, Ananas, Papaya, Zmochine, Curmale, Nuca de Cocos). - Hidratii de carbon-polizaharidele (muesli) sint digerate si absorbite incet, cresterea nivelului de glucoza este treptata si nu se ajunge la hipoglicemie. 13. Efectul muesli si a suplimentelor nutritive la micul dejun. Rolul hidratilor de carbon-monozaharide in apetit. 15. Sursa de fibra absoarbe grasimile. 16. Spirulina moduleaza apetitul datorita continutului de proteine 67% care eliberareaza substanta ciclica AMP si extractul de ceai verde stimuleaza termogeneza in obezitate, prin administrarea cu 30 min. inainte de masa - Cercetatori de la Institutul Francez INSERM au publicat in revista "Cell Metabolism " au explicat cum proteinele reduce apetitul, si foamea. - Cercetatorii Francezi au constatat o alimentatie bogata in proteine, da semnalul activitatii genetice de crestere a glucozei pe care ficatul trimete semnalul catre cerebral de stopare alimentara. - Cecetatorul Gilles Mithieux presupune eliberarea substanzei ciclice AMP care activeaza gena de producere a glucozei. 17. Ceai Verde cu continutul de catechine stimuleaza termogeneza in obezitate prin inhibarea enzimei catecol-o-metiltransferaza (COMT).

Un studiu stiintific cu Christian Roberts de la Universitatea din California arata ca in numai trei saptamini se inbunatateste valorile sanatatii, la 31 de barbati cu obezitate severa: Majoritatea obezilor sufera de sindrom metabolic, hipertensiune arteriala, valorile de colesterol inalte, dezechilibru glucozic, creste numarul de cazuri cu diabet tib 2. - Schimbarea regimului alimentar, reducere calorica, cu fibre dietetice, program sportiv de 45 min. - 60 min. - La ateroscleroza regimul alimentar si programul sportiv trebuie prelun ANEXE Pentru a masura supraponderalitatea si obezitatea putem folosi un indicator IMC (Indexul Masei Corporale) sau BMI (Body Mass Index) care se calculeaza astfel: masa BMI(kg/m ) = (kg)
2

corporala

inaltime2 (m2) Valorile acceptate international ale indicatorului BMI sunt: sub-ponderal normal supra-ponderal obezitate obezitate extrema Alimentul (100g) Lapte de vaca integral Lapte de vaca normalizat Lapte smantanit Lapte de bivolita < 18.5 18.5 - 24.9 25 - 29.9 30 -39.9 > 40 Proteine 3.5 Lipide 3.5 Glucide Calorii 4.5 65

Lapte si preparate din lapte

3.5

1.7

4.9

50

3.5 5.0

0.1 8.0

5.0 5.2

36 116

Lapte de oaie Lapte de capra Lapte batut de vaca Chefir Sana Iaurt Lapte praf Branza grasa de vaca Branza dietetica de vaca Branza de burduf Telemea de oaie Telemea de vaca Cascaval Dobrogea Cascaval Penteleu Branza de Olanda Branza topita

6.0 3.5 3.2

7.5 3.7 2.9

4.6 4.5 5.5

113 67 63

4.0 3.5 3.2 27.0 13.0

2.8 3.6 2.6 24.0 9.0

1.0 1.0 1.0 10.0 4.5

59 64 54 498 155

18.0

4.0

90

27.4 18.9 19.4 28.6 26.0 31.4 7.0

27.4 24.0 20.4 32.4 19.0 25.4 36.0

9.5 1.0 1.0 1.0 1.0 0.2 0.9

360 305 373 423 283 365 366

Carne si preparate din carne Alimentul (100g) Carne de vaca slaba Carne de vaca semigrasa Carne de vaca grasa Carne de porc slaba Carne de porc semigrasa Carne de porc grasa Carne de oaie Carne de miel Carne de gaina Carne de pui Proteine 20.4 17.0 12.0 20.4 16.0 15.0 17.0 18.0 21.0 20.1 Lipide 2.2 7.0 24.5 6.3 24.7 30.0 12.0 20.0 6.0 10.2 Glucide 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Calorii 104 134 277 142 295 340 131 260 142 177

Carne de curca Carne de gasca Carne de rata Carne de iepure Creier Ficat Inima Parizer, Cremwurst, polonez Salam Sibiu Salam de vara Caltabos alb Toba Leberwurst Pateu de ficat Carnati de casa Carnati trandafir, cabanos Sunca presata Muschi tiganesc Conserva de porc in suc propriu Conserva de vita in suc propriu

24.5 18.4 19.6 22.0 10.5 19.7 17.0 13.0 26.5 20.0 18.2 23.0 16.8 19.6 18.0 19.4 24.9 21.6 20.5 21.6

8.5 20.0 6.0 1.0 9.0 3.0 4.0 26.0 43.1 17.0 19.7 22.0 30.1 19.5 26.9 31.73 20.7 26.3 14.9 8.6

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

179 261 136 100 127 109 107 295 579 312 258 200 349 261 321 374 294 333 223 168

Peste si preparate din peste Alimentul (100g) Crap Crap de elesteu Salau Stiuca Somn Scrumbii de Dunare Calcan Morun Nisetru Stavrid de Marea Neagra Cod Hering Macrou Stavrid Rasol de stiuca Rasol de salau Rasol de macrou cu legume Proteine 18.9 16.0 19.4 19.1 16.8 14.2 17.0 17.5 18.5 16.6 19.0 18.0 22.0 21.0 16.0 17.1 9.6 Lipide 2.8 10.1 0.4 0.4 18.8 25.9 2.0 4.7 17.3 5.1 1.0 10.0 10.0 3.0 0.9 1.2 3.4 Glucide 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3.4 Calorii 104 160 83 82 244 299 88 115 237 115 87 167 183 114 74 88 88

Conserve din peste Alimentul(100g) PROTEINE Crap in sos tomat 10.6 Stiuca in sos tomat 11.7 Caras in sos tomat 11.5 Babusca in sos tomat 11.1 Cod in sos tomat 14.9 Hering in sos tomat 16.2 Macrou in sos tomat 14.5 Stavrid in sos tomat 15.5 Ghiveci de stiuca 9.7 Ghiveci de platica 10.2 Ghiveci de macrou 10.2 Ghiveci de stavrid 11.0 Scrumbie de Dunare in 12.4 ulei File de macrou in ulei 16.2 Heringi in ulei 13.7 Semiconserve din peste ALIMENTUL(100g) File de sardina in ulei Sardela tip LissaStavrid Chilca in sos picant Sardeluta in sos picant Icre de crap Icre de stiuca Icre negre (caviar) Icre de Manciuria Oua ALIMENTUL(100g) Ou de gaina integral Galbenus de ou de gaina Albus de ou de gaina Un ou de rata (cca 60g) PROTEINE LIPIDE 14.0 12.0 16.0 32.0 13.0 7.0 0.2 8.0 GLUCIDE 0.6 0.3 0.5 0.2 CALORII 174 361 57 104 PROTEINE LIPIDE 19.3 21.6 19.5 20.0 17.5 19.5 25.0 27.0 26.0 31.0 4.7 12.1 3.0 1.5 15.0 12.0 GLUCIDE 0 0 0 0 0 0 0 0 CALORII 280 266 115 192 130 125 246 256 LIPIDE 6.9 4.3 6.2 5.6 1.3 10.4 10.6 6.6 2.7 3.3 5.4 3.8 39.1 20.7 36.0 GLUCIDE 4.3 2.7 3.4 3.4 2.9 1.8 1.6 0 3.0 3.7 4.1 3.8 0 0 0 CALORII 125 99 118 112 85 170 164 125 77 87 109 94 414 259 325

Legume proaspete ALIMENTUL (100g) Andive si cicoare Anghinare Ardei iute Ardei gras verde Ardei gras rosu Bureti Cartofi noi Cartofi natur Castraveti Ceapa verde Ceapa uscata Ciuperci Conopida Dovlecei Fasole verde Gulii Linte uscata Hrean Loboda Mazare verde proaspata Manatarci Morcovi Papadie Pastarnac Patrunjel radacini Patlagele rosii Patlagele vinete Praz Ridichi Ridichi de iarna Rosii Rubarba Salata verde Sfecla rosie Spanac Sparanghel Telina radacina Urzici Usturoi Varza PROTEINE 1.7 3.0 1.2 1.1 1.3 2.3 1.7 2.0 0.8 1.0 1.4 4.0 2.4 0.9 2.4 3.1 25.7 3.0 3.0 6.7 4.6 1.1 2.7 1.4 3.7 1.1 1.3 2.4 1.1 1.3 1.0 0.5 1.3 1.6 2.2 2.1 1.7 7.9 7.2 1.6 LIPIDE 0.2 0.2 0.2 0.2 0.4 0.35 0.2 0.1 0.1 0.2 0.2 0.15 0.2 0.1 0.2 0.4 1.0 3.0 0 0.4 0.4 1.0 0.3 0.5 0.2 0.3 0.2 0.7 1.0 0.1 0.3 0.1 0.3 0.1 0.3 0.2 0.3 0.7 0.2 0.1 GLUCIDE 4.1 11.8 5.3 2.5 7.3 3.4 17.4 19.1 3.0 3.5 9.0 3.3 4.9 3.2 7.6 5.4 59.2 17.0 1.0 17.0 4.6 9.1 8.8 15.0 9.0 3.4 4.8 6.0 4.2 4.9 4.0 3.8 2.8 9.6 3.9 4.1 9.0 7.1 26.0 5.7 CALORII 20 51 24 17 39 22 80 85 13 20 40 26 25 18 35 30 339 107 16 90 34 40 44 72 50 20 27 33 20 26 23 16 15 42 22 21 46 68 137 25

