Sunteți pe pagina 1din 54

UNIVERSITATEA DE STIINE AGRONOMICE I MEDICIN VETERINAR BUCURETI Facultatea de Management,Inginerie economic n Agricultur i Dezvoltare Rural Specializarea Inginerie i Management

in Alimentaie Public i Agroturism

Organizarea si amenajarea turistica a spatiului din Judetul HUNEDOARA, Localitatea DEVA, Conacul Archia

Studeni: Toma Lucian-Eugen Dospinescu Catalina Bogdan Liliana

Cuprins
Coperta ...................................................................................................................................1 Cuprins ...................................................................................................................................2 Asezarea geografica ...............................................................................................................3 I.Analiza potentialului turistic ................................................................................................3 A.Potentialul turistic natural ..............................................................................................3 Relief ...........................................................................................................................3 Clima ...........................................................................................................................5 Ape ..............................................................................................................................6 Vegetatie .....................................................................................................................7 Fauna ..........................................................................................................................8 Natura protejata ..........................................................................................................8 B.Potentialul turistic antropic- Cadrul socio-economic ....................................................9 Populatia .....................................................................................................................9 Asezarile omenesti ....................................................................................................10 Comuna Baia de Cris ............................................................................................10 Comuna Bala .......................................................................................................14 Comuna Densus ....................................................................................................20 Economia ...................................................................................................................25 C.Potentialul turistic cultural istoric .................................................................................26 II.Stadiul actual de amenajare turistica a spatiului localitatii Deva .......................................31 Structuri de primire turistica de cazare ............................................................................31 Principalele probleme n turismul devean ........................................................................32 Agroturism .....32 Agrement 32 Tipurile si formele de turism ............................................................................................33 III. Propuneri de organizare si amenajare turistica a spatiului administrativ al Localitatii Deva......................................................................................................................33 Omologarea gospodariilor sau a altor cladiri .33 Premize ale dezvoltarii .....................................................................................................36 Conacul Archia ...37 Indicatorii cererii si ofertei turistice in judetul Hunedoara ...............................................41 A.Hoteluri ...................................................................................................................41 B.Pensiunile turistice ..................................................................................................44 C.Pensiunile agroturistice ...........................................................................................47 Indicatorii cererii si ofertei turistice pentru Conacul Archia ............................................49 Concluzii .................................................................................................................................52 Anexe ......................................................................................................................................53

Organizarea si amenajarea turistica a spatiului din Judetul HUNEDOARA, Localitatea DEVA, Conacul Archia
Asezare geografica Judeul Hunedoara este situat n partea sud-vestic a Transilvaniei i ocup o parte a bazinelor hidrografie ale rurilor Mure i Jiu. Judeul este intersectat de paralela de 460 latitudine nordic i de meridianul de 230 longitudine estic (valori absolute publicate 46016' latitudine nordic, localitatea Bulzeti, 23024' longitudine estic, localitatea Aurel Vlaicu, 45019' longitudine estic, Munii Parng) [1] . Punctele extreme ale judeului Hunedoara, fr indicarea coordonatelor absolute sunt: zona de NV a satului Ruseti (comuna Bulzetii de Sus) la nord, hotarul vestic al satului Pojoga (comuna Zam), la vest, izvoarele rului Lpunic, la sud, i ramificaiile unor aflueni de dreapta ai prului Jie, la est. Ctre nord i NV, judeul se nvecineaz cu judeul Bihor, la vest cu judeul Timi, n SV cu judeul Cara-Severin, la sud i SE cu judeul Gorj, respectiv Vlcea, iar la est i SE cu judeul Alba. Din punct de vedere geologic, teritoriul judeului Hunedoara se suprapune pe dou mari uniti tectono-structurale structurale [2] : autohtonul danubian i pnza getic. Rezultatul al tectogenezei active, au fost delimitate dou zone: zona cristalino-mezozoic aparinnd Carpailor Meridionali i Munilor Banatului i zona sedimentar vulcanic a Carpailor Apuseni de sud. Cristalinul autohton (danubian) este ntlnit n masivele Vlcan, Parng, Retezat, arcu iar pnza getic n Munii Godeanu, ureanu i Poiana Rusc. Prima zon este alctuit din isturi cristaline, peste care se suprapun formaiuni sedimentar-mezozoice, n special calcare jurasice. Formaiuni permo-carbonifere (conglomerate, brecii) i mezozoice (gresii, isturi argiloase, calcare), constituie nveliul sedimentar al cristalinului. isturile cristaline ce constituie pnza getic, sunt suprapuse de structuri sedimentare, mai ales n vestul Munilor ureanu i n Poiana Rusc. Zona sedimentaro-eruptiv a Carpailor Apuseni este alctuit din formaiuni sedimentare mezozoice (calcare, marne, isturi argiloase, conglomerate, gresii) i magmatite (gabrouri, bazalturi), precum i din formaiuni neogene (bazalturi, andezite, piroclastite).

I.

Analiza potentialului turistic natural

A.Potentialul turistic natural Relieful judeului Hunedoara cuprinde uniti de relief distincte, ntre acestea regiunile muntoase ocupnd o pondere majoritar. Depresiunile intramontane i colinare, zonele depresionare i defileurile, completeaz structura reliefului din cuprinsul judeului. Munii. Regiunile muntoase constituie relieful cel mai vechi i fragmentat, dar extrem
3

de variat sub aspect geomorfologic. Carpailor Meridionali le aparin masivele nalte i mijlocii din sudul i sud-estul judeului, n timp ce Carpaii Occidentali, cuprind masivele mici i mijlocii din vest i nord. Din punct de vedere al treptelor de altitudine, etajul montan este compus din subetajele alpin (zone ntinse din Munii Retezat, Godeanu, Parng i parial arcu) i cel de pdure (zonele medii i joase din Munii Retezat, Godeanu, arcu, Parng, aa-numitul Podi dacic din Munii ureanu, Poiana Rusc, Metaliferi i Masivul Gina . Judeul Hunedoara dispune i de un relief carstic diversificat (endocarst i exocarst) , marea majoritate a acestor forme dezvoltndu-se n roci calcaroase, excepie fcnd aa-numitul speudocarst (forme carstice dezvoltate n alte roci dect cele calcaroase: gresii, gipsuri, tufuri, sare etc.). Masivul Godeanu (Gugu) este cuprins cu o suprafa restrns pe teritoriul judeului. Acest sector al masivului Godeanu este dominat de structuri magmatice i cristaline de vrst jurasic . Una dintre caracteristicile masivului este reprezentat de ntinse suprafee de eroziune (nivelare), ntre care cea superioar (Borscu), neted ca un podi, este individualizat n jurul altitudinii de 2000 m . Acest aspect, completat de faptul c acest masiv este alctuit din roci mai puin gelive, a motivat apariia unui ansamblu bogat de forme glaciare (vi, circuri etc.) . Munii arcu, sunt alctuii din structuri sedimentare i magmatice i ocup o suprafa extrem de restrns pe teritoriul judeului, prin versantul care coboar spre Poarta de Fier a Transilvaniei . Munii Vlcan, situai ntre munii Godeanu pn la defileul Jiului, sunt alctuii n principal din roci cristaline i magmatice. Acest masiv muntos este unul cu nlimi medii i prezint o culme larg, excepie fcnd depresiunea Petroani, unde exist o serie de culmi scurte i versante abrupte. Munii Retezat, se afl n ntregime pe teritoriul judeului, i sunt delimitai de vile Rului Mare i Jiului, Munii ureanu i depresiunea Haegului. Structural, acest masiv muntos este alctuit din isturi cristaline, granituri, granodiorite, gnaise i subordonat calcare. Acest masiv concentreaz n zona central, ntre 2200 i 1400-1300 m , cele mai complexe forme glaciare (custuri, vi glaciare, praguri, lacuri, morene etc.), din Carpaii Meridionali . Munii Parng, situai n partea sud-estic, a judeului Hunedoara, sunt constituii din roci metamorfice specifice pnzei getice i unitii danubiene (paragnaise, micaisturi, gnaise, calcare cristaline, isturi sericitoase) sau mai slab metamorfozate (calcare), la care se mai adaug depozitele teriare. Partea superioar a masivului are aspectul unei suprafee nalte (1800-2000 m), dominat de vrfuri de peste 2200 m. Reeaua hidrografic a condus la apariia unor culmi dispuse n trepte, la conturarea acestui aspect fiind de notat i aciunea ghearilor . Relieful glaciar cuprinde dou tipuri (carpatic i alpin), specifice unor zone distinct departajate geografic. Calcarele apar n zona nordic , insular i etajat, endocarstul i exocarstul (alctuit din doline, lapiezuri etc.) acestei zone nefiind obiectul unor studii speo-morfologice sistematice. Munii ureanu (sectorul ocupat de judeul Hunedoara), sunt delimitai de Munii Parng, Retezat, depresiunea Haegului i culoarul Mureului. Masivul este alctuit la sud i vest din calcare cristaline i este caracterizat de existena unor suprafee de eroziune, ntre care o menionm pe denumit Ru-es, ce ocup o suprafa extins, fiind tiat de vi adnci . n comparaie cu Munii Retezat, glaciaiunea a avut o extensie mai redus. Munii Poiana Rusc (sectorul hunedorean) sunt delimitai la nord de culoarul Mureului iar la vest de depresiunea Haegului. Din punct de vedere al constituiei geologice, aceti munii sunt alctuii din formaiuni metamorfice (roci cristaline, calcare i dolomite), magmatice (granodiorite, andezite, piroclastite etc.) i sedimentare (calcare, gresii, conglomerate, marne, nisipuri). Structural, masivul are n centru aspectul unui platou nalt, ferestruit adnc de ape, deosebindu-se mai multe trepte de nivelare ale reliefului . Munii Apuseni, cuprind pe teritoriul Hunedoara partea estic a Munilor Zarandului, Munii Metaliferi i versanii sudici al masivului Gina din cadrul Munilor Bihorului.
4

Munii Metaliferi, dispui ntre culoarul Deva-Ormindea i Ampoi, ntre valea Mureului i depresiunea Brad, sunt formai din nuclee cristaline prealpine, sedimentar mezozoic (jurasic), fli cretacic, magmatite i subvulcanice neogene . De remarcat este faptul c o dat cu primul ciclu de sedimentare, se depun calcarele i se formeaz creasta median, gradul de dispersie al arealurilor carstice fiind ridicat. Izvoarele minerale existente (Puli, Boholt, Hrgani, Banpotoc, Rapolt, Boblna, Geoagiu Boze, Bcia) sunt rezultatul unor complexe fenomene postvulcanice . Munii Zarand, reprezentai de munceii Malu-Mgureaua, se afl la vest de culoarul DevaOrmindea. Ei se prezint ca un conglomerat de structuri geologice aparinnd sedimentarului (calcare) i cristalinului (roci vulcanice). Arealul carstic de pe teritoriul judeului relev trsturi interesante (peteri, avene) la acre se adaug culoare transversale joase, bazine i mici depresiuni de eroziune . Masivul Gina este constituit din formaiuni cristaline i sedimentare, la care se adaug un relief carstic, n cuprinsul cruia apar fenomene diverse (chei, peteri, doline etc.) Depresiunile. Depresiunile intramontane din judeul Hunedoara (Petroani, Haeg, Strei) reprezint treapta de relief cea mai joas, acestea avnd aspectul unor golfuri . Depresiunea Petroani, situat ntre Munii Retezat i Sebe la nord, Munii Vlcan i Parnd la sud, localitatea Cmpa la est i Cmpul lui Neag la vest , are o form triunghiular i este strbtut de Jiul de Vest i traversat de Jiul de Est. Depresiunea, de origine tectonic, s-a format n paleogen iar umplutura este alctuit din depozit de diverse vrste (paleogen, neogen, cuaternar). Sub aspect morfologic, margine depresiunii este foarte fragmentat de vi adnci i nguste . Aceast depresiune reprezint cea mai nchis depresiune din ar, ce comunic cu zonele nvecinate doar prin intermediul defileului Jiului i prin pasul Bnia-Merior. Zona depresionar Haeg-Mure cuprinde depresiunile Haegului, Strei-Cerna (Hunedoara) i culoarul Ortiei. Depresiunea Haegului are ca limite Munii ureanu, pasul Merior, Munii Retezat i arcu i Muii Poiana Rusc. Aceast unitate geo-morfologic, alctuit dintr-un relief deluros (zona nordic) i muncei i dealuri (zona sudic), se prezint ca i un golf depresionar . Depresiunea Strei-Cerna (a Hunedoarei), este delimitat de Munii Poiana Rusc i urianu, Valea Mureului i sectorul ocupat de localitatea Subcetate. Aceast unitate reprezint o depresiune colinar cu o serie de piemonturi de eroziune spre bordura montan i de acumulare spre interiorul depresiunii [24] . Pe aceast structur s-au individualizat terase propice habitatului uman i n acelai timp importante ci de comunicaie n marginile depresiunii i n zonele de contact cu structurile montane, aprnd bazinete de eroziune, chei i defileuri . Luncile Mureului, Streiului i Cernei inferioare ofer condiii excelente pentru practicarea agriculturii. Culoarul Ortiei este mrginit de Munii Metaliferi i ureanu i are un caracter deluros spre sud, iar spre nord este alctuit din teras i lunci [26] . Defileul Mureului este cuprins, pe teritoriul judeului, ntre localitile Deva i Zam, i reprezint un culoar depresionar format dintr-o succesiune de defileuri i bazine . Depresiunea Brad, ce se dezvolt n bazinul Criului Alb, este dominat de un relief colinar, spre sud aceast depresiune fiind legat de depresiunea Ormindea-Bia, dezvoltat pe formaiuni sedimentar-tortoniene i nconjurat de mguri calcaroase sau vulcanice i culmi. Clima Din punct de vedere al unitilor climatice, judeul Hunedoara este caracterizat de un climat de munte (cu 8 luni reci i umede i 4 luni temperate n zonele nalte i cu 5 luni reci i umede i 7 luni temperate la altitudini mijlocii) i de un climat continental moderat de deal, n restul teritoriului (cu 4 luni reci i umede i 8 luni temperate), cu excepia vii Mureului i
5

