Etica n afaceri 16.03.2012 Raul Sorin Fntn Curs nr.

1 Bibliografie: Charles Taylor: Etica autenticitii, colecia Panopticon, ed. Idea Design & Print, Cluj 2006 Dan Crciun i alii: Etica afacerilor, editura Paidea, Bucureti 2005 Covey Stephen, Etica liderului eficient. Conducerea bazata pe principii, Editura Alfa, Bucureti 2001

Terminologie. Sunt doi termeni care se folosesc atunci cnd se vorbete despre comportament: 1. Etica, se refera la valorile din condiia umana, din perspectiva principiilor morale, i are ca finalitate studiul teoretic 2. Morala, reprezint o forma a contiinei sociale care reflecta idei, concepii, convingeri, privind comportarea individului n societate, a cror nclcare nu este sancionata de lege, ci de opinia publica. Un alt personaj interesant n etica afacerilor se numete Paul Riqueur. Soi-meme comme un autre. Ceea ce apropie i leag etica de morala sunt intenia i scopul etic. Vom numi scop etic, scopul unei viei bune cu i pentru celalalt. n aceasta lucrare, P. Riqueur propune cei trei poli ai eticii:

Intram cu adevrat n etica atunci cnd ne afirmam i propria voina i afirmam i libertatea celuilalt. Etica se nate aadar prin aceasta depire : SA FAC n ASA FEL INCAT LIBERTATEA CELUILALT SA FIE ASEMENEA LIBERTATII MELE. In Romania termenul de ETICA are cel puin trei semnificaii diferite: 1. n primul rnd etica se refera la cutume sau moravuri, obiceiuri tradiionale specifice diverselor culturi 2. Prin termenul de etica se nelege ansamblul de valori i norme care definesc intr-o anumita societate omul de caracter i regulile de comportare justa, demna de respect. 3. Virtutea este o dispoziie a omului de a se direciona ctre fapte bune. Libertate i lege n afaceri. Nu este greu sa iei decizii atunci cnd eti contient de acest lucru (Roy Disney, productor american de filme). Putem constata ca din definiiile date libertii, i ea este neleasa intre doua limite. Prima limita este aceea a aciunii dup propria voina, care poate sa duca la anarhie, i a doua este aciunea, n condiiile cunoaterii legilor de dezvoltare a naturii i a societii, care duce la abuzuri de drept, care este o infraciune. La limita se ajunge la dictatura / despotism. Libertatea mea nceteaz acolo unde ncepe libertatea celuilalt. Comportament = ansamblul manifestrilor obiective ale animalelor i oamenilor prin care se exteriorizeaz viaa psihica. Responsabilitate = obligaia de a efectua un lucru, de a rspunde, de a da socoteala de ceva, de a accepta i suporta consecinele. Lund definiia responsabilitii i atand-o noiunii de etica, constatam ca n afaceri orice persoana are obligaia de a da socoteala i de a suporta consecinele atunci cnd nu respecta normele de etica n afaceri. Deoarece n afaceri este vorba despre un comportament social i avnd n vedere ca prin comportament se exteriorizeaz viaa psihica, se poate trage concluzia ca orice deviaie de la normele de etica reprezint o problema psihica. In lucrarea sa Etica autenticitii, Charles Taylor abordeaz trei motive de ngrijorare (angoase) ce conduc la declinul societii omeneti: 1. individualismul, acesta este considerat cel mai mare ctig al civilizaiei moderne. Acest prim motiv evideniaz dispariia orizonturilor morale i pierderea semnificaiilor mree. 2. al doilea motiv pe care Taylor l numete primatul raiunii instrumentale, este de fapt atingerea scopului cu mijloace cat mai economice. Acest al doilea motiv are de a face cu eclipsarea scopurilor umane de ctre raiunea instrumentala. 3. al treilea motiv l reprezint consecinele aplicrii individualismului i raiunii instrumentale n politica. Acest al treilea motiv are legtura cu pierderea libertii.

06.03.2012 Curs nr.2 Libertatea n alegeri. Din definiia libertii putem observa ca ea este neleasa intre doua limite: - Aciunea dup propria voina (bunul plac) - Aciunea n condiiile cunoaterii legitilor de dezvoltare a materiei i societii Diferena dintre nelesurile acestor doua fraze este data de lipsa de cunoatere. Din definiia responsabilitii constatam ca n afaceri orice persoana, fizica sau juridica are obligaia de a da socoteala, de a suporta consecinele atunci cnd nu respecta normele de conduita. Ruperea n doua a definiiei responsabilitii duce la doua tipuri de comportament total diferite: 1. Anarhismul, acesta neaga ordinea i disciplina sociala 2. Legalismul, reprezint un principiu potrivit cruia orice persoana este obligata sa respecte minuios legea. Exagerarea legalismului duce la abuzul de drept care este o infraciune. Deoarece n afaceri este vorba despre un comportament social, i deoarece prin comportament se exteriorizeaz viaa psihica, rezulta ca orice deviaie de la normele de etica reprezint o problema psihica. Charles Taylor Individualismul Atingerea scopurilor proprii prin viaa politica

Duc la declinul societii omeneti

Legea n afaceri sau etica aplicata. Fabricarea Stocarea Oferirea vnzare Exportul

spre

unor produse interzise.

