Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CEHIA
-raport de tara-
Cuprins
1.1 Situarea geografica: suprafata, populatie. .3 1.2 Sistemul politic si administrativ4 1.2.1. Impartirea Administrativa.4 1.2.2. Sistemul Politic.6 1.3 Potentialul economic al Republicii Cehe..7 1.4 Istoria si cultura Cehiei.8
3. Stadiul actual de dezvoltare economica.....14 3.1 Inflatia .14 3.2 Somajul..14 3.3 Produsul Intern Brut..15 3.4 Cresterea economica..15 3.5 Nivelul de trai16 3.6 Structura economiei pe cele 3 sectoare ... 16 3.7 Investitiile straine...21 3.8 Comertul exterior...22 4 Relatiile dintre Cehia si Uniunea Europeana-aspecte particulare-... 23 4.1 Relatiile UE cu Cehia.23 4.2 Relatiile bilaterale Cehia- Romania25
Numele tarii: Republica Ceha( Czech Republic- Eng; Ceska Repuiblika- Ceha) Populatia: 10.2 milioane locuitori (UN, 2008) Capitala: Praga Suprafata: 78,866 km patrati Limba oficiala: Limba Ceha Religia majoritara: Crestinism Speranta de viata: 73 ani (barbati), 80 ani (femei) Moneda nationala: 1 koruna (czk) = 0.04 EUR Principalele exporturi:Bunuri manufacturate, electrotehnice, automobile echipamente de transport si bere PIB per capita: US $14,450 (World Bank, 2007) Domeniul de internet: .cz Prefixul tarii: +420
si
Cehia are o populatie formata din: cehi 90.4%, slovaci .9%, alte categorii 4% (conform recensmntului din 2001). Structura populatiei pe vrste este: 0-14 ani: 14.4% (baiei 755,098/fete 714,703) 15-64 ani: 71.2% (brbai 3,656,021/femei 3,629,036) 65 ani i peste: 14.5% (brbai 576,264/femei 904,333) Religia in Cehia este repartizata astfel: Catolica 26.8%, Protestanta 2.1%, ateu sau agnostic 59%., alte religii 12,1%. Republica Ceh, alturi de Estonia, detine una dintre cele mai puin religioase populaii din Europa. Conform recensamantului din 2001, 59% din cetateni sunt agnostici, atei, fara nici o preferinta religioasa, 26.8% sunt romano-catolici i 2,5% sunt protestanti. [n conformitate cu cel mai recent sondaj Eurobarometru, n 2005, 19% din cetenii Cehiei au rspuns c " c exist un Dumnezeu" (a doua tara cu cea mai mic rat din Uniunea Europeana, dup Estonia, care detine un procent de 16%), n timp ce 50% au rspuns c " exist un fel de spirit sau de for de via "i 30%, au declarat c" nu cred in existenta nici unui fel de spirit, Dumnezeu sau forta divina ". Sperana de via a crescut constant de la mijlocul anilor 80, o evolutie extrem de buna, in comparatie cu alte ri din regiune. Bolile cardiovasculare sunt cele mai frecvente cauze de deces, cu toate c ratele acestora sunt n scdere. Sistemul de sntate se bazeaz pe un model de asigurri obligatorii de asisten medical.
Speranta de viata: (m/f): 73/80 Numarul mediu de copii pe mama: 1.2 Decese mame la 100.000 de nasteri: 4 Decese nou nascuti la 1000 de nasteri: 4 Rata adultilor infectati cu HIV/SIDA: 0.1% Doctori pe 1,000 locuitori: 3.6 Rata de alfabetizare: 99% Populatie in mediul urban:73%
Principalele limbi vorbite sunt, ceha i slovaca. Cehii si respectiv, slovacii sunt foarte mndrii de limbile lor, i, astfel, la Praga nu vei gsi multe semne scrise n limba englez (n afara de principalele zone turistice). Ceha i Slovaca sunt limbi foarte asemanatoare, dar distincte.
Cele 76 de judete vechi (okresy, singular okres), incluzand trei orase statutare Brno, Ostrava i Plze, au fost lichidate conform reformei administrative din 1999. Totusi ele au ramas ca impartire teritoriala si sunt folosite de multe institutii ale administratiei statale.