depresiunea Haegului . Aceste complexe condiii climatice sunt determinate de varietatea reliefului (etajare, compartimentarea i fragmentarea lui, orientarea fa de punctele cardinale). Iernile sunt relativ umede, n timp ce verile sunt nsorite, cu un regim pluviometric echilibrat. n ceea ce privete circulaia general a atmosferei, vremea relativ clduroas i umed iarna i uor instabil iarna, este generat de circulaia dinspre vest, ce are i uoare influene maritime. Circulaia dinspre nord-vest i nord evideniaz ierni reci, rcoroase i veri instabile . n regiunile centrale i nordice ale judeului, circulaia maselor de aer se face predominant din sector vestic, n timp ce aspectele de fhn sunt tipice versanilor estici ai Munilor Metaliferi. Temperaturile medii anuale (+100 C lunca Mureului, - 20 C Munii Retezat i Parng), conduc la un contrast termic teritorial de 120 C , extremele fiind regsite n zonele montane propriu-zise (- 20 C i - 60 C) i n sectorul Mureului, aval de Deva (circa 100 C). Temperatura medie n depresiuni este influenat de mai muli factori, ntre care amintim poziia intramontan, gradul de deschidere, circulaia maselor de aer). Mediile lunii iunie sunt influenate de aceleai diferene specifice fiecrei forme de relief, n general aceste temperaturi cuprind valori ntre 6 0C i -200 C . n centrul judeului se nregistreaz cele mai mari temperaturi medii, aceste valori scznd treptat, n depresiunile mari (Haeg, Brad, Petroani), atingndu-se medii de 16-180 C. De remarcat faptul c munii situai la nord de Mure (Zarand, Gina, Metaliferi), precum i Munii Poiana Rusc ating medii de 140 C [45] . Mediile lunii ianuarie au valori cuprinse ntre - 10 C - 100 C, nregistrate n lungul Mureului i al Criului Alb, respectiv n Retezat i Parng, contrastul termic de 90 C anual, fiind apropiat de cel anual . Amplitudinea termic medie este de circa 20-210 C n zona central depresionar i de - 70 C pentru regiunile montane nalte. Primele ngheuri se petrec n jurul datei de 20 septembrie iar cele mai trzii la sfritul lunii mai . n munii nali (Godeanu, arcu, Parng, ureanu), zpada cade n medie 80 de zile pe an i se menine circa 160 de zile, n timp ce pe culoarul Mureului, se nregistreaz circa 20-25 zile cu ninsoare. Vntul predominant n judeul Hunedoara sufl n timpul iernii pe direcia VNV iar n timpul verii pe direcia ESE , i prezint o serie de diferenieri, datorate particularitilor reliefului. Procentual , frecvena vnturilor vestice este de circa 14-15%, iar a celor din NV i nord este de 12-14%. Ape Apele de suprafa. Reeaua hidrografic a judeului Hunedoara aparine, n cea mai mare parte, bazinului rului Mure, i n mai mic msur, bazinelor hidrografice ale Jiului i Criului Alb . Rezultat al structurii i varietii reliefului, densitatea reelei hidrografice este cuprins ntre 0,5 km/km2 i 1,1 km/km2, valorile cele mai ridicate aparinnd bazinelor superioare ale Streiului i Jiului de Vest. Reeaua hidrografic a judeului Hunedoara aparine, din punct de vedere al tipului de alimentare, tipului moderat din zpada scurs superficial i alimentare subteran, cu valori oscilante specifice regiunii munilor nali din sud, culoarului Ortiei i depresiunii Haegului, precum i restului zonelor care reprezint cea mai mare parte a judeului . Mureul, principala arter hidrografic a judeului, strbate pe o lungime de 105 km, un culoar larg ntre Munii ureanu i Poiana Rusc la sud i Munii Apuseni la nord. Bazinul rului (6591 km2) este asimetric, afluenii de dreapta fiind scuri (sub 35 km), iar cei dinspre sud sunt lungi (pn la 92 km). Afluenii de stnga importani sunt: Ortie sau Apa Oraului (L=47 km), Strei (L=89 km), ce cuprinde civa aflueni importani (Rul Brbat, Rul Mare, Luncani, Ruor, erel, Galbena, Silvau), Cerna (L=67 km) i Dobra (L=42 km). Printre afluenii dinspre nord, mai importani sunt Geoagiul (L=34 km) i Clanul (L=20 km). Debitul mediu multianual al Mureului, pentru perioada ultimilor 30 de ani, variaz ntre 120 m3/s i 165 m3/s, valorile marcnd zona de intrare, respectiv de ieire a rului de pe teritoriul
6

judeului . Volumul maxim scurs pe anotimpuri se produce la sfritul primverii i nceputul verii (aprilie-iunie), i cel minim toamna (septembrie-noiembrie). Fenomenele de nghe (pod de ghea, curgeri de sloiuri, ghea la mal) au o durat medie de 45-50 de zile i se nregistreaz n medie pentru 80%-90% din ierni . Jiul, rezultat al confluenei Jiului de Vest cu Jiul de Est, ocup o suprafa a bazinului hidrografic de 1050 km2. Volumul maxim scurs pe anotimpuri, pentru bazinul Jiului hunedorean este primvara , debitul mediu multianual la ieirea din jude fiind de 20 m3/s . Afluenii cei mai importani sunt: Taia (L=20 km), Jie (L=22 km) i Bnia (L=16 km), n timp ce debitul mediu multianual la ieirea rului din jude fiind de circa 20 m3/s [36] . Criul Alb strbate teritoriul judeului Hunedoara pe o lungime de 66 km, panta de scurgere fiind diferit n funcie de unitatea morfologic pe care o parcurge (9-25 zona montan i 1-2 zona depresionar joas). Cei mai importani aflueni sunt: Valea Satului (L=15 km) i Ribia (L=18 km). Debitul mediu multianual al rului n sectorul marcat de limita judeului este de circa 10 m3/s, fenomenele de nghe avnd o durat medie de 40 zile i apar n circa 80% din ierni. Lacurile naturale ale judeului Hunedoara, sunt n marea lor majoritate de origine glaciar, i se concentreaz n Munii Retezat, Godeanu, arcu i Parng, cea mai mare densitate regsindu-se n Munii Retezat (peste 80 de lacuri), demne de menionat fiind lacurile Bucura, Znoaga, Custuri etc. Recordul de altitudine l deine Tul Mare sau al Custurii (2270 m altitudine) din Munii Retezat, iar lacul Bucura ocup ntinderea cea mai mare dintre lacurile alpine (peste 10,5 ha) O alt bogie a judeului o reprezint apele minerale/ i termale , att din zonele calcaroase, ct i din zone apropiate n care se manifest fenomene postvulcanice, n urma crora ape de adncime se mineralizeaz. Sudului Munilor Metaliferi le corespunde zona cuprins ntre Trestia i Bcia-Boze, iar mprejurimile Devei dein izvoare minerale la Veel i Bretelin. Izvoarele cu ap termal cele mai importante sunt cele de la Boblna, Geoagiu, Clan, Vaa de Jos. Vegetaie Judeul Hunedoara este caracterizat printr-o mare varietate a vegetaiei, a crei repartiie altitudinal este condiionat de relief i condiii topoclimatice specifice. Vegetaia alpin, cu perioade de vegetaie scurte, este mai extins n zonele nalte ale Munii Retezat, Godeanu, Parng, se dezvolt pe soluri primare, n condiiile unui climat aspru. Elementul caracteristic al acestui etaj altitudinal l constituie prezena pajitilor cu rogoz de munte (Carex curvula), rugin (Juncus trifidus), pruc (Festuca supina), ce alterneaz cu tufriuri pitice de merior (Vaccinum vitis idaea), afin (Vaccinum myrtillus), arginic (Dryas octopetala). Vegetaia subalpin, cu suprafee extinse n Munii Retezat, Godeanu, arcu, Parng i ureanu, conserv n parte trsturile vegetaiei alpine, o serie de plante ierboase: iarba stncilor (Agrostis rupestris), piuul pestri (Festuca violaceea), tpoica (Nardus stricta), la care se adug prezena ienuprului (Juniperus sibirica), jneapnului (Pinus montana), slciilor pitice (Salix herbaceea, Salix sireticulata) i a smrdarului (Rhododendron kotschi) . n zona alpin i subalpin a Munilor Retezat sunt localizate cteva specii endemice, n cuprinsul acestui etaj altitudinal existnd specii declarate monumente ale naturii: floarea de col (Leontopodium alpinum), ghinura galben (Gentiana lutea), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), orhideea (Leocorchis frinaldskyana), arginica (Dryas octapetala) i angelica (Angelica archangelica) . Pdurile de conifere, fag, cele amestecate de fag i gorun, reprezint cele trei etajele ale vegetaiei forestiere. Primul dintre acestea, localizat ntre altitudinile de 1300-1800 m n Munii Retezat, Godeanu, arcu, Parng, urianu), se dezvolt pe soluri montane acide, predominante
7

fiind molidiurile (Picea excelsa), cu brad (Abies alba), cu pin, pin silvestru, zmbru (Pinus cembra), zad (Larix decidua), alturi de cteva foioase. n partea inferioar a acestui etaj, pdurile amestecate de fag (Fagus silvativa), cu conifere (molidul i bradul), la care se adaug i ulmul de munte (Ulmus montana) sau paltinul (Acer platoides), coboar pn n jurul altitudinii de 700 m . Pdurile de fag sunt specifice zonelor marginale ale pdurilor de munte, ct i zonelor depresionare nalte. Speciile care completeaz fagul sunt reprezentate de cteva specii de stejar (Quercus petraea i Quercus robur), la care se adaug jugastrul (Acer campestre). Pajitile i fneele cuprind graminee furajere i diverse specii de trifoi, care se adaug subarboretul reprezentat de liliac slbatic (Syringa vulgaris), mojdrean (Fraxinus ornus), alun (Corylus avellana), corn (Cornus mas), drmoz (Viburnus lantana), lemn rios (Evorynus verrucosa), pducel (Crataegus monogyna) i curpen (Clematis vitalba). Pdurile amestecate de fag i gorun (Quercus petraea) sunt tipice regiunilor depresionare ale judeului. Zonele joase ale depresiunilor i pe culoarele principalelor ruri sunt populate cu pduri de gorun (Quercus petraea), n asociere cu cornul (Cornus mas), lemn cinesc (Lyguspedunculatus), sngerul (Cornus sanguinea), socul (Sambucus migra) i alte specii cu arealuri de dezvoltare reduse precum i de pduri de cer (Quercus cerris) i grni (Quercus frainetto i Quercus cerris). Cea mai joas treapt de relief (lunci), este reprezentat de plcuri formate din slcii, rchite, arine, plopi etc. Dintre zonele care pstreaz specii rare de flor amintim: frsinet cu mojdrean (Fraxinus ornus) pe versantul stng al Rului Mare i nuc slbatic (Juglans regia) n pdurea dintre Ru de Mori i Gura Zlata. Fauna Repartiia, densitatea i bogia faunei judeului Hunedoara sunt n legtur direct cu altitudinea reliefului, specificul florei i impactului factorului antropic asupra arealurilor de dezvoltare ale acesteia. Principalele specii faunistice ale Romniei se regsesc i pe teritoriul judeului Hunedoara. n zona montan triesc capra neagr, vulturul pleuv sur, vulturul pleuv brun, acvila, cerbul carpatin, ursul carpatin, cocoul de munte, rsul, lupul, vulpea, vidra, precum i o serie de endenisme. n zonele cu dealuri regsi cerbul loptar, ursul, cpriorul, mistreul, iepurele, dihorul, veveria, rsul, pisica slbatic, bizamul, ierunc i o serie de psri (ciocnitoarea pestri, piigoiul, scorarul, gaia, cinteza, cioara de semntur, stncua, coofana, grangurul, privighetoarea, sitarul, potrnichea, corbul etc.), alturi de care apar specii de curnd statornicite (raa slbatic, pescruul, fazanul) Fauna ichtiologic este reprezentat de salmonide (unele aclimatizate, ex. pstrvul curcubeu), lipani, scobari, cleni, crapi, mrene, tiuci, somni. Dintre depozitele ce conin faun fosil, merit a fi menionate cele de la Buituri (ora Hunedoara), de vrst badenian (15-20 milioane ani) , cele situate n amonte de satul Nandru sau cele din perimetrul administrativ al satelor Muncelu Mic i Cherghe . Importana acestor depozite este cu att mai mare cu ct n niveluri arheologice au fost depistate cochilii ale unor molute (ex. Conus), cochilii utilizate ca i obiecte de podoab. Natura protejata Iubitorii naturii triumf: Recent, Ministerul Mediului a decis s aprobe delimitarea n judeul Hunedoara a trei noi arii de protecie special avifaunistic, numite de specialiti SPAuri. Aa c, dac pn acum aveam 25,65 % din suprafa declarat zon protejat, acum aceasta a crescut la 34,88%. Mai mult, din informaiile pe care le avem noi urmeaz s fie aprobate alte asemenea arii, ceea ce va duce la mrirea arealului protejat pn la jumtate, spune Georgeta Baraba, directorul Ageniei pentru Protecia Mediului. Prima dintre noile arii protejate este cea a Munilor Metaliferi, zon care se ntinde pe teritoriul a dou judee, Alba i
8

Hunedoara. A doua arie declarat prin Hotrrea de Guvern 971 din 05 octombrie 2011 este numit Piemontul Munilor Metaliferi-Vinu, care este delimitat la fel n cele dou judee: n Alba n trei comune plus municipiul Alba Iulia, n timp ce n Hunedoara se ntinde peste cinci unitiadministrativ teritoriale, astfel: Geoagiu (14%), Hru (5%), Rapoltu Mare (17%), Simeria (12%), Turda (3%). Cea de-a treia arie protejat se numete Frumoasa i se se ntinde ntre patru judee: Vlcea, Sibiu, Alba, i Hunedoara, judeul nostru participnd cu o suprafa foarte mic, de pe teritoriul oraului Petrila. Prin noul act se modific i completeaz Hotrrea Guvernului nr. 1.284 din 2007 privind declararea ariilor de protecie special avifaunistic ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia care instituia 108 asemenea teritorii nsumnd aproximativ 5.400.000 hectare. Hrile cu noile zone trebuie s apar n 60 de zile de la intrarea n vigoare a legii. B. Potentialul turistic antropic (creat de om)
Cadrul Socio-Economic Populatia (demografia) Judeul Hunedoara 21 februarie 1956 15 martie 1966 5 ianuarie 1977 7 ianuarie 1992 18 martie 2002 Locuitori / km2 54,1 67,2 72,8 77,6 68,8 Numrul locuitorilor 381902 474602 514436 547950 485712

