Sunteți pe pagina 1din 14

Strategii de dezvoltare a turismului Introducere n prezent, turismul reprezinta unul dintre cele mai dinamice sectoare economice, care

nregistreaza schimbari permanente si o evolutie ascendenta. n perioada cuprinsa ntre sfrsitul celui de-al doilea razboi mondial si pna n prezent, turismul a evoluat de la o activitate cu dimensiuni relativ reduse, de o importanta limitata, la cea mai mare industrie de pe glob. Aceasta evolutie care s-a desfasurat pe parcursul a numai 50 de ani este remarcabila si ofera posibilitatea de a ne imagina importanta industriei turismului n urmatorii 50 de ani, cu conditia, desigur, ca tendinta nregistrata pna n prezent sa continue. n 1993, Guvernul Romniei initiaza o reforma a programului de dezvoltare a turismului. Ordonanta Guvernamentala nr. 62, care a devenit ulterior nr. 145 din 27 decembrie 1994, stabileste planul pentru dezvoltarea nationala a turismului rural, n special pentru regiunile montane, Delta Dunarii si Marea Neagra. Tot atunci, Ministerul Turismului promoveaza propria opinie privind turismul rural, aceea ca acesta reprezinta pentru Romnia cea mai atractiva oferta turistica posibila. n momentul de fata, Romnia este pe punctul de a deveni o destinatie turistica importanta, dar nainte de toate va trebui sa-si estompeze anumite minusuri care nu i confera o pozitie concurentiala pe piata internationala turistica. Pentru dezvoltarea turismului va fi nevoie de o strategie de promovare a turismului care sa aiba efecte durabile si sigure. Analiza macromediului Mediul economic este un factor semnificativ, care influenteaza industria turismului dintr-o tara att din punct de vedere al cererii, ct si al ofertei. Din punct de vedere turistic, factorii care pot influenta comportamentul de consum sunt rata dobnzii, cursul de schimb, disponibilitatea creditului, cresterea si stabilitatea economica si rata inflatiei, precum si structura economica a industriilor relevante turismului si profitabilitatea lor (costul capacitatii de cazare, costul calatoriilor etc). Importanta economica a turismului La sfrsitul acestui secol si mileniu industria turismului si a calatoriilor reprezinta, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate si, n acelasi timp, cel mai important generator de locuri de munca. Din punct de vedere economic turismul se constituie si ca o sursa principala de redresare a economiilor nationale a acelor tari care dispun de importante resurse turistice si le exploateaza corespunzator. Privit n corelatie cu ansamblul economiei nationale, turismul actioneaza ca un element dinamizator al sistemului global. Desfasurarea turismului presupune o cerere specifica de bunuri si servicii, cerere care antreneaza o crestere n sfera productiei acestora. Cererea turistica determina o adaptare a ofertei ce se materializeaza, ntre altele, n dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestui sector, si indirect, n stimularea productiei ramurilor participante la : construirea si echiparea spatiilor de cazare si alimentatie, modernizarea retelei de drumuri, realizarea de mijloace de transport, de instalatii de agrement etc. n acest context, principalele argumente care determina necesitatea dezvoltarii turismului, rezulta din urmatoarele aspecte: 1. Resursele turistice fiind practic inepuizabile, turismul reprezinta unul din sectoarele economice cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung; 2. Exploatarea si valorificarea complexa a resurselor turistice nsotite de o promovare eficienta pe piata externa, poate constitui o sursa de sporire a ncasarilor valutare ale statului, contribuind astfel la echilibrarea balantei de plati externe; 3. Turismul reprezinta o piata sigura a fortei de muncasi de redistribuire a celei disponibilizate din alte sectoare economice puternic restructurate;