(Matricol)
Region Capitala Praga Regiunea Boemia Central Regiunea Boemia de Sud Regiunea Plze Regiunea Karlovy Vary Regiunea st nad Labem Regiunea Liberec Regiunea Hradec Krlov Regiunea Pardubice Regiunea Olomouc Regiunea Moravia-Silezia Regiunea Moravia de Sud Regiunea Zln Regiunea Vysoina
Capital Praga (Praha) Praga (Praha) esk Budjovice Plze Karlovy Vary st nad Labem Liberec Hradec Krlov Pardubice Olomouc Ostrava Brno Zln Jihlava
Populaie
(est. 2004)
Populaie
(est. 2007)
A S C P K U L H E M T B Z J Tabel 1
1,170,571 1,144,071 625,712 549,618 304,588 822,133 427,563 547,296 505,285 635,126 1,257,554 1,123,201 590,706 517,153
1,204,897 1,193,516 632,547 559,010 306,172 826,372 432,752 551,646 510,263 641,006 1,249,981 1,137,533 590,482 513,195
Praga (n limba ceha: Praha) este capitala Republicii Cehe, supranumit Orasul de Aur . Orasul este situat pe raul Vltava, in Boemia Centrala si are aproape 1,2 milioane de locuitori, in numarul carora nu sunt luati in consideratie cei aproximativ 300.000 de navetisti, care lucreaza in oras, dar nu locuiesc aici. Praga are diferite supranume, printre care Praga mater urbium ("mama oraselor"), "Orasul celor o suta de clopotnite" sau "Orasul de aur". Din 1992, centrul istoric al Pragai a fost inclus pe lista UNESCO a locurilor din patrimoniul cultural mondial. Economia capitalei cehe Produsul intern brut/cap de locuitor al capitalei este de aproape dou ori mai mare dect media pe Republica Ceh, adic 33.784 (puterea de standard de cumprare) n 2004, care este 157,1% fa de media pe Uniunea European, ceea ce plaseaz Praga printre cele mai bogate 12 regiuni ale UE. n plus, nivelurile preurilor este mult mai sczut dect n alte orae, n ora i-au stabilit cartierele generale europene mai multe companii internaionale. Din ultimul deceniu al secolului trecut, Praga a devenit o locaie important pentru companiile internaionale sau hollywoodiene productoare de film. Spre deosebire de alte orae europene, Praga nu a suferit mari distrugeri n timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial, oraul fiind folosit ca decor pentru diferite scene din orae interbelice precum Amsterdamul ori Londra. Combinaia dintre arhitectura interesant, preurile sczute, scutiri de impozite i o infrastructur preexistent pentru arta cinematografic s-a dovedit extrem de atractiv pentru pentru companiile productoare de film.
Arhitectura In ultima vreme, cu siguranta si datorita bunei promovari, arhitectura ceha este din ce in ce mai apreciata la nivel international. Arhitectura ceha este un fenomen exceptional in peisajul arhitectural european, cu o medie calitativa si conceptuala foarte buna si care poate reprezenta un excelent exemplu pentru profesionistii romani. Este exemplul unei tari in care, ca si in Romania, exista un important patrimoniu arhitectural atat clasic cat si modernist, si in care comunismul a blocat, timp de 50 ani, printre altele si arhitectura, dar care a reusit sa reabiliteze aceasta situatie relativ rapid, printr-un context favorabil creatiei si calitatii, prin legislatie si regulamente urbanistice, prin concursuri de arhitectura organizate transparent si democratic, prin educatie si promovarea arhitecturii contemporane in randul cetatenilor etc. Astfel, astazi, arhitectura ceha pare sa se fi asezat pe un drum drept, in care traditia si modernitatea absoluta pot sa coexiste in mod firesc, dand nastere unei urbanitati centraleuropene foarte specifice Cehiei si greu de definit in cuvinte, care insa se simte in momentul in care vizitezi aceasta tara sau locuiesti acolo.
Patrimoniu mondial Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt nscrise urmtoarele obiective din Republica Ceh:
Centrul vechi istoric din Praga (1992) Centrul vechi istoric din esk Krumlov (1992) Centrul vechi istoric din Tel (1992) Biserica de pelerinaj Sf.Ioan Nepomuc de pe Zelen Hora, lng r nad Szavou (1994) Biserica mnstirii Sedlec si centrul vechi istoric, ambele din oraul Kutn Hora (1995) Peisajul cultural din Lednice-Valtice (1996) Vechiul sat Holaovice (1998) Castelul i parcul din Krom (1998) Castelul Lytomyl (1999) Coloana Trinitii din Olomouc (2000) Vila Tugendhat din Brno (2001) Cartierul evreiesc i biserica Sf.Procop din Teb (2003)
Repere istorice
Arheologii au descoperit dovezi ale aezrilor umane n aceast zon datnd din neolitic. n epoca clasic, din secolul al 3-lea .Hr., aici au migrat celii (tribul boiilor dup care a fost numit Boemia) i apoi n secolul 1 triburile germanice, marcomanii i quazii. n timpul perioadei migraiilor din secolul al V-lea, numeroase triburi germanice s-au deplasat ctre vest i sud, n afara Europei Centrale. n cadrul unei migraii la fel de importante, popoarele slave din regiunea Mrii Negre i a Munilor Carpai s-au aezat n regiune (stimulate i de migraia popoarelor din Siberia i Asia Central: huni, avari, bulgari i maghiari). n urma germanilor, ei s-au deplasat spre sud n Boemia, Moravia i o parte a Austriei moderne. n timpul secolului al 7-lea, negustorul franc Samo, sprijinindu-i pe slavii care se luptau cu conductorii lor avari, a devenit conductorul primului stat slav cunoscut din Europa Central. Principatul Moraviei s-a ridicat n secolul 8 (vezi Moravia mare). Statul ceh a aprut ctre sfritul secolului 9 cnd a fost unificat de ctre dinastia Pemysl. Regatul Boemiei a fost o putere local semnificativ n timpul Evului Mediu. A fcut parte din Sfntul Imperiu Roman n timpul ntregii existene a acestei confederaii. Conflictele religioase precum Rzboaiele husite din secolul al 15-lea i Rzboiul de treizeci de ani din secolul al 17-lea au avut un efect devastator asupra populaiei locale. Boemia a czut apoi sub influena habsburgilor i a devenit o parte a Austro-Ungariei. Dup prbuirea imperiului n urma primului rzboi mondial, s-a format republica independent Cehoslovacia n 1918. Noul stat coninea importante minoriti germane, maghiare i poloneze. Dei Cehoslovacia era un stat democratic i liberal ce garanta i implementa drepturi culturale i lingvistice minoritilor sale (coli n limba german n zonele vorbitoare de limba german), statul centralizat nu garanta autonomie politic teritorial minoritilor sale, rezultnd n nemulumire i un curent puternic n rndurile minoritilor de a se desprinde de Cehoslovacia. Hitler a profitat de ocazie, i, cu sprijinul Partidului German din Sudei al lui Konrad Henlein, a ocupat regiunea sudet cu majoritate