Care sunt fapte mai mici ca amplitudine i care mai mari?

Din punct de vedere etic, cea mai grava este producerea fr drept. Din punct de vedere al pierderilor pentru societate este vnzarea acestor produse. Principii corecte personale. Moto: Fii mai preocupat de caracterul tu dect de reputaie, pentru ca acesta reprezint ceea ce eti, n timp ce reputaia este doar ceea ce cred alii despre tine. John Wooden

Oamenii au ncredere instinctuala n cei care se bazeaz pe principii corecte. Legile bunului simt sunt legi naturale, imobile, care nu funcioneaz imediat ci la vremea potrivita. In crizele afective exista doar legi naturale. Cele patru puncte cardinale ale vie ii eficiente sunt: N Siguran a S Orientarea E n elepciunea V Puterea a. Sigurana: reprezint sentimentul de valoare, de identitate, statornicie emoionala, respect de sine, trie personala. Limite: Extrema insecuritate versus sentimentul adnc al unei mari valori b. Orientarea: este direcia pe care o primim n viaa i se datoreaz n mare parte educaiei, standardelor, principiilor sau criteriilor care guverneaz modul n care ducem la ndeplinire deciziile. Funcioneaz ca o contiina. Limite: Puternica dependenta fizica i emoionala, cu concentrare asupra unor stiluri de viaa egoiste (senzitive sau sociale) versus contiina spirituala unde ghidarea sau coordonarea vin din surse inspirate sau inspiratoare. c. nelepciunea: sugereaz sentimentul echilibrului, nelegerea adnca a modului n care se leag i se aplica diversele elemente i principii. Ea cuprinde concomitent: judecata, discernmnt, comprehensiune (adic nelegere, putere de ptrundere). Este un tot integrat. Limite: nelegere deformata, inexacta, discordanta versus imaginea completa i precisa a vieii n care toate elementele i principiile sunt legate intre ele n mod adecvat. Cu cat tindem spre forme superioare, avem un simt din ce n ce mai puternic al idealului (al lucrurilor aa cum trebuie sa fie). nelepciunea cuprinde i capacitatea de a discerne intre bucuria pura i plcerea trectoare. d. Puterea: este capacitatea de a aciona, tria i curajul de a termina / ndeplini ceva. Depeti deprinderi adnc nrdcinate i cultivi altele mai bune i mai eficiente. Limite: omul este lipsit de autenticitatea adevratei bucurii versus oameni cu viziune i disciplina ale cror viei sunt produse funcionale mai mult ale deciziilor personale dect ale condiiilor exterioare. Ei determina cursul lucrurilor. i decid singuri reaciile n fata situaiilor pe baza standardelor universale i a principiilor imuabile. 11.05.2012

Curs nr.3 Examen sub forma de eseu pe o tema generala (2-3 pagini tehnoredactate). De pregatit si de adus la examen. Subiect : Responsabilitatea (sociala, comerciala, profesionala) versus Comportament (social, comercial, profesional) De studiat Cazul Nelly Shepard Dan Craciun (1.6 despre mediocritate) Ingamfarea : omul mandru care nu vrea sa dea nici din ceea ce stie. Libertatea si prudenta ca temeiuri ale responsabilitatii. Geneza ideii de responsabilitate trebuie cautata in admiterea libertatii de actiune a omului. (tradita greco-latina si cea iudeo-crestina) Pe aceasta directie forma cea mai concentrata a rationamentului se reduce la urmatoarea expresie: Doar actiunea poate sa exprime responsabilitatea omului iar fara libertate nu exista responsabilitate. Desi exista o stransa legatura intre libertate si responsabilitate, nu orice act liber este si responsabil, aceasta deoarece responsabilitatea implica reguli de conduita care trebuie ghidata de prudenta. Abia din acel moment aplicarea acestui inteles modern al ideii de responsabilitate la afaceri incepe sa devina evidenta. Aristotel defineste prudenta ca fiind o dispozitie insotita de o regula adevarata, capabila sa actioneze in sfera la ceea ce este bun sau rau pentru fiinta umana. Pe aceasta directie, omul prudent va fi preocupat de consecintele previzibile ale actelor sale, iar prudenta este (spune Aristotel) o virtute care ne permite sa luam decizia cea mai buna, care sa ne indrepte catre actiunea cea mai buna. Trecerea de la responsabilitatea fata de CELALALT la conceptul modern de RESPONSABILITATE SOCIALA A ORGANIZATIEI. Libertatea mea sfarseste acolo unde incepe libertatea celuilalt. Toate lucrarile moderne de etica si de filozofie contemporana reactualizeaza dezbaterea asupra responsabilitatii bazandu-se pe Celalalt si pe ideea de raspundere fata de Celalalt. Cu alte cuvinte, responsabilitatea a devenit astazi responsabilitatea fata de celalalt. Aceasta mutatie in semnificatia ideii de responsabilitate nu scapa din vedere organizatiile, incluzand aici intreprinderile. Legislatia de ultim moment a Romaniei si internationala promoveaza responsabilitatea simultana a angajatului si a firmei in care lucreaza (mai ales in domeniul infractional).