Strategii de dezvoltare a turismului 4. Turismul, prin efectul sau multiplicator actioneaza ca un element dinamizant al sistemului economic global, genernd o cerere specifica de bunuri si servicii care antreneaza o crestere n sfera productiei acestora, contribuind n acest mod, la diversificarea structurii sectoarelor economiei nationale; a) Infrastructura de transport: -reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri nationale care sa faciliteze circulatia si accesul spre zonele de interes turistic; -relansare si dezvoltarea aeroporturilor si a porturilor; -modernizarea transportului pe caile ferate; - dezvoltarea sistemelor de transport combinat ; - programe de dezvoltare a flotei maritime si fluviale, cu implicatii n diversificarea ofertei de servicii turistice si valorificarea unor elemente ale potentialului turistic al tarii aflate ntr-un stadiu redus sau chiar inexistent de valorificare (cursul intern al Dunarii, Delta, programe turistice pe Marea Neagra s.a.). b)Telecomunicatiile -modificrile la nivelul economiei digitale sunt esentiale pentru ca ntreprinderile s devin si s se mentin competitive. Turismul si cltoriile, privite ca o industrie intensiv tehnologic, pot ajuta Romnia s obtin si s aplice sistemele tehnologice ale informatiilor si telecomunicatiile la un nivel competitiv. O parte din ce n ce mai mare a operatiilor turismului si cltoriilor - precum si toate operatiile virtuale de vnzri si distributie - comunic prin sistemele de telecomunicatii. E-marketing - pe o piat global competitiv si din ce n ce mai dezvoltat din ziua de astzi, exist o mare nevoie pentru un puternic branding national de conducere care s optimizeze resursele, s concentreze ntr-un nucleu interesele - sectorul public si privat, national, regional si local -si s capteze atentia turistilor. Aceasta va necesita un interes aparte pentru o abordare coordonat asupra marketingului si distributiei prin internet n scopul de a optimiza viziunea asupra Romniei. c) Organizarea si finantarea activitatilor de comunicatie -n multe cazuri o destinatie se compune din numerosi ofertanti diferiti. Punerea n fapt a cooperarilor ntre acestia si/sau a aliantelor strategice sunt un mijloc puternic de a face fata concurentei marilor ntreprinderi turistice cu sucursale sau activitati n toata lumea. Sectorul public trebuie sa furnizeze cadrul organizatoric care sa permita crearea si buna functionare a unui organism pentru comercializarea unei destinatii n ansamblul sau. Sarcina principala a acestuia este aceea de a comercializa regiunea sau tara ca o destinatie turisticasi de a-i ameliora global imaginea. 5. Dezvoltarea armonioasa a turismului pe ntreg teritoriu contribuie la cresterea economica si sociala si la atenuarea dezechilibrelor aparute ntre diverse zone, constituind si o sursa importanta de sporire a veniturilor populatiei. 6. Turismul reprezinta un mijloc de dezvoltare a zonelor rurale, prin extinderea ariei ofertei specifice si crearea de locuri de munca n mediu rural altele dect cele traditionale, ameliornd conditiile de viata si sporind veniturile populatiei locale; 7. Diversificarea industriei locale prin sustinerea nfiintarii de IMM-uri 8. Dezvoltarea industriilor nepoluante conexe turismului si de bunuri de consum (artizanat, mobila, marochinarie etc.); 9. n conditiile respectarii si promovarii principiilor de dezvoltare durabila, turismul constituie un mijloc de protejare, conservare si valorificare al potentialului cultural, istoric, folcloric si arhitectural al tarilor; 10.Prin adoptarea unei strategii de dezvoltare turistica durabilasi impunerea unor masuri de protejare a mediului, a valorilor fundamentale ale existentei umane (apa, aer, flora, fauna, ecosisteme, etc.), turismul are n acelasi timp si o vocatie ecologica; 11. Pe plan social turismul se manifesta ca un mijloc activ de educare si ridicare a nivelului 2

Strategii de dezvoltare a turismului de instruire si civilizatie a oamenilor, avnd un rol deosebit n utilizarea timpului liber al populatiei. Investitiile in domeniul turismului. Calitatea prestatiei turistice si amploarea activitatii turistice, depind si de gradul de echipare cu mijloacele specifice necesare. Nu trebuie omis faptul ca baza tehnico-materiala este supusa unui proces de uzura fizica si morala, impunndu-se nlocuirea periodica a componentelor sale si ca dotarile materiale ale turismului romnesc nu asigura o valorificare corespunzatoare a potentialului turistic al tarii noastre. De aceea se impune realizarea unor eforturi investitionale sustinute pentru cresterea si modernizarea dotarii turistice. n continuare vom analiza situatia investitiilor n hoteluri si restaurante n perioada 2000-2004. mld. lei(preturi curente) Anul Total 2000 124987.2 2001 204195.2 2746.7 2002 271734.7 3315.0 2003 356551.0 4815.2 2004 448699.0 7504.3

Hoteluri si 1097.8 restaurante

Tabel 1. Investitii totale si investitii in hoteluri si restaurante

Sursa : Anuar statistic I.N.S.S.E Se observa ca investitiile in hoteluri si restaurante au avut un trend ascendent. Obiectivul strategic n dezvoltarea durabila a turismului l constituie relansarea rapida a turismului romnesc prin reconsiderarea locului turismului n cadrul economiei nationale, astfel nct el sa devina un sector prioritar printr-o strategie coerenta a organismelor legislative, guvernamentale si ale administratiei publice locale Turismul romnesc n perspectiva integrarii n Uniunea Europeana Romnia este una dintre natiunile Europei care a facut pasi importanti pe calea integrarii n Uniunea Europeanasi care se straduieste sa se apropie de standardele unionale n toate domeniile, inclusiv n domeniul turismului. Pentru ca factorii de decizie ai turismului romnesc sa ia cele mai bune masuri sisa elaboreze strategii si politici n domeniul turismului din perspectiva integrarii n U.E., ei trebuie sa cunoasca n primul rnd caracteristicile si tendintele n dezvoltarea turismului comunitar. Dezvoltarea durabila a turismului romnesc trebuie sa acorde o atentie prioritara dezvoltarii unei componente internationale, care sa permita respectarea cerintelor integrarii n U.E. si n circuitul economic mondial. Integrarea n U.E. este conditionatasi de integrarea turistica. Este evident ca pentru remedierea situatiei actuale se fac eforturi si nu numai la nivelul intentiilor, ci prin unele actiuni concrete realizate n ultimii ani. Realizarea obiectivului strategic general de dezvoltare durabila a turismului impune adoptarea unor politici corespunzatoare pentru diferitele domenii de activitate ale sectorului respectiv, astfel in viziunea O.M.T. trebuie urmarite urmatoarele aspecte: 3