Varza de Bruxelles Varza murata Vinete Legume conservate ALIMENTUL (100 g) Conopida in apa Dovlecei in apa Fasole verde Mazare verde Bame in bulion Ghiveci in bulion Tomate in bulion Vinete in bulion Ghiveci in ulei Vinete in ulei Tocana de legume Ardei Spanac cu orez Bame in ulei Bulion de tomate Pasta de tomate

4.7 1.1 1.0

0.5 0.2 0

8.7 3.4 5.0

47 20 24

PROTEINE 0.9 1.8 1.4 6.5 1.5 1.4 1.7 1.0 2.0 1.8 1.0 1.2 2.0 1.9 3.6 5.4

LIPIDE 0 0.5 0.4 0.5 0.6 0.5 0.4 0.5 8.0 8.0 6.0 8.0 8.0 6.0 0 0

GLUCIDE 1.5 2.5 2.5 10.0 6.0 3.7 3.1 1.6 4.2 2.4 3.1 8.0 2.0 6.2 11.6 15.4

CALORII 10 22 18 72 36 26 23 15 100 92 73 112 91 89 62 85

Legume uscate, deshidratate, murate ALIMENTUL (100g) Fasole alba uscata Linte boabe Mazare uscata Cartofi rondele (deshid.) Ciuperci (deshid.) Morcovi (deshid.) Castraveti in otet Gogosari in otet Salata de varza rosie Salata de sfecla rosie Varza acra Fructe proaspete ALIMENTUL (100g) Afine PROTEINE LIPIDE 0.6 0,6 GLUCIDE 15,1 CALORII 61 PROTEINE 22.0 25.0 24.5 7.8 41.7 9.0 0.6 0.7 1.0 1.0 1.2 LIPIDE 1.5 1.9 1.0 0.4 1.7 1.5 0 0 0 0 0 GLUCIDE 62.1 52.0 61.7 77.0 30.8 61.4 1.5 3.0 3.0 8.2 3.3 CALORII 350 333 354 350 313 303 9 15 16 38 16

Agrise Banane Caise Capsuni Cirese Coacaze Coacaze de munte Coarne Corcoduse Dude Fragi de padure Grapefruit Gutui Lamaie Mandarine Macese Mere Mure Pepene galben Pepene verde Pere Piersici Portocale Prune Struguri Visine Zmeura

0.8 1.3 0.9 0.8 1.1 1.4 0.7 1.0 0 0 1.3 0.5 0.3 0.9 0.8 4.1 0.3 1.2 0.8 0.5 0.5 0.8 0.9 0.7 0.8 1.0 1.1

0.5 0.4 0.2 0.6 0.4 0.4 0.1 0 0 0 1.0 0.2 0 0.6 0.3 1.7 0.4 1.1 0.1 0.2 0.4 0.2 0.2 0.2 0.4 0.5 0.6

8.3 24 12.9 8.1 14.6 13.9 12 20.0 10.0 17.0 9.8 6.5 14.1 8.7 10.9 21.8 15.0 11.9 13.5 6.9 15.5 11.8 11.3 12.9 16.7 14.0 14.4

35 94 51 37 60 58 45 84 40 68 54 30 52 32 44 107 58 56 54 28 61 47 45 50 68 65 66

Fructe uscate, oleaginoase ALIMENTUL(100g) Caise fara samburi Curmale cu samburi Mere Pere Piersici Prune cu samburi Smochine uscate Stafide Arahide Migdale Alune curatate Castane PROTEINE 5.2 2.2 1.0 2.4 3.0 2.5 3.1 2.3 30.6 18.6 12.7 3.4 LIPIDE 0.4 0.6 1.0 0.4 0.6 0.5 0.2 0.5 46.1 54.1 60,9 1.9 GLUCIDE 68.0 75.0 55.0 70.0 69.4 71.0 73 71.2 18.2 19.6 18.0 45.6 CALORII 304 284 239 300 302 306 270 268 560 596 671 213

Masline negre Masline verzi Nuci

20.0 12.5 15.0

35.0 10.0 64.4

7.2 8.1 15.6

437 177 654

Sucuri si compoturi de fructe ALIMENTUL (100g) Suc de mere Suc de mere concentrat Suc de pere Suc de prune Suc de zmeura Suc de struguri Suc de tomate Compot de caise Compot de cirese Compot de gutui Compot de mere Compot de pere Compot de piersici Compot de prune Compot de struguri Compot de visine PROTEINE LIPIDE 0.09 0 0.5 0 0.02 0.09 0.16 0.13 1.0 0.5 0.4 0 0.3 0.2 0.6 0.4 0.5 0.4 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 GLUCIDE 17.4 64.4 14.1 13.7 12.3 20.0 5.0 14.0 15.5 17.0 17.5 20.5 16.1 15.3 19.0 15.5 CALORII 72 266 57 56 51 83 23 59 65 70 73 85 68 64 80 65

Produse derivate din cereale ALIMENTUL (100g) Paine alba Paine intermediara Paine neagra Paine de secara Paine Graham Cornuri, chifle simple Cornuri, chifle cu material Faina de grau extractie 75% Faina de grau extractie 85% Faina de secara Faina de porumb Arpacas de orz Orez decorticat Gris PROTEINE 7.5 7.5 8.4 12.4 9.1 8.2 8.2 11.8 11.0 8.9 9.6 9.5 8.1 9.4 LIPIDE 0.4 0.7 1.2 1.7 1.0 0.4 4.4 1.4 1.4 1.2 1.7 1.5 1.2 0.9 GLUCIDE 52.0 48.0 48.0 67.7 51.0 57.1 61.6 72.0 71.0 74.6 72.1 72.0 75.5 75.9 CALORII 247 234 242 344 256 278 327 336 349 353 351 343 354 358

Fulgi de ovaz Paste fainoase obisnuite Paste fainoase cu ou Biscuiti Produse zaharoase ALIMENTUL (100g) Zahar Glucoza Miere de albine Amidon Caramele cu lapte Carmele cu fructe Caramele cu malt Caramele cu miere Caramele cu rom Caramele cu lapte si malt Dropsuri Dropsuri cu lapte Drajeuri Bomboane de ciocolata Sirop de visine Sirop de zmeura Gem de caise Gem de piersici Gem de zmeura Gem de visine Gem de capsuni Gem de gutui Dulceata de trandafiri Dulceata de caise Dulceata de visine Jeleu de afine Jeleu de mure Marmelada amestec Marmelada extra Magiun de prune Pasta de macese Ciocolata menaj Ciocolata cu lapte Halva de floarea soarelui

13.6 10.9 10.2 8.2

6.3 0.6 2.2 9.5

63.3 75.6 79.1 74.0

374 360 386 425

PROTEINE 0 0 0.5 0 1.2 0 5.7 3.7 2.7 6.4 0 2.3 0 7.0 0.4 0.09 0.65 0.64 0 0.88 0.34 0.35 0 0.74 0.77 0.6 0.5 0.8 0.42 1.5 0.8 6.5 6.9 18.8

LIPIDE 0 0 0.2 0 6.4 0 0.1 5.0 5.4 6.5 0 2.0 0 33.8 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 27.5 40.0 31.5

GLUCIDE 100.0 78.0 81.0 83.0 83.1 96.0 82.0 84.0 64.0 81.0 98.5 95.0 99.0 66.3 54.0 70.0 58.0 39.0 60.0 60.0 38.0 38.0 68.0 70.0 68.0 76.0 65.0 54.0 71.0 55.0 66.0 62.0 50.0 43.0

CALORII 410 320 336 340 405 394 360 406 323 422 403 447 405 574 264 288 240 244 246 250 239 239 278 290 282 314 369 325 292 292 274 536 605 546

Grasimi ALIMENTUL(100g) Smantana Unt Untura de porc Untura de gasca Ulei Margarina Bauturi ALIMENTUL (100g) Bere blonda Bere neagra Cafea neindulcita Ceai neindulcit Limonada Pepsi Whiskey PROTEINE 0 0 0 0 0 0 0 LIPIDE 3.0 3.0 0 0 0 0 0 GLUCIDE 5.0 5.0 1.0 0 12.0 10.0 100.0 CALORII 47 47 4.1 0 48 40 400 PROTEINE 2.5 6.0 0.2 0.5 0 0 LIPIDE 30.0 74.0 99.6 99.0 100.0 82.5 GLUCIDE 3.1 2.0 0 0 0 0 CALORII 302 721 927 923 930 767

Alimentele care trebuie evitate:

grasimi animale (unt, slanina, untura, jumari, carne grasa), frisca, smantana, branzeturi fermentate, branza topita, lapte integral, maioneze, creme, produse de patiserie (placinte, pateuri), oua, inghetata, prajituri, ciocolata, fructe si legume uscate sau conservate prin deshidratare, fructe oleaginoase (nuci, arahide, alune), fructele cu continut glucidic mare (struguri, prune, banane, curmale, stafide, smochine), cartofi prajiti, sucuri indulcite cu zahar.

