Sunteți pe pagina 1din 11

Teorii cognitive ale invatarii

Cuprins:

1. Introducere - o scurta prezentare

2. Sisteme mnezice 2.1. Memoria imagistica 2.2. Memoria senzoriala 2.3. Memoria episodica si memoria semantica 2.4. Memoria implicita si memoria explicita 2.5. Memoria de lunga durata (MLD) si memoria de lucru sau de scurta durata (MSD)

3. Modelele invatarii in teoriile cognitive

3.1. Invatarea empirica 3.2 Abstractizarea schematica modelele ACT si Soar 3.3. Modelul nivelurilor de procesare 3.4. Invatarea semantica

4. Concluzie

1.Introducere o scurta prezentare

Lucrarea de fata se afla departe, fie si de o simpla trecere in revista exhaustiva a tuturor teoriilor cognitive la care am avut acces si care ar fi alcatuit un tablou de ansamblu asupra modelelor existente in principiu la ora actuala, din perspectiva invatarii, in psihologia cognitiva. Consideram teorii ale invatarii, nu numai strict pe acelea referitoare la invatarea propriu-zisa, ci si toate acele teorii care privesc cel putin memorarea, daca nu si rezolvarea de probleme sau reprezentarea si organizarea cunostintelor, fiind evident ca nu putem vorbi despre invatare, fara a lua in calcul toate acele aspecte care o insotesc. Continutul lucrarii se structureaza pe doua capitole referitoare, unul la sistemele mnezice si al doilea la modelele invatarii in teoriile cognitive. Niveluri de analiza ale sistemului cognitiv, paradigme ale psihologiei cognitive, procesari de informatii, categorizarea, rezolvarea problemelor si luarea deciziilor, iata numai cateva mari
3

capitole continand aspecte care, din pacate, nu ar fi putut fi decat cel mult enumerate intr-o lucrare de dimensiunile celei de fata.

2. Sisteme mnezice

In mod traditional, memoria era vazuta ca o facultate psihica unitara guvernata de cateva legitati generale legile memoriei si care putea fi masurata prin teste de recunoastere si reproducere. Analiza minutioasa a memoriei a infirmat teza despre caracterul unitar al acesteia, si despre pretinsa universalitate a reproducerii si recunoasterii ca metode de evaluare a acesteia. Subiectul uman nu dispune de un singur sistem mnezic, ci de mai multe tipuri de memorie, ier testele de reproducere si recunoastere sunt metode de recunostere a memoriei explicite, nu si a celei implicite. In locul unei facultati psihice unitare psihologia cognitiva a pus in evidenta exstenta mai multor sisteme mnezice diferite care vor fi descrise succint mai jos.

2.1. Memoria imagistica

Imaginile mintale reprezinta forma si configuratia spatiala a unui ansamblu de obiecte, in absenta actiunii stimulilor asupra receptorilor. Ele se pot constitui si pe baza unor informatii nonvizuale, dar o parte din mecanismele implicate in producerea imaginilor mintale sunt responsabile si de formarea imaginii senzoriale. Imaginile mintale reflecta relatiile topologice dintre elemente, nu au sintaxa si sunt neutre in raport cu valorile de adevar. 1

2.2. Memoria senzoriala

Miclea, Mircea (2003), Psihologie cognitiva, Editura Polirom, Iasi, pg. 159-187
4

Notiunea de memorie senzoriala denota persistenta reprezentarii senzoriale a stimulului timp de cateva sutimi de secunda dupa ce aceste a incetat sa actioneze asupra receptorilor. De pilda o senzatie vizuala sau auditiva persista in memoria noastra cateva sutimi de secunda chiar si dupa incetarea actiunii stimuluilui corespunzator. Acest tip de memorie este specific fiecarei modalitati senzoriale.2 Avem asadar memorie vizuala (sau iconica) o memorie auditiva (sau ecoica) o memorie tactila, etc.. Retentia senzoriala a stimulului este automata si preatentionala adica procesele implicate in memoria senzoriala preced initierea celor implicate in atentie. Cel mai intens studiate tipuri de memorie senzoriala sunt cele pentru stimuli vizuali si sitmuli auditivi.