Strategii de dezvoltare a turismului -dezvoltarea produselor turistice: cu efect pozitiv: construirea unor noi hoteluri n Bucuresti si ameliorarea unora dintre cele vechi, n majoritate aceste unitati fiind private sau n cooperare internationala, realizarea unor noi amenajari pentru agroturism, dezvoltarea Asociatiei Nationale pentru Turism Rural si Ecologic si a formelor de cazare pentru tineret. ) Politica de produs turistic vizeaza stimularea agentilor economici pentru modernizarea si cresterea calitatii ofertei turistice romnesti, n scopul cresterii competitivitatii si atractivitatii ei pe piata interna si internationala in conformitate cu sistemele si metodologiile calitatii practicate n statele membre ale Uniunii Europene -dezvoltarea retelei de transport: cu efect pozitiv: inaugurarea unor linii aeriene, continuarea modernizarii parcului aeronautic, cresterea numarului companiilor aeriene straine care deservesc Bucurestiul, mbunatatirea dotarilor n unele puncte de trecere a frontierei si unele ameliorari ale transportului feroviar; -dezvoltarea actiunilor de marketing si promovare: cresterea numarului de organizatori privati n turism, realizarea unor noi materiale de promovare turistica, prezenta Romniei la un numar sporit de manifestari turistice internationale, sprijinirea Ministerului Turismului de catre Programul PHARE n activitatea de marketing. Consideratii generale privind strategiile de dezvoltare a turismului n evolutia economiei mondiale de la acest nceput de mileniu, turismul ocupa un loc important, att n comertul international, ct si n economia nationala a majoritatii statelor lumii. Prin contributia sa la realizarea produsului mondial brut si la ocuparea fortei de munca, turismul se situeaza printre cele mai de seama componente ale economiei mondiale.Punerea n practica a unui program de dezvoltare se face pe baza unor strategii, de a caror calitate depinde reusita acestei actiuni, care se poate concretiza n cresterea cererii interne si internationale pentru turism. Ca si n alte domenii, conceptul de strategie este integrat conducerii previzionale a activitatii din turism, iar ntre strategiile la nivel macroeconomic, national si cele de la nivelul organizatiilor si al statiunilor de turism exista o strnsa interdependenta. Datorita potentialului turistic deosebit, tara noastra nu poate face exceptie de la regula si, nca din 1994, printr-un program Phare s-a realizat un Plan strategic de dezvoltare a turismului n Romnia, care acorda importanta cuvenitasi turismului balnear, forma de turism cu un potential de exceptie si cu perspective, dupa parerea noastra, net superioare turismului clasic. Obiectivul strategic general de dezvoltare a turismului l reprezinta crearea unei destinatii turistice pe plan international competitiv, la nivelul valorii resurselor turistice de care dispune Romnia si care sa impuna acest domeniu ca activitate economica prioritara n cadrul sistemului economic national. OBIECTIVE GENERALE crearea unei oferte turistice diversificatasi competitiva prin sustinerea dezvoltarii investitiilor interne si internationale, care sa conduca la cresterea volumului activitatii turistice si respectiv, a circulatiei turistice; stimularea dezvoltarii ofertei turistice de calitate permite cresterea ncasarilor n lei si valuta a contributiei sectorului turistic n PIB si a veniturilor nete ale populatiei precum si sporirea gradului de absorbtie a fortei de munca; crearea conditiilor de integrare a turismului din Romnia n tendintele de dezvoltare mondiale si europene etc. OBIECTIVE SPECIFICE cresterea numarului de turisti straini cu 10% anual; sporirea contributiei turismului la formarea PIB, n perioada 2007-2013, la 6%; cresterea anuala a numarului de turisti romani cu 5%; 4

Strategii de dezvoltare a turismului crearea unui numar de peste 350 mii de noi locuri de munca n sectorul turistic, n perioada 2007-2013; Practicile managementului si dezvoltarea turismului durabil sunt aplicabile tuturor formelor de turism n orice tip de destinatie, incluznd turismul de masa precum si alte segmente turistice variate. Astfel turismul durabil trebuie : Sa foloseasca optim resursele mediului care reprezinta un element cheie n dezvoltarea turismului,mentinnd procesele ecologice esentiale, ajutnd la prezentarea mostenirii naturale si biodiversitatii. Sa respecte autenticitatea socioculturala a comunitatilor gazda, sa pastreze mostenirea lor culturala existenta,valorile traditionale si sa contribuie la ntelegerea si toleranta interculturala. Sa asigure operatii economice de lunga duratasi viabile furniznd beneficii socio-economice la toti participantii, care sa fie distribuite n mod egal incluznd locuri de munca stabile, servicii sociale pentru comunitatea, si care sa contribuie la ndepartarea saraciei. Turismul reprezinta pentru Romnia sectorul economic care dispune de un valoros potential de dezvoltare, neexploatat nca suficient si care poate deveni o sursa de atractie att a investitorilor ct si a turistilor (romni straini). n actiunea de modernizare si dezvoltare a produsului turistic romnesc trebuie sa se puna accent pe componenta culturala alaturi de cea naturala (n cadrul valorificarii acestora), pe calitatea si functionalitatea amenajarilor turistice si aplicarea standardelor europene n ceea ce priveste calitatea serviciilor turistice si corelarea acesteia cu preturile si tarifele impuse de prestatori, cu alte cuvinte este vorba de competitivitatea ofertei turistice. In baza analizelor si studiilor efectuate exista necesitatea sa fie prioritizate urmatoarele sectoare: Turismul montan schiul pe timp de iarna si drumetiile n timpul verii Turismul cultural Turism rural dezvoltarea traseelor (vin/mnastiri) si promovarea festivalurilor Turismul balnear Turism de afaceri si evenimente

