Sunteți pe pagina 1din 6

Cloniger T.C.

I ( Chestionar de Personalitate )

Lucrarea isi propune evidentierea unor posibile constelatii temperamental-caracteriale in tulburarile afective bipolare si tulburarile depresive recurente prin utilizarea Chestionarului de Personalitate ,fiind luati in studiu 27 de pacienti suferind de tulburare depresiva recurenta si 22 de pacienti cu tulburare afectiva bipolara.Rezultatele obtinute prin evaluarea pacientilor cu ajutorul Chestionarului de Personalitate au fost analizate statistic prin calcularea mediilor si a abaterilor standard si analiza inferentiala. Constelatia personalitatii pacientilor bipolari se caracterizeaza prin a fi: precauti, descurajati, pesimisti; astenici, mai putin energici; neajutorati, lipsiti de speranta, ineficienti, dependenti; scrupulosi, pedanti; insensibili, putin empatici, preocupati de propriile trairi; creativi, originali, meditativi; lupta impotriva injustitiei; nepretentiosi, tolereaza incertitudinea, naivi, cu o gandire magica, idealisti. Profilul personalitatii bolnavilor unipolari se releva prin faptul ca acestia sunt: ingrijorati, precauti, tematori, indecisi, cu fatigabilitate cronica; pesimisti, in permanenta tensionati, nu-si asuma riscurile si evita schimbarile; timizi in societate, lipsiti de energie; ordonati, metodici; indiferenti, stoici, lipsiti de entuziasm, rezervati, lipsiti de curiozitate; nesociabili; imaturi, distructivi, ineficienti, lipsiti de incredere in propriile forte; tendinta de a-i invinovati pe ceilalti de propriile esecuri; nesiguri in legatura cu scopurile pe termen lung, reactioneaza in functie de circumstante, traiesc cu impresia ca viata lor este lipsita de sens; defetisti, cu o slaba vointa, intoleranti, neprietenosi, nerabdatori, critici fata de cei din jur; fara empatie; detasati, nepretentiosi, multumiti de situatia lor; idealisti. Bipolarii fata de unipolari sunt mai: dinamici; plini de viata, vioi, cu un nivel energetic mai crescut; eficienti, cu un plus de initiativa; increzatori in propriile posibilitati; mai putin empatici si insensibili; creativi, originali; altruisti, idealisti; tolereaza mai bine ambiguitatea si incertitudinile. Unipolarii fata de bipolari apar mai: pesimisti; tensionati; culpabilitatea este proiectata asupra circumstantelor; nu-si accepta responsabilitatea. O alternativa la abordarea categoriala, conform careia tulburarile de personalitate reprezinta sindroame clinice distincte, o constituie perspectiva dimensionala. In aceasta abordare tulburarile de personalitate reprezinta variante dezadaptative ale trasaturilor de personalitate, trasaturi care se regasesc ca si descriptori si in limitele normalitatii. Evaluarea multidimensionala a personalitatii prin identificarea dimensiunilor bazale ale personalitatii a fost posibila cu ajutorul modelelor psihologice si psihobiologice Putem vorbi despre tulburari ale personalitatii doar atunci cand trasaturile acesteia sunt caracterizate prin rigiditate, dezadaptabilitate si stau fie la baza unei alterari a