2.3. Memoria episodica si memoria semantica

Disjunctia dintre memoria episodica si memoria semantica a fost propusa de E. Tulving (1983, 1984)3, iar ulterior a devenit un loc comun in psihologia cognitiva. Memoria episodica se refera la memoria evenimentelor autobiografice. Aceasta memorie contine o serie de informatii asociate cu contexte spatio-temporale precise. Memoria semantica se refera la cunostinte generale pe care le avem despre mediul in care traim. Intr-o investigatie asupra distinctiei dintre memoria episodica si memoria semantica la nivel cerebral R.Wood (1980) recurge la tehnica inregistrarii fluxului sangvin local. Autorul studiului a concluzionat ca ariile cerebrale implicate difera. Insa metodologia acestui gen de cercetari a fost pusa sub semnl intrebarii de catre Stilling si colab. (1987) data fiind distinctia problematica dintre sarcina de memorie semantica si cea de memorie episodica.

2.4. Memoria implicita si memoria explicita

Salavastru, Dorina, (2004), Psihologia educatiei, Editura Polirom, Iasi, pg. 55

Tulving, E., (1983), Elements of Episodic Memory, New York, Oxford University Press, apud
5

Miclea, M.

Testele de masurare a memoriei bazate exclusiv pe probe de recunoastere si reproducere, pot pune in evidenta memoria verbala si/sau imagistica dar nu acopera intreaga complexitate a memoriei. 4 Cunostintele reprezentate verbal sau imagistic formeaza memoria explicita a subiectului uman. Ea cuprinde cunostinte despre situatii sau stari de lucruri care se pot exprima intr-o forma declarativa si pot face obiectul unei reactualizari intentionate. Memoria implicita (sau procedurala) desemneaza cunostintele nondeclarative ale subiectului (reguli de executie, deprinderi motorii, reflexe conditionate) care nu sunt accesibile constiintei si deci nu pot face obiectul unei reactualizari intentionate. Unul din primele studii influente care au atras atentia asupra memoriei implicite a fost publicat de Weiskranz (1984).Rezultatele l-au facut pe acesta sa conchida ca alaturi de memoria explicita accesibila prin teste de recunoastere si reproducere, exista un alt sistem mnezic memoria implicita accesibil prin metode de testare indirecte.

2.5. Memoria de lunga durata (MLD) si memoria de lucru sau de scurta durata (MSD)

MSD si MLD nu sunt doua sisteme mnezice autonome. Diferentale dintre cele doua sunt diferentele dintre doua stari ale aceluiasi sistem. Memoria de scurta durata, care este coextensiva cu memoria de lucru, reprezinta cunostintele activate din memoria de lunga durata. In urma unei serii de exeriment G.A. Miller (1956 si ulterior)
5

a dezvoltat ideea ca, desi

numarul de itemi care poate fi stocat in MSD este limitat la 7+/-2 , totusi volumul de informatie se poate mari considerabil daca informatia este grupata in unitati cu sens. Aceste unitati au fost numite
4

Miclea, Mircea (2003), Psihologie cognitiva, Editura Polirom, Iasi, pg. 228-231

Miller, G. A.,(1956), The magical number seven plus or minus two:Some limits on our capacitiy for processing information The Psychological Review, 63, pp.81-97
5

chiar de catre Miller, chunks . Un chunk este cea mai inalta modalitate de stocare a informatiei de care dispune un subiect la un moment dat. Exista o tendinta certa a sistemului cognitiv uman de stocare pe termen lung a reprezentarilor semantice. Acestea constituie un cod economicos, rapid, cu sintaxa riguroasa, permitand operare asupra posibilului.