Turism montan
Directii strategice a) mbunatatirea standardelor de calitate pentru transportul pe cablu din Romnia. b) Delimitarea exacta a domeniului schiabil n statiunile turistice de interes international n concordanta cu legislatia din domeniului mediului si agriculturii. c) mbunatatirea infrastructurii specifice agrementului si cresterea numarului de servicii/structuri specializate pe agrement. d) Modernizarea structurilor turistice cu functiuni de cazare. e) Cresterea retelei de cabane si refugii montane n masivele montane care nu beneficiaza de adaposturi. Actiuni Dotarea la standarde internationale si n conformitate cu legislatia de specialitate a tuturor prtiilor din principalele statiuni turistice de schi. Dezvoltarea si diversificarea agrementului cu accent pe agrementul aprs ski n toate statiunile de schi. 5

Strategii de dezvoltare a turismului Modernizarea retelei de cabane si refugii, existenta n prezent n masivele montane din Romnia. Cresterea circulatiei turistice (numarul de turisti) din masivele montane care nu beneficiaza de structuri turistice cu functiuni de cazare. Programe a) Programul Superschi n Carpati - dezvoltarea si modernizarea domeniului schiabil din Romnia. b) Reteaua de cabane si refugii turistice montane. Refacerea cabanelor turistice din zona de creasta a masivelor montane si construirea unei retele noi de cabane n masive montane care nu beneficiaza de structuri de primire. c) Salvamont. Sprijinirea dezvoltarii retelei salvamont din Romnia cu accent pe cresterea securitatii turistilor. Proceduri -amenajarea de prtii noi de schi. -construirea de instalatii de transport cu cablu pentru persoane. - instalarea de echipamente de producere a zapezii artificiale. - instalarea echipamentelor pentru iluminatul nocturn al prtiilor de schi. - dotarea cu echipamente pentru ntretinerea prtiilor de schi. -reamenajarea si amenajarea prtiilor destinate practicarii sporturilor de iarna, altele dect schiul-biatlon, bob, sanie, sarituri de la trambulina, patinoare si echiparea cu instalatiile si echipamentele aferente. -reamenajarea si construirea de refugii montane pentru asigurarea sigurantei si primului ajutor n caz de accidente. -reamenajarea si construirea retelei de cabane de creasta. - amenajarea traseelor turistice montane pentru protejarea turistilor (marcaje, cablu de asigurare, panouri indicatoare). - initierea unui Program complex de modernizare si dezvoltare a retelei de cabane, cu precadere n masivele deficitare n astfel de structuri turistice, de dezvoltare a dotarilor pentru agrement si sporturi de iarna, de modernizare si amenajare a traseelor montane. Se realizeaza astfel o oferta competitiva, se asigura o dispersie corespunzatoare n aria montana benefica pentru siguranta circulatiei turistice si securitatea turistilor; -crearea unui cadru institutional si legislativ privind amenajarea complexa a ariei montane cu precadere pentru turism prin: -elaborarea unor norme pentru proiectarea, executarea, marcarea si ntretinerea traseelor turistice montane prin care se reglementeaza unitar toate problemele legate de reteaua de trasee turistice montane; -elaborarea unui Ghid al marcajelor turistice pe unitati montane cu o Schema mare generala a marcajelor turistice n munti (n baza H.G. nr. 1269/1996) care sa permita integrarea n sistemul european de marcaje turistice; - constituirea Comisiei Centrale pentru Amenajarea si Integrarea Traseelor Turistice Montane, organism de consolidare a activitatii la nivelul tarii subordonata Ministerului Administratiei Publice; la nivel de judet se vor constitui Comisii Judetene. -initierea si sustinerea unui proiect de act legislativ pentru acordarea unor facilitati similare pensiunilor si pensiunilor agroturistice pentru agenti economic sau persoane fizice care investesc n construirea si exploatarea unor cabane la peste 1000 m altitudine. 6