Alimente care se vor consuma moderat:

grasimi vegetale (margarina vegetala, ulei de masline, floarea soarelui, soia), paine integrala, preparate de cereale, mamaliga, porumb fiert, cartofi fierti sau copti, paste fainoase fierte, ovaz fiert, sucuri naturale de fructe neindulcite, peste slab, carne alba fara pielita (pui, gaina, curcan), iaurt slab, lapte smantanit, branza de vaci, albus de ou, conserve in ulei.

Alimente ce se pot consuma nerestrictionat:

legume proaspete (rosii, salata, varza), legume fierte (morcov, gulii, telina, conopida, sfecla), grapfruit, capsuni, kiwi, ceaiuri de plante, bauturi nealcoolice hipocalorice (Coca-Cola Light, Pepsi-Max), apa minerala, sifon.

Alte sfaturi: evitati excesul de sare (nu depasiti o lingurita pe zi); mancati doar cate putin dar de patru sau cinci ori pe zi; in principiu, se vor evita mesele rare si abundente si nu serviti masa dupa orele 18 ale zilei nu mancati pana la deplina saturare; nu consumati alcool; este un stimul puternic al poftei de mancare; mancati incet, fara graba, nu infulecati, nu cititi si nu va uitati la televizor atunci cand mancati; verificati-va des greutatea si dimensiunile taliei

 pentru indulcirea alimentelor sau bauturilor folositi cu moderatie Nutrasweet, zaharina, sau ciclamat; faceti exercitii fizice si miscare (mersul pe jos, inotul, aerobic, jogging-ul, gimnastica;) Ingestia doar a unor factori nutritivi eseniali sub un nivel critic care determin boala i ingestia a mai multor factori nutritivi peste un nivel specific afecteaz n egal msur structura sau funcia organismului. O ingestie mai mare dect o toleran zilnic maxim poate determina o disfuncie acut, progresiv sau permanent. Obezitatea, fluoroza, ateroscleroza, hipervitaminoza A i hipervitaminoza D sunt exemple ale consecinelor pe termen lung ale ingestiei excesive de factori nutritivi; manifestrile acute ale intoleranei la diet includ grea, crampe abdominale, vomismente i diaree (n excesul de alimentaie); aritmii (n intoxicaia cu potasiu) i hiponatremie (n intoxicaia cu ap). O diet sntoas determin nivele ale ingestiei factorilor nutritivi cuprinse ntre dou treimi ale necesarului minim i tolerana maxim. Recunoaterea faptului c tolerana pentru un factor nutritiv poate fi depit este important n special pentru nutriia parenteral, cnd mecanismele gastrointestinale (senzaia de plenitudine, voma, absorbia incomplet, diareea), care protejeaz n mod obinuit fa de consecinele unei ingestii n exces de factori nutritivi, sunt scurtcircuitate. Tolerana maxim pentru muli factori nutritivi este nesigur. De exemplu, nu este cunoscut dac o

ingestie crescut de proteine i/sau aminoacizi de ctre atlei i maniaci n privina mncrurilor este sntoas. Energia Pentru a menine o greutate corporal constant, aportul energetic trebuie s egaleze consumul acesteia, care cuprinde energia cheltuit pentru metabolismul bazal (MB), metabolismul alimentelor (aciune dinamic specific) i activitatea fizic. Ecuaia Harris-Benedict ia n calcul greutatea (g, kg), nlimea (h, cm), vrsta (v, ani) pentru a exprima MB: MBla femei = 655 + (9,5 x g) + (1,8 x h) - (4,7 x v) MBla brbai = 66 + (13,7 x g) + (5 x h) - (6,8 x v) La aceste consumuri energetice bazale se adaug 30, 50 sau 100 de procente pentru activitate sedentar, moderat sau mare. Pacienii spitalizai necesit de obicei 120 procente din MB pentru a preveni alterarea tisular i pentru a permite anabolismul. Consumul energetic este crescut de febr (13 procente pentru fiecare grad Celsius peste normal), arsuri (40 pn la 100 de procente), traumatisme (40 pn la 100 de procente) i hipertiroidism (10 pn la 100 de procente). Pacienii cu malabsorbie pot absorbi de la cteva pn la 25 procente din caloriile ingerate i poate fi imposibil s se suplimenteze creterea nevoilor energetice din cadrul bolii cu o alimentare per os, dac mrirea ingestiei de factori nutritivi determin diaree. n asemenea condiii, nutriia parenteral

poate fi util n prevenirea malnutriiei progresive. n strile hipometabolice, cum ar fi hipotiroidismul sau insuficiena suprarenal, necesarul energetic este sczut. Pacienii spitalizai trebuie cntrii zilnic i aportul energetic trebuie s fie adecvat Proteinele Proteinele din diet reprezint o surs de energie i realizeaz aportul unui amestec de aminoacizi necesari pentru sinteza de proteine. Adulii sntoi au nevoie de nou aminoacizi eseniali (treonin, valin, isoleucin, leucin, lisin, triptofan, metionin-cistin, tirosin-fenilalanin i histidin) n cantiti care variaz pentru fiecare ntre 250-1100 mg/zi. Necesarul de proteine din diet depinde de valoarea biologic a acestora (determinat n primul rnd prin coninutul de aminoacizi eseniali). Valoarea biologic a majoritii proteinelor din alimente este n ordinea: produse animale>legume> cereale (orez, gru, porumb)>rdcinoase. TNR a adulilor pentru proteine (tabelul 72-1), aproape 0,6 g/kg greutate corporal, presupun o valoare biologic mare, caracteristic proteinelor animale, cele cu valoare biologic mic implic un necesar proteic crescut. Necesarul proteic este de asemenea influenat de aportul energetic; cnd aportul energetic este realizat prin calorii nonproteice, ingestia de aminoacizi poate fi util n sinteza de proteine, dar cnd aportul energetic este mic, aminoacizii

ingerai sunt folosii pentru sinteza de glucoz i oxidare. Deci, o alimentaie cu aport energetic sczut face ca individul s fie mult mai vulnerabil la un aport proteic sczut, un fenomen care are o preponderen crescut n malnutriia combinat de energie i proteine (vezi capitolul 74). Necesarul proteic este mare n perioada de cretere, n sarcin, lactaie i refacere dup malnutriie i este sczut n insuficiena hepatic i renal. Scderea necesarului proteic n insuficiena hepatic apare datorit catabolismului sczut al aminoacizilor eseniali i neeseniali, iar n insuficiena renal este datorat faptului c amoniul poate fi reutilizat pentru sinteza de aminoacizi neeseniali. n ambele situaii, tolerana unei diete proteice este sczut, iar ingestia normal de proteine poate precipita encefalopatia la pacienii cu ciroz hepatic sau poate nruti statusul uremic la cei cu insuficien renal. Lipidele Necesarul absolut de lipide este de numai 1 g/zi de acid linoleic (acid polinesaturat), pentru sinteza de prostaglandine. O diet tipic american are aproape 35 procente din calorii provenite din lipide, dar pentru a reduce dezvoltarea aterosclerozei se recomand ca nu mai mult de 30 de procente din calorii s fie date de lipide i, din acestea, mai puin de o treime s fie saturate. n general, carbohidraii reprezint factorii

nutritivi care nlocuiesc lipidele. Dieta lipsit de grsimi este mai puin acceptabil i poate determina o malnutriie de proteine i energie dac alegerea alimentelor nu se face cu grij. Vitaminele i mineralele TNR i ingestia zilnic sigur de vitamine i minerale se afl n tabelele 72-1 i 72-2, iar afeciunile clinice care rezult din deficitele acestora sunt descrise n capitolele 79, 80 i 354 pn la 357. Este bine de amintit faptul c ingestia excesiv de vitamine liposolubile (capitolul 79), minerale (capitolele 80, 354, 356 i 357) i electrolii (fluoroz, hipertensiune, toxicitate potasemic) este n mod deosebit periculoas. BIBLIOGRAFIE ASKEW EW: Environmental And Physical Stress And Nutrient Requirements. Am J Clin Nutr 61(Suppl 3):631S, 1995 BEATON GH: Uses and limits of the use of the Recommended Dietary Allowances for evaluating dietary intake data. Am J Clin Nutr 41:155, 1985 ELIA M: Changing concepts of nutrient requirements in disease: Implications for artificial nutrition support. Lancet 345:1279, 1995 FOOD AND NUTRITION BOARD, COMMISSION ON LIFE SCIENCES, NATIONAL RESEARCH COUNCIL: Recommended Dietary Allowances, 10th ed. Washington DC, National Academy Press, 1989