Evolutia populatiei(recensaminte) numr persoane Pe grupe de vrst Anii 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Total (numr persoane) Ambele sexe 480459 477259 472284 468318 464739 461450 Masculin Feminin 233719 231949 229400 227367 225437 223562 Total 480459 477259 472284 468318 464739 461450 0 - 14 ani 71404 69522 67418 65879 64505 63420 15 - 59 ani 60 ani si peste 317915 316456 312723 309355 305727 302109 91140 91281 92143 93084 94507 95921 Rural (numr persoane) Ambele Masculin Feminin sexe 190089 110909 54258 56651 189064 110153 53907 56246 187017 109552 53685 55867 185210 109295 53554 55741 184209 108085 52992 55093 183208 107376 52696 54680

Anii

Urban (numr persoane) Ambele sexe 246740 369550 245310 367106 242884 362732 240951 359027 239302 356654 237888 354074 Masculin Feminin 179461 178042 175715 173813 172445 170866

Locuitori / km2 68.0 67.6 66.9 66.3 65.8 65.3

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Asezari omenesti Comune Baia de Cri Bala Bnia Baru Bcia Bia Btrna Beriu Bljeni Boorod Brnica Bretea Romn Buce Bucureci Bulzetii de

Sus Bunila Burjuc Cerbl Certeju de Sus Crjii Cricior Densu Dobra General Berthelot Ghelari Gurasada Hru Ilia Lpugiu de

Jos Lelese Lunca Cernii de Jos Luncoiu de Jos Mrtineti Ortioara de Sus Pestiu Mic Pui Rapoltu Mare Rchitova Ribia Ru de Mori Romos

Sarmizegetusa Slau de Sus SntmriaOrlea oimu Teliucu Inferior Tometi Toplia Toteti Turda Vaa de Jos Vlioara Veel Vora Zam

Comuna Baia de Cris Este asezata la poalele Muntilor Bihor si Metaliferi, pe cursul inferior al Vaii Crisului Alb, n zona depresionar - deluroasa cunoscuta sub denumirea Brad - Halmagiu. Coordonate geografice: 44,1666 grade latitudine nordica, 22,7166 grade longitudine estica. Suprafata totala a comunei este de 8977 ha. Localitatea este si un punct de plecare spre Muntele Gaina, unde are loc anual renumitul Trg de fete. Scurt istoric al comunei Baia de Cris Surse arheologice atesta existenta Baii de Cris nca de la sfrsitul secolului al X lea, dar unele documente afirma ca pe teritoriul ei exista o baie de spalat aurul nca de pe vremea romanilor. Se poate presupune, asadar, ca asezarea a fost ntemeiata de cei care exploatau minele de aur (baiesii) de pe vaile Tebea si Caraciului. n 1195, la Baia de Cris, Ladislau Iulius Nicolaus a fost numit primul Prefect al Judetului Zarand. Cele mai vechi documente scrise, cunoscute pna n prezent, descriu ca organizarea si administrarea comitatului Zrand exist din veacul al XIII-lea, odat cu nceputurile de organizare feudala a Transilvaniei. La venirea ungurilor n Transilvania (secolul al XI-lea), ei au gsit aici organizatii prestatale ale romnilor. Voievozii din Zrand apar n documente pe la mijlocul secolului al XIV-lea. Primul voievod al Hlmagiului amintit documentar este "BYBARCH Woevoda olahorum de Halmd" (Bibart, voievodul valahilor din Hlmagi). El este pomenit n anul 1359 ntr-un document emis la Alba Iulia de regele Ludovic al Ungariei, ntr-un proces cu sotia unui orsan din Zlatna. Voievodatul din Hlmagiu a ajuns la cea mai nalt ascensiune n anul 1451. n anul 1441 el este amintit ca apartinnd cettii Siria, pe care Gheorghe Brancovici o druieste, n anul 1444, lui Ioan de Hunedoara, ca rsplat si recunostint pentru faptele sale de arme n campania de
10

eliberare a Serbiei si Albaniei de sub jugul turcesc. A fost o perioada nfloritoare pentru Baia de Cris, care n 1519 a fost declarat Oras Liber Regesc, printr-un decret al regelui Ludovic al II lea. Peste atributiile voievozilor locali sttea autoritatea comitatului. Pn la lupta de la Mohaci (1526), comitatul Zrand apartinea Ungariei si cuprindea teritoriul de la stnca Vulcanului (lng Abrud) pe tot cursul Crisului Alb, nvecinndu-se cu comitatele: Bihor, Bekes, Cenad, Arad si Hunedoara. Dup ocuparea Ungariei de ctre turci, n urma dezastrului de la Mohaci, comitatul Zrand a fost alipit Transilvaniei, n urma pcii de la Oradea (1538). n 1566 turcii au ocupat cetatea Ineului. Partea de cmpie a comitatului a ramas sub stapnirea lor pn n anul 1696, iar partea muntoas, de la Gurahont si pn la izvoarele Crisului Alb, a continuat s fie sub jurisdictia Voievodatului Transilvaniei, cu numele de Comitat al Zrandului si cu capitala la Baia de Cris. n prima jumatate a secolului al XIX lea, Baia de Cris avea statut de oras, ca si Halmagiu si era capitala comitatului, care mai cuprindea 102 comune. Aici, la Casa comitatului Zarand, n 17 septembrie 1844, s-au opus vehement, cu sabiile scoase din teaca, deputatii locali, executarii unei pedepse (plata a 800 florini din aur) ordonata de regalitatea Ungariei pentru ca un an mai devreme comitatul refuzase sa-si trimita reprezentantii la Dieta tinuta la Bratislava. Baia de Cris redevine capitala de comitat, dar numai pentru 15 ani. n 1876, acesta este desfiintat, plasa Hlmagiului fiind alipit comitatului Arad, iar cea a Bii de Cris comitatului Hunedoara. Baia de Cris a fost una din localitatile care au jucat un rol important n cele doua miscari revolutionare din secolele XVIII si XIX: rascoala condusa de Horia, Closca si Crisan si Revolutia de la 1848, condusa n Transilvania de Avram Iancu.
POPULATIA: 2816 locuitori din care 1328 barbati si 1488 femei Total Sub 18 ani Peste 18 ani Peste 65 ani Satul 743 75 668 179 Baia Baldovin 108 11 97 30 44 27 Caraci 50 6 203 62 Carastau 224 21 Lunca 280 35 245 72 Risca 256 34 222 70 Risculita 429 46 383 135 Tebea 722 70 652 218 Valeni 5 5 Total comuna 2817 298 2519 793

FONDUL LOCATIV Sunt nregistrate 1066 de gospodarii particulare si 2966 de locuinte. OCUPATII TRADITIONALE Sunt practicate mai putin dect n vechime, desi unele dintre ele au adus, pe vremuri, faima unor sate din comuna. Cojocaritul A prins radacini puternice, nca din secolul al XV lea, n zona Orastie, dupa care s-a raspndit si n alte regiuni, n special pe Valea Crisului Alb si pe Valea Muresului. Baia de Cris a fost, mult timp un important centru de cojocari. Spataritul Defineste mestesugul de confectionare a spetelor pentru razboaiele de tesut, care a constituit o specializare de veacuri n satul Risculita. ndeletnicirea a fost adusa n sat, pe vremuri, se pare din Moldova, de un oarecare Gruita..Mai trziu, ea a fost deprinsa si de locuitorii din Baldovin.
11

Producerea varului Piatra de var se gaseste din abundenta, mai ales la Risculita. Exploatarea ei a nceput la sfrsitul secolului al XVIII lea. Piatra se extragea din doua galerii, lnga care se aflau si cuptoare primitive pentru arderea calcarului. ndeletnicirea se mai practica, sporadic si astazi. Mineritul A fost una din ocupatiile de baza pentru multi locuitori ai comunei. Ei lucrau fie la minele de aur din Brad sau Caraci, fie la cele de carbune din Tebea. Toate cele tri exploatari miniere au fost nchise n ultimii ani. Agricultura si cresterea animalelor Sunt ocupatiile principale n comuna ( vezi AGRICULTURA ). Ultimul spatar AGRICULTURA Reprezinta ocupatia principala a locuitorilor, mai ales dupa nchiderea minelor de la si Caraci. Terenurile agricole sunt aproape n totalitate proprietati private.
Principalele directii de activitate sunt cultivarea cerealelor si cresterea animalelor

Tebea

Baia de Cris si ntreaga zona nconjuratoare constituie, pentru turist, o adevarata lectie de istorie, fapte care determina si principalul tip de turism care poate fi practicat: turismul cultural. n centrul comunei sunt concentrate numeroase cladiri cu semnificatie istorica, cele mai multe legate de Avram Iancu, conducatorul Revolutiei de la 1848 din Transilvania care si-a gasit sfrsitul chiar la Baia de Cris. Prin decizia nr. 26/2006 a Consiliului Local, centrul civic al localitatii a fost declarat Complexul monumental si arhitectural Avram Iancu. n perimetrul Complexului si n imediata lui apropiere se afla mai multe monumente si placi comemorative, dar si cladiri cu valoare istorica si arhitecturala. Turism Exista o singura pensiune: Nu ma uita cu 6 locuri de cazare, situata pe soseaua nationala DN 76 Brad Oradea, n apropiere de fosta Casa de Copii. ARHITECTURA TRADITIONALA Locuintele vechi sunt aproape la fel, peste tot n Tara Zarandului, dar sunt din ce n ce mai putine. Cele noi pastreaza, nsa, o mare parte din elementele specifice. Casele traditionale sunt construite din lemn festonat si mbinat la capete cu mestesug, iar fundatiile sunt nalte. Acoperisul este nalt si tuguiat, realizat (la casele vechi n. red.) din paie, cu grosimi de 50 100 cm. Locuintele au doua ncaperi, cu pivnite la subsol si fatade cu coloane, stlpi si arcade. OBIECTIVE ARHITECTURALE Cladirea Prefecturii Comitatului Zarand(str. Tribunului, nr. 9) este cea mai importanta constructie din centrul comunei. n cladire au functionat Prefectura (18 camere, la etaj) si Tribunalul (17 ncaperi, la parter si subsol). Cladirea a fost ridicata n 1854 1860 n locul uneia mai modeste, care adapostise Prefectura n timpul Revolutiei de la 1848 1849 si n care si-a desfasurat activitatea prefectul Ion Buteanu, comandantul Legiunii a III a de moti criseni. Casa lui Ion Simionasu (str. Tribunului, nr. 5) numele a fost preluat de la avocatul care era proprietarul cladirii n acea perioada. Este casa n care a fost depus corpul nensufletit al lui Avram Iancu si n care s-au desfasurat funeraliile ntre 10 13 septembrie 1872. si pastreaza si astazi arhitectura initiala, cu un pridvor larg la intrare, flancat de un coridor. Ambele dau ntr-o camera centrala larga si spre alte camere mari laterale: spre strada, unde erau birourile si spre gradina, unde era locuinta avocatului Simionas.
12

Casa muzeu Avram Iancu (str. Florilor, nr. 1A) a fost inaugurata la 8 septembrie 2003. Arhitectura ei reda, n mod simbolic, fosta brutarie pe prispa careia cnta din fluier Avram Iancu si pe care, de altfel, a si murit. Sala de istorie prezinta prin fotocopii, tablouri si publicatii, bataliile date pentru apararea Muntilor Apuseni n timpul Revolutiei de la 1848 1849. Unicate: doua tablouri ale lui Avram Iancu mbracat n haine motesti, o fotografie a lui din ultimul an de viata, o patura cu tricolor pe care a stat Avram Iancu la nedeia de la Tebea si tulnicul familiei sale. Cafana (str. Tribunului, nr. 2) este fostul Hotel - Restaurant n care se aduna intelectualitatea orasului. Este o cladire masiva, n unghi drept, situata la intersectia strazilor principale. Adapostea, la mijlocul secolului al XIX lea, restaurantul (la parter), camere de hotel (la etaj) si magazii (la subsol). Acolo s-a tinut adevarata masa de pomenire a lui Avram Iancu (cf. Gazeta Transilvaniei): Seara, dupa nmormntare, s-au adunat multi inteligenti romni n hotelul din Baia de Cris, unde s-au tinut mai multe toaste n onoarea nemuritorului erou. Numai trziu s-au despartit acestia cu deviza ca Avram Iancu este si va fi pururea neuitat la romni. Casa adaposteste astazi un atelier de ncaltaminte. Cladirea Preturii (str. Muntele Gaina, nr. 2) adaposteste astazi Dispensarul medical uman, n care au cabinete doi medici de familie. Aici si-au desfasurat activitatea functionarii publici care conduceau, pna la reorganizarea administrativa din 1948, plasa Avram Iancu compusa din comunele: Baia de Cris, Vata, Bulzesti, Tomesti si Ribita. Spitalul vechi (str. Tribunului, nr. 27) a fost construit n 1871 1872, n urma stradaniilor primei conduceri romnesti a Comitatului Zarand. n perioada 25 august 6 septembrie 1872 a fost internat aici si Avram Iancu. Cladirea a fost dezafectata n 2003, cnd Spitalul Baia de Cris a fost desfiintat. Cladirea noua a fostului spital adaposteste acum Unitatea de Asistenta Medico Sociala. ALTE OBIECTIVE TURISTICE Crucea de piatra din Padurea Bouarie ridicata de localnici la iesirea din comuna spre Vata, lnga podul peste Valea Caraciului (n zona se afla fosta Casa de Copii si popasul turistic Nu ma uita). Crucea marcheaza drumul spre locul numit La Furci, situat la marginea padurii Bouarie, unde au fost executati (spnzurati) mai multi fruntasi ai revolutionarilor romni de la 1848 1849. Izvorul Traian - are o semnificatie deosebita, pentru ca a fost amenajat n ziua Marii Uniri a Transilvaniei cu Romnia, 1 Decembrie 1918. Este situat la marginea Parcului Tineretului, pe malul drept al prului care strabate satul. Aici sunt oficiate, n fiecare an, slujbele de Boboteaza si de Rusalii. Oamenii spun ca pare un izvor fermecat, pentru ca are un debit constant de 20 litri/minut n toate anotimpurile si nu a secat si nu a nghetat niciodata. Lacul Caraci este situat pe Valea Caraciului, la o altitudine de 600 m. Este un loc de agrement ideal, care asteapta nca investitori pentru a fi amenajat. MONUMENTE ALE NATURII Gorunul lui Horea situat n cimitirul de la Tebea, are o vechime de cteva sute de ani. Se spune ca de lnga el a adresat chemarea la lupta conducatorul marii rascoale de la 1784. Protejat, de-a lungul vremurilor, cu un bru de beton, a fost distrus, totusi, de o furtuna, n vara anului 2005, ramnnd n picioare doar o parte din trunchi. Lemnul sau a fost mpartit la 24 de biserici si mnastiri din Transilvania. n imediata lui vecinatate a fost plantat un alt gorun, de catre Presedintele Romniei, Traian Basescu, n septembrie 2005. Gorunul Regelui Ferdinand situat tot n cimitirul de la Tebea si plantat, n mod simbolic, de catre Regele Ferdinand, la 13 septembrie 1924, cnd au fost aniversati 100 de ani de la nasterea lui Avram Iancu.
13