Strategii de dezvoltare a turismului

Revitalizarea ofertei balneoturistice


n ansamblu, Romnia are un potential bun fiind o importantatara de destinatie turistica n viitor. Acest lucru se va realiza n conditiile n care se vor aduce mbunatatiri substantiale asupra produsului turistic si nivelului serviciilor. Diversitatea ofertei turistice din statiunile balneare este considerata ca fiind unul dintre punctele forte ale Romniei turistice. Oferta balneoturistica romneasca are o concurenta mare pe piata balneoclimatica europeana, fiind rigida, neperformanta si neadaptata la cerintele moderne ale pietii turistice. Directii strategice -Extinderea n toate statiunile balneare modernizate a tratamentelor gerontologice cu medicamente originale romanesti. - Dezvoltarea unei retele de 5 parcuri balneare n prima faza pentru tratamente wellness. - Dezvoltarea/diversificarea procedurilor de tratament pe baza factorilor naturali n toate statiunile balneare modernizate. -Dublarea capacitatii tuturor facilitatilor de petrecere a timpului liber. - mbunatatirea tuturor facilitatilor din statiunile balneare modernizate pentru exploatarea resurselor naturale. -mbunatatirea accesului pe cale rutiera, feroviarasi aeriana, n statiunile balneare modernizate; Actiuni Crearea unei retele de minim 15 statiuni balneare echipate la standarde internationale si n concordanta cu tendintele pe plan international wellness. Includerea a trei saline n circuitul turistic international. Reabilitarea infrastructurii necesare exploatarii resurselor minerale (de la izvoare de apa minerala la namol terapeutic) n statiunile modernizate. Retehnologizarea bazelor de tratament existente, modernizarea si ridicarea gradului de confort al structurilor de primire, extinderea amenajarilor si dotarilor de agrement specific si general; Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport si acces n statiunile balneare. Programe Revitalizarea ofertei balneoturistice presupune eforturi financiare si manageriale deosebite. Acestea se pot realiza treptat n baza unor studii de piata si proiecte concrete, ncepnd cu statiunile necunoscute ca profil balnear pe pietele externe. Se au n vedere urmatoarele: a) Programul Statiuni balneare - modernizarea si introducerea n circuitul turistic international a unui numar de 15 statiuni balneare. b) Programul Salina Verde. Modernizarea infrastructurii generale si specifice la trei saline - Praid, Slanic Moldova si Slanic Prahova.

Turism cultural
Romnia detine un patrimoniu cultural-istoric si etnofolcloric de mare valoare turistica si reprezentativitate pentru poporul romn. Dezvoltarea si diversificarea ofertei turistice culturale, precum si constientizarea la nivelul pietelor internationale ca Romnia este o destinatie culturala cu obiective si atractii turistice de valoare europeanasi universala (biserici cu fresce exterioare, biserici fortificate, 7

Strategii de dezvoltare a turismului cetati medievale, arhitectura populara, artizanat etc.), sunt obiective prioritare n dezvoltarea produsului turistic cu componenta culturala. Directii strategice - Stabilirea elementelor de patrimoniu material identitare pentru cultura romneasca. - Stabilirea elementelor de patrimoniu imaterial reprezentative pentru Romnia, inclusiv pentru minoritati. - Promovarea turismului religios din Romnia pe plan international. -Cresterea nivelului de pregatire al ghizilor implicati n turismul cultural. - Amenajarea accesului la obiectivele turistice, a zonei amplasata n apropierea acestora si a incintelor. - Dezvoltarea unei retele de centre de informare turistica n zonele cele mai reprezentative din punct de vedere al turismului cultural Actiuni Includerea monumentelor de pe lista patrimoniului mondial UNESCO n programele touroperatorilor din Romnia. Includerea n programele touroperatorilor a tuturor obiectivelor turistice legate de cele mai proeminente figuri ale culturii romanesti pe plan international: George Enescu, Constantin Brncusi, Ciprian Porumbescu, Tristan Tzara, Gustav Klimt. Cresterea numarului de programe turistice care includ orasul Bucuresti si a calitatii acestora prin extinderea programelor si n zona limitrofa (case si conace boieresti). Stabilirea unui calendar cu minim 12 evenimente internationale la nivel national pentru promovarea internationala si atragerea de turisti (festivalul George Enescu, festivalul de Craciun etc.) Crearea unei retele de 15 centre de conservare si dezvoltare a patrimoniului cultural si material n principalele regiuni turistice din Romnia. Programe Elaborarea unor programe complexe de dezvoltare, amenajare si diversificare a ofertei turistice si crearea unui produs turistic integrat si competitiv pe piata externa, n care componenta culturala este reprezentativa. Aceste programe se adreseaza unor zone turistice care concentreaza o multitudine de obiective turistice naturale si de factura cultural-istoricasi religioasa, unele reprezentative pentru spiritualitatea romneasca. Aceste zone turistice, pe care le consideram reprezentative, sunt: zona turistica Sibiu se suprapune sudului Transilvaniei ntre localitatile Sebes la vest, FagarasSercaia la est, Sighisoara -Medis la nord si versantii Muntilor Fagaras si Cindrel la sud. Detine biserici fortificate, cetati medievale, traditii etno folclorice, peisaje montane si domenii schiabile, podgorii, centre turistice reprezentative (Sibiu, Fagaras, Sighisoara, Sebes, Medias), statiuni montane si balneare, sate turistice etc. De altfel, prin O.G. nr. 5/1999 municipiul Sibiu si zona nconjuratoare a fost declarat ca obiectiv turistic de interes national. zona turistica Brasov ocupa, n general, Depresiunea Brasovului (partial), aria montana limitrofasi braneana. Printre localitatile detinatoare de importante obiective turistice culturale (biserici fortificate, cetati taranesti, vestigii medievale, biserici si catedrale, castele, traditii etnofolclorice) se numara: orasele Brasov, Codlea, Rsnov, Zarnesti sau 8