9
german prin Pactul de la Mnchen. Polonia a ocupat zonele majoritar poloneze din jurul oraului esk Tn, n timp ce Slovacia a ctigat o mai mare autonomie, statul fiind redenumit Ceho-Slovacia. n cele din urm Slovacia s-a desprins n 1939 i restul teritoriului ceh a fost ocupat de Hitler care a instituit aa-numitul Protectorat al Boemiei i Moraviei. Aproximativ 125 000 de ceteni, inclusiv 83 000 de evrei, au fost ucii i alte sute de mii trimii n nchisori i lagre de concentrare sau de munc forat. Guvernul i armata cehoslovac n exil au fost recunoscute de Aliai. Din 1945 pn n 1948 n jur de 3 milioane de germani, aproape ntreaga minoritate german din Cehoslovacia interbelic au fost expulzai n Germania i Austria. n consecin, 15,000 30,000 de germani au murit. Doar unei pri dintre ei, care au activat n rndurile rezistenei sau de care era nevoie din motive economice, i s-a permis s rmn, dei muli au emigrat din cauza sentimentelor anti-germane din Cehoslovacia postbelic. n 1948, o Cehoslovacie reconstituit a czut n sfera de influen sovietic. n 1968, o invazie de ctre trupele Pactului de la Varovia a stopat eforturile liderilor rii de la liberaliza regimul i de a crea un socialism cu faa uman n timpul Primverii de la Praga n 1989, Cehoslovacia i-a rectigat independena politic prin Revoluia de Catifea. La 1 ianuarie 1993 ara s-a mprit n mod panic, crendu-se republicile independente Cehia i Slovacia. In Aug. 2002, datorita unor inundatii catastrofale au trebuit evacuati 70.000 de oameni in Praga si 200,000 la nivel national.(Fig.3) Republica ceh s-a alturat NATO n 1999 i Uniunii Europene la 1 mai, 2004. Pe 28 februarie 2003, Vclav Klaus a fost ales preedinte i reales pe 15 februarie 2008. Fig.3. Inundatiile 2002
10
deliberat pentru un model slab reglementat cu norme legale evazive. Aceasta optiune a fost cauza faptului ca, de-a lungul anilor 90, Cehia a inregistrat rate mai mici de crestere economica fata de majoritatea tarilor din estul si centrul Europei. Astfel, prima decada a tranzitiei a adus schimbari institutionale considerabile, dar nu si crestere economica. Desi in perioada 1989-2006 produsul intern brut per capita s-a triplat in termeni nominali, doar la mijlocul lui 2001 produsul intern brut a depasit nivelul din 1989, anul pretranzitiei. In esenta, doar dupa 2004, anul aderarii la UE, ratele de crestere economica au fost comparabile cu ale celorlalte noi State Membre ale UE. Investitiile straine au jucat un rol extrem de important in dezvoltare. In perioada 1989-2005, fluxurile cumulate nete ale investitiilor straine directe au totalizat 52 miliarde de dolari, ocupand locul 2 ca marime dupa cele din Polonia. Valoarea cumulata a investitiilor straine directe per capita in perioada 1989 - 2005 a fost de 5.000 de dolari, cea mai mare valoare inregistrata in tarile in tranzitie. In prezent, firmele straine domina sectorul manufacturier, producand 65% din vanzari, angajand 45% din populatia ocupata si producand 80% din exporturile totale. Datorita investitiilor straine, incepand cu 2005, pentru prima data dupa 1993, balanta comerciala a trecut pe surplus. Motorul recentei cresteri economice il constituie exporturile, iar continuarea cresterii economice depinde de mentinerea atractivitatii tarii pentru investitorii straini. Principala problema de rezolvat ramane asigurarea fortei de munca calificate, fara de care atragerea investitorilor straini in sectoarele cu valoare adaugata ridicata este imposibila. Cu toate ca cheltuielile pentru cercetare - dezvoltare, reprezentand 1,42% din produsul intern brut, in majoritate finantate de firme private, sunt relativ mai mari decat in multe tari din Europa Centrala si de Est, iar acoperirea cu tehnologie informationala a firmelor este mai buna decat media EU-27 (95% din firme au acces la internet, 77% au conexiune de banda larga, 71% au website), invatamantul superior a ramas, in esenta, nereformat. Republica Ceha are cel mai mic procent de studenti inscrisi in invatamantul universitar si cel mai mare procent de absolventi ai invatamantului liceal din tarile membre ale OCDE (Organizatia de Cooperare si Dezvoltare Economica). Invatamantul superior fiind finantat de stat si gratuit, ofera locuri insuficiente pentru cererea de absolventi de invatamant superior in crestere, iar procesul de admitere este foarte competitiv. Subdezvoltarea invatamantului universitar, datorata rezistentei implementarii unui nou model de finantare pe baza de taxe de scolarizare, poate fi o amenintare majora pentru competitivitatea si cresterea economica a tarii in viitor. Lectia din strategia de dezvoltare adoptata de Republica Ceha este ca realizarea unui proces rapid de convergenta pentru o tara care a trecut de la o economie centralizata la una de piata depinde de atractivitatea pentru investitorii straini, creata de stabilitatea macroeconomica, functionarea justitiei si furnizarea capitalului uman potrivit cerintelor investitorilor doriti. Dupa caderea comunismului, respectiv dupa 1990, aproape toate sectoarele economiei cehe au fost privatizate, inclusiv bancile si telecomunictiile. In urma privatizarii, Cehia a i intrat intr-o perioada de tranzitie, care s-a soldat cu o economie de piata reusita, aceasta devenind membru al Uniunii Europene in mai 2004 si una dintre cele mai dezvoltate tari din Centrul si Estul Europei. Prin privatizare, economia a inceput sa cunoasca si o crestere a somajului cat si o polarizare rapida a veniturilor in varful piramidei sociale. De asemenea, natiunea ceha a cunoscut o crestere a criminalitatii, prostitutiei si consumului de stupefiante.