comportamentului, fie a unei suferinte subiective. Pentru a marca importanta tulburarilor de personalitate odata cu aparitia DSM III, in 1980 se creaza o axa separata, axa II diagnostica, cunoscuta ca fiind axa tipurilor de personalitate. Odata cu aparitia DSM-III-R se introduce clasificarea pe clustere a formelor clinice a tulburarilor de personalitate, astfel: clusterul A (personalitati excentrice, si bizare), clusterul B (personalitati emotionale si dramatice), clusterul C (personalitati anxioase si ineficiente). Manualul DSM-IV pastreaza clasificarea pe clustere pe care o fundamenteaza statistic pe un numar mare de cazuri si include in appendix doua tipuri de personalitate non- specifice: personalitatea depresiva, respectiv personalitatea pasiv-agresiva. Personalitatea sadica si personalitatea inclinata spre esec au fost eliminate din cadrul manualului DSM-IV.DSM-IV-TR pastreaza clasificarea pe clustere a tulburarilor de personalitate considerand aceasta clasificare ca fiind categoriala, dar actualizeaza textul descriind modelele dimensionale, prezentand dimensiunile in termenii descrierilor unor autori europeni Repartitia pe clustere a tulburarilor de personalitate reprezinta o abordare categoriala, abordare la care clinicienii subscriu cel mai des din doua motive: --diagnosticul categorial certifica prezenta sau absenta tulburarii de personalitate; --sistemele categoriale simplifica comunicarea profesionala, deoarece descriu cazurile severe, alese ca prototip. Astfel, o simpla eticheta categoriala (de exemplu: tulburarea de personalitate antisociala) poate comunica o mare cantitate de informatie clinica despre pacient. Totusi, descrierile categoriale transmit informatii utile despre cazurile prototip si despre cele severe, dar putin sau deloc despre cazurile atipice, mixte sau usoare. Astfel modelele categoriale sunt ideale pentru variabile discontinue (de exemplu sarcina, cancer de piele).Abordarea dimensionala porneste prin a defini un numar de dimensiuni comportamentale dispuse gradat pe un continuum si identifica diferentele individuale drept variatii cantitative de-a lungul acestui continuum. Aceasta abordare reprezinta o alternativa la abordarea categoriala, o perspectiva conform careia tulburarile de personalitate reprezinta variante dezadaptative ale trasaturilor de personalitate care trec imperceptibil din normalitate in "anormalitate", fiind seriate intr-un continuum. Hans Eysenck a considerat ca personalitatea are un numar de trei dimensiuni bazale si anume: psihoticismul (P), introversia-extroversia (E) si caracterul emotional- stabil (N).Ulterior Paul Costa si Robert McCrae au realizat un test de personalitate cunoscut ca NEO Personality Inventory, test prin aplicarea caruia se obtin scoruri pentru cinci dimensiuni bazale: neuroticism (N), extroversiunea (E), caracterul deschis (O), caracterul agreabil (A), constiinciozitatea (C). Acest model descris de Costa si McCrae este cunoscut in literatura sub numele de "Big Five Model of Personality".). Modelul celor 7 factori al lui Cloninger se numeste Seven Factors Model. n ceea ce priveste conceptualizarea trasaturilor de personalitate acest model are avantajele generale ale dimensionalitatii si pastreaza atat baza solida teoretica cat si suportul empiric al modelelor psihobiologice anterioare.Acest model include 4 dimensiuni de temperament: evitarea traumei (ET), cautarea noutatii (CN), dependenta de recompensa (DR),

persistenta (P) dar si 3 dimensiuni caracteriale: autodirectionarea (AD), cooperarea (CO) si autotranscendenta (AT). Fiecare din cele 7 dimensiuni ale temperamentului, cat si ale caracterului este caracterizata prin 2 nivele de intensitate a manifestarii lor la diferite persoane, astfel ca fiecare grupa detine descriptori cu scor inalt, respectiv cu scor scazut de manifestare. Cele 4 dimensiuni de temperament se pretind a fi in mare masura ereditare si au baze neurofiziologice si anatomice specifice, raman stabile pe tot parcursul vietii si sunt in concordanta cu dimensiunile majore de personalitate larg acceptate. TCI evalueaza 4 mari descriptori temperamentali (ET, CN, DR, P) si 3 mari descriptori caracteriali (AD, CO, AT). Fiecare din acesti descriptori bazali contin la randul lor cate 4 sau 5 subscale, care sunt componente de evaluare a pattern-urilor de raspuns la stimuli specifici. De exemplu, ET se poate manifesta prin pesimism, ingrijorare, timiditate sau fatigabilitate in functie de stimuli). Modelul lui Cloninger (Seven Factors Model) este validat prin cele doua teste dimensionale de personalitate numite "Chestionarul Tridimensional de Personalitate" (TPQ, Tridimensional Personality Questionnaire ) si "Inventarul de Temperament si Caracter" (TCI, Temperament and Character Inventory). TCI reprezinta o familie de teste cu cateva versiuni specializate, alcatuite pentru diversi subiecti (autoevaluare, chestionar tip interviu, testarea grupului social), grupe de varsta diferite (Junior-TCI pt grupa 7-14 ani, peste 15 ani Adult TCI), diverse scopuri (testarea temperamentului, a caracterului sau a ambelor) si nivele de detaliu clinic (144 itemi pentru dimensiunile majore, 295 itemi pentru fatetele multiple ale acestora). Testul ce masura doar descriptorii temperamentului se numea TPQ (Chestionar tridimensional al personalitatii) masura (CN, ET, DR), unde P era cotata initial ca si subcomponenta a DR. Numele testului a devenit TCI cand au fost adaugate scalele pentru caracter, iar P a fost recunoscuta ca descriptor distinct al temperamentului, cu transmitere genetica independenta, dupa validarea lui prin studiile pe gemenii din Australia si SUA. Versiunea de autoevaluare a TCI este un test cu 295 itemi cu variante de raspuns adevarat/fals, prezentate in manualul TCI. Cautarea noutatii (CN) reflecta activitatea sistemului de recompensa si include trasaturi ale comportamentului exploratoriu, dezinhibat si impulsivitatii care sunt modulate prin sistemul dopaminergic. Evitarea traumei (ET) reflecta activitatea sistemului de pedeapsa, deci se refera la tendinta catre anxietate, pesimism si ingrijorare care sunt legate de activitatea serotoninergica a hipocampusului. Dependenta de recompensa (DR) exprima variatii in atasamentul social si afiliatie. Persistenta (P) reflecta capacitatea de a mentine un comportament intr-un context peren si este corelata cu activitatea noradrenergica. Evaluarea TCI analizeaza si cele 3 dimensiuni caracteriale: autodirectionarea, cooperarea, autotranscendenta, continand scopuri, valori si strategii de varf sau bazale, achizitionate in mediul socio-cultural, care se desfasoara pe parcursul intregii vieti. Autodirectionarea se refera la gradul de maturitate, resurse de baza efective si o adaptare generala buna. Cooperarea reflecta prezenta eticului, a cooperarii sociale si relationare interpersonala buna. Autotranscendenta este in legatura cu imaginatia, creativitatea si conceptia magica sau religioasa. Niveluri scazute de adaptare personala si sociala dupa cum sunt exprimate in cele 3 dimensiuni de caracter sunt considerate a fi indeaproape inrudite cu trasaturile de baza ale oricarei tulburari de personalitate si servesc drept indicatori ai prezentei unei tulburari de