Comuna Bala Comuna Bala este aezat n partea de nord-est a judeului Hunedoara la grania cu judeul Alba. Este situat n partea estic a munilor Metaliferi pe versantul sudic al acestora. Fa de principalele ci de comunicaie comuna Bala este aezat pe drumul judeean 705 care face legtura ntre oraul Zlatna i halta de cale ferat Geoagiu aflat n acelai timp pe drumul naional 7 Sebe Deva i drumul judeean 741 Almau mic Curechiu Comuna Bala este unitatea administrativ teritorial de baz i cuprinde populaia reunit prin comunitate de interese i tradiii din satele Bala, Almaul Mic de Munte, Ardeu, Galbena, Mada, Oprieti, Poiana, Poienia, Roia, Stuini, Techereu, Vlioara i Voia. Unele din satele comunei Bala sunt atestate documentar ncepnd cu anul 1407 Bala, 1509 Ardeu i Voia, 1511 Poiana i Techereu, 1733 Alma i Vlioara , 1805 Poienia i Oprieti. STRUCTURA Autonomia local se exercit prin autoritile administraiei publice locale, respectiv consiliul local ca autoritate deliberativ i Primarul ca autoritate executiv. Consiliul local i primarul i au sediul n reedina comunei, satul Bala nr. 175. Consiliul local este format din consilieri alei prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat, n condiiile legii. Consilierii sunt n serviciul colectivitii locale. Satele Poienia, Techereu i Vlioara care nu au consilieri sunt reprezentate de delegai steti care particip la edinele Consiliului local n care se discut probleme ce privesc satul i au drept de vot consultativ. Alegerea, atribuiile i drepturile delegailor steti sunt stabilite de legea administraiei publice locale. Consiliul local are iniiativ i hotrte n toate problemele care privesc comuna i sunt de interes local, cu excepia celor care sunt date prin lege n competena altor autoriti publice. Competenele i atribuiile consiliului local sunt stabilite de lege, sunt depline i exclusive. Patrimoniul comunei este alctuit din bunuri mobile i imobile proprietate public i proprietate privat a comunei, precum i din drepturile i obligaiile cu caracter patrimonial. Bunurile respective sunt supuse inventarierii anuale. Comuna Bala este unitatea administrativ teritorial de baz i cuprinde populaia reunit prin comunitate de interese i tradiii din satele Bala, Almaul Mic de Munte, Ardeu, Galbina, Mada, Oprieti, Poiana, Poienia, Roia, Stuini, Techereu, Vlioara i Voia. Unele din satele comunei Bala sunt atestate documentar ncepnd cu anul 1407 Bala, 1509 Ardeu i Voia, 1511 Poiana i Techereu, 1733 Alma i Vlioara , 1805 Poienia i Oprieti. Total comunitate : 666 familii formate din : 1218 persoane din care : 503 brbai 584 femei din care : 47 biei Comuna Bala are n componen 14 sate i anume : ALMAU MIC DE MUNTE 92 locuitori locuitori BALA ARDEU 73 locuitori

131 copii 84 fete

326
14

GALBENA locuitori MADA locuitori OPRIETI locuitori POIANA locuitori POIENIA locuitori

34 90 46 127 69

ROIA locuitori STUINI locuitori TECHEREU locuitori VLIOARA locuitori VOIA locuitori

71 64 79 140

Suprafaa total a comunei este de 15469 ha din care : 788,70 ha intravilan 14680,30 ha extravilan Comuna Bala este aezat n partea de nord-est a judeului Hunedoara la grania cu judeul Alba. Este situat n parte estic a munilor Metaliferi pe versantul sudic al acestora. Fa de principalele ci de comunicaie comuna Bala este aezat pe drumul judeean 705 care face legtura ntre oraul Zlatna i halta de cale ferat Geoagiu aflat n acelai timp pe drumul naional 7 Sebe Deva i drumul judeean 741 Almau mic - Curechiu 1.Ap Total km reea : Existent Aproximativ 60 % din locuitorii comunei Bala beneficiaz de alimentare cu ap prin cdere, restul de 40 % aprovizionndu-se de la fntni. Necesar Ar fi necesar o reea de alimentare cu ap n localitile comasate. Exist un studiu de prefezabilitate pentru alimentare cu ap potabil, canalizarea i epurarea apelor uzate. Foraje o Adncimea circa 200 m n localitatea Bala, zona Valea Rudelor ap potabil Cimele stradale o Nu exist Canalizare o Existent - Nu exist o Necesar - Pe ntreaga suprafa a comunei. Fose septice o Exist una singur la sediul Primriei comunei Bala Staie epurare ap o Dac se realizeaz o reea de alimentare cu ap atunc GAZ,TELEFONIE,COLECTARE DEEURI 2.Gaz Nu exist reea gaze natural Distana pn la magistral 25 km 3.Telefonie (telefonie fix, abonai din care) : 9 ALMAU MIC DE MUNTE Consumatori poteniali 565 Gospodrii 4 Instituii publice 13 Ageni comercial

14 ARDEU
15

47 BALA 0 OPRIETI 0 STUINI 0 BUNETI 10 POIANA 4 TECHEREU 3 GALBENA 0 POIENIA 0 VLIOARA 4 MADA 0 ROIA 11 VOIA Total abonai 102 Telefonie mobil - nu exist antene de telefonie mobil dar exist posibiliti de amplasare a acestora. Facem meniunea c exist multe persoane abonate la firmele de telefonie mobil. 4.Benzinrie Pe raza comunei Bala nu exist staii de alimentare cu carburani iar cea mai apropiat staie de alimentare este n oraul Geoagiu, la o distan de 19 km. Raportat la suprafaa mare comuna are un numr relativ mic de locuitori i totodat i de autoturisme i de utilaje agricole. Odat cu iminenta intrare n Uniunea European sperm c i comuna Bala se va repopula i automat vor crete i numrul autoturismelor i utilajelor agricole, de aceea dac privim n perspectiv pe viitor ar fi benefic construirea unei pompe de alimentare pe raza comunei. Pentru aceasta autoritile locale pot pune la dispoziie una sau mai multe locaii i anume : (poz) 5.Manipulri deeuri Avnd n vedere strategia naional de gestionare a deeurilor, precum i depozitarea deeurilor i care au ca obiect stabilirea cadrului legal pentru desfurarea activitii de depozitare a acestora att pentru exploatare ct i pentru nchiderea i urmrirea depozitelor existente, n condiii de protecie a mediului i a sntii populaiei. Reglementarea acestei activiti are drept scop prevenire sau reducerea efectelor negative asupra mediului, n special a apelor de suprafa, subteran, a solului, aerului precum i a oricrui risc pentru sntatea populaiei pe ntreaga durat de exploatare a depozitului ct i dup expirarea acesteia. POPULAIA Vrst 131 ntre 0-19 ani 622 ntre 19-65 ani 465 peste 65 ani Sex 550 sex masculin; 668 sex feminin Religii - 1143 ortodoci - 75 protestani Din care : For de munc disponibil Persoane salariate 65 Din care : - 48 brbai - 17 femei Copii din care : 47 biei i 84 fete Caz medical Dai/luai n plasament Familii cu mai muli copii (minim 5) Btrni Caz social 25 Caz medical 0 Penticostali 36 Baptiti 35 Adventiti 4 -

Persoane nesalariate 1022 Din care : - 455 brbai - 567 femei

1 3 3

16

Avnd n vedere media de vrst ridicat ar fi necesar un Cmin de btrni pe raza comunei Bala. AGRICULTUR 1.Pune Suprafaa de teren agricol deinut de comuna Bala este de 3358 ha, profilul economic al comunei este preponderent agricol, predominnd sectorul zootehnic i pomicol. Relieful este deluros, impropriu efecturii unei agriculturi moderne, n concluzie producia este relativ mic. Defalcarea terenului agricol pe categorii de folosin se face n felul urmtor : fnee 1479 ha ; puni 1380 ha i teren arabil 499 ha, principala ocupaie fiind creterea animalelor. Locuitorii comunei Bala dein un numr de : Bovine 789 capete Ovine 4350 capete Caprine 450 capete Cabaline 58 capete Porcine 345 capete Psri 3800 capete 2.Posibiliti economice neexploatate nainte de anul 1989 n satele componente ale comunei Bala se cultivau plante textile i anume inul i cnepa, plante care erau prelucrate i transformate n pnza din care se realiza mbrcmintea de var a acelor vremuri. Principalele culturi care se menin i azi sunt culturile de porumb i cartofi. Fiind o zon cu fertilitate mai redus aceste culturi solicit munc mult deoarece avnd n vedere i relieful nu este posibil realizarea unei agriculturi moderne. Comuna Bala este recunoscut n zon ca o mare productoare de mere, prune i nuci. Produciile de prune i mere n mare parte sunt transformate n uic. 3.Pdurea Avnd n vedere suprafaa mare de teren cu vegetaie forestier i anume 9711 ha ce se afl pe teritoriul comunei Bala att n administrarea Ocolului Silvic Geoagiu precum i n proprietatea Primriei comunei Bala ct i a persoanelor fizice exist i o vast varietate de vegetaie forestier predominnd pdurile de foioase. Aceste trenuri cu vegetaie forestier sunt foarte bogate n fructe de pdure i anume afine, zmeur, mure i fragi. De asemenea se ntlnete i o mare varietate de ciuperci i burei cum ar fi : glbiori, ciuciulei, cuci i hribe. Turism Pensiunea Agroturistica" Mada Paradiso" A fost proiectata in anul 2003 si realizata pana in 2005, din piatra si lemn dupa ideile si imaginatia noastra. Situata la poalele cheilor Mazii, in satul Mada, la 7 km de soseaua Geoagiu-Bozes la doar 5 km de renumita statiune balneara Geoagiu-Bai, intr-un peisaj incantator rural, un paradis al animalelor salbatice, Pensiunea este dotata cu 5 camere (capacitate de pana 20 persoane), toate cu tv , 3 bai cu dus si apa calda curenta. Living si bucatarie ultradotate, tv prin satelit, dotari audio-video-dvd. Terase acoperite, locuri amenajate pentru joaca copii, livezi ,foisoare si balta de pescuit, locuri amenajate pentru corturi si rulote. CHEILE MADEI n cadrul sectorului sudic al Munilor Apuseni se configureaz o unitate montan bogat n resurse auro-argintifere, numit n consecin Munii Metaliferi. ntre rocile vulcanice se contureaz mai multe bare de calcar, care au dat natere unui relief caracteristic sub forma unor frumoase defilee i chei. ntre acestea Cheile Mzii ocup un loc
17

aparte prin dimensiunile i dezvoltarea reliefului carstic ct i prin dinamica pantelor. Cheile sunt rezultatul strpungerii versantului vestic al Pleei Mari (712 m) de ctre Valea Balei, formnd astfel pe o lungime de 2,4 km o zon de un pitoresc aparte. n zona Pleei Mari se ntlnete un relief carstic alctuit din doline, iar n urm cu 50 de ani, locuitorii satului Mada cultivau gru pe platou. La baza peretelui de stnc numit Piatra Mzii, aflat la nord-est de sat, se poate observa o peter folosit drept loc de refugiu n timp de restrite, numit Petera Zidit, avnd o dezvoltare de 545 de metri, cupriznd o serie de stalagmite, stalagtite i coloane, precum i o numeroas colonie de lilieci. Versantul stng al Cheilor Madei este dominat de vrful Dosu (684 m), care ofer un minunat punct de belvedere asupra Muniilor Metaliferi. Ctre mijlocul cheiilor poate fi distins forma de amfiteatru natural al versantului drept, i observa cteva grote numite de ctre localnici Csoaie. Puin mai jos se afl un izbuc carstic a crui ap, vara pare rece, iar iarna nu nghea. La ieirea din chei exista la nceputul veacului un zgaz care abtea o parte din ap ctre o moar aflat n apropiere. Vizitarea cheilor se poate face pe jos sau clare, doar pe timp de var cnd vremea este frumoas, iar apa rului are un debit mai sczut. Din anul 1979 Cheile Mada s-a constituit ca rezervaie natural, de dip mixt, categoria a IV de management, cu o supafa de 10 ha, aflat n administraia Primriei Bala. Flora. Exemplare de flor rar i endemisme: Laleaua pestri (Fritillaria montana) i Jaleul (Salvia transilvanica), Centaurea scabiosa, Allium flavum, Galamintha majoranifolia, etc. Fauna. ntlnim i o serie de lepidoptere cu efective populaionare reduse ca Euphidryas aurinia aurinia, Colias Cheriystoheme, Colias myrmidone, Prodotis stolida. La acestea se mai adaug i Vipera cu corn, element de faun ocrotit prin lege. CHEILE ARDEULUI Se afl pe versantul rsritean al Pleii Mari, paralele cu Cheile Mzii, avnd n amonte localitatea Ardeu i Cheile Glodului.Dei au o mai mic ntindere, prin faptul c versantul stng adpostete urme arheologice de o nsemntate deosebit, ceramic preistoric aparinnd culturilor Wietenberg, Otomani, Coofeni, prima vrst a fierului, precum i o important fortificaie dacic continuat n epoca roman i urmele unei fortifcaii medievale. Pe versantul opus se afl petera Cofta Srghilor, cu urme arheologice preistorice i medieval timpurii. Din anul 2000 aici se desfoar cercetri arheologice sistematice. BISERICI o Biserica ,,Sfinii Arhangheli din satul Vlioara Anul construirii monumentului este dltuit n cadrul intrrii n naos, de pe latura sudic, cadru bogat mpodobit patru rnduri de chenare pe motivul frnghiei, al crucilor piezie, al dintelui de lup i motivul frunzei de ieder. Pereii lcaului, de dimensiuni importante, nscriu o nav dreptunghiular i o absid rsritean decroat, poligonal cu cinci laturi. Clopotnia este nalt i supl, cu foior pe dou nivele. Pictura mural a fost realizat n dou etape : un prim vemnt pictat i este atribuit lui Iosif zugravul, pictura tmplei, mai bine pstrat aparinnd secolului al XVIII. Pictura naosului, n parte distrus a fost executat n secolul urmtor o Biserica ,,Schimbarea la fa din satul Buneti Biserica cu hramul ,, Schimbarea la fa a fost ridicat n anul 1872. Pereii au forma dreptunghiular, de dimensiuni modeste cu absida altarului nedecroat, poligonal cu trei
18