KENDRICK ZV et al: Metabolic and nutritional considerations for exercising older adults. Compr Ther 20:558, 1994 REEDS PJ, HUTCHENS TW: Protein requirements: From nitrogen balance to functional impact. J Nutr 124(Suppl 9):1754S, 1994 ROSENBERG IH: Nutrient requirements for optimal health: What does ISTORICUL STRII DE NUTRIIE Evaluarea statusului-PT Partea speciala!!!! nutriional ar trebui nceput cu o notaie cronologic a greutii corporale i a schimbrilor intervenite la nivelul acesteia (tabelul 72-1). ntrebri despre greutatea corporal a unui individ, n special n momente cheie ale vieii sale, cum ar fi terminarea liceului, a facultii sau o cstorie, pot uura aceast evaluare. Modificrile semnificative ale greutii ar trebui investigate cu atenie. Modificrile n greutate au fost urmate de modificri ale activitii fizice, ale ingestiei sau ale strii de sntate? Fractura de old este deseori precedat de scderea n greutate, pe cnd hipertensiunea, hiperlipemia i rezistena la insulin sunt deseori asociate cu creterea n greutate. Ar trebui reinut faptul c modificrile greutii pot uneori s fie ambigue, n particular n prezena edemelor. Mai mult, o persoan care a fost iniial obez poate pierde pn la 15 kg din cauza unei afeciuni consumptive i s aib o greutate corporal normal, n ciuda micorrii masei corporale. n aceste condiii, estimarea masei musculare ar

trebui fcut printr-o tehnic descris mai jos. O persoan sntoas care are o alimentaie variat este foarte puin probabil s prezinte deficiene ale dietei, dar nu toi indivizii au o diet variat. Pentru a evalua aportul nutriional al dietei, pacientul este rugat s i noteze tot ce a mncat n ultimele 24 h (dimineaa, la prnz, seara i ntre mese), iar toate aceste informaii vor fi folosite pentru a determina dac alimentele consumate sunt suficient de variate i adecvate (tabelul 73-1). Consum pacientul, ntr-o zi obinuit, mai multe tipuri de fructe i legume, precum i alimente care conin calciu? Care dintre alimente lipsesc? Este cantitatea de alimente adecvat, nici prea mare, nici prea mic? Mesele sunt pregtite de ctre pacient sau de altcineva? Sunt probleme sociale, medicale sau dentare care restricioneaz alegerea alimentelor? Bolile pot aciona asupra greutii corporale prin mai multe mecanisme, incluznd scderea ingestiei de alimente prin anorexie sau situaia n care aportul energetic nu este suficient de mare n raport cu necesitile crescute din febr, infecii sau traumatisme. Precizarea diagnosticului n sine poate contribui la scderea n greutate ca urmare a postului alimentar necesar pentru diverse analize de laborator sau a procedurilor diagnostice. Terapia medicamentoas poate afecta gustul sau reduce apetitul,

conducnd la pierderea n greutate. Nu toate afeciunile determin scdere n greutate; cnd efectul principal asupra balanei energetice const ntr-o reducere a activitii fizice, dac aportul energetic rmne neschimbat sau crete, poate apare excesul de greutate. Afeciunile acute sau cronice cresc necesarul de energie, proteine i microelemente. Necesarul proteic poate fi triplu n afeciunile severe. Pacienii a cror ingestie este restricionat de diveri factori prezint un risc crescut de deficien nutriional. Cnd evaluarea iniial sugereaz o diet inadecvat, este indicat o evaluare mai atent efectuat de un dietetician. n afeciunile cronice, durata, severitatea i modul n care a avut loc ctigul sau pierderea n greutate - constant, nrutire progresiv, ctig sau pierdere ponderal instalate rapid pot furniza o apreciere cronologic a evoluiei afeciunilor i a modificrilor concomitente a apetitului i activitii fizice. Istoricul strii de nutriie ar trebui s cuprind ncercri de mbuntire a greutii corporale, precum i o evaluare a cauzelor succesului sau eecului acestor ncercri. Evaluarea strii de nutriie Situaii asociate care cresc necesarul nutriional Sarcina, lactaia i, la copii, perioadele de cretere rapid determin o mrire a cererilor metabolice i a necesarului de factori

nutritivi specifici. Numeroase afeciuni acute, fiecare dintre ele autolimitate, pot compromite, prin cumulare, starea de nutriie dac nu se ajusteaz adecvat ingestia de alimente. O list a acestor evenimente i a duratei lor, precum i evaluarea La pacienii ambulatori La pacienii cu afeciuni acute La pacienii cu afeciuni cornice-DE CORECTAT!!!!!!!!!!! NECESARUL ENERGETIC Greutatea corporal i greutatea n raport cu nlimea reprezint indicatori ai balanei energetice. Dezechilibrul ntre aportul i consumul energetic determin pierdere sau ctig n greutate. Evoluia greutii corporale se face i n raport cu evenimente cheie din viaa individului (absolvirea liceului, facultii, cstoria etc.). Sunt modificrile greutii corporale voluntare sau involuntare? Afeciunile acute perturb cele dou componente ale echilibrului energetic. Boala scade apetitul i aportul energetic i crete consumul de energie datorit febrei, infeciei sau traumatismului sau scade consumul energetic prin reducerea

activitii fizice. Afeciunile cronice necesit o adaptare pe termen lung a schimbrilor echilibrului energetic. Durata ncercrilor compromise de corectare a balanei energetice poate realiza prin ea nsi un dezechilibru energetic. NECESARUL DE PROTEINE Cei mai muli pacieni i asigur necesarul de proteine printr-o combinaie de alimente i nu dintr-unul singur. De exemplu, proteinele reprezint 0,5% din legumele gtite, 4% din lapte, 23% din carne i 10% din paste finoase negtite. 40 g de proteine (suficiente pentru o persoan de 50 kg) sunt coninute n oricare din urmtoarele alimente: 200 g pete, pasre, carne roie; 150 g nuci; 130 g de arahide sau unt de arahide; 200 g brnz; 7 ou sau 12 albuuri; 400 g orez gtit plus 470 g fasole gtit; 500 g tofu (brnz de soia), 1000 g lapte. Necesarul proteic zilnic este de 0,8-1 g/kg Bolile pot crete necesarul proteic

prin: 1. Rat crescut a metabolismului 2. Pierderi proteice prin piele (arsuri, exfoliaii), tractul gastro-intestinal (enteropatia cu pierdere de proteine) sau rinichi (proteinuria). Necesarul zilnic proteic: 1. n cadrul unui stress moderat: 1-2 g/kg (infecii, fracturi, chirurgie) 2. n cadrul unui stress sever: 2-2,5 g/kg (arsuri, fracturi multiple) Bolile cronice pot crete necesarul de proteine din diet: Sindromul nefrotic: ingestia zilnic de proteine trebuie crescut pentru a compensa pierderile proteice i pentru a mpiedica apariia depleiei proteice Infeciile cronice: crete catabolismul proteic pentru producerea de energie; necesarul proteic se dubleaz, pentru a menine cantitatea de aminoacizi necesari pentru sinteza de noi proteine. Hipertiroidismul: crete rata de metabolism, conducnd la o rat mai mare a catabolismului

proteic, pentru producerea de energie; necesarul proteic se poate dubla. Psoriazis: cresc pierderile proteice la nivelul pielii; necesarul proteic crete proporional cu pierderile NECESARUL DE MICROELEMENTE Prin evaluarea diferitelor tipuri de alimentaie se poate evalua i riscul apariiei deficitului vitaminic. Aceast apreciere este n principal important la pacienii cu un venit fix sau la cei care triesc singuri. Vitamina A: Carne, lapte, ou, legumele colorate intens n galben i cu frunze verzi Tiamina: Carne, lapte, ou, fin mbogit Riboflavina: Carne, lapte, ou Niacina: Carne, legume i cereale bogate n amidon Vitamina B6: Carne, legume bogate n amidon Vitamina B12: Lapte, carne, ou Acidul folic Acidul pantotenic: Ubicuitari Vitamina C: Legume, fructe, lapte Vitamina D: Lapte fortificat, carne

Vitamina E: Legumele colorate intens n galben i cu frunze verzi, carne, ou, fructe, lapte Fier: Carne, spanac, stafide, fin mbogit, linte Calciu: Produse lactate Afeciunile acute sunt autolimitate; microelementele cel mai probabil a fi afectate sunt reprezentate de vitaminele complexului B, care au un turn-over rapid Afeciunile cronice pot afecta absorbia microelementelor: Rezecia gastric: scade absorbia calciului i a fierului dac duodenul este bypassat Rezecia proximal a intestinului subire: scade absorbia de calciu, acid folic i vitamine solubile n ap. Rezecia distal a intestinului subire: scade absorbia vitaminei B12 i a srurilor biliare. Medicamentele pot afecta aportul de microelemente: Clorochina, levadopa, teofilina pot scdea apetitul; propiltiouracilul i rifampicina pot modifica gustul.