12
In prima parte a anilor '90 in timpul tranzitiei la economia de piata, dupa cum am vazut anterior, investitorii straini au venit aici, atrasi de oportunitatile oferite de primele mari privatizari din regiune. Dupa 1998, un al doilea val de investitii straine directe a aparut, atras fiind de pachetele de facilitati oferite. Majoritatea investitorilor vin din Germania, "inima" industriala a Europei, acestia avand si avantajul proximitatii geografice. O serie de factori au atras si continua sa atraga investitorii straini, chiar daca Cehia este o tara mica in termeni de marime a populatiei (10,3 milioane de locuitori, fata de 380 milioane de locuitori in Europa Centala si de Est). Pe de alta parte tara este caracterizata printr-un cost relativ ridicat al fortei de munca comparativ cu alte state din Europa de Est. Pe de alta parte Cehia se bucura de un mediu de afaceri foarte competitiv. Turismul a redevenit, dupa 1990, o activitate economica importanta pentru Cehia. Din turism s-au obtinut, in 1996, venituri de 4,1 miliarde $, tara fiind vizitata in acest an de 17 milioane de turisti straini. In 1992 s-a atins recordul de 83 milioane de turisti straini, dintre care 90% provin din Germania. Industria ceha se afla in curs de restructurare, cunoscand, dupa 1990, o scadere a productiei datorita reducerii comenzilor din Uniunea Sovietica ( respectiv CSI ) si necompetivitatii pe piata occidentala. Comertul exterior in 1996 : 50,16 miliarde $, din care 21,92 export (( 1995 : masini si ecipament de transport 32,7%, produse manufacturate 28,8%, produse chimice 9,1 %, materii prime, exceptand combustibilii, 4,7% etc.). In 1998 : 1780,5 miliarde coroane , din care 850,5 export si 930, import. Principalii parteneri(1996) la export sunt Germania 36%, Slovacia 14,2 %, Austria 6,4 %, Italia 3.3% Rusia 3,2 % si la import, Germania 29,8 %, Slovacia 9,6 %, Rusia 7,4 % Italia 5,9 % si Austria 5,8 %. Bursa de la Praga, (The Prague Stock Exchange sau PSE/Ceha: Burza cennch papr Praha, a.s. sau BCPP) este a doua bursa ca marime in Europa Centrala si de Est. Cu toate a prima bursa in Cehia s-a deschis in 1861, Bursa de la Paga a fost infiintata in Noiembrie 1992 iar tranzactiile au inceput in aprilie 1993. In Septembrie 2008, Bursa din Varsovia si-a anuntat intentia de a cumpara majoritatea actiunilor de la Bursa din Praga, lucru care ar fi facut-o cea mai puternica bursa din regiune. La sfarsitul lui octombrie 2008 insa, Praga si Viena si-au finalizat negocierile si au anuntat ca Bursa de la Viena va deveni actionarul majoritar al Bursei de la Praga.
13
3.1 Inflatia
In anul 2007, in octombrie, dupa trei ani de crestere economica , inflatia a crescut la cel mai inalt nivel, in aproape sase ani, provocata in principal de scumpirea alimentelor si a gazelor naturale. Rata inflatiei a crescut la 4%, de la 2,8%, in septembrie 2007, cea mai mare valoare inregistrata din decembrie 2001,. Cifra a depasit estimarile analistilor, care se asteptau la 3,8%. Rata anuala a inflatiei din Cehia a atins in decembrie 2008 recordul minim din ultimele 15 luni, facilitand demersurile bancii centrale de reducere a dobanzii de politica monetara. Pe fondul preturilor din sectorul alimentar si din cel al transporturilor, rata anuala a inflatiei a scazut la 3,6%, comparativ cu nivelul de 4,4% inregistrat in noiembrie. Banca centrala a Cehiei, estimeaza ca inflatia se va reduce in cursul anului 2009 pana la tinta de 3%. Strategii bancii, care pe 17 decembrie 2008 au diminuat dobanda de referinta pana la 2,25%, au declarat ca se vor efectua o serie de alte reduceri de dobanda intrucat inflatia si cresterea economica vor continua sa incetineasca. In anul 2009 rata inflatiei a fost de 0.6%,avand fata de anul precedent o scadere de 5.7%.
3.2 Somajul
Rata somajului din Cehia a crescut in luna ianuarie 2009 pana la 6,8% ajungand, astfel, la cel mai mare nivel din ultimii doi ani, potrivit Ministerului Muncii si Afacerilor Sociale de la Praga. Principala cauza a accelerarii ratei somajului o reprezinta criza internationala ce a determinat o reducere semnificativa a activitatii economice.