laturi. Acoperiul este unitar pe conturul pereilor i pstreaz sub nvelitoarea de tabl zincat, ruginit i ea, vechea nvelitoare, att n interior ct i la exterior. Clopotnia are foiorul n console i coif i este scund . Biserica a avut n patrimoniu cri vechi i icoane pe sticl. Aceasta nu figureaz n evidena monumentelor. o Biserica ,,Sfinii Arhangheli din Almau Mic de Munte Pereii au forma de plan cu absida spre rsrit, nedecroat, poligonal cu trei laturi i cu partea dinspre apus, a pronaosului cu dou laturi ce se ntlnesc n axul longitudinal al bisericii. Aceasta este o biseric arhaic i unic printre bisericile de lemn tiute. Clopotnia este nalt i supl, cu dou foioare deschise, pe arcade cu stlpi sculptai i cu coif ascuit. n apropierea bisericii se afl ,, scaunul de judecat. Tradiia judecrii, de ctre btrni, a stenilor ce au greit grav fa de comunitate sau fa de semenii lor, este dovedit de aa-zisul "scaun de judecat" ce se mai afl i azi n faa unor biserici din ara Moilor. (Astfel de "scaune de judecat" mai exist azi doar n Almau Mic de Munte- comuna Bala i n faa Bisericii "Adormirea Maicii Domnului",din satul Brdet, comuna Almau Mare.) CREDINE RELIGIOASE, PORT POPULAR 1. Credine i practici magice n satele comunei Bala exista o credin n moronie (strigoi) care furau laptele de la vaci, se spunea c se ddea de trei ori peste cap i se transformau n animale (cini, pisici i lupi) iar pentru a mpiedica intrarea acestora n grajduri, la uile grajdurilor se puneau obiecte din metal. La persoanele care se credea c au fost strigoi dup moarte li se nfigea n inim un piron. O alt practic magic este cea de descntec, att pentru oameni ct i pentru animale, aceasta consta n stingerea unor crbuni de lemn n ap i rostirea unor anumite incantaii. 2. Alimentaia local n general alimentaia specific zonei este foarte variat constnd din legume, fructe, carne, produse lactate i produse de panificaie. Specialitile acestei zone sunt reprezentate prin : ntorsuri, plcinte cu varz (vrzare), cartofi, brnz i lobode, mmliga cu brnz, sarmalele, ciorbele, supele, mezelurile de carne de porc, tocniele i de srbtori cozonacul i turtata. 3. Portul popular Pe teritoriul comunei Bala portul popular mai este mbrcat doar atunci cnd este organizat o manifestare cultural-artistic n general de copii i adolesceni. La aceste manifestri se poart costumele de srbtoare, aceleai care se purtau i pe vremuri i care sunt alctuite din : La brbai piesele componente sunt : bocanci sau pantofi, pantaloni sau cioareci, cma, centur sau erpar, pieptar sau laibr, cciul sau plrie La femei ghete sau pantofi, cma cu ruri, poale, opreg, ctrin, cingtoare, pieptar i batic. Materialele folosite la confecionarea costumelor erau n funcie de anotimp i anume lna pentru anotimpul rece i pnza de bumbac sau cnep pentru anotimpul cald. Dup confecionare pe acestea erau cusute elemente decorative cum ar fi: pe cmi sunt cusute cu ae de diferite culori motive florale i geometrice ele fiind realizate din cruciulie mrunte sau peste fire; pe cciulile de iarn sunt cusute pene de pun sau fazan precum i buci de sticl colorat, mrgele, insigne etc.; baticurile sunt prevzute cu ciucuri i custuri; ctrinele i opregele pot fi att brodate ct i cusute; pieptarele sunt prevzute cu nururi colorate cusute sub anumite forme. 4. Arhitectura popular tradiional n satul Almau Mic de Munte (Almel) este pstrat Biserica ,,Sfinii Arhangheli iar n satul Vlioara Biserica ,,Sfinii Arhangheli , cele dou biserici ortodoxe fiind declarate monumente istorice. Mai exist n cele dou sate menionate mai sus case btrneti construite din lemn i pmnt precum i unele uri i slauri pentru animale. n satul Poienia nc se mai pstreaz o ,,oloini veche de circa 100 ani. Materialele folosite preponderent la construciile
19

vechi sunt lemnul, piatra, pmntul i paiele (la acoperiuri). 5. Arta popular n trecut femeile din comun erau recunoscute n esutul de covoare n dou ie i n patru ie mai ales n covoarele alese cu degetul, confecionate din ln de diferite culori. Momentan aceast ndeletnicire nu se mai practic. 6. Folclor n satele Voia, Ardeu, Mada, Bala i Poiana exist formaii de cluari care au participat i particip cu succes la diverse festivaluri ale Cluarului Transilvnean i nu numai.

Comuna Densus ASEZARE GEOGRAFICA Comuna Densus este amplasata in partea central-vestica a judetului Hunedoara, asezata la poalele muntilor Poiana-Rusca, avand ca forma de relief prelungiri ale culmilor radiale ale muntilor care se desfasoara sub forma unui evantai ce se pierd in depresiunea Tarii Hategului, asemanatoare prin infatisarea unei adevarate campii, care dupa unii geografi a fost candva golf de mare. Clima, in general, intruneste caracteristicile zonei montane cu cele patru anotimpuri, cu un caracter temperat-continental cu specific submontan. Regimul precipitatiilor este destul de bogat, fiind characteristic zonelor de la poalele muntilor. Comuna Densus, situata in partea de sud-vest a orasului Hateg, se leaga de acesta prin DJ 687 G Densus-Totesti si mai departe prin DN 68 Totesti-Hateg. Teritoriul administrativ al comunei se intinde pe o suprafata de 13.612 ha si se compune din sapte sate: Densus, Pestenita, Poieni, Criva, Hatagel, Pesteana, Stei, satele fiind situate la o altitudine cuprinsa intre 400 si 600 m. Istoric Tara Hategului este amintita in documente la 1247 si constituie puntea de legatura intre trei mari provincii istorice romanesti: Transilvania, BanatulOltenia. Conform Conscriptiei din anul 1784-1787, in Densus existau un numar de 86 case, in care locuiau 109 familii, avand o populatie de 670 locuitori. Cea mai mare parte a populatiei o constituiau jelerii (102), iobagii (52), care prestau slujbe la un numar de 11 nobili. In anii urmatori scade numarul iobagilor si creste cel al nobililor, Conform Conscriptiei din anul 1820, in Densus existau 13 stapani feudali si 40 tarani dependenti. Iobagii prestau 3792 zile de robot pe an, ceea ce inseamna o medie de 94.8 zile de familie. Intre obligatiile taranilor fata de stapanii lor de pamant se mai inscrie si predarea a: 34 de gaini, 396 de oua, 5 cocosi tineri,cupa de unt. La inrautatirea vietii locuitorilor satului Densus, mai contribuie si desele calamitati naturale, epidemiile, invaziile etc., mentionate in documente de la anul 1813 de catre Vichentie si Vizantie Pop. In secolul al XIX-lea renumele satului Densus avea sa fie sporit de celebra familie Densusianu. Densusul continua sa fie un sat de tip asezat characteristic asezarilor din Tara Hategului, zona etnografica renumita ale carui obiceiuri au fost determinate de ocupatiile de baza ale locuitorilor, agricultura, pomicultura si cresterea vitelor mari. In acele vremuri se practica asolamentul bienal, pamantul fiind impartit in doua tarine, una in cultura, alta lasata a fi gunoita. Locuitorii din Densus cu putin pamant pentru agricultura arau in
20

jurul casei, unde cultivau legume, porumb si canepa. Dispuneau de suficiente fanete pentru cresterea animalelor. In anul 1850 populatia Densusului se ridica la 1248 locuitori, avea 47 cai, si 765 bovine, ceea ce inseamna ca dispunea de suficiente animale pentru un trai decent, in comparatie cu vecinii sai, Rachitova la o populatie de 1033 locuitori avea 8 cai si 228 bovine, Clopotiva cu 1463 locuitori avea 12 cai si 510 bovine, iar Salasul de Sus cu 1145 locuitori dispunea de 105 cai si 661 bovine. Pe langa aceasta ocupatie, mai sunt mentionate si alte ocupatii legate de confectionarea imbracamintei, funtiona o piua de panura si cateva mori. In Tara Hategului, ca si in alte parti probabil, fiecare localitate are doua istorii: una ancestrala transmisa de la o generatie la alta, care traieste in sufletul fiecarui locuitor al asezarii si alta consemnata in filele istoriei din momentul in care satul a devenit un loc de pricina intre doua "forte" sau cand, din mila vreunui domn a fost imbogatit cu un lacas sfant. Asa s-a intamplat si cu Densusul. Istoricul comunei Densus trebuie sa consideram ca este strans legat de existenta monumentului istoric "Biserica Sfantul Nicolae" din Densus, bijuterie arhitectonica medievala romaneasca. Biserica a fost zidita in apropierea fostei capitale a Daciei Romane-Ulpia Traiana Sarmisegetusa, pe o terasa situata pe malul stang al raului Galbena, in apropierea drumului roman care lega Drobeta de Perelinimum. Din anumite ipoteze s-ar crede ca biserica din Densus este cea mai veche biserica cunoscuta pe teritoriul tarii si e datata inca din secolul IV-VI. Dupa alti autori se crede ca la obarsia bisericii a stat un templu mosaic pentru cultul focului aprins intre cei patru stalpi deasupra carora se inalta turnul patrat, ingust in sus pentru conducerea fumului. Dupa unii numele de Densus s-ar trage de la expresia in latina "Silva Densa" (padure deasa) unde ar fi fost ingropat unul din vestitii generali romani Longinus din timpul imparatului Traian. Odata cu trecerea anilor, timpul si-a pus amprenta si pe acest lacas sfant, suferind degradari. In acest sens, in anii 1889-1890, 1962, 2000-2005 s-au executat lucrari de renovare, restaurare si conservare a picturii de pe peretii interiori. In secolul XIX si prima jumatate a secolului XX, printre familiile de intelectuali care s-au impus in mod deosebit in cultura si spiritualitatea romaneasca, un loc de cinste il ocupa si familia Densusenilor, care provenea dintr-o veche familie de preoti, de pe Valea Streiului, din satul Maceu. Putine au fost cazurile cand in aceeasi familie Dumnezeu a harazit nasterea si apoi formarea unui numar atat de mare de intelectuali: Vizantie, Beniamin, George, Aron, Nicolae, Ovid, Romul, Alexandru, Septimiu, Pompei, Eliza, Elena. Fratii Densusianu s-au remarcat prin cultura lor latina de scolala inalta, iar lucrarile lor se reflecta in ideile Scolii Ardelene: Beniamin Densusianu (1829-1915) - preot, professor de teologie, vicar, personalitate marcanta a Revolutiei pasoptiste de la 1848, facand parte dintre cei care pregatesc Marea Adunare Nationala de pe Campia Libertatii de la Blaj, din 3-15 mai 1848. Aron Densusianu (1837-1900) - critic si istoric literar, folclorist, poet, membru corespondent al Academiei Romane. Nicolae Densusianu (1846-1911) - istoric, folclorist, membru corespondent al Academiei Romane al carui bust se afla amplasat in imediata apropiere a Bisericii Sf. Nicolae Densus. Ovid Densusianu (1873-1938) - filolog de renume european, istoric si critic literar, professor universitar, autor de manuale, poet si dramaturg, om de stiinta, savant care si-a daruit intreaga existenta studiului si muncii creatoare. Densusul reprezenta, in secolul al XIXlea, o particica din acea unitate geografica, etnica si etnografica care era Tara Hategului, renume sporit de membrii familiei Densusenilor, care isi vor inscrie numele in Pantheonul culturii romanesti. ORGANIZAREA POLITICO-ADMINISTRATIVA
21