personalitate. Modelul multidimensional al lui Cloninger fundamenteaza clusterele tulburarilor de personalitate din DSM-IV si DSM-IV-TR . Toate clusterele tulburarilor de personalitate sunt caracterizate prin scoruri mici la itemii de autodirectionare si cooperare din TCI. Deviatiile temperamentului sunt asociate cu anumiti clusteri din DSM-IV-TR, Axa II, astfel: clusterul C este asociat cu scorurile inalte ale ET (evitarea traumei), clusterul B este asociat frecvent cu scorurile inalte ale CS (cautarea noutatii), iar clusterul A este asociat cu scoruri scazute ale DR (dependenta de recompensa). Mai mult, categorii individuale din DSMIV- TR pot fi distinse pe baza unor profiluri unice de scoruri TCI. De exemplu, tulburarea de personalitate borderline este caracterizata ca un profil de temperament exploziv, adica prezinta la evaluare scor inalt la evitarea suferintei, scor inalt la cautarea de senzatii, scor scazut la dependenta de recompensa, alaturi de scoruri mici ale dimensiunilor caracterului. O asemenea descompunere multidimensionala permite unui clinician sa faca clasificari disjuncte, fara problema obis- nuita a unor diagnostice multiple suprapuse, pe baza listelor uneori ambigue ale criteriilor din DSM. Testele dimensionale ale tulburarilor de personalitate sunt alcatuite sub forma unor chestionare de autoevaluare. . Aceste teste au fost concepute chiar de la inceput ca instrumente de evaluare atat a personalitatii normale (NEO PI) cat si a pacientilor psihiatrici (MCMI), sau a celor cu tulburare de personalitate (DAPP, TCI, KSP) .Aplicarea Scalei de Personalitate Karolinska (KSP) a fost folosita in ultimii ani, atat pentru edificarea includerii in aceasta grupa taxonomica a tulburarilor de personalitate, cat si pentru rafinarea diagnosticului, prin adaugarea unor conotatii specifice fiecarui tip de tulburare de personalitate. Scala de Personalitate Karolinska a fost intocmita de Daisy Schalling si echipa sa de la Karolinska Institute din Stocholm, pe baza legaturilor dintre trasaturile de temperament si nivelul monoaminelor cerebrale. Acest chestionar este o compilatie de 135 de itemi din diferite alte instrumente de masurare a personalitatii (de exemplu, scalele Eysenck, Zuckerman, Marke-Nyman, Marlowe-Crown etc.). Scala de personalitate Karolinska este un chestionar creion-hartie in care fiecare item este scorat pe o scala Likert cu patru ancore (1-4). Pe foaia de scor sunt marcati cu negativ (-) itemii a caror cotare trebuie inversata. KSP, cu cei 135 itemi cuprinde 15 subscale care sunt grupate in cinci clase mari: 1. Impulsivitatea, cautarea senzatiei (evitarea monotoniei) si retragerea sociala (detasarea), scale care acopera diferitele aspecte ale extroversiei. Impulsivitatea (10 itemi) este tendinta de a actiona spontan, fara a gandi dinainte. Deciziile sunt luate in pripa, fara a analiza situatia. Evitarea monotoniei (10 itemi) sau cautarea senzatiei se suprapune partial celei pe care Cloninger a denumit-o cautarea noutatii (CN). Este vorba despre oameni dornici sa incerce lucruri noi, carora nu le place o viata linistita si organizata. Detasarea (10 itemi) poate sa insemne o relationare gresita in raporturile cu ceilalti si cu sine. Subiectul are o atitudine de tinere la distanta a celuilalt, evita oamenii care interfereaza cu viata lor personala, nu le place sa se confeseze cand sunt necajiti si nefericiti si se simt stingheri cand ceilalti li se confeseaza. 2. Scale de psihopatie versus conformitate, respectiv subscalele de socializare si dezirabilitate sociala. Socializarea (20 itemi) se refera la modul in care familia a influentat formarea personalitatii individului. Cei cu scor crescut pe aceasta scala sunt persoane care se simt bine in