Hidroxizina, imipramina cresc apetitul. Excesul de etanol poate conduce la o malabsorbie a tiaminei, vitaminei B12 i folatului. Fenitoina, fenobarbitalul, pirimidina pot scdea nivelurile de folat, vitamina B6, vitamina B12 i pot crete necesarul de vitamin D. Metotrexatul scade nivelurile de folat prin creterea excreiei de folat. Antimalaricele (primetamin i sulfadiazin) i antibioticele (penicilina, sulfonamide) scad nivelurile de folat. Bicarbonatul de sodiu reduce absorbia folatului prin scderea pH-ului jejunal. Salicitaii cresc excreia de vitamin C i folat i determin deficiena de fier dac apar sngerri gastrointestinale. Blocanii de receptori H2 scad absorbia de vitamin B12, probabil prin scderea formrii de acid clorhidric i pepsin. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot determina deficit de fier prin sngerri gastrointestinale. Glucocorticoizii cresc pierderile de calciu din vase. Tabelul 73-1

Evaluarea nutriiei EXAMENUL FIZIC Greutatea corporal trebuie nregistrat la fiecare consult al pacientului. Prezena i severitatea edemelor i ascitei trebuie notate, din moment ce acestea afecteaz interpretarea greutii corporale. Greutatea corporal absolut i modificrile acesteia au implicaii prognostice. Afeciunile asociate cu pierderea n greutate cu pn la 10-20 procente pe parcursul a 6 luni sau mai puin pot determina afectarea funciilor diverselor sisteme i organe. Dac pierderea n greutate depete 20 de procente pe parcursul bolii, poate aprea malnutriia energetic i proteic. Greutatea ar trebui msurat zilnic la pacienii spitalizai. Postul absolut determin o pierdere de aproximativ 0,4 kg/ zi din greutatea corporal, o semi-nfometare produce pierderi ale greutii corporale n proporie mai mic. Cea mai mare parte a pierderii n greutate n nfometare se realizeaz iniial din depozitele adipoase i apoi prin catabolismul proteinelor musculaturii scheletice i a proteinelor hepatice; proteinele altor organe sunt cruate pn cnd slbirea este extrem. Creterea rapid n greutate n cazul spitalizrii este rareori dat de creterea masei musculare sau grsoase. Hidratarea crete rapid cantitatea total de ap i sodiu, iar compensarea renal poate fi ntrziat. Ctigul rapid n greutate poate

apare atunci cnd unui pacient malnutrit i se administreaz carbohidrai, deoarece i se refac depozitele de glicogen i crete coninutul hepatic n ap. nlimea trebuie msurat anual i la fiecare internare. Aceast msurtoare are o importan deosebit pentru detectarea pierderilor n nlime la pacienii cu afeciuni metabolice osoase i ar trebui realizat cu pacientul stnd drept i privind drept nainte. Cnd scderea n nlime este bnuit i la pacienii care nu pot sta n picioare fr s fie sprijinii, nlimea maxim a acestora poate fi estimat folosind nlimea la care se gsesc genunchii. nlimea la care se gsesc genunchii reprezint distana dintre plant i o suprafa anterioar la nivelul coapsei deasupra condililor femurali i n contact cu patela. Aceast msurtoare se face cu pacientul n poziie eznd sau culcat. nlimea la care se gsesc genunchii este afectat puin de vrst sau de modificri ale greutii i se calculeaz astfel: nlimea la brbai (cm) = 64,19 - (0,04 x vrst) + [2,2 x nlimea la care se gsesc genunchii (cm)] nlimea la femei (cm) = 84,88 - (0,24 x vrst) + [1,83 x nlimea la care se gsesc genunchii (cm)] Determinarea indicelui de mas corporal (IMC) sau a greutii n raport cu mrimea scheletului ne arat dac greutatea actual a unui individ este adecvat.

Indicele de mas corporal Evaluarea IMC (greutatea n kg mprit la nlimea n m2) are avantajul c este o metod simpl i util pentru aprecierea att a supra-, ct i a subnutriiei. Un IMC normal se afl ntre valorile 18,5 i 24,9 kg/m2. Supraponderalitatea este reprezentat de un IMC ntre 25 i 29,9 kg/m2, obezitatea are un IMC ntre 30 i 39,9 kg/m2, iar obezitatea morbid un IMC > 40 kg/m2. n schimb, riscul pentru malnutriia protein-caloric poate fi definit ca fiind mediu: IMC = 17-18,4 kg/m2; moderat IMC = 16-16,9 kg/m2; i sever: IMC < 16 kg/m2. Un IMC ntre 13 i 15 kg/m2 sugereaz c procentul total de grsime al organismului este mai mic de 5 procente din greutate. IMC-ul este o metod simpl i larg rspndit, folosit pentru estimarea balanei energetice, dar nu ia n calcul diferenele de nlime. Greutatea n raport cu mrimea scheletului Mrimea scheletului este mprit convenional n trei clase - mic, mijlocie i mare. Scheletele mari necesit o mas muscular mai mare pentru a se deplasa. Clasificrile actuale, cum ar fi cele ale Companiei Metropolitan de asigurare pe via (Metropolitan Life Insurance Company) mpart greutatea n grade diferite, asociate cu o mortalitate mai sczut n raport cu mrimea scheletului. Pe cnd anumite baze de date folosesc pentru aprecierea mrimii scheletului circumferina ncheieturii

pumnului, distana dintre epicondilii humerali reprezint un indicator mult mai precis al mrimii scheletului (tabelul 73-1) din cauz c aceast distan este mai puin influenat de esutul celular subcutan. Pe baza mrimii scheletului, a nlimii i a sexului se pot obine date care arat greutatea ideal a unui individ i ct de departe este greutatea actual a individului fa de greutatea ideal (tabelul 73-5). La pacienii cu amputaii ale membrelor sunt necesare corecturi n raport cu membrul care lipsete, nainte ca aceste valori s fie interpretate. De exemplu, trebuiesc ndeprtate 7,1 procente din greutatea corporal pentru o amputaie de membru inferior deasupra genunchiului i 18,6 procente dac este amputat ntreg membrul inferior. Astfel de date sunt interpretate cu precauie la femeile gravide, pentru care sunt necesare tabele diferite. n plus fa de greutate, care furnizeaz date ce evalueaz balana energetic n ntregime, este util deseori s fie luate n calcul diverse aspecte specifice ale compoziiei organismului, referindu-se n particular la grsime i masa muscular (proteine sau azot). Msurtorile pliului cutanat efectuate cu ublerul ofer un indicator util al masei grsoase. Grosimea pliului cutanat la nivelul tricepilor difer n funcie de mrimea scheletului i de nlime (tabelul 73-6). Aceast apreciere nu ofer informaii n plus fa de IMC sau greutatea n raport

cu mrimea scheletului atunci cnd se evalueaz persoanele obeze, dar este util n mod deosebit la identificarea acelor indivizi care i-au pierdut n mod periculos de mult depozitele de grsime. Tehnici mult mai directe de msurare a procentului de grsime din organism, cum ar fi cntrirea sub ap, absorbiometria cu raze X i rezonana magnetic nuclear pot fi de asemenea folosite n anumite situaii. Masa muscular poate fi de asemenea apreciat prin anumite msurtori de laborator sau poate fi evaluat direct n cadrul examenului fizic. Circumferina la nivelul jumtii braului Pacieni ambulatori Pacieni cu afeciuni acute Pacieni cu afeciuni cronice Toi pacienii trebuie interogai asupra procesului de asimilare a factorilor nutritivi: Apetit Masticaie Deglutiie