La fel ca si in intreaga tara si densusenii au dorit o schimbare prin cresterea nivelului de trai si un mod de viata democrat. In urma Revolutiei din decembrie 1989 s-a format Frontul Salvarii Nationale, ales de catre comunitatea locala, avand ca presedinte pe d-nul Zepa Viorel, gospodar al satului Densus. Consiliul Frontului a ales pe d-nul Bugari Traian, invatator in satul Poieni, sa reprezinte interesele comunitatii pana la primele alegeri locale libere din anul 1992. In urma alegerilor locale printr-o majoritate de voturi a fost ales primar al comunei Densus d-nul Bugari Traian si un consiliu local format din 11 consilieri, alesi din randul cetatenilor. Cei 11 consilieri au propus si ales un viceprimar, in persoana d-lui Sorin Stefoni. La alegerile locale din 1996 s-au produs schimbari in cadrul conducerii primariei si al consiliului local, in functia de primar a fost ales d-nul Sorin Stefoni, iar din randul consilierilor a fost ales d-nul Virvoni Valentin Tibi in functia de viceprimar. In urma votului exprimat la alegerile locale din 2000 si respectiv 2004 comunitatea locala a dorit o continuitate la nivelul conducerii primariei, functia de primar fiind ocupata tot de d-nul Sorin Stefoni, omul potrivit pentru aceasta functie, implicandu-se in mod deosebit in rezolvarea problemelor cetatenilor, precum si promovarea imaginii comunei Densus atat in plan intern cat si international. Pe durata acestor doua mandate functia de viceprimar a fost ocupata de d-nul Iordache Radu, om cu initiative si putere de munca. La inceputul anilor 1990, activitatea administrativa a comunei Densus se desfasura intr-un mod destul de limitat, existand doar un singur post telefonic "telefon cu manivela" prin centrala Sarmizegetusa, iar in organigrama primariei un numar redus de personal care isi desfasura activitatea intr-un spatiu vechi si fara prea multe dotari. Datorita schimbarilor survenite atat pe plan national cat si local, activitatea primariei s-a largit, modificandu-se organigrama, prin cresterea numarului de personal. In anul 1997 s-au demarat lucrarile de amenajare a unui nou sediu administrativ pentru Primaria si Consiliul local Densus, investitie de peste 1 miliard lei, finalizata la sfarsitul anului 2001, cand activitatea primariei a inceput sa functioneze in acest sediu, fiind impartita pe compartimente si servicii. Noul sediu al primariei este o cladire moderna, cu dotarile necesare bunei desfasurari activitatii si aparatura performanta, pentru fiecare compartiment in parte. Populatia comunei Populaie (2002) - Total1,774 locuitori - Densitate 13 loc./km Structura populatiei comunei Densus pe culte religioase se prezinta astfel: ortodoxi - 78%, baptisti - 10%, penticostali - 11% alte religii Activitati specifice zonei: Exploatarea i prelucrarea materialului lemnos.Ca activitate de baz n comuna Densus, putem considera creterea animalelor, agricultura i pomicultura, agricultur, legumicultur, creterea animalelor i prelucrarea laptelui, exploatarea lemnului Fabricarea buturilor alcoolice tradiionale (uic) Activitati economice principale: Legat de viaa economic, n comuna Densus funcioneaz un numar de 17 societi comerciale, majoritatea desfurnd activiti comerciale, comer cu amnuntul n magazine nespecializate, iar dou dintre ele desfoar activitate comercial cu scop lucrativ i anume prelucrarea lemnului semifabricate Exist iniiative din partea unor ceteni n vederea accesrii de fonduri prin programul Fermierul pentru realizarea unor microferme Obiective turistice:
22

Datorit zonei pitoreti n care este aezat comuna Densus, precum i a obiectivelor turistice ce se afl aici, n fiecare an peste 1000 de turiti i calc pragul. Pe lnga linitea i frumuseea zonei, turistul venit aici poate vizita: Biserica Sf. Nicolae din Densus - important monument istoric, Biserica Sf. Prooroc Ilie din Peteana, Muzeul Satului din localitatea Peteana, Mlatina sau Tul fr fund rezervaie botanic din Peteana, Movila Magureaua de la Peteana Istoricul comunei Densus trebuie s consideram c este strns legat de existena monumentului istoric din Densus, bijuterie arhitectonic medieval romneasc Biserica a fost zidit n apropierea fostei capitale a Daciei Romane - Ulpia Traiana Sarmisegetusa, pe o teras situat pe malul stng al rului Galbena, n apropierea drumului roman care lega Drobeta de Perelinimum. Din anumite ipoteze s-ar crede c biserica din Densus este cea mai veche biseric cunoscut pe teritoriul rii i e datat nc din secolul IV-VI. Dupa ali autori se crede c la obria bisericii a stat un templu mosaic pentru cultul focului aprins ntre cei patru stlpi deasupra crora se nal turnul ptrat, ngust n sus pentru conducerea fumului Pentru ca Densusul este o localitate foarte veche, cu urme de civilizaie ce se pot vedea i astzi, cu sute de ani n urma n aceast localitate funciona un Firez (gater), loc ce i astazi i poart numele fiind o livad de pomi fructiferi n localitatea tei se mai pastreaz i astzi urmele unor galerii de unde se extrgea minereu de fier, locuri ce astzi poart numele de Valea Fierului Tot n acea zon exista o fabric de cherestea pe locul numit Valea Lacuri, aezare ce astzi a disprut, rmnnd doar urmele acesteia n comuna Densus exist perspective privind nfiinarea unei reele de agroturism, primii pai fcndu-se prin identificarea ctorva gospodrii cu potenial agroturistic, existnd condiii propice pentru dezvoltarea acestei activiti Comuna Densus este racordat i la reeaua prin cablu i telefonie Biserica reformat Peteana Mlastina de la Peteana Dealurile vulcanice de la Densus Evenimente locale: Considerm Densusul ca o zon binecuvntat de Dumnezeu, aici nca se mai pastreaz unele obiceiuri strvechi, unice n felul lor: mersul cu pataraii, colindul din ajunul Crciunului, pzirea patilor la biseric n noaptea de nviere de ctre un vntor cu arm Tradiionalele nedei din zona noastra: Petenia - Patile Mici, aici exist un obicei unic n ara Haegului i anume Alergatul prescurii i mpucatul cocoului Densus - 1 Mai Arminden prinderea n poart a unui vrf de mesteacn verde, obiceiul fiind legat de cutarea lui Isus de ctre evrei, acetia tiind c l vor gsi la o poart cu nuia verde, atunci toi locuitorii au pus nuia verde la poart Peteana - Rusalii Hgel - Duminca Mare tei - Sf. Dimitrie Poieni - Vinerea Mare Nu de puine ori comuna Densus a primit vizita unor importante personaliti ale lumii culturale
23

i politice, amintind doar ctiva dintre acetia: regina Maria (decembrie 1996), regele Mihai i principesa Margareta (august 1997), Ion Iliescu (fost preedinte al Romniei), Rzvan Teoderescu, fost ministru al Romniei, ambasador S.U.A la Bucureti, vizitnd biserica monument istoric de la Densus, a ramas profund impresionat de frumuseea ei, a locurilor i importana acestui monument de arhitectur, acordnd un sprijin financiar n valoare de 20.000 $, pentru lucrrile de restaurare i conservare a picturii interioare De asemenea Ministerul Culturii i Cultelor s-a implicat n procesul de renovare i conservare a bisericii, lucrri ce s-au finalizat n vara anului 2005 n luna iunie a fiecrui an are loc festivalul Fiii satului n data de 01 mai nedee n localitatea Densus n prima sptmn dup srbtoare patelui are loc nedee n localitatea Petenia La Rusalii nedeea n localitatea Peteana n prima duminic dup Rusalii, Duminica mare nedeea n localitatea Hgel n data de 14 octombrie nedeea n localitatea Poieni n data de 26 octombrie nedeea n localitatea tei Traditii Se mai pastreaza unele obiceiuri stravechi, unice in felul lor: mersul cu pitaraii, colindul din ajunul Craciunului, pazirea pastilor la biserica in noaptea de inviere de catre un vanator cu arma. Traditionalele nedei din zona noastra: Pestenita-Pastile Mici. Aici exista un obicei unic in Tara Hategului si anume "Alergatul prescurii si impuscatul cocosului" Densus - 1Mai. Amintim prinderea in poarta a unui virf de mesteacan verde, obiceiul fiind legat de cautarea lui Iisus de catre evrei, acestia stiind ca il vor gasi la o poarta cu nuia verde, atunci toti locuitorii au pus nuia verde la poarta. Proiecte de investitii: Principalul obiectiv n dezvoltarea socio-economica a comunei Densus a fost i va rmane derularea de investiii n modernizarea infrastructurii constnd n reabilitri de drumuri comunale, strzi, alimentare cu ap i canalizare n sistem centralizat, regularizri cursuri de ape Primaria Densus, mpreun cu instituiile abilitate au demarat studii, proiecte i programe pentru atragerea de fonduri n vederea refacerii unor canale de drenaj, amenajrii i reabilitrii ctorva drumuri forestiere Centrul local de informare i promovare turistic, amenajare de marcaje turistice, precum si marketingul serviciilor legate de turismul rural, n comuna Densus, judeul Hunedoara msura 313 PNDR - Modernizare drumuri forestiere n comuna Densus, judeul Hunedoara msura 125 b PNDR - Amenajarea unei zone de agrement n localitatea Densus Alte proiecte aflate n derulare pe teritoriul comunei Densus: -Construire i dotare sera de legume i culturi n cmp, n localitatea Peteana - Construire i dotare ferm vaci de lapte Octavian sat Peteana Ferm de reproducie i ngrare a suinelor, n localitatea Peteana - Construire i dotare unitate procesare legume sat Peteana Comuna Tometi (n maghiar: Tomesd, n german: Thomsdorf) este o comun n judeul Hunedoara, Transilvania, Romnia. Are n componen 8 sate: Tometi (reedin), Dobro, Leau, Livada, Obra, teia, Tiuleti i Valea Mare de Cri. Suprafata: 5942 ha Extravilan: 5750 ha Intravilan: 192 ha Populatie: 1236
24

Gospodarii: 457 Nr. locuinte: 457

Nr. gradinite: 1 Nr. scoli: 4

Asezarea geografica: Comuna Tomesti este situata in partea central-estica a tarii, in cadrul compartimentului estic al depresiunii Tarii Zarandului, la contact cu Muntii Bihorului.In cadrul judetului Hunedoara, se situeaza in partea de nord, de-a lungul vaii Obirsa, afluent al Crisului Alb. Fata de municipiul Deva, resedinta judetului, se afla la o distanta de 60 km iar fata de mun. Brad, cel mai apropiat centru urban, la o distanta de 25 km. Activitati specifice zonei: Cultivarea terenurilor agricole, creterea animalelor, meteuguri tradiionale:olrit, dogrit Atracii turistice Biserica de lemn "Sfntul Nicolae" din satul Dobro, construcie secolul al XIX-lea, monument istoric Biserica de lemn "Schimbarea la fa" din satul Obra, construcie secolul al XIX-lea, monument istoric Biserica de lemn "Sfntul Nicolae" din satul teia, construcie 1823 Biserica de lemn "Adormirea Preacuratei Fecioare Maria" din Tiuleti, construcie 1784 Biserica de zid "Sfinii Arhangheli Mihail i Gavriil" din satul Leau, construcie secolul al XIX-lea, monument istoric Gospodrie rneasc (Herbea) din satul Tometi, construcie secolul al XIX-lea, monument istoric Turism - la 9 km departare este statiunea Vata de Jos cu hoteluri si restaurante; Teritoriul comunei ofera conditii de vanatoare pentru mistreti, vulpi, iepuri, cerbi si de pescuit pastrav pe valea Obirsei. Comuna se gaseste situata la poalele Muntelui Gaina, la circa 20 km departare si ar fi interesante trasee turistice pentru masini de teren. Evenimente locale: Srbtoarea meterilor populari olarii, dogarii, organizat de Primria Tometi, anual la o sptmn dup Trgul de la Gina Facilitati oferite investitorilor: Comuna Tomesti este situata in zona miniera defavorizata Brad, beneficiind de facilitatile fiscale. Mai beneficiaza de un potential turistic ridicat in directia implementarii si dezvoltarii agroturismuilui rural si a turismului de vanatoare, zona fiind lipsita de poluare si cu un relief atragator. Este o zona de deal, foarte usor accesibila cu mijloace de transport, 75% din caile de acces fiind modernizate. In satele comunei se gasesc 81 de locuinte neocupate din cauza scaderii populatiei sau plecarilor la oras pentru loc de munca locuinte care pot fi obtinute contracost de persoanele interesate din alte zone. Proiecte de investitii: Aliemntare cu ap Canalizare Epurare ape uzate Modernizare drum judeean i drumuri comunale Economia Sub aspect economic zona are caracter industrial, activitatea din siderurgie i din ramurile care o deservesc reprezentnd peste 65% din valoarea produciei industriale. Principalele ramuri industriale prezente n municipiu sunt siderurgia, exploatarea i prelucrarea lemnului, i industria uoar (textile, nclminte, pielrie, covoare), industria alimentar i
25

artizanat.n municipiu funcioneaz 57 de uniti colare (24 grdinie, 12 coli generale, 5 licee, 3 coli profesionale, o coala tehnic de maitri, i 3 scoli postliceale). nvmntul superior este reprezentat prin Facultatea de Inginerie Hunedoara din 1970, iar in 2010 se aniverseaza 40 de ani de nvmnt superior hunedorean.
Turismul Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica Total Hoteluri si moteluri Cabane turistice Vile turistice si bungalouri Tabere de elevi si prescolari Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Hosteluri 94 21 3 19 2 22 26 1 CAEN REV.1 Anii -mii pers.2005 2006 2007 2008 2009 2010 41.5 3.5 29.0 3.0 8.8 0.4

Pescuit si piscicultur 41.4 Energie electric si 6.2 5.5 5.2 3.3 3.0 termic, gaze si ap Comert 27.0 27.8 30.2 30.0 28.8 Hoteluri si restaurante 2.8 Transport, depozitare 8.2 Tranzactii imobiliare 8.3 si alte servicii 2.8 8.8 9.3 3.0 10.2 9.3 3.3 9.7 8.7 2.9 8.5 0.8

Anii

Capacitate de cazare Sosiri (mii) nnoptri (mii)

n Existent functiune Hunedoara (locuri) (mii locurizile)

2004 4189 971.3 91.0 2005 3918 903.8 90.0 2006 3755 821.4 87.6 2007 3452 992.5 109.1 2008 3504 931.4 103.9 2009 3484 903.1 81.6 2010 3707 933.3 72.0 Capacitatea si activitatea de cazare turistica

257.5 260.4 257.3 293.2 283.4 240.0 222.7

Indicii de utilizare net a capacittii n functiune (%) 26.5 28.8 31.3 31.8 30.4 26.6 23.9

C.Potentialul turistic cultural istoric Turismul n municipiul Deva Potintial si resurse turistice Dealul Cetatii Deva Situat n nordul orasului, Dealul Cetatii s-a format n legatura cu activitatea vulcanica care a avut loc n neogen (acum 10-6 milioane de ani). Aici spre deosebire de zona Muntilor Metaliferi au existat conditii favorabile fenomenelor de tip subvulcanic, magma neajungnd la suprafata. Eroziunea ulterioara a rocilor sedimentare existente deasupra vulcanitelor andezitice a distrus formele de relief scotnd n evidenta corpul subvulcanic (neck) care are un aspect circular.
26