Strategii de dezvoltare a turismului comune ca Bran, Harman, Prejmer, etc. alaturi de renumitele statiuni montane Poiana Brasov si Predeal. zona turistica Transilvania de Nord, care cuprinde judetele Cluj, Alba si Bistrita Nasaud, cu importante obiective cultural-istorice (biserici fortificate, vestigii medievale, palate, castele, edificii de arhitectura etc.) ape minerale si domeniu montan. Centre turistice reprezentative: Cluj Napoca, Alba Iulia, Bistrita, Nasaud. zona turistica Maramures Oas se suprapune celor doua depresiuni si aria montana limitrofa (Muntii Oas Guti Tibles Rodna- Maramures) si depresiunile Lapus Chioar. Reprezentative sunt elementele etno - folclorice (arhitectura populara, biserici din lemn, artizanat, port popular, prelucrarea lemnului, folclor coregrafic si muzical, traditii si obiceiuri, sate turistice carora li se adauga alte monumente istorice si de arhitectura, muzee, domeniul montan, schiabil si peisagistic). Centre si localitati turistice: Baia Mare, Sighetu Marmatiei, Targu - Lapus, Negresti-Oas, statiunile Borsa si Ocna Sugatag. zona turistica Moldova de Nord cuprinde judetele Suceava, Neamt, Botosani si Iasi, cu renumitele biserici cu fresca exterioara (Bucovina), bisericile si manastirile n stil moldovenesc, vestigii medievale, muzee, palate si castele, traditii etno -folclorice, creatii ale unor mari personalitati ale stiintei si culturii romnesti, sate turistice, ape minerale, domenii schiabile si peisaje montane etc. restaurarea si conservarea centrelor istorice si a principalelor monumente istorice si vestigii arheologice; marcarea circuitelor pietonale de interes istoric, cultural sau arhitectural, semnalizarea monumentelor istorice si arhitecturale, a siturilor arheologice etc. si realizarea unor panouri harti. modernizarea si dezvoltarea structurilor turistice, a spatiilor comerciale si a dotarilor recreationale. Initierea unor programe turistice tematice culturale, religioase (pelerinaje ale crestinilor la manastiri Putna, Rohia, Cozia, Tismana, Goria si Trei Ierarhi, pelerinaje ale adeptilor altor religii etc.), istorice (legate de voievozii Stefan cel Mare, Mihai Viteazul, Constantin Brncoveanu etc., de daco-romanitate, altele), asezari si civilizatie germana, armeana, ceha, slovaca, maghiara, etc., dezvoltarea structurilor turistice adecvate n localitatile vizitabile. Realizarea de proiecte privind punerea n valoare a creatiei artizanale si artei prelucrarii lemnului n zonele traditionale (Maramures, Oas, Bucovina, Oltenia de Nord, Praid Corund, Marginimea Sibiului etc.) si n zone cu concentrari mari de fluxuri de turisti, care sa cuprinda: promovarea unor programe turistice tematice pentru valorificarea artei populare din principalele zone etnografice: Drumul Lutului (ex.: n Moldova: Marginea Radauti, Poiana Deleni Iasi, Garoafa Focsani; Maramures - Oas: Sacel, Vama); Civilizatia lemnului (Bucovina, Maramures, Tara Motilor, Vlcea etc.); Portul popular traditional (n fiecare zona folclorica); reprezentative (Bucuresti, Sibiu, Cluj-Napoca, Oradea, Timisoara, Sighetu Marmatiei, etc.; arhitectura populara, biserici din lemn (din Maramuressi Salaj). Program complex de selectare, restaurare, conservare si amenajare pentru vizitare, dezvoltarea infrastructurii generale si a structurilor de primire turistica pentru introducerea n circuitul turistic a unor obiective cultural-istorice de rezonanta pentru Romnia: bisericile fortificate si cetatile taranesti din sudul Transilvaniei, zona Brasov si zona Bistrita, multe trecute pe lista Patrimoniului Cultural Universal UNESCO (Biertan, Prejmer, Harman, Ghimbav, Rupea, Calinic, Snpetru etc.). orasele cetati medievale din Transilvania, Banat, Crisana, Moldova si Muntenia. 9

Strategii de dezvoltare a turismului situri arheologice de mare valoare istorica din Moldova (Cucuteni, Ruginoasa), Dobrogea (Capidava, Niculitel) s.a. lacase rupestre de cult: Basarabi, Ion Corvin, Niculitel (Dobrogea), manastirile din nordul Dobrogei (Niculitel, Saon, Cocos, Celic Dere). edificii arhitectonice si monumente istorice si de arhitectura (foste palate si castele) din Sibiu, Cluj Napoca, Alba Iulia, Trgu Mures, Brasov, Oradea, Timisoara etc.

Turism de litoral
Litoralul romnesc al Marii Negre a fost unul dintre principalele produse turistice oferite pe piata externa, dar n ultimele decenii, oferta acestuia s-a nvechit si a ramas sub exigentele actuale ale cererii pe plan mondial, fiind necesare masuri de reabilitare, modernizare si promovare. Directii strategice -extinderea sistemului de pregatire profesionala n colaborare cu APC si APL pentru realizarea cursurilor de pregatire profesionala anual. - dezvoltarea infrastructurii generale pentru plajele/statiunile litoralului respectiv a celei specifice. - dezvoltarea/diversificarea procedurilor de tratament pe baza factorilor naturali n toate statiunile balneare modernizate. -dublarea capacitatii tuturor facilitatilor de petrecere a timpului liber. -cresterea numarului de tari care au legatura directa cu aeroportul N. Kogalniceanu din Constanta. - modernizarea porturilor amplasate n lungul Canalului Dunare - Marea Neagra: Cernavoda, Medgidia si Basarabi. -modernizarea si extinderea activitatii de turism prin dezvoltarea componentelor agrement si divertisment cultural. Actiuni cresterea calitatii serviciilor turistice (training anual pentru toti angajatii) n principal n structurile hoteliere cu functiune de cazare respectiv alimentatie din cadrul complexelor hoteliere. cresterea calitatii serviciilor oferite pe plajele litoralului respectarea criteriilor Blue Flag de catre toate plajele. diversificarea ofertei turistice prin dezvoltarea a doua noi produse turistice n legatura directa cu litoralul - turism activ, turism cultural. modernizarea tuturor bazelor de tratament din statiunile de la mare.