Mrimea bolusului Mrimea meselor Frecvena meselor Saietate Pirozis Dispepsie Regurgitaii Balonri Diaree Constipaie Scaune urt mirositoare Scaune deschise/ nchise la culoare Flatulen Exist modificri ale procesului de nutriie: 1. Temporar, n legtur cu boala? 2. Temporar, n legtur cu

medicaia? La fel ca i la pacienii cu afeciuni acute i, n plus, descoperirea unor eforturi anterioare de a rezolva problema cum ar fi: 1. Reducerea ingestiei de medicamente care afecteaz apetitul. 2. mbuntirea danturii. 3. Alegerea unor alimente speciale cum ar fi: piureuri, alimente bogate n fibre, alimente hipoacide. 4. mbuntirea orarului meselor. 5. Controlul simptomelor gastrointestinale

dup mas. Tabelul 73-2 Procesarea nutrienilor esutul adipos al organismului i distribuia acestuia sunt determinate de sex, vrst, gradul activitii fizice i numeroase medicamente. Att la brbai, ct i la femei esutul adipos crete cu vrsta. La brbaii tineri slabi, esutul adipos reprezint mai puin de 20 de procente i poate crete la brbaii n vrst pn la 25 de procente. La femeile tinere, depozitele adipoase pot fi sub 30 de procente i cresc treptat la mai mult de 35 de procente la femeile n vrst. La toate vrstele dup pubertate femeile sunt mai grase dect brbaii. PREVALEN Prevalena obezitii este n funcie de anumite criterii de diagnostic. n cele mai multe ri europene, obezitatea este definit

de un IMC peste 30 kg/ m2, iar supraponderabilitatea de un IMC ntre 25-30 kg/m2 sau ntre 27 i 30 kg/m2. Statisticile furnizate de National Center for Health Statistics din Statele Unite ale Americii definesc excesul ponderal ca fiind greutatea care depete percentila 85 la brbaii i la femeile cu vrsta ntre 20 i 29 ani. Se nregistreaz o cretere lent a prevalenei la ambele sexe de la nceputul studiilor, cu peste 40 ani n urm, iar ntre anii 1988 i 1991 a fost nregistrat o cretere mai mare de 30 de procente att n Statele Unite ale Americii, ct i PARTEA SPECIALA 1. IPOTEZA DE LUCRU 2. MATERIAL SI METODA 3. REZULTATELE STUDIULUI

4. DISCUTIA REZULTATULUI 2. Material si metoda In cadrul studiului au fost evaluati 220 de pacienti cu supaponderabiliatete de gradul I si II aflati in evidenta Spiatalului "Institutul de nutritie si boli metabolice" N. Paulescu in cursul anului 2007(ianuarie-noiembrie) cu varsta cuprinsa intre 40 si 79. Doar 50 dintre acestia sufereau de obezitate. 2.1Scopul lucrarii: Scopul lucrarii a fost acela de a urmarii influenta factorilor psihologigici asupra comportamentului alimentar pe un lot de pacienti supraponderali si obezi. Avand in vedere ca obezitatea a devenit o pandemie si ca riscul complicatiilor a crescut simtitor ar trebui insistat pe cauzele care au dus la constituirea excesului ponderal , pe instituirea unei alimentatii sanatoase inca din copilarie si a unui program de exercitii fizice regulat cat si pe determinarea cauzelor care duc la esecul dietelor si revenirea pacientilor obezi la obiceiurile anterioare. Dieta ar trebui implementata ca facand parte din viata de zi cu zi si nu vazuta ca un regim de slabit pe termen limitat,iar rolul psihologului in echipa medic-pacient ar trebui sa fie bine definit.Ar trebui incercat sa se identifice si sa se elimine factorii predispozanti care au dus la excesele alimentare. 2.2 Caracterizarea grupului Grupul pacientului luat in studiu este alcatuit din 220 de persoane aflate in evidenta IBNSBM"N.Paulescu"pe perioada ianuarie -noiembrie 2007. Pentru caracterizarea starii de nutritie a grupului sau folosit urmatorii indicatori: greutatea ideala(GI) si abatere de la greutatea ideala. Pentru fiecare persoana in parte s-a calculat greutatea ideala cu ajutorul formulei: GI=50+0.75(I-150)+(V-20)/4 -formula Asigurarilor Metropolitane din New York Unde GI=greutate ideala I= inaltime in centrimetri V= varsta in ani Formula este preferata intrucat ia in calcul varsta si sexul. In lucrarea de fata mi-am propus sa investighez asocierea obiceiurilor alimentare cu supraponderalitatea si obeziatatea unui grup de 220 de persoane aflat in evidenta Institutului Nicolae Paulescu.

Motivele pentru care m-am orientat spre acest grup populational sunt urmatoarele: 1. Prevalenta crescuta a suprapoderalitatii si obezitatii in populatia adulta in Romania 2. Etoregenitatea grupului, alcatuit din persoane ce provin din diverse medii sociale si profesionale 3. Reprezinta un grup populational ce doresc sa scada in greuate si au probleme datorita surplusului in greutate 4. In marea lor majoritate problemele cu greutatea sun cauzate de catre aportul alimentar crescut si inadecvat nutritional 5. Grupul este format din persoane supraponderala grad I si II si obezitate grad I, II si III Metodele trebuie sa fie simplu de aplicat, sa aiba costuri reduse si sa determine obtinerea de rezultate reproductibile. La baza stau obiceiurile alimentare care pot fi clasificate dupa cum urmeaza: Pentru estimari la nivel familial: metoda listei de alimente, metoda inventarului, si cercetare venitului familial Pentru estimari la nivel individual avem evaluare dietei pe 24 de ore, istoricul dietetic, chestionarele de frecventa alimentara si metoda prin cantarire. Studiul realizat pentru aceasta lucrare incearca sa arate ca obiceiurle alimentare au o importanta crescuta in aparitia excesului ponderal si a obezitatii, chiar daca aceste nu sunt singurele responsabile de constituirea obezitatii. Factorii principali raman insa cei socio-economici, psihologici, culturali si religiosi. Dintre factorii alimentari prediospozanti: cresterea semnificativa a consumului de grasimi si zahar fata de nivelurile normale, cresterea consumului de produse rafinate cu o inalta densiatate calorica, crestera consumului de alimente cu grad ridicat de prelucrare tehnologica ceea ce provoaca pierderi in nutrienti esentiali, reducrea consumului de glucide complexe si a cerealelor integrale, glbalizarea culturii fastfood. Indiferent de metoda aplicata, se uramreste evaluare consumului mediu zilnic al unui individ pe grupe de alimente si pe grupe de nutrienti. In prima parte a anchetei se evalueaza consumul pe grupe alimentare, consum care este ulterior transformat in nutrienti cu ajutorul tabelelor de compozitie a alimentelor.

Rezultatele obtinute se compara cu recomandarile pentru o buna nutritie. Gradul de precizie al anchetelor alimentare este extrem de diferit, datele sunt de regula orientative si au o doza variabila de subiectivitate. In cazul studiului nostru am folosit ca metoda chestionarul cu raspunsuri libere si preformate pentru cercetarea frecventei obiceiurilor alimentare. Persoanele incluse in acest studiu au fost rugate sa raspiunda la intrebarile acestui chestionar, care investigheaza obiceiurile alimentare ale persoanei, existenta obezitatii in familia nativa si in familia proprie. Completarea chestionarului s-a facut individual, fara a se mentiona numele sau adresa ceea ce ne facem sa credem ca raspunsurile, desi subiective, oglindesc destul de veridic aspectele investigate. Analiza si prelucrarea staistica a datelor cu ajutorul unei baze de date( date adunate cu ajutorul chestionarelor), realizate in programul Microsoft XL. Anexa chestionar Pacientilor li s-a aplicat urmatorul chestionar 1. Nume si prenume 2. Vasta a) 19-40 ani b) 45-50 ani c) 50-60 ani d) 60-70 ani e) >70 de ani 3. Sex F/B

4 .Greutate actuala : 5. Variatii ale greutatii in ultimul an : 6 .Inaltime: 7. Ocupatie: 8. Mediu de provenienta 9. Nivel de educatie Urban / Rural a) scoala generala IMC=

b) Liceu c) Studii superioare 12. Consumati alcool 13.Fumati Da / Nu

Da / Nu / Fost fumator

14. Cand ati constatat ca ati inceput sa cresteti in greutate? 15. Sotia/sotul, copii au greutate normala? Da / NU Da / NU

16. Considerati ca mancati mai mult decat restul comesenilor? 17. De cate ori luati masa pe zi? - 2-3 mese/zi - 3-5 mese/zi - mai mult de 5 mese pe zi

18. Sunteti continuu preocupati de gasirea si achizitionarea alimentolor?

Da/

Nu

19. Daca timpul va permite, pregatiti cu placere gustari sau mancaruri gatite pentru dumneavoastra/ restul familiei? Da / Nu 20. Sunteti permanent preocupati de mancare, ati manca tot timpul? 21. Ati practicat in mod regulat un sport( chiar sport de performanta)? 22. Frecventati Sali de sport? De cate ori pe saptamana? Niciodata 1-2 ori/saptamana 3-5 ori/saptaman Mai mult de 5 ori Da/ Nu Da/ Nu

23. Sarbatoriti cu placere evenimente in familie in jurul unei mese bogate? Da / Nu 24. Nu plecati in concediu decat daca stiti ca veti avea in locul de vacanta alimente suficiente, masa asigurata, etc.? Da / Nu