Desi se nalta la o altitudine de 371 m. Dealul Cetatii domina regiunile nconjuratoare, delimitndu-se transant fata de lunca Muresului, pe care o domina cu 187 m. Declivitatea variaza n general ntre 30-40 grade, pante mai mari prezentnd versantul sud-estic dinspre parcul orasului pe care apar abrupturi n roca de 80-90 grade. Construirea si functionarea cetatii ncepnd cu secolul XIII, a condus la aparitia unui relief antropic care se pune n evidenta prin 18 zone terasate, poteci, galerii subterane si gropi. n anul 1889 s-a construit un tunel de 20 m lungime, iar ntre 1942-1943 o galerie pentru adapost antiaerian. Pna n 1941 pe versantul dinspre parc, mai jos de zidurile cetatii a existat o mica capela. n sistemul de galerii subterane functioneaza din 1971 o statie seismologica si geomagnetica.Dealul Colt si Zanoaga este situat n apropierea Municipiului Deva si se ntinde pe o suprafata de 78,4 ha. Izvoare minerale clorosodice, bicarbonate atermale - la poalele Dealului Cetatii n partea de nord la altitudinea de 192 m, apar ape minerale clorosodice, bicarbonate atermale (17-18 grade C), utilizate medical n cadrul Bailor Sarate. Fond forestier: paduri de foioase, paduri de conifere Fond cinegetic: specii foarte variate Rezervatii naturale: Dealul Cetatii Deva, Dealul Colt si Zanoaga si Padurea Bejan. Padurea Bejan - situata n sud-vestul Devei, la o altitudine de 300 - 500 m, a fost declarata n anul 1940 rezervatie forestiera.Aici se dezvolta pe o suprafata de 103 ha toate speciile de stejar din Romnia, stejar pufos (Quercus pubescens), cer (Q. Cerris), garnita (Q. fraineto), stejar pedunculat (Q. robur) si gorun (Q.petraea). Fauna din zona este specifica zonei de padure si silvostepa.La poalele padurii se gaseste baza de agrement Bejan dotata cu o cabana, terenuri sportive si teren de joaca pentru copii. Dealul Cetatii Deva - Pe fondul unui climat blnd cu influente submediteraneene, aici se dezvolta o vegetatie bogata si variata cu numeroase elemente endemice, motiv pentru care Dealul Cetatii a fost declarat n 1988 rezervatie naturala. Pe o suprafata de 30 ha sunt protejate elemente de peisaj, flora si fauna. Vegetatia nglobeaza 1123 specii de fanerogame, 14 specii de criptograme vasculare, peste 200 specii briofite si aproape 100 specii de ciuperci si alge.n cadrul faunei se remarca cteva exemplare de vipera cu corn. Dealul Colt si Dealul Zanoaga - Substratul andezitic al dealurilor este acoperit de o vegetatie abundenta alcatuita din 533 specii, un procent ridicat de elemente sudice si endemice. Bogia elementelor cu caracter cultural (artistic, etnografic, istoric) confer judeului Hunedoara un potenial turistic remarcabil, obiectivele fiind grupate n 5 zone principale: inutul Pdurenilor, ara Zarandului, Valea Mureului, ara Haegului, Valea Jiului. ara Zrandului situata in partea de nord a judetului, cuprinde depresiunea Brad, delimitata de Muntii Metaliferi si strabatuta de Crisul Alb. In aceasta arie turistica se evidentiaza localitatile: Municipiul Brad - important centru minier, dar si de interes turistic, deoarece adaposteste - Muzeul Aurului - (unul dintre putinele institutii de acest fel din lume, prezinta exponate din aur nativ, cristalizat, minerale, echipamente si unelte folosite in trecut, obiecte arheologice privind exploatarile romane din Muntii Apuseni), o colectie etnografica, precum si statuile lui Crisan si Avram Iancu. Tebea, comuna Baia de Cris, detine complexul memorial Avram Iancu. Panteonul de la Tebea, situat la 7 km nord-vest de Brad, unde se gaseste Gorunul lui Horea , locul unde in 1784, Horea a vorbit iobagilor rasculati, si mormantul lui Avram Iancu, eroul revolutiei romane din Transilvania anilor 1848-1849. Crisan-satul natal, comuna Ribita, cu casa memoriala reconstruita si bustul lui Crisan, precum si manastirea ortodoxa Crisan -sec. al XIV-lea.Casa memoriala se compune din doua corpuri de cladiri executate din lemn de stejar.Cara cteristic zonei Zarandului, casa este de plan dreptunghiular cu accese dintr-un pridvor deschis.Casa propriu-zisa, acoperita cu paie, este formata din doua incaperi folosite azi ca muzeu.
27

Criscior-cu cel mai vechi monument de arhitectura din Zarand-biserica ortodoxa (1404)ctitorie a cneazului Vlad Balea, precum si un muzeu etnografic si de istorie a mineritului.Biserica este de tip traditional formata din naos, pronaos si altar absidat, initial hexagonal, iar din sec. XIX semicirular.Turnul este masiv si inalt asezat in fata pronaosului.Pictura din pronaos este datata pe la 1395-1404.Tot aici este prezentata cina cea de taina in compozitie circulara. Ribita-cu biserica ctitorie a cnezilor Vladislav si Miclaus, cu o fresca valoroasa(1417). Pictura din naos este in stil bizantin si reprezinta pe ctitorii bisericii. Vata de Jos-statiune balneoclimaterica de interes local, cu izvoare minerale, ape termale si ape sulfuroase. Zona turistica Brad este o zona etno-spirituala distincta, Tara Motilor, recunoscuta prin costumul motilor criseni si prin folclorul muzical bogat, precum si prin alte manifestari folclorice, ca Targul de fete de pe Muntele Gaina. Potentialul Turistic al acestei zone include si obiective naturale de importanta nationala:Cheile si pesterile de la Bulzesti si Grohot, rezervatia geologica din partea de N-E-varful Vulcan. ara Haegului Atractii turistice Inconjurata de munti (Poiana Rusca, Retezat, Sebesului, Orastiei), strabatuta de o vasta retea hidrografica (Strei, Rau Mare, Rau Barbat, Sibisel si Rau Galben) depresiunea Hategului a fost mentionata inca din sec. XIII ca un vechi district sau comitat romanesc, legaturile cu restul teritoriilor romanesti pastrandu-se vii si neintrerupte. inutul Pdurenilor Atractii Turistice Tinutul padurenilor este un platou inalt, asezat intre Depresiunea Tara Hategului, la sud, si Valea Muresului, la nord, la apus fiind inaltimile nelocuite ale Muntilor Poiana Ruscai. Zona se remarca prin valoarea etnografica deosebita exprimata in frumustea portului popular, a tesaturilor dar si in originalitatea arhitecturii taranesti si a traditiilor populare. Cetatea dacica Banita situata in punctul cel mai inalt al dealului Piatra Cetatii, localitatea Baita, judetul Hunedoara;inclusa pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO;amplasata la altitudinea de 904 m;detinea un sistem de aparare bine pus la punct si in acelasi timp original - zidurile de incinta, turnurile si platformele pentru lupta corp la corp, se esaloneaza in trepte; intrarea in cetate se facea prin zona de nord - est, fiind marcata de poarta si o scara cu lungime de 4,50 m; scara are trepte din piatra calcaroasa si este delimitata de ziduri marginale, cu rol de balustrada din andezit;interiorul este organizat pe trei terase care cuprid spatiile de aparare si locuit;excesul de apa pluviala era drenat de cele doua canale, taiate in piatra, situate pe laturile de sud si vest ale incintei;prezinta o serie de particularitati constructive datorate, in primul rand, mediului natural;in afara cetatii a fost descoperit un sanctuar de tip aliniament;pierderea acestei cetati a permis armatei romane sa avanseze pe drumul catre capitala regatului, Sarmizegetusa Regia. Cetatea Sarmizegetuza Regia situata in localitatea Gradistea Muncelului, judetul Hunedoara;capitala a statului dac, amplasata la altitudinea de 1.200 m;inclusa pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO; se intindea pe o suprafata de 30.000 mp;cea mai mare dintre fortificatiile dacice, centrul strategic al sistemului defensiv dac din Muntii Orastiei; cuprindea citadelele: Costesti-Cetatuie, Blidaru, Banita, Capalna, Piatra Rosie;construita pe cinci terase, cu ziduri groase de piatra, 3 m si o inaltime de aproximativ 4 - 5 m;are o configuratie mai neobisnuita, de hexagon cu laturile inegale;la vest se vede o asezare civila, intinsa pe o suprafata de 3 km, in care se observa locuinte, ateliere, magazii, hambare, rezezervoare de apa;zona sacra era situata la est de poarta cetatii, legata de aceasta printr-un drum pavat; printre cele mai importante si mari sanctuare
28

circulare dacice se afla si Calendarul Circular;arheologi si istorici sustin ca ele erau folosite pentru masurarea timpului, un fel de templu calendar;civilii locuiau pe langa fortareata, pe terasele construite in josul muntelui, nobilimea avea apa in rezidentele lor, adusa prin tevi ceramice;inventarul arheologic gasit la sit dovedeste ca societatea Dacica avea un standard inalt de viata;a atins apogeul in timpul domniei lui Decebal, regele dacilor. Castrul roman de la Cigmausituat in punctul Dealul Uriesilor, platoul Turiac, pe raza adiministrativa a localitatii Cigmau, judetul Hunedoara;descoperit in anul 2007;considerat important pentru ca apara vechiul drum imperial care unea capitala daciei Romane Ulpia Traiana Sarmizegetusa de Mici (Vetel) si Apulum, dar si exploatarile de aur din muntii Apuseni;suprafata de 2,4 ha, 320 m lungime si 170 m latime; constructie mare fata de numarul mic de soldati care vietuiau aici ( 400 - 500); intr-o cohota traiau aproximativ 800 de soldati;cladit pe o culme, urmareste forma accidentala a terenului;strabatut de doua drumuri principale: unul de la nord la sud si celalalt de la est la vest. Vestigiile arheologice de la Cigmausituate pe teritoriul localitatii Cigmau, in apropiere de Geoagiu, judetul Hunedoara;cele mai importante puncte arheologice romane, cu ruine si vestigii remarcabile, sunt: Turiac si Porgadie;Turiac (cetatea turceasca) - este un platou lung de aproximativ 2.000 pasi, lat de cateva sute de pasi, inconjurat de un sant adanc, ruine din ziduri de piatra, material tegular, ceramica romana, tuburi de conducta din lut; Podgradie - ruine de cladiri, piese si fragmente tegulare, de constructii si pavaj - padiment, sculptura de leu din porfir, caramizi - una cu stampila S B B, alta N S B, monede: Hadrianus, Vespasianus, Imp. Caius Domit. aug. Germ. P M I R P U T, blocuri de piatra fasonate, unele cu chenar frumos si pe altele urme de scriere - Herculi invicto; zidurile cetatii, resturi dintr-o conducta ;Porgadie este numit de populatia locala, , "Cetatea Oriesului". Asezarea romana de la Germisarasituata in apropierea localitatii Geoagiu Bai; cunoscuta datorita proprietatilor curative ale apelor termale;toponimicul este traco - getic, indicand astfel folosirea bailor inaintea venirii romanilor;in trecut, cuprindea castrul militar cu canabae si termae-le;unitatea militara, gazduita aici, se numea Numerus Singulariorum Britannicorum si apara drumurile care legau Ulpia Traiana Sarmizegetusa si Micia de Apulum; in vecinatatea castrului se afla o asezare civila si o necropola romana;complexul termal din perioada romana este situat in punctul "Dambul Romanilor";mamelonul de travertin si tuf calcaros pe care au fost identificate termae-le are forma circulara si diametrul de 90 - 95 m; romanii au amenajat o retea de canale de dirijare a apei de la sursa spre bazinele sapate in pamant si captusite cu scandura, aflate la baza mamelonului sau in imediata vecinatate; aceasta amenajare a devenit loc de cult, fapt demostrat de descoperirile facute: monede de bronz si argint, opt placute votive din aur dedicate zeitatilor tamaduitoare si protectoare ale apelor termale, o statuie a zeitei Diana si altare votive. Cetatea dacica Piatra Rosie Luncanisituata pe platoul Piatra Rosie, teritoriul satului Luncani - Alun, comuna Bosorod, judetul Hunedoara;inclusa pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO;amplasata la altitudinea de 832 m;a functionat intre scolul I i.Hr - i.d.Hr; a facut parte din sistemul de fortificatii dacice, avand rolul de a apara capitala statului dac in fata unui eventual atac dinspre nord;compusa din doua incinte fortificate, ridicate in doua etape; cea mai veche incinta are un plan patrulater, cu turnuri interioare la colturi si un turn pe mijlocul laturii estice, cu rol de poarta de intrare prin care trecea un drum pavat cu lespezi de piatra, drumul era strajuit de trei turnuri de paza; in interiorul incintei au fost descoperite constructii apartinand unui edificiu cu elevatie din lemn, tencuit cu lut pe nuiele, compus din doua incaperi, inglobat intr-o mare cladire cu peristil, o cisterna sapata in stanca, pentru captarea apei, urmele unui sanctuar;a doua incinta era formata din: ziduri de piatra si pamant (grosime 1,5 - 2 m), consolidate cu palisada, interiorul incintei a inglobat mai multe terase amenajate pentru locuire, drumul antic si cele trei turnuri de paza;cetatea a fost distrusa in
29