14
Alte date relevante: Numar someri: 398.061 Crestere economica in 2009: 0,3% Deficit bugetar: peste 3% Comparativ cu anul precedent, rata anuala a somajului a avut o medie de 7.2 procente;
15
De asemenea, FMI a estimat ca mai exista inca loc pentru viitoare coborari ale dobanzii cheie, in contextul unei viitoare temperari a inflatiei. Banca centrala a Cehiei a coborat dobanda cheie cu 0,5 puncte procentuale, in 5 februarie, la 1,75%. Deficitele fiscale si de cont curent ar putea crea de asemenea probleme in viitor.Guvernul ceh si-a exprimat dorinta de a adera la euro in 2010, dar introducerea monedei este inca in faza incipienta.
16
Industria
Cehia are o lunga traditie in domeniul industriei prelucratoare, in special in sectorul auto, al utilajelor si echipamentelor industriale si al industriei metalurgice. Industriile principale sunt: industria constructoare de masini, metalurgia, siderurgia, chimica, echipamente.. Industria prelucratoare este foarte diversificata si reprezinta 70% din productia fostei Cehoslovacii. Siderurgia este concentrata in Ostrava, Karvina, Kladno, Chomutov. Industria metalelor neferoase, in special plumb, in Pribram, Bilina- Chuderice. Industria consructoare de masini , indeosebi masini-unelte, echipament electric, tractoare si masini agricole, autovehicule se intalneste in marile orase si imprejurimile lor : Praga, Plzen (sediul firmei de autoturisme Skoda ; peste 2/3 din capital apartine, in prezent, firmei germane Volkswagen), Mlada, Boleslav, Zlin,Kunovice si altele. Acizi, ingrasaminte, anvelope, celuloza si hartie se produce la Ostrava, Praga, Zlin si Nachod. n 2009, economitii apreciaz c Cehia va ajunge pe locul nti n lume la producia de maini raportat la numrul locuitorilor. Nu degeaba rii i se mai spune Detroitul Europei". O economie care se bazeaz ndeosebi pe industria auto, de pe porile uzinelor ceheti ieind zilnic peste 1.000 de maini de cele mai diferite mrci: Skoda, Volkswagen, Peugeot, Toyota, Citroen, Hyundai. Materialele de constructii, cimentul se industrializeaza in centre ca: Beroun, Kraluv Dvur si Ostrava. Industria de prelucrare a lemnului se dezvolta indeosebi in Praga si Rousinov, cea textila, confectii si incaltaminte, in Praga si Brno, sticlarie si portelanuri indeosebi in Bohemia ( Teplice, Sokolov, Karlovy) Vary, Ceske Budejovice. Inca din 1993, sectorul privat asigura peste 60% din PIB, una dintre cele mai ridicate ponderi dintre fostele tari comuniste. Industria alimentara
Republica Ceha produce bere cunoscuta la nivel mondial, precum si apa minerala care prvine din mai mult de 900 de izvoare ( record mondial. Vinul este produs in regiunile sudice ale Moraviei si intr-o regiune din Bohemia. Cele mai cunoscute firme de bere pentru export sunt: Pilsner Urquell (Plzesk Prazdroj), Budweiser Budvar (Budjovick Budvar) si Staropramen. Alte brand-uri importante pentru industria berii, cunoscute mai mult pe plan local sunt: Gambrinus, Kozel, Bernard (o berarie mica, cu o calitate deosebita), Radegast, si Starobrno (produsa in Brno, capitala ei).
Printre activitatile din afara domeniului industrial, sectorul imobiliar se arata ca unul extrem de promitator, in special pentru Praga, un oras cu o bogata mostenire istorica, foarte apreciata de turisti, oras care este un loc ideal pentru a investi sau a cumpara o casa. Pretul locuintelor
17
din capitala ceha a crescut in medie cu circa 10% pe an in ultimii, situandu-se acum la circa 1.205 EUR pe m. E drept ca in urma cu cativa ani piata era mult mai intersanta. Potentialul de crestere este insa vizibil atat in Praga, cat si in alte regiuni.
Agricultura
Agricultura, in intregime privatizata in perioada 1989- 1992, este axata pe cresterea animalelor, in principal bovine si porcine, dar si pe culturi de cartofi, sfecla de zahar, cereale ( orz, hamei- unul dintre principalii producatori mondiali) si pomicultura.