25. La masa cereti frecvent portii in plus?

Da/ Nu

26. Va sculati de la masa numai cand va simtiti satui? Da / Nu 27. Va plac dulciurile, produsele de patiserie, nu refuzati chai cand sunteti satui? Da / Nu 28. Va place carnea mai grasa, maionezele, prajelile? 29. Ce ati alege cartofi prajiti sau cartofi fierti? 30. Cand mancati cu alte perasoane terminati primii chiar daca ati servit o portie mai mare? Da / Nu 31. Ati apelat la vreun consult de specialitate? Da / Nu Da / Nu

32. La consulturi medicale de rutina vi s-a spus ca aveti o greutate prea mare care poate fi un risc pentru sanatatea dumneavoastra? Da / Nu 33. Vi s-a spus ca ati fi prea grasi din cauza unor tulburari endocrine? 34. Ati tinut cure de slabire? Da/ Nu Da/ Nu Da / Nu Da / Nu

35. Va supara sporul de greuatate? 36. Serviti micul dejun in fiecare zi?

37. Consumati produse de fast-food? Cat de des? - zilnic - saptamnal - ocaional 38. Consumati bauturi racoritaoare? 39. Numar de mese pe zi : 40. Mancati regulat Da/ Nu a) preparate de casa b) preparate comert 42. Consumati carne si preparate din carne(mezeluri) A. zilnic Da / Nu

41. Consum preponderant:

B. de 2-3 ori/sapt C. o data pe sapt D. ocazional E. nu consum 43. Numar de portii in ziua in care consumati carne:

-o portie reprezinta (exemple) :50-80 g carne macra gatita,pasare sau peste;80 g reprezinta aproximativ o jumate de piept de pui de marime medie 44. Consum preponderent a) carne rosie (porc,vita,oaie) b) carne alba (peste,pui,curcan) 45. Consum preponderent a) carne afumata b) carne neafumata 46. Modul frecvent de preparare a carnii A. prajire B. fierbere C. la cuptor D. gratar 47. Consumati grasimi de origine animala (unt,untura,slanina) A. zilnic B. de 2-3 ori/sapt C. o data pe sapt D. ocazional E. nu consum

Figura nr. 1 - Distributia pe sexe a pacientilor Sexul pacientilor Numarul pacientilor Procentaj Feminin 154 70% Masculin 66 30%

Tabel nr. 1 - Distributia pe sexe a pacientilor Grupul nostru este alcatuit din 30 % subiecti de sex masculin, iar marea majoritate de 70% fiind reprezentata se subiecti apatinand sexului feminin. 70-79 ani 60-69 ani

Grafic nr. 2 - Distributia pacientilor in functie de varsta Varsta (ani) Numarul pacientilor Procentajul 40-49 17 8% 50-59 100 45% 60-69 83 38% 70-79 20 9%

Tabel nr. 2 - Distributia pacientilor in functie de varsta Cea mai mare pondere o gasim la grupa de varsta 50-59 de ani , care reprezinta 45% din grupul de studiu . Destul de reprezentativi sunt cei care fac parte din grupa de varsta 60-69 de ani,ei reprezentand 38% din total.Sunt apoi urmati de cei din categoria de varsta 70-79 ani,acestia reprezentand 9%.Restul de 8% apartin grupei de varsta cuprinse intre 40-49 de ani.

Grafic nr. 3 - Distributia pacientilor in functie de activitatea fizica desfasurata Activitatea fizica desfasurata Numarul pacientilor Procantaj Minima 100 45% Medie 105 48% Maxima 15 7%

Tabel nr. 3 - Distributia pacientilor in functie de activitatea fizica desfasurata

Procentaj

Figura nr. 4 - Circumstante de aparitie a cresterii in greutate Circumstante Procent Copilarie 32% Stres 26% Casatorie 38% Nu stiu 4%

Tabel nr. 4 - Circumstante de aparitie a cresterii in greutate

Figura nr. 5 - Familii de obezi in grupul de lucru

Tipul de familie Procent

Obeza 57%

Normala 43%

Tabel nr. 5 - Familii de obezi in grupul de lucru Istoria familiala din punct de vedere al problemelor cu greutatea a reprezentat un punct de interes al acestei lucrari ,astfel antecedentele de obezitate la rudele de gradul I evidentiate la 57% dintre pacienti ar putea sugera o componenta genetica . Genetica obezitatii recunoaste interactiunea a multiple gene( gene de susceptibilitate ) care interactionand cu alte gene si diversi factori de mediu se pot exprima clinic. Numar de persoane din lotul de lucru

Tipuri de crestere in greutate

Grafic nr. 6 - Tipuri de crestere in greutate in lotul de lucru Tipuri de crestere in greutate Supraponderali Supraponderali Obezitate

Numarul pacientilor Procentaj

grad I 14 6%

grad II 18 8%

50 22%

Tabel nr. 6 - Tipuri de crestere in greutate in lotul de lucru Procent pacienti

Numar de mese pe zi

Figura nr. 7 - Grafic cu distributia nr de mese pe zi Nr mese 2 mese 3 mese Mai multe mese 13 % 76 % 14 % Lot martor Lot lucru 61 % 25 % 15 %

Tabel nr .7 - Tabel cu distributia nr de mese pe zi Frecventa saptamanala a consumului diferitelor grupe de alimente ,structura ratiei alimentare ,analiza aportului nutritional ca si diferitele obiceiuri asociate cu maqsa reprezinta puncte de interes al acestei lucrari. 76%ditre subiectii din lotul martor afirma consumul a 3-5 mese pe zi ,13% consuma 2-3 mese /zi si doar 14%consuma intre 5-7 mese /zi. Desi predomina numarul celor care consuma mai putin in decursul unei zile ,s-a constatat ca un numar crescut dintre acestia obisnuiesc sa manance mai multe portii la o masa.Se stie ca un numar mic de mese pe zi , dar la care se consuma o cantitate mai mare de alimente reprezinta un factor de risc in constituirea sporului ponderal. Grad de satietate

Procentul pacientiilo r

Grafic nr. 8 - Distributia in functie de momentul in care pacientii celor 2 loturi opresc ingestia de alimente Gradul satietatii Satietate mare Satietate relativa Lot de lucru 212 pacienti 8 pacienti Lot martor 215 pacienti 5 pacienti

Tabel nr. 8 - Distributia in functie de momentul in care pacientii celor 2 loturi opresc ingestia de alimente

Lot martor

Grafic nr. 9 - Distributia in functie de consumul de dulciuri si produse de patiserie Consumul de dulciuri si produse de patiserie Crescut Moderat sau scazut Lot de lucru 91% 9% Lot martor 40% 60%

Tabel nr. 9 - Distributia in functie de consumul de dulciuri si produse de patiserie Procent de pacienti

Lot martor Lot de lucru

Grafic nr. 10 - Distributia pacientilor in functie de consumul de alimente grase Consum de alimente grase Crescut Moderat sau scazut Lot de lucru 87% 13% Lot martor 55% 45%

Tabel nr. 10 - Distributia pacientilor in functie de consumul de alimente grase Procent de pacienti care prezinta tahifagie

1 - Lot de lucru 2 - Lot martor

Grafic nr. 11 - Distributia pacientilor in functie de prezenta tahifagiei la cele doua loturi de studiu Un vechi obicei al alimentatiei romanesti indeamna ridicarea de la masa cu burta plina. Medicina moderna este contrara ideii de satietate absoluta la sfarsitul mesei. Din grupul nostru de studiu doar un numar mic de persoane nu se ridica de la masa decat in momentul in care se simt foarte satuli(le plezneste burta), lucru care le ofera si o satisfactie deosebita. Acest lucru considera ei ca este un aspect poztitv. Nici la intrebarea din chestionar, cu privire la faptul daca subiectii obisnuiesc sa se trezeasca noapte din somn pentru a manca nu s-a raspuns afirmativ decat intrun procent foarte redus. Tahifagie Prezenta Absenta Lot de lucru 98% 2% Lot martor 48% 52%

Tabel nr. 11 - Distributia pacientilor in functie de prezenta tahifagiei la cele doua loturi de studiu

Grafic nr. 12 - Distributia persoanelor in functie de cura de slabire urmata Persoane care au urmat cura de slabire Numar de persoane Procent persoane Da 171 78% Nu 49 22%

Tabel nr. 12 - Distributia persoanelor in functie de cura de slabire urmata

Grafic nr. 13 - Disributia pacientilor in functie de impactul psihic al supraponderabilitatii in cadrul membrilor grupului de lucru

Impactul psihic asupra persoanelor supraponderale Procent de persoane

Impact negativ

Absenta impactului negativ 19%

81%

Tabel nr. 13 - Disributia pacientilor in functie de impactul psihic al supraponderabilitatii in cadrul membrilor grupului de lucru