Principalele structuri simbolice sunt: -retelele propozitionale care pornesc de la ideea ca unitatea de baza a cunostintelor este ideea sau asertiunea; ele reprezinta relatiile dintre propozitii prin intermediul termenilor lor; -retelele semantice care retin relatiile ierarhice dintre concepte si proprietatile aferente; -schemele cognitive constituie blocuri de cunostinte activate simultan; ele influenteaza intelegerea si predictia, avand ca unitate de baza scenariul cognitiv, care reprezinta secventa tipica de actiuni pentru anumite situatii;

3.Modele ale invatarii in teoriile cognitive

Orice persoana care debuteaza intr-un proces de invatare realizeaza categorizarea prin stabilirea si reunirea asemanarilor dintre exemplare si prototipuri. O problema aparte in abordarea invatarii cognitive este daca memorarea exemplarelor particulare dintr-o categorie poate genera un mecanism de categorizare. Pentru invatarea empirica in mediul natural, mai ales la copii, raspunsul este pozitiv.6

3.1. Invatarea empirica

Anitei, Mihai, (2007), Psihologie experimentala, Editura Polirom, Iasi, pg. 344-348
7

Invatarea empirica a fost abordata in experimentele lui Brooks (1978)

A rezultat ca este

posibila o categorizare spontana, ca rezultat al acumularii stimulilor in memorie, si prin clesificarea noilor stimuli pe baza asemanarilor cu cei amintiti. In ultima instanta, se presupune ca in cadrul invatarii empirice acumulam la nivelul memoriei reprezentari ale exemplarelor specifice intalnite intimpul invatarii si le combinam trasaturile pe diferite dimensiuni. In final surprindem asemanarile dintre stimulii noi si reprezentarile stocate in memorie, ceea ce permite includerea acestor stimuli in categoriile cu care se aseamana mai mult.

3.2. Abstractizarea schematica modelele ACT si Soar

Modelele invatarii bazate pe conceptualizarea schematica reunesc avantajeel modelelor anterioare intr-unele mai complexe. Este vorba despre modelele ACT si Soar. Conform modelului ACT (Adaptive Control Thought) propus de Anderson (1976) 8 exista doua tipuri de MLD: a) memoria declarativa organizata sub forma de retele semantice sau propozitionale si b) memoria procedurala organizata in sisteme de producere. Se considera ca in cadrul fiecarei prezentari a unui exemplar al unei categorii reprezentarea este stocata in memorie sub forma unor subseturi de trasaturi ale acestuia. Daca doua exemplare diferite apar impreuna cu o informatie ce apartine aceleiasi categorii, se formeaza o reprezentare secundara cuprinzand trasaturile comune celor doua reprezentari stocate. Aceasta este reprezentarea generala ce va fi activata si care va determina pe viitor categorizarea unora dintre exemplare sau a oricaror altora ce detin trasaturile reprezentarii generale. Spre deosebire de modelul ACT, arhitectura Soar (sistem construit de Newell si echipa sa)9 presupune ca exista un singur tip de MLD, cunostintele fiind organizate in sisiteme de producere Brooks, L., Nonanalitic concept formation and memory for instances, in E. Rosch,B.B. Lloyd (eds.) Cognition and Categorization, pp. 169-211, Lawrence Erlbaum, Hillsdale, NJ
7 8

Anderson, J.R. (1976), Language, Memory and Thought, Lawrence Erlbaum, Hillsdale, NJ

Newell, A. (1992), Precis of Unified theories of Cognition, in Brain and BehaviourScience, vol. 15 , nr. 3
9

(memoria declarativa este asimilata cu antecedentul regulilor de producere). Memoria de lucru contine o structura ierarhizata de scopuri, un set de preferinte pentru ceea ce trebuie dus la indeplinire la un moment datsi in ce ordine, continuturi perceptive si comenzi motorii.Interfata cu lumea externa este realizata de sistemele perceptive si motorii. Comportamentul subiectului este vazut ca o deplasare in spatiul problemei, ghidata de structura de scopuri din memoria de lucru si de sistemele de producere din memorie.