Servicii
Turismul Desigur, turismul din Cehia nu se bazeaza exclusiv pe turistii straini. Cehii nu neglijeaza nenumaratele obiective turistice din tara lor. Turistii straini sunt atrasi cu milioanele de reputatia de aur a Pragai, dar si a unor statiuni sau orase medievale, cum ar fi Karlovy Vary (Karlsbad), Marianske Lazne (Marienbad), Cesky Krumlov, precum si de sutele de castele medievale raspandite in toata tara. O realitate care a stimulat, in ultimele doua decenii, dezvoltarea infrastructurii drumuri, spatii de cazare, alimentatia publica , fara de care turismul de masa nu este posibil. In 2008, turismul a asigurat 10,4 la suta din PIB-ul Cehiei. O proportie respectabila in Europa, depasita substantial doar de Croatia (25,5%), Malta (23%), Cipru (21,4%), Spania si Grecia (17,2%). Alte destinatii importante din Europa Franta, Marea Britanie, Germania, Italia obtin tot circa 10 la suta din PIB din turism. In 2008, Praga a fost vizitata de patru milioane si jumatate de turisti care s-au cazat la hotel sau hostel/pensiuni aproape dublu fata de anul 2001. Cum preturile serviciilor de cazare, restauratie si distractie sunt la nivel mediu european, acesti vizitatori cheltuiesc impreuna o suma uriasa, care asigura un mare numar de locuri de munca, estimat actualmente, la nivelul Pragai, la o suta de mii. Dezvoltarea impresionanta a turismului a fost posibila in Cehia si datorita starii acceptabile a drumurilor. Chiar daca in clasamentul accidentelor rutiere soldate cu morti Cehia ocupa un rol "fruntas" in Europa, iar prea multi soferi cehi sunt amatori de risc, pentru ei si ceilalti utilizatori ai sistemului rutier, reteaua radiala de autostrazi leaga deja Praga de Slovacia/Ungaria, Austria (Salzburg) si Germania (Mnchen si Dresda). Legatura rutiera rapida cu Polonia va fi asigurata cand vor fi prelungite alte sosele din aceasta categorie. De asemenea, a inceput sa se contureze o subretea de autostrazi cu centrul la Brno, al doilea oras ca marime al tarii. Dar chiar si acolo unde inca nu s-au construit autostrazi, in multe locuri exista sosele-expres, care nu difera mult de autostrazile propriu-zise. Retelele complexe de sosele si cai ferate, suprafata relativ mica a tarii, precum si dezvoltarea spectaculara a internetului (la Wi-Fi, Cehia este campioana UE) faciliteaza o viata economica vibranta. Aceasta nu ar fi insa posibila fara un sistem bancar solid si diversificat. Praga s-a incadrat intre cele mai vizitate orase din Europa in anul 2007.(Top City Destinations 2007). Asadar, Praga a fost a 19- a destinatie turistica din lume, si a 7-a din Europa. Celmai vizitat oras din Europa si din lume, a fost Londra cu mai mult de 15 milioane de turisti. Cu toate ca a cunoscut o scadere a numarului de vizitatori cu 10%, Parisul ramane al doilea oras turistic din Europa.
18
TopCity Destinations 2007 Europe Rank City 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. Number of foreign visitors Change 2006/2007 (in millions) (%) London 15.340 -1.9 Paris 8.762 -10.2 Rome 6.123 1.5 Barcelona 5.044 7.4 Dublin 4.627 4.4 Moscow 4.050 9.6 Prague 4.009 8.3 Amsterdam 3.909 0.2 Vienna 3.637 4.5 Madrid 3.404 -12.1
Turistii straini/an: 6.336.128 Republica Ceha primeste un venit substantial din turism. In 2001, castigurile totale din turism au fost de 118,13 miliarde de CZK reprezentand 5.5% din PNB si 9,3% din veniturile totale din In acest esctor se angajeaza 110.000, peste 1% din populatie. In anul 2008 insa, a existat o scadere spectaculoasa a numarului de turisti, lucru posibil datorita aprecierii coroanei cehe, ce face ca aceasta tara sa devina prea scumpa pentru vizitatori Existe multe orase si locatii turistice in Cehia. Orasul istoric Praga este prima atractie turistica. Celelalte orase cehe atrag adesea vizitatori, iar cele mai cautate sunt orasele SPA: Karlovy Vary, Marinsk Lzn and Frantikovy Lzn. Alte obiective turistice cautate in Cehia sunt castelele medievale, si anume: Karltejn Castle, esk Krumlov si zona Lednice Valtice. Infrastructura Ruzyn International Airport este principalul aeroport al tarii. In anul 2007 a gazduit 12,4 milioane de pasageri, lucru care il face, cel mai aglomerat aeroport din Europa Centrala. In total, Cehia are 46 de aeroporturi, dintre care 6 sunt internationale. esk drhy este principalul operator de cai ferate din Rep. Ceha, cu aproape 180 de milioane de pasageri transportati anual. Departamentul de transport marfar, este al cincelea ca marime in Uniunea Europeana.
Sistemul integrat de transport
Infranstructura public de transport este format dintr-un sistem integrat de metrou cu trei linii i 54 de staii, tramvaie (inclusiv "tramvaiul nostalgic" ), autobuze , un funicular spre dealul
19
Petn i un telescaun la ZOO. Toate serviciile de transport au un sistem comun de plat i sunt parte a Dopravn podnik hl. m. Prahy (Compania de transport a oraului capital Praga). Calea ferat Oraul este centrul sistemului de ci ferate cehe, care deservete ntreaga Republic Ceh i rile vecine. Praga are dou staii internaionale de cale ferat: Hlavn ndra (numit uneori i Wilsonovo ndra) i Praha Holeovice. Exist un numr de staii pentru transportul suburban. Pentru viitor este prevzut o cretere a importanei transportului pe calea ferat n capital. Fig.4 "Tramvaiul nostalgic" Transportul aerian Praga este deservit de Aeroportul Internaional Ruzyn, care este aeroportul-sediu al Liniilor Aeriene Cehe. Oraul este legat de diferite orae europene prin linii aeriene low-cost. Aeroportul Internaional Ruzyn este considerat unul dintre cele mai moderne aeroporturi din Europa. Energia In Cehia functioneaza sase reactoare nucleare pentru generarea de electricitate. Prima centrala nuclear-electrica cehoslovaca, cea de la Bohunice (Slovacia), a intrat in functiune in 1972 (constructia incepuse in 1958) si a functionat pana in 1977. In 1978 a inceput constructia centralei Dukovany, cu patru reactoare. Aceasta centrala a intrat in functiune esalonat, intre 1985 si 1987. In 1982 a inceput constructia centralei de la Temelin, cu doua reactoare. Lucrarile au fost insa intrerupte pana la mijlocul anilor 90, cand au fost reluate si cand au fost incorporate instrumente si sisteme de control de fabricatie americana. Pana atunci, reactoarele cehoslovace si cehe au fost proiectate de un institut rusesc si de unul praghez, fiind construite, cu tehnologie sovietica, de compania Skoda. Cehia este pe cale sa isi reduca dependenta de generarea electricitatii prin arderea lignitului. Energia nucleara asigura in prezent cam o treime din necesarul de energie electrica si este proiectata o crestere la 40 la suta a acestui indicator. Gazul metan este importat din Rusia via Ucraina (3/4 din necesar) si din Norvegia via Germania. Gazele naturale sunt importate de la Rusia prin Gazprom si de la companii norvegiene. Consumul de gaz, (aprox. 100 TWh in 2003-5) este de aproape doua ori mai mare decat consumul de curent electric
20
straine directe, prin aducerea de know-how si a unor practici verificate in economiile dezvoltate, au contribuit la imbunatatirea nivelului de productivitate, cu efect pozitiv asupra companiilor locale. Desi multe companii straine recunosc abilitatile cehilor in domeniul ingineriei in special, ele nu au decis si mutarea activitatilor de cercetare-dezvoltare in Cehia. Alte companii au facut insa si acest pas: Bosch ori Mercedes Benz. Nu in ultimul rand, orice efort ce va fi facut de acum incolo de autoritati pentru a imbunatati mediul favorabil de afaceri, va fi binevenit. Introducerea euro va fi bine primita de antreprenori, preconditia pentru aceasta miscare fiind un mediu economic si politic stabil. In plus, vrabilitatea cursului va disparea in relatia cu celelalte tari din zona euro.