Una din primele tentative de a atribui o personalitate morala intreprinderii ii apartine lui French, intr-o lucrare asupra teoriei organizatiei. Argumentarea lui French se bazeaza pe ideea de intentie. Intentia intreprinderii este definita de structura de decizie interna, alcatuita in vederea exercitarii activitatii si puterii. => scopurile pentru care a fost infiintata intreprinderea French demonstreaza posibilitatea unei intentii din partea intreprinderii, avand ca punct de plecare politica si strategiile acesteia. Hotararile conducerii intreprinderii nu sunt luate in favoarea membrilor intreprinderii, ci in favoarea intreprinderii insasi in calitatea ei de organizatie. In acest sens, French considera pe drept cuvant ca atata vreme cat firma are o intentie, ea poate fi considerata ca responsabila din punct de vedere moral. Velasquez critica pozitia lui French si distinge doua forme de responsabilitate : 1. obligatia sau datoria (de exemplu responsabilitatea firmei de a-si servi clientii) 2. responsabilitatea este utilizata pentru a indica faptul ca o actiune si consecintele ei pot fi atribuite unui individ (cutare individ este responsabil pentru accidentul facut in timpul programului de lucru). Aceasta idee nu este noua. Mahatma Gandhi 7 lucruri distrugatoare pentru o tara: Averea fara munca Placere fara constiinta Cunoasterea fara caracter Comert fara moralitate (afaceri fara etica) Stiinta fara omenie Religie fara sacrificiu Politica fara principii Averea fara munca se refera la practica de a obtine ceva fara a da nimic in schimb, de a manipula pietele sau bunurile in asa fel incat sa nu fi nevoit sa muncesti sau sa produci valoare adaugata. Adica ar fi suficient sa manipulezi oameni si lucruri. Exista astazi profesiuni construite pe baza ideii de a face avere fara munca, de a castiga bani multi fara a plati taxe, de a beneficia de programe guvernamentale gratis fara a suporta o raspundere financiara, si de a beneficia de toate onorurile pe care le poate oferi cetatenia unei tari sau de membru al unei corporatii fara asumarea unei responsabilitati. O alta idee la fel de nociva este de te a imbogatii cu multa munca in scopul de a ajunge undeva astfel incat sa nu mai munceasca. Placerea fara constiinta, acest lucru evidentiat de Gandhi a fost discutat si ca motiv de angoasa a lui Charles Taylor (raportul favorabil castig fata de munca). Principala intrebare pe care si-o pun cei imaturi, lacomi si egoisti, si robiti ai simturilor, este ce castig eu din asta ?

In ultima perioada de timp un numar extrem de mare de oameni par sa isi doreasca aceste placeri in absenta constiintei sau a simtului raspunderii, dar independenta nu este cea mai matura stare. Independenta in evolutia omului este doar o pozitie intermediara pe drumul spre interdependenta, care este starea cea mai matura si mai avansata. A invata sa dai si sa primesti, a trai altruist, a fi sensibil, a fi atent fata de ceilalti, acesta este idealul cu care ne confruntam. Altfel nu exista nici un fel de simt al raspunderii sociale in activitatile care ne aduc placere. Pretul placerii fara constiinta este foarte mare daca e masurat in timp si bani sau in termenii reputatiei, sau al ranilor provocate inimilor si mintilor celorlalti, afectati in mod negativ de cei care vor doar sa se desfete, sa-si faca o placere pentru scurt timp. E periculos sa ne lasam trasi sau ademeniti, departe de legea naturala, in absenta constiintei. Constiinta este in esenta locul in care se afla principiile si adevarurile perene, este supraveghetorul intern in numele legii naturale.