Sunteți pe pagina 1din 2

Titu Maiorescu si Junimea ~Sinteza~

Societatea Junimea s-a constituit la Iasi in 1864 fiind cea mai importanta grupare culturala din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Membrii fondatori ai acestei societati sunt: P.P. Carp, Vasile Pogor, Iacob Negruzzi, Theodor Rosetti si Titu Maiorescu-mentorul ei spiritual. Din martie1867, societatea are si o revista proprie, Convorbiri literare, sub directia lui Iacob Negruzzi, aici publicand Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Creanga si multi alti junimisti. Trasaturile junimismului: -inclinatia spre filozofie; spiritul oratoric; clasicismul; ironia; spiritul critic. Activitatile "Junimii": -prelectiuni populare" (sedinte publice care urmareau ridicarea nivelului cultural al maselor populare); ntlniri saptamanale ale membrilor;editarea de reviste si ziare ("Convorbiri literare");colaborarea la alte publicatii ale vremii;nfiintarea la alte publicatii ale vremii;nfiintarea unor tipografii sau institutii de invatamant. Etapele evolutiei societatii Junimea: I. Prima etapa, intre anii 1862-1874, cu sediul la Iasi, are caracter polemic si se manifesta in trei domenii: limba, literatura si cultura. II. A doua etapa, intre anii 1874-1885, sediile la Iasi si Bucuresti, cand se consolideaza tendintele lansate anterior si se publica operele de maturitate ale unor scriitori ca Mihai Eminescu, Ion Creanga, Ioan Slavici. III. A treia etapa incepe dupa 1885. Junimea si redactia de la Convorbiri literare se muta la Bucuresti. Revista cerceteaza in special filozofia, istoria si geografia, dobandind un caracter academic. Titu Maiorescu este creatorul criticii literare estetice romanesti. Acesta isi exprima principiile in cateva studii fundamentale, publicate in Convorbiri literare:
O cercetare critica

asupra poeziei romane de la 1867. n acest studiu se contureaz cteva principii estetice necesare nelegerii poeziei n general. Plecnd de la afirmaia c tiina vizeaz adevrul i poezia frumosul,Titu Maiorescu stabilete c adevrul cuprinde numai idei, pe cnd frumosul cuprinde idei manifestate n materie sensibil.
n contra direciei de astzi n cultura romn

(1868) Titu Maiorescu dezvolt aici teoria formelor fr fond prin care se caracteriza societatea romneasc. Teoria exprim viziunea autorului asupra culturii romne, i are un fundament filozofic, dezvoltnd trei principii: autonomia valorilor, unitatea ntre cultur i societate, unitatea ntre fond i form.
Direcia nou

n poezia i proza romn (1872). Studiul se dorete a fi o analiz a noului val de scriitori, pe care Maiorescu dorete s-i ndrume n spiritul literaturii autentice.
Comediile d-lui I. L. Caragiale

(1885) trateaza tema moralitatii in arta si a inaltarii impersonale (katharsis). Articolul a fost scris cu scopul de a-l apra pe Caragiale de acuzaiile de partizanat politic, imoralitate i trivialitate. In 1885 se jucase pe scen comedia D-ale carnavalului", iar presa vremii respinsese piesa considernd c i bate joc de anumite apucturi ale partidului liberal".

Poei i critici

(1886) Studiul, cu un caracter polemic, are ca punct de plecare articolele tinerilor B. t. Delavrancea i Al. Vlahu care, fcnd o comparaie ntre Eminescu i Alecsandri, l desconsider pe cel din urm din cauza simplitii ideilor. Eminescu i poeziile lui (1889) Articolul completeaz portretul lui Eminescu nceput n Direcia nou ..." i este primul studiu important dedicat poetului dup moartea sa. Eugen Lovinescu vorbind despre Titu Maiorescu considera:"critica lui Maiorescu a fost exclusiv cultural,normativ i s-a exercitat numai n cadrele orientrilor generale.Ea a plecat de la constatarea unei realiti."