22
23
Republica Ceh va deine Preedinia ntr-o perioad de tulburri politice i economice. Mai multe evenimente foarte importante conflictul prezent n Gaza i conflictul nerezolvat din Caucaz, problemele legate de furnizarea de gaz din Federaia Rus i actuala criz economic situaia de pe pieele financiare nu numai c au pus n umbr prioritile stabilite de Preedinia francez, dar au i limitat libertatea de iniiativ a Preediniei cehe. Presedentia UE Republica Ceh preia, pentru prima dat, preedinia Uniunii Europene. Imediat dup preluarea acestei funcii, la 1 ianuarie, Republica Ceh a abordat problema escaladrii conflictului din Fia Gaza, aflat sub controlul Hamas. Ministrul ceh al Afacerilor Externe a condus o misiune UE n Orientul Mijlociu avnd ca scop medierea unui acord de pace ntre Israel i Hamas. De asemenea, guvernul ceh a cerut Rusiei i Ucrainei s soluioneze conflictul pe marginea gazelor naturale, izbucnit cu cteva zile nainte de preluarea preediniei. UE va continua s monitorizeze aceast situaie, care poate afecta furnizarea de gaz n ntreaga Europ. Republica Ceh, ar care a aderat la UE n anul 2004, preia preedinia de ase luni a acesteia ntr-un moment dificil pentru Europa. Una dintre cele mai importante sarcini ale sale va fi monitorizarea punerii n aplicare a pachetului de msuri de stimulente fiscale n valoare de 200 de miliarde de euro, pe care liderii europeni l-au aprobat, n cadrul preediniei franceze, n a doua jumtate a anului trecut.
24
n programul alctuit pentru perioada n care va deine preedinia UE, Republica Ceh propune soluionarea problemelor cu care se confrunt economia european prin stimularea competitivitii i creterea ncrederii n rndul consumatorilor i al micilor ntreprinztori. O alt prioritate este reprezentat de politica energetic, pe care primul ministru ceh, Mirek Topolnek, o vede ca pe o cutare a unui echilibru ntre cerinele mediului i meninerea competitivitii i a securitii energetice n Europa. n urmtoarele ase luni, premierul Topolnek i propune s ncurajeze noi dezbateri pe marginea diversificrii surselor de energie i a crerii unor noi reele energetice. Pe durata preediniei cehe vor avea loc i alegerile pentru Parlamentul European. Republica Ceh va trebui s iniieze i numirea unei noi Comisii, care i va intra n atribuii odat cu noul Parlament. De asemenea, Republica Ceh dorete, ca n aceast perioad, s consolideze relaiile dintre UE i SUA. Premierul Topolnek consider c acest aspect este determinant pentru cooperarea economic i securitatea Europei. Pe lista prioritilor cuprinse n programul de lucru al preedinei cehe se afl i consolidarea relaiilor cu Balcanii de Vest - de altfel, Republica Ceh va gzdui summitul UE-Balcani, pn la nceputul verii. Sub mottoul Europa fr bariere, Republica Ceh sper c eliminarea obstacolelor aflate n calea liberei circulaii a bunurilor, capitalului, lucrtorilor i serviciilor i va permite Uniunii Europene s-i consolideze poziia n contextul concurenei economice globale.
Constat un interes crescut al companiilor din Cehia pentru a investi n Romnia. ntreprinztorii sunt cei mai buni n aprecierea riscului de pe o pia. Din interesul pe care l arat fa de Romnia se vede c Romnia nu prezint nici un fel de probleme structurale", a spus primul-ministru ceh. Premierul ceh a precizat c pentru preedinia ceh a UE vor rmne prioritare ratificarea tratatului de la Lisabona, precum i proiectele UE n Balcani i Zona Mrii Negre, unde Romnia are un rol important i pozitiv".