Grafic nr 14-Distributia pacientilor in functie de frecventarea fast-food-urilor In grupa alimentelor intens calorigene , care se pare ca sunt o cauza majora a supraponderalitatii si obezitatii persoanelor incluse in acest grup populational intra si produsele de patiserie , mancarurile grase,sosuri , maioneze , prec um si produse care pot fi achizitionate din fast -food-uri. Astfel,91 %dintre subiecti afirma consumul produselor de patiserie cu o frecventa de 3 5 ori pe saptamana .Mancarurile grase , sosurile , maionezele sunt preferate de 87% dintre acestia iar restul de 13 % nu recunosc vreo preferinta pentru aceste sortimente alimentare. La fel de important este de remarcat ca 80 % prefera carnea rosie spre deosebire de restul de 20% care prefera carnea slaba. O atentie deosebita acordam celor care frecventeaza fast- food-urile si care reprezinta un procent destul de ridicat 40%. Activitate profesionala Sedentara Nr % 121 55

Usor active 77 35

Moderat activa 11 5

Activa 11 5

Tabel nr 15 - - Distributia subiectilor in functie de cheltuiala energetica in activitatea profesionala

Grafic nr 15 - Distributia subiectilor in functie de cheltuiala energetica in activitatea profesionala Se observa ca 55 % din pacienti au o activitate sedentara la locul de munca , ceea ce ne demonstreaza rolul sau in aparitia excesului ponderal , avand in vedere ca activitatea profesionala ocupa o mare parte din timpul unei zile. 35 % din subiecti afirma ca au o activitate usor activa in timp ce doar 5 % sunt activi la locul de munca.

se SSse onS Se observa ca 55% din pacienti au o activitate sedentara la locuul de mun ca se seseFrecventa in sala de sp Frecventa in sala de sport 1-2 ori/saptamana 3-5 ori/saptamana 5-7 ori/saptamana niciodata Ttbtabe

Nr. 154 22 11 33

% 70 10 5 15

4. TTatabetatavta Tabel nr 16- Distributia subiectilor in functie de frecventa in sala de sportt ddisaTtattabel tttt Frecventa in sala de sport

grafic 1. Grafic nr 16- Distributia subiectilor in functie de frecventa in sala de sportt Marea majoritate a persoanelor incluse in acest grup de studiu frecventeaza sala de sport pentru a pierde in greutate si numai un procent mic vin pentru mentinerea greutatii actuale.Indreptarea acestor persoane catre o locatie specializata in efectuarea exercitiilor fizice ne demonstreaza constientizarea problemelor individuale legate de surplusul de greutate.Totusi prezenta in cadrul unei saptamani in sala de sport este foarte scazuta,astfel cei mai multi indivizi -70% au o frecventa de doar 1-2 ori pe saptamana.Se constata procente foarte scazute ale persoanelor care au o frecventa crescuta:10% vin de 3-5 ori / saptamana si doar 5 % / 5-7 ori pe saptamana.ddisaTtattabel ggra Frecventa in sala de sport Consult medical de specialitate Nr.

Da 77

NU 143

35% tTFrecventa in sala de sport

65%

1. Tabel nr 17- Distributia subiectilor in functie de apelarea la un consult de specialitate ddisaTtattabel Frecventa in sala de sport

1. Grafic nr 17- Distributia subiectilor in functie de apelarea la un consult de specialitate ddisaTtattabel Procentul scazut al frecventei in sala de sport precum si procentul crescut al celor care au o activitate profesionala sedentara ar putea explica intr-o oarecare masura problemele pacientilor cu surplus de greutate. Foarte important de studiat ni s-a parut si adresabilitatea persoanelor catre un medic specializat in ceea ce priveste surplusul de greutate ,astfel la intrebarea respectiva din chestionar doar 35% dintre subiecti au apelat la un consult de specialitate,restul de 65 % nu.Totusi ,la consultatiile medicale efectuate pentru alte cauze ,li s-a spus ca nu au suferinte endocrine.

Graf ic nr 18Distr ibuti a subi ectil or in func tie de apar itia com plica tiilor dato rita obe zitati i Obezitatea se asociaza cu numeroase complicatii, multe serioase din punct de vedere medical ,care altereaza calitatea vietii si conduc la imbolnaviri si moarte prematura.Principalele complicatii sunt metabolice (diabet zaharat , dislipidemie) ;cardio-vascculare(hipertensiune arteriala,boala coronariana,accident vasvular cerebal,tromboflebite), respiratorii (hipoventilatie , apnee in somn) , osteoarticulare(guta,leziuni articulare- in special ale celor care sustin greutatea :sold ,coloana lombara). Astfel, din grupul nostru de studiu 40% au fost diagnosticati ci dislipidemie ,20%cu diabet zaharat,15 % cu hipertensiune arteriala, iar 25% prezinta boli asociate(boli cauzate de excesul ponderal).

Grafic nr 20-Distributia pacientilor in functie ponderea afectiunilor asociate celor doua sexe in lotul studiat Dieta recomandata de medic 22%

Tip dieta %

Dieta din diverse surse 77%

Tabel nr 21 - Distributia subiectilor in functie de tipul dietei abordate

Grafic nr 21 - Distributia subiectilor in functie de tipul dietei abordate

Mai multe portii la o masa Nr. %

DA 141 64.09

NU 79 35.81

Tabel nr 22 - Distributia subiectilor in functie de numarul mese pe zi

Grafic nr 23- Distributia subiectilor in functie de numarul de portii la o masa La aceasta intrebare privind marimea portiilor de mancare:64,09%afirma ca aleg portii de marime mare si doar 35,81% pe cele de marime mica.Marimea portiilor alimentare este o problema comuna majoritatii persoanelor supraponderale si obeze.82% dintre ei obisnuiesc sa manance seara tarziu iar restul de 18% afirma ca nu au acest obicei.Mancatul foarte tarziu seara este tot un factor predispozant. Consumul de alimente seara tarziu Nr. %

DA 181 82

NU 39 18

Tabel nr 24 -Distributia subiectilor in functie de consumul de alimente seara tarziu

Grafic nr 24 - Distributia subiectilor in functie de consumul de alimente seara tarziu Portiile consumate %

Mici 20%

Medii 30%

Mari 50%

Tabel nr 25 - Distributia subiectilor in functie de marimea portiilor consumate

Grafic nr 25 - Distributia subiectilor in functie de marimea portiilor consumate Tabel nr 26 -Repartitie in functie de sex si IMC Sex F IMC<25 8 IMC=25-29,9 101 IMC>30 45

33

33

33

Grafic nr 26 -Repartitie in functie de sex si IMC Mic dejun Nr. % DA 176 81% NU 44 19%

Tabel nr 27 -Distributia subiectilor in functie de servirea micului dejun

Grafic nr 27 Distributia subiectilor in functie de servirea micului dejun in fiecare zi Grafic nr 28 Distributia pacientilor in

functie de consumul desertului dupa masa

Grafic nr 29 - Repartitia pacientilor in functie de consumul de bauturi racoritoare Se observa tendinta crescuta a subiectilor de a consuma bauturi racoritoare.Studiile din ultimea vreme le include si pe acestea ca facand parte dintre elementele cauzatoare ale supraponderabilitatii si obezitatii. Un studiu amplu despre efectele bauturilor racoritoare (chiar si dietetice) asupra greutatii corporale indica cresterea riscului de ingrasare in 41% la personale care consuma cel putin o doza de bautua racoritoare pe zi. Asadar din grupul studiat de noi in aceasta lucrare 76% dintre persoane afirma consuul frecvent al bauturilor racoritoare(fie ele dietetice sau nu) si doar 24% neaga consumul frecvent. Categorie Emotional-eaters Non Emotionlaeaters Lot martor 120 50 Lot studiu 40 10

Tabel nr 30-Distributia pacientilor analizati in functie de comportamentul alimentar Comportamentul alimentar analizat cu ajutorul chestionarului permite incadrarea pacientilor in doua mari categorii: -fara predispozitie la mancatul emotional -cei care mananca din cauze emotionale A fost urmarit comportamentul alimentar la pacientii obezi versus non-obezi din cele doua loturi ale acestui studiu.

Majoritatea persoanelor obeze fac parte din categoria emotional-eaters indiferent de prezenta sau nu a diabetului zaharat care pare sa nu influenteze atitudinea pacientului fata de alimentatie.Predispozitie pentru "mancatul emotional"au avut si pacientii supraponderali din lotul de studiu ,dar mai ales pacientii obezi din lotul martor.

Grafic nr 30-Distributia pacientilor analizati in functie de comportamentul alimentar Categorie Femei Barbati Emotional-eaters 120 40 Non Emotional-eaters 34 26

Tabel nr 31 - Repartitia pacientilor in functie de sex si de comportamentul alimentar

Grafic nr 31 - Repartitia pacientilor in functie de sex si de comportamentul alimentar