3.3. Modelul nivelurilor de procesare

Modelul nivelurilor de procesare a fost propus de Fried si Holyoak (1984) 10. Cei doi autori au pornit de la ipoteza ca finalitatea invatarii o constituie reprezentarea mentala a distributiei exemplarelor unei categorii in descrierea trasaturilor. Aceasta constructie se realizeaza prin combinarea celor doua tipuri de strategii de procesare de tip top-down si bottom-up. Strategia topdown presupune implicarea structurilor conceptuale, o procesare dirijata de concepte si structuri mentale elaborate anterior in baza asimilarii unor instructiuni, reguli, si implica o estimare de tip probabilist a distributiei observatiilor cumulate. Strategia bottom-up porneste de la baza de date, de la stocarea mentala a reprezentarilor exemplarelor observate si apoi gruparea lor in functie de asemanarile dintre ele. Este un tip de de strategie de grupare a reprezentarilor prin care cel ce invata procedeaza in acord cu un model.

3.4. Invatarea semantica

Invatarea semantica se bazeaza pe achizitionarea sensurilor cuvintelor si a varitelor informatii semantice. Cercetarile in acet sens s-au oprit, pe de o parte, la studiile statistice privitoare la bogatia vocabularului, dar si asupra modului de acumulare a cunostintelor si a sensului cuvintelor. Un Fried , L. S., Holyoak, K.J. (1984), Induction of category distributions: A framework for classification learning, Journal of experimental Psychology: Learning Memory, and Cognition, 10, pp. 234-257
10

model experimental dedicat verificarii ipotezelor privind dezvoltarea retelelor semantice este propus de Rosenberg si Simon (1977). 11 Subiectii au asimilat informatii cuprinse in liste de stimuli despre evenimente si intelesul unor propozitii sau ilustrate. Apoi experimentatorii au prezentat noi liste care cuprindeau stimulii vechi si stimuli noi supusi unui proces de transformare din propozitii in desene sau invers. La proba de recunoastere verbala subiectii au identificat corect stimulii verbali initiali in proportie de 80% si intr-o proportie mult redusa stimulii transformati. In schimb, atunci cand transformarile nu afectau semnificatia, procentul de recunoasteri corecte a crescut. Rezulta ca organizarea initiala a reprezentarii componentelor este stabila si se modifica greu in timp.

4. Concluzie

Desi componenta informationala este ubicua, coportamentul uman precum si multe alte fenomene psihice interne, nu sunt reductibile la procesarea informatiei. Componenta cognitiva, oricat de importanta, nu epuizeaza complexitatea fenomenelor psihice. Influenta contingentelor asupra comportamentului, expresivitatea emotiilor, motivatia, relatiile interpersonale, nu pot fi reduse la structuri si prelucrari cognitive. Ele se constitue in vectori importanti, influentand masiv performanta invatarii.

Rosenberg, S., Simon, H.A. (1977), Modeling semantic memory: Effects of presenting semantic information in different modalities, Cognitive Psychology, 9, pp. 293-395
11

10

Bibiografie
1. Miclea, Mircea (2003), Psihologie cognitiva, Editura Polirom, Iasi 2. Anitei, Mihai, (2007), Psihologie experimentala, Editura Polirom, Iasi

3. Cosmovici, Andrei, (1996), Psihologie generala, Editura Polirom, Iasi 4. Salavastru, Dorina, (2004), Psihologia educatiei, Editura Polirom, Iasi 5. Zlate, Mielu (2004) Psihologia mecanismelor cognititve, Editura Polirom, Iasi
6. Tulving, E., (1983), Elements of Episodic Memory, New York, Oxford University Press

7. Miller, G. A.,(1956), The magical number seven plus or minus two:Some limits on our capacitiy for processing information The Psychological Review, 63 8. Brooks, L., Nonanalitic concept formation and memory for instances, in E. Rosch,B.B. Lloyd (eds.) Cognition and Categorization, Lawrence Erlbaum, Hillsdale, NJ 9. Anderson, J.R. (1976), Language, Memory and Thought, Lawrence Erlbaum, Hillsdale, NJ
10. Newell, A. (1992), Precis of Unified theories of Cognition, in Brain and Behaviour

Science, vol. 15 , nr. 3 11. Fried , L. S., Holyoak, K.J. (1984), Induction of category distributions: A framework for classification learning, Journal of experimental Psychology: Learning Memory, and Cognition, 10
12. Rosenberg, S., Simon, H.A. (1977), Modeling semantic memory: Effects of presenting

semantic information in different modalities, Cognitive Psychology, 9

11