modernizarea hotelurilor care beneficiaza de baze de tratament si dotarea acestora cu sisteme de ncalzire pentru marirea perioadei de functionare. dezvoltare programe speciale pentru conservarea, reabilitarea plajelor respectiv pentru prevenirea poluarii plajei si apei de mbaiere. protectia mediului si a resurselor turistice prin: reabilitarea ecologica a litoralului romnesc, prevenirea poluarii si degradarii mediului. Programe

10

Strategii de dezvoltare a turismului a) dezvoltarea infrastructurii generale si echiparea teritoriului pentru a facilita dezvoltarea turismului. realizarea autostrazii Bucuresti Cernavoda Constanta si a drumurilor expres: Tulcea Constanta Vama Veche, Rmnicu - Sarat Hrsova Constanta si Slobozia Hrsova Tulcea. Modernizarea transportului feroviar prin dublarea si electrificarea unor segmente de cale ferata (Constanta Mangalia, Medgidia Tulcea si Medgidia Negru Voda), precum si introducerea unor trenuri moderne de mare viteza pe relatia Bucuresti - Constanta (si eventual, Mangalia); echiparea turistica a porturilor situate n lungul Canalului Dunare-Marea Neagra: Cernavoda, Medgidia si Basarabi; modernizarea aeroportului Constanta Mihail Kogalniceanu si asigurarea unor facilitati turistice adecvate; b) diversificarea ofertei turistice prin: consolidarea si dezvoltarea formelor de turism consacrate - odihnasi recreere, cura balnearasi tranzit; promovarea altor forme de turism precum: turismul itinerant, cu valente culturale si religioase, turismul rural si agroturismul, turismul de afaceri si reuniuni, turismul specializat (echitatie, stiintific, speoturism, naturism etc.); diversificarea ofertei de agrement (nautism, croaziere, scufundari, filmari subacvatice, sporturi, piscine etc.). c) modernizarea si extinderea activitatii de turism prin dezvoltarea componentelor agrement si divertisment cultural; d) protejarea mediului natural si construit, cu precadere a celui costier care este cel mai predispus degradarii de catre factorii naturali si entropici; e) integrarea n programele europene si internationale pentru Marea Neagrasi n special n politica de dezvoltare a turismului n bazinul Marii Negre, aspect reiterat si n sedinta Adunarii Generale a Comitetului Dezvoltarea turismului n regiunea Marii Negre, Istanbul, 23 iunie 1999; f) accentuarea politicilor promotionale n domeniul promovarii ofertei turistice; g) dezvoltarea unor actiuni de instruire si informare a populatiei cu privire la relatia turism-mediu si necesitatea protectiei acestuia din urma, inclusiv prin cunoasterea cadrului legislativ specific; h) dezvoltarea turismului n teritoriu si introducerea n circuit a noi arii si valori turistice

Ecoturismul
Directii strategice - Elaborarea planurilor de management pentru fiecare parc national si natural. - Dezvoltarea parteneriatelor dintre administratia parcurilor, autoritatile publice locale si touroperatori. - Promovarea ecoturismului pe plan intern si pe plan international. - Cresterea nivelului de pregatire al ghizilor implicati n ecoturism. -Dezvoltarea unui sistem educational n nvatamntul preuniversitar cu accent pe unitatile scolare din incinta/apropierea parcurilor nationale/naturale. Pentru obiectivele de mai sus ar trebui adoptate proceduri specifice tinnd cont de diversitatea habitatelor naturale implicate n dezvoltarea ecoturismului si de vulnerabilitatea ecosistemelor cu o separare clara intre zonele de munte si Delta Dunarii. Actiuni - Crearea infrastructurii specifice ecoturismului n ariile protejate incluse n program. 11

Strategii de dezvoltare a turismului -Dublarea numarului touroperatorilor care promoveaza programe de ecoturism n toate judetele care includ parcuri nationale si naturale si n Bucuresti. -Crearea unui sistem informational pentru fiecare parc, - Dezvoltarea unui sistem de rangeri voluntari pentru fiecare parc n vederea protejarii patrimoniului natural (flora, fauna si peisaje) n toate ariile protejate propuse pentru dezvoltarea ecoturismului si atragerea de turisti (festivalul George Enescu, festivalul de Craciun etc.) - Certificarea tuturor produselor ecoturistice n concordanta cu normativele U.E si legislatia din Romnia. -Imbunatatirea resursei de baza pentru ecoturism n zonele protejate -Stabilirea retelei si managementul ariilor protejate din Romnia -mbunatatirea calitatii mediului Ariilor Protejate si prevenirea impacturilor negative existente si viitoare ale turismului -Stabilirea de infrastructuri si facilitatilor de turism pentru tipuri diferite de utilizatori si activitati -mbunatatirea mecanismelor de finantare n prezent exista unele oportunitati de finantare pentru dezvoltarea ecoturismului. Instrumentele SAPARD si PHARE finanteaza pana la 50% (zone rurale) si 65% (munte) din pensiunile si casele de oaspeti. -Dezvoltarea cazarii adaptata la cerintele si sperantele (asteptarile) ecoturistilor - Implicarea populatiei locale n initiative, responsabilitati si beneficii ale dezvoltarii turismului -Adaptarea instrumentelor de promovare si marketing la piata de ecoturism din Romnia