mediul lor familial, pentru care viata a fost intotdeauna fericita, placuta si vesela. Parintii nu leau dezaprobat prietenii si i-au lasat sa ia singuri decizii. CONCLUZII In evaluarea trasaturilor de personalitate prin KSP regasim itemi ce sunt prezenti si in alte scale dimensionale de notorietate internationala: TCI sau NEO-PI. Astfel, impulsivitatea este intalnita si in TCI (Cloninger si col., 1994), ca o subscala a dimensiunii Cautarea Noutatii (CN) si se asociaza frecvent cu un nivel redus al dimensiunilor caracterului, precum Autodirectionarea (A-D) si Cooperarea (C), anticipand riscul pentru aparitia tulburarii de personalitate. Conform clasificarii DSM, impulsivitatea este trasatura definitorie a tulburarii de personalitate de tip borderline, dar apare ca definitorie si la cea de tip antisocial. Itemii alocati pentru evitarea monotoniei sau cautarea senzatiei din KSP se suprapun partial celor pe care Cloninger si col. i-au denumit Cautarea Noutatii (CN). Este vorba despre oameni dornici sa incerce lucruri noi, carora nu le place o viata linistita si organizata. Aceasta dimensiune apare si in modelul "The Big Five" ca o subscala a preferintei pentru diversitate sau monotonie, care apartine scalei O (Openness - deschiderea spre experienta). Detasarea din KSP este evaluata la fel si in TCI, pe scala dependentei de recompensa (DR). Cei cu nivel scazut al dependentei de recompensa au si o cooperare scazuta, dar nu si o scadere a autodirectionarii. Pe scala lui Costa & McCrae acest model comportamental se incadreaza la introversiune (I). Fata de KSP, in TCI (Cloninger, 1994) anxietatea este evaluata sub forma Evitarii Traumei (ET), care se asociaza cu nivelul scazut al Autodirectionarii (AD) si Cooperarii (C), ceea ce inseamna risc crescut de aparitie a tulburarii de personalitate. Evitarea Traumei (ET) din TCI prezinta patru subscale care se pot compara cu cele din KSP, astfel: ingrijorarea din TCI este analoaga cu suferinta somatica din KSP; timiditatea (TCI) cu inhibitia agresivitatii (KSP), pesimismul (TCI) cu Anxietatea psihica (KSP); Fatigabilitatea (TCI) cu Psihastenia (KSP). In scala NEO-PI, Costa & McCrae, anxietatea este evaluata pe axa Neuroticismului (N). Dintre tulburarile de personalitate care au ca trasatura predominanta anxietatea amintim tulburarea de personalitate dependenta si cea evitanta, cu mentiunea ca anxietatea, in general, poate interfera cu orice tip de tulburare de personalitate. Scalele din KSP care se refera la suspiciune vizeaza mai mult ostilitatea persoanei in raport cu ceilalti. Suspiciunea este o caracteristica a tulburarii de personalitate paranoica si de aceea este inclusa in custerul A al tulburarilor de personalitate. In scala NEO-PI exista o subscala a suspiciunii care apartine axei Agreabilitatii (A), inregistrandu-se in cazurile de tulburare de personalitate scoruri scazute. In modelul lui Cloninger aceasta trasatura lipseste. Totusi este foarte probabil ca suspiciosii sa obtina un scor semnificativ TCI la descriptorii caracteriali, pe subscala insensibilitatii sociale si a razbunarii, ceea ce va insemna un scor al Cooperarii (C) scazut. Agresivitatea ca trasatura distincta de personalitate nu apare nici in TCI si nici NEO-PI, ceea ce constituie o deosebire evidenta fata de KSP. Totusi agresivitatea este evaluata indirect in TCI, ca subscala a dimensiunilor temperamentului, sub denumirea de iritabilitate. Aceasta poate fi o caracteristica a persoanelor cu scor mare pe scala Cautarii Noutatii (CN) si se mai poate asocia cu caracterul razbunator evaluat pe scala Cooperarii (C).