Internet Cehia are cei mai multi abonati la Wi-Fi din Europa. Pana la inceputul lui 2008, existau mai mult de 800 de companii furnizoare de internet wireless cu aproape 350.000 de abonati, in anul 2007. Internetul mobil este foarte apreciat si oferit, in diverse planuri de toate cele trei companii de telefonie mobila:. T-Mobile, Vodafone, Telefonica O2. Compania esk Telecom care apartine de stat si-a incetinit drastic actvitatea.
Prostitutia in Cehia nu este ilegala, dar prostitutia organizata (bordel) este interzisa Aplicarea acestei legi insa, lasa de dorit. De la Revolutia de Catifea, din 1989, prostitutia a devenit din ce in ce mai infloritoare si a contribuit la dezvoltarea turismului, prin cresterea numarului de vizitator. In 2002, Biroul de Statistica din Praga, a estimat ca aceasta industrie, sau mai bine zis servicii aduc tarii 6 miliarde de coroane pe an. ($217 million). Estimarile actuale indica existenta a 10.000 pana la 25.000 de prostituate in Cehia. Centrul prostitutiei este Praga, mai exact al treile district al orasului, (Praha 3).. Din ianuarie 2008, prostituatele pot fi gasite in anunturile din publicatiile cehe, ziare si reviste cu un pret mediu de 1.000 coroane pe ora Cehia este tara unde s-a inventat berea (in Plze). Cehii sunt cei mai mari bautori de bere din lume, care consuma 160 de litri pe an, pe cap de locuitor.
26
Skoda
Conglomeratul Skoda Holding are o istorie fascinanta de peste un secol, timp in care diferite firme care contineau sau nu cuvantul Skoda in numele lor au excelat in industria grea si constructoare de masini si vehicule a Imperiului Austro-Ungar, Cehoslovaciei si Cehiei. Actuala companie Skoda Auto, din Mlada Boleslav, care nu apartine holdingului, isi are originea intr-un atelier, apoi fabricuta de biciclete si motociclete, pentru ca de peste 100 de ani sa fabrice automobile de calitate. In timpul razboiului mondial (al doilea), compania a fost incorporata industriei de razboi a Germaniei naziste. Dupa razboi, izolata de progresele tehnologice din Occident, Skoda Automobile a reusit sa produca masini de calitate, chiar daca nu prea placute la vedere, exportate in intregul CAER, dar si in Europa de Vest, pe soselele Marii Britanii circuland, in anii 70 si 80, multe asemenea masini, care faceau fata si la competitiile automobilistice din Occident. La scurt timp dupa caderea regimului comunist, Skoda Automobile a fost cumparata de compania germana Wolkswagen. In acel moment a inceput o noua poveste de succes marca Skoda. Cat despre fosta "companie-mama", numita astazi Skoda Holding, aceasta a trecut prin momente grele in ultimii 20 de ani. Fabricile ei produc, printre altele, turbine cu aburi, schimbatoare de caldura si condensatoare pentru termocentrale, precum si troleibuze, tramvaie, locomotive electrice si garnituri de tren pentru transportul metropolitan. Compania a fost infiintata de catre nobila familie Waldestein, in 1859. La scurt timp, a devenit principalul producator de artilerie grea din Austro-Ungaria, cu remarcabila mitrliera Skoda M1909 . Pe langa artilerie,, Skoda a mai manufacturat locomotive, avioane, vapoare, turbine cu aburi, unele dintre aceste produse fiind manufacturate si in prezent. Revolutia de catifea a adus schimbari majore nu numai pe plan istoric ci si pe plan economic: majoritatea fabricilor s-au privatizat. In cazul companiei koda Automobile, guvernul a adus un partener strain puternic. Volkswagen a fost ales in 1990 si in aprilie 1991, Skoda a devenit a patra firma a grupului Volkswagen. Percepia fa de koda n Europa de Vest s-a schimbat complet. Dezvoltarea tehnica a progresat si noi modele atractive au fost scoase pe piata europeana. Imaginea Skodei a cunoscut initial o imbunatatire foarte lenta. In UK, o imbunatatire majora a imaginii Skoda s-a produs in campania publicitara de la inceputul anilor 2000. Inainte de aceasta campanie publicitara se faceau glume pe seama companiei, de genul: "How do you double the value of a Skoda? Fill up the gas tank!" Daca Fabia si Octavia ar fi fost altceva decat niste masini excelente, poate campania ar fi dat gres. Pana in 2005, Skoda vindea peste 30.000 de masini pe an in UK In 2006, pentru prima oara in istoria companiei, a existat o lista de asteptare pentru livrari de automobile Skoda, in United Kingdom. In prezent, Skoda este pereputa ca cea mai buna alegere din lume sub raportul pret/calitate, lucru stabilit in urma unor sondaje de opinie legate de satisfactia clientilor.
27
Bibliografie
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home http://www.gov.ro/relatiile-bilaterale-romano-cehe-sunt-la-un-nivel-foarte-bun-romania-sicehia-impartasind-valori-si-viziuni-comune-asupra-spatiului-european-si__l1a68208.html http://ec.europa.eu/news/eu_explained/090105_1_ro.htm http://www.zf.ro/business-international/inflatia-anuala-din-cehia-a-scazut-la-3-6-3731360/ https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/ez.html http://www.financiarul.com/articol_10317/o-tranzitie-de-succes.html http://www.ziare.com/Cehia_tara_din_care_oamenii_n_au_plecat-159146.html http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/intrecere-socialista-la-securitate-3043424/ http://www.romanialibera.ro/a152567/cehia-traditie-industriala-vie-turism-vioi-bancisupravietuitoare.html
28