Turismul rural si agroturismul


Aceste forme de turism ofera posibilitatea cunoasterii directe a traditiilor poporului romn, ospitalitatea acestuia si bucataria autentica din fiecare zonasi creeaza n acelasi timp premisele obtinerii de catre populatia din zona rurala, n special din spatiul montan, de importante venituri suplimentare. Pentru ncurajarea si dezvoltarea agroturismului sunt necesare si urmatoarele amendamente: valorificarea experientei Organizatiei satului romnesc (OVR), care, sub patronajul PHARE, a elaborat n anii 1996 1997 un program de dezvoltare a satelor agroturistice, iar nucleul acestui program este Asociatia locala pentru dezvoltarea turismului, care are menirea sa dezvolte si promoveze un turism cu sprijinul si sub controlul populatiei locale avnd ca partener autoritatile locale.

Alte forme de turism


Obiectiv specific Valorificarea potentialului turistic natural, a patrimoniului cultural-istoric, a traditiilor etnofolclorice, traditiilor si a legendelor poporului roman, n vederea crearii de noi produse turistice cu specific romnesc, care sa constituie atractii inedite n turismul international. Proceduri Realizarea unor produse turistice sau structuri de primire turistica de tip sate de vacanta pentru tineret, cu toate dotarile specifice acestui segment al cererii n statiuni si zone turistice atractive: pe litoral: Mamaia Nord, Vama Veche sau Venus; n statiuni balneare: Sovata (Stna din Vale), Stna de Vale; 12

Strategii de dezvoltare a turismului n zone montane: Busteni (Valea Cerbului), Baile Herculane (Cerna Sat), Defileul Dunarii (Dubova sau Golful Mraconia); n delta Dunarii: localitatea Sf. Gheorghe sau pe plaja de la Sulina; pe trasee turistice: spatii de cazare de 2 stele n motelurile sau n campingurile Initierea uni program de dezvoltare si promovare a unor forme de turism specializat ca: turismul pentru echitatie: hergheliile de la Lucina (Bucovina), Smbata (Fagaras), etc. turismul uval pentru degustari de vinuri, n renumite podgorii, unde se afla crame dotate n acest scop: Recas, Giarmata - jud. Timis, Mines - Pncota, Arad, Oradea, Diosig - Bihor, Jidvei - Blaj Alba, Apold - Sibiu, Valea Calugareasca - Prahova, Pietroasele - Buzau, Panciu, Costesti, Odobesti Vrancea, Cotnari, Bucium - Iasi, Husi, Niculitel - Tulcea, Murfatlar, Ostrov - Constanta, Segarcea Dolj, Carcova -Mehedinti; turismul pentru gastronomie realizat prin itinerare speciale n Banat, Maramures, Bucovina, Neamt, Iasi, Brasov, Sibiu, Mures, Delta Dunarii, Dobrogea etc. arii renumite pentru bucataria specializata; speoturism, valorificnd cele peste 300 de pesteri vizitabile Necesita amenajari pentru acces si amenajari n general, costisitoare a pesterilor, costume si dotari speciale, ghizi profesionisti, spatii de cazare de tip camping, cabanasi locuri de parcare; turismul pentru alpinism si escalada practicat, empiric, n cele mai importante arii montane: Muntii Bucegi, Cheile Bicazului, Muntii Piatra Craiului, Muntii Retezat etc. Se pot dezvolta si dota ca centre internationale pentru scoli specializate statiunile Busteni si Lacul Rosu, orasul Zarnesti. Necesita dotari si amenajari tehnice speciale, o accesibilitate usoarasi spatii de cazare adecvate (cabana, camping sau teren de campare); turismul pentru sporturi extreme (de aventura) are mari posibilitati de dezvoltare, precum: rafting, plutarit si canoeing pe rurile Bistrita (Vatra Dornei - Poiana Teiului), Mures (Toplita - Reghin), Olt (Avrig - Cozia), Trotus, Somesul Mic, Somesul Mare etc.; delta-plan si parapanta (n Muntii Parng, Bihor, Ceahlau, Rarau n ariile depresionare montane si Transilvania etc.); schi nautic, surfing si hidroscuter pe lacurile interne si pe Marea Neagra; schi extrem si snowboard n toate statiunile pentru sporturi de iarna; roling si skate-boarding n toate statiunile turistice; mountain bike pe drumuri montane, forestiere amenajate sumar etc.

13

Strategii de dezvoltare a turismului

Bibliografie:

Economia turismului-teorie si practica Conf.univ.dr. Puiu nistoreanu Turismul si dezvoltarea durabila Nicolae Neacsu Economia turismului Rodica Minciu
Turismul in Romania Vasile Glavan Strategia dezvoltarii turismului in Romania (strategia ANT 01.08.2006)

site-ul Ministerului Turismului : www.mturism.ro

14