timpul celui de-al II-lea razboi daco roman. Monumente istorice si de arta de factura religioasa: manastiri, biserici, catedrale Manastirea Franciscana Catedrala Ortodoxa Sfntul Nicolae Catedrala Ortodoxa Bunavestire Turnul vechii biserici ortodoxe Biserica romano-catolica Sfntul Anton Biserica Reformata Sinagoga (Biserica Evreiasca) Monumente istorice si de arta, ansambluri arhitecturale Situl arheologic de la Deva punct Dealul Cetatii, Centrul istoric al orasului, Parcul orasului, Ansamblul Cetatea Medievala Deva, Magna Curia (castelul Bethlen), Palatul Administrativ, Casina Romna, etc. Monumente de arta plastica si comemorative: busturi, statui, monumente Comemorative Statuia pedestra a lui Decebal se nalta la intrarea n parcul orasului, ntregind perspectiva asupra Dealului Cetatii si Cetatii Deva. A fost dezvelita n 1937 fiind realizata de sculptorul Radu Moga (1905-1950) profesor la liceul Avram Iancu din Brad. n anul 1944 basorelieful de pe soclu reprezentnd harta Romniei ntregite a fost nlaturat, locul ramnnd gol pna la 1966 cnd s-a fixat un basorelief care reprezinta o scena de lupta daco-romana realizat de sculptorul Nicolae Adam. Alaturi de acestbasorelief pe soclu mai exista un basorelief cu Lupoaica cu Romulus si Remus si unul care i nfatisaza pe Horea, Closca, Crisan si Avram Iancu. Statuia ecvestra a lui Decebal este amplasata n fata Casei de Cultura n Piata Victoriei. A fost realizata n anul 1978, fiind opera sculptorului Ion Jalea. Statuia mparatului Traian a fost naltata n anul 1999 n Piata Unirii. A fost realizata n anul 1999 de catre sculptorul Ioan Medrut. Statuia poetului Mihai Eminescu este situata n parcul orasului, fiind sculptata n 1970 de Tudor Panait. Busturile martirilor Horea, Closca si Crisan sunt amplasate n fata Palatului Magna Curia, fiind opera sculptorului Ioan Vasiu, realizata n 1934. n anul 1946 au fost amplasate n Piata Unirii pe un soclu nalt cu doua basoreliefuri realizate de sculptorul Eugen Ciuca n 1946, care reprezentau tarani rasculati (n fata) si tarani mpartind pamntul (n spate). Acest soclu a fost demontat n anul 1962, busturile fiind amplasate ulterior n fata Palatului Magna Curia. Monumentul eroilor neamului se nalta n curtea Catedralei Ortodoxe SfntulNicolae, fiind realizat de sculptorul Ioan Seu n perioada 1993-1995. A fost dezvelit n anul1995. Pe latura din fata se gaseste o placa cu chipurile lui Horea, Closca, Crisan si Avram Iancu,iar pe celelalte trei laturi sunt inscriptii dedicate eroilor din cele doua razboaie mondiale. n vrful monumentului este amplasata o cruce pe care este gravat un porumbel, simbol al pacii si libertatii. Muzee si colectii, galerii de arta Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane. Bazele muzeului au fost puse n anul 1880 de catre Societatea de Istorie si Arheologie a judetului Hunedoara. Primele sectii nfiintate n anul 1882, au fost cele de arheologie si etnografie. Pna n anul 1938 muzeul a avut sediul pe strada Regele Carol II (actualul Bulevard 22 Decembrie). Din anul 1938 muzeul s-a instalat n salile Palatului Magna Curia, iar din 1966 si 1987 s-a extins n alte doua cladiri din zona parcului orasului.n prezent functioneaza sub denumirea de Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane, n componenta sa intrnd sectiile de istorie si stiintele naturale.Galeria de Arta Forma este situata n municipiul Deva, bd.Decebal, bl.8, parter. Uniunea Artistilor Plastici din Romnia Filiala Deva organizeaza aici expozitii, saloane si
30

galerii de arta, singura sau n colaborare, pe baza Programelor Expozitionale anuale, precum si activitati specifice pentru a face cunoscute lucrarile de arta plastica romneasca, creatie a membrilor sai, prin productie editoriala, cataloage, afise, pliante, film, videoteca, trguri de arta, s.a. II.Stadiul actual de amenajare turistica a spatiului localitatii Deva Deva (n maghiar Dva, n german Diemrich)[este un municipiu, reedin a judeului Hunedoara, Romnia. Are o populaie de 68.830 de locuitori,Deva se situeaz n partea central a judeului Hunedoara, la 45 52' latitudine nordic i 22 54' longitudine estic,[3] la o altitudine de 187 m fa de nivelul mrii, pe malul stng al cursului mijlociu al Mureului. Oraul se nvecineaz cu munii Poiana Rusci i munii Zarandului n vest, cu munii Apuseni n nord, cu Mgura Uroiului n est. Dinspre sud, cnd condiiile atmosferice sunt propice, se zresc n deprtare munii Parng i masivul Retezat. Dealurile din apropierea oraului sunt ultimele ramificaii nordice ale munilor Poiana Rusci (nalimea lor maxim este de 697 metri) i cuprind oraul ca ntr-un semicerc ferindu-l de excese climatice. Vrful Piatra Cozia (din satul Cozia) are altitudinea de 686 metri Structuri de primire turistica de cazare Datorita pozitiei geografice a municipiului n raport cu principalele puncte de atractie turistica ale judetului, Deva este preferat ca punct de plecare pentru diverse trasee turistice: - Sarmizegetusa, rezervatia naturala din Muntii Retezat, statiunile cu ape termale Geoagiu Bai si Vata de Jos, Tebea, Cmpul lui Neag, Manastirea Prislop, Cincis, Castelul Huniazilor Hunedoara, Complexul cetatilor dacice din muntii Orastiei, Muzeul Aurului de la Brad, Biserica Densus, etc. Reteaua unitatilor de cazare cuprinde hoteluri, moteluri, pensiuni si vile avnd categoria de 2, 3 si 4 stele, nsumnd un numar total de peste 800 de locuri de cazare. Hoteluri: Decebal * * , Deva * * , Sarmis* *, Wien * * * *, etc. Vile: Venus* * * * , Georgia* * * * , Paradis * * * , Europa * * * , etc. Pensiuni: Olimpia * * * , etc. Moteluri: Oil Glat Exim * * * , Alaska * * *, Pacific * * , Lowe * * *, etc. Principalele probleme n turismul devean - lipsa unui program de actiuni, coerent si stabil, privind dezvoltarea turismului; - vizitarea unor obiective turistice/situri de interes istoric este ngreunata de lipsa unor puncte de informare turistica, documentatie si ghizi turistici; - serviciile turistice nu sunt suficient de promovate la nivel national si international n vederea atragerii de turisti din alte judete sau tari; - concurenta puternica din partea tarilor membre ale Uniunii Europene si nu numai; - reorientarea unei parti a cererii turistice interne catre destinatii externe. Agroturism Pensiuni Hunedoara Reteaua unitatilor de masa din municipiul Deva: Restaurante: Wien, Capriccio, Master, Casina, President, "Club" - Meniu Thai si Chinezesc, Casa Rustica, Alaska, Deva, Castello, Sarmis, Diana, Maestro, Perla, Western Saloon, Capone, Adnana Alpex, Restaurant Dunarea, Restaurant Snack Tropicana, McDonald's, etc.Pizzerii si FastFood: Pizzeria Venetia, Pizzeria Play, Fast Food Junior, Fast Food
31

Julia, Fast Food Almi, Fast Food Tik Tak, Pizzeria Favorit, Pizzeria Marco Polo, etc. Cluburi, baruri si cafenele: Reno Pub and Casino, La Bobo Pub, John's Cafe Coctail Bar, Supreme Club, Jolie, Scala Caf, Rock Blues Jazz, Dava Caf, Tequila Bar, Bar TNT, Cafe Amigo, Cafe Bar Diesel, Viena Caf, Koson Caf, Coffe - Snack Savoya, Reflex Club. Reteaua de drumuri este bine definita, asfaltata, asigurnd un acces rapid auto catre principalele destinatii. Agrement Agrement si timp liber Deva Complex Aqualand Complexul Aqualand Deva pune la dispozitia vizitatorilor sai un numar de 7 bazine de agrement cu diferite suprafete si adancimi si o suprafata de 1500 mp cu sezlonguri si pardoseala incalzita pentru a crea efectul unei plaje. Temperatura din cadrul complexului este de 35 C iar temperatura apei este intre 32 si 35 C. Bazinul cu valuri. Atractia principala a complexului este un bazin care creeaza o atmosfera de mare, cu valuri de 70 cm inaltime. Datorita adancimii treptate a bazinului, toata lumea, indiferent de varsta se poate simtii ca la mare timp de 15 minute la fiecare ora. Bazinul vartej. Bazinul vartej sau "fluviul nebun" cum il numesc angajatii, este un bazin circular in care nu trebuie sa inoti, este suficient sa te lasi purtat in deplina siguranta de curentul de apa. Bazine adulti. Distractia sau relaxarea continua si in cele doua bazine pentru adulti unde poti sa inoti, sa te relaxezi in paturile cu jeturi, sau daca ai curaj sa te dai in toboganul ce face un mic ocol prin exteriorul cladirii. Bazine Jacuzii. Pentru ca dupa o zi sau o saptamana de munca doresti sa te relaxezi, daca ne treci pragul vei descoperi cele doua bazine jacuzzi cu capacitate de15 persoane in care jeturile de apa iti vor oferi un masaj foarte reconfortant. Bazin copii. Aqualand s-a gandit atat la cei mici cat si la cei foarte mici. Astfel copiii, indiferent de varsta, se pot distra in bazinul special amenajat, unde se vor bucura de tobogane pe dimensiunea lor si alte modalitati creative de joaca. Echitatie Am facut o pasiune pentru cai din simplul motiv ca nu credem ca exista fiinte mai generoase ca acestea. Mai generoase, si ne referim aici, la afectiunea pe care sunt in stare sa o daruiasca in termeni loiali si conditionat. Cu alte cuvinte trebuie sa iti castigi increderea, trebuie sa respecti si vei fi respectat. Caii sunt inteligenti tocmai pentru ca te testeaza tot timpul. In zilele noastre s-ar numi ``smecheri`` da nu credem ca e un cuvant care sa descrie nobletea unui cal. Tipurile si formele de turism 1. Turismul de circulatie se poate realiza pe principalele artere de circulatie, un turism de tranzit prin culoarul Muresului sau printr-un turism itinerant pentru vizitarea obiectivelor turistice; 2. Turismul termal si balnear se realizeaza datorita izvoarelor minerale clorosodice, bicarbonate atermale utilizate medical n cadrul complexului Baile Sarate. 3. Turismul de odihna si recreere se practica pe malul rului Mures si a rului Cerna, lamarginea padurii Bejan, n parcurile municipiului Deva, la sfrsit de saptamna sau n vacante, concedii. 4. Turismul de afaceri municipiul Deva constituie un teren propice pentru oamenii de
32

afaceri, pentru investitorii straini. 5. Turismul cultural istoric este dezvoltat datorita unei retele bogate de situri istorice, arheologice, monumente istorice, de arhitectura si muzee, nlesneste practicarea turismului cultural, dar si a celui urban si de weekend. 6. Turismul de vnatoare si pescuit sportiv. 7. Alte tipuri de turism: turism urban, turismul practicat n zonele periurbane ale municipiului Deva. III. Propuneri de organizare si amenajare turistica a spatiului administrativ al Localitatii Deva Omologarea gospodariilor sau a altor cladiri independente ca pensiuni turistice rurale in conformitate cu criteriile de clasificare (Ord. Min. Turismului 510/2002) Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, avnd o capacitate de cazare de pn la 10 camere,totaliznd maximum 30 de locuri n mediul rural, i pn la 20 de camere n mediul urban, funcionnd n locuinele cetenilor sau n cldiri independente, care asigur n spaii special amenajate cazarea turitilor i condiiile de pregtire i servire a mesei. Amplasarea pensiunilor turistice urbane i a pensiunilor turistice rurale trebuie realizat n locuri ferite de surse de poluare i de orice alte elemente care ar pune n pericol sntatea sau viaa turitilor. Dotrile din camerele i din grupurile sanitare destinate turitilor vor fi puse n exclusivitate la dispoziie acestora.n interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale locatorului (articole de mbrcminte i nclminte,bibelouri sau alte obiecte care ar putea stnjeni turitii). Spaiile pentru prepararea i servirea mesei n cazul n care sunt destinate i pentru consumatori din afar,numrul locurilor la mese fiind mai mare dect al celor de cazare, dar nu mai mic de 20 de locuri la mese, se clasific ca unitile de alimentaie pentru turism, potrivit normelor specifice elaborate de Ministerul Turismului conform anexei nr. 2. Pensiunile turistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare vor respecta pentru montarea corturilor i rulotelor criteriile privind echiparea sanitar i dimensiunea parcelelor, potrivit anexei 1.6.Categoria de clasificare a pensiunii turistice este determinat de ndeplinirea n totalitate a criteriilor prevzute n prezenta anex i de realizarea urmtorului punctaj minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare prevzute n anexa 1.5.1. la prezentele norme metodologice.Punctajul minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare este urmtorul:

33

1) pentru pensiuni turistice urbane - de 5 stele 150 puncte - de 4 stele 120 puncte - de 3 stele 80 puncte - de 2 stele 40 puncte 2) pentru pensiuni turistice rurale - de 5 margarete 150 puncte - de 4 margarete 120 puncte - de 3 margarete 80 puncte - de 2 margarete 40 puncte Pensiuni turistice: Criterii minime obligatorii urbane rurale stele flori (margarete) 1. Criterii generale: - cldirile, inclusiv anexele gospodreti, s fie n stare: - foarte bun - bun - s se ncadreze n stilul arhitectural cu specific local - cile de acces proprii i spaiile nconjurtoare s fie bine ntreinute - curte proprie, cu spaii verzi x - mprejmuiri estetice i eficiente - curte cu amenajri florale - amenajri n aer liber pentru odihn i relaxare (chiocuri, pavilioane, terase acoperite, etc.) - suprafee de joac pentru copii - garaj sau adpost acoperit - parcare proprie 2. Organizarea spaiilor: - accesul n camerele de dormit i n grupurile sanitare s fie direct, fr a se trece prin alte camere folosite pentru dormit - holul de primire, n suprafa minim de 12 mp, s fie mobilat i decorat - spaii corespunztoare i igienice, pentru prepararea mesei, dotate cu echipamente de preparare i conservare a alimentelor - sufragerie dotat cu mobilier adecvat, de calitate superioar i cu inventar de servire de calitate - salon cu suprafaa minim de 20 mp - elemente decorative de bun gust n interior - spaiu pentru servirea mesei, dotat cu mobilier (mese, scaune, banchete) i inventor de servire - camere cu grup sanitar propriu - grup sanitar comun (la pensiunile turistice de 1 stea se admit n WC uscate i spltoare exterioare alimentate la surse naturale din rezervoare) 3. Instalaii: - nclzire central sau cu gaze la sob de teracot, mai puin la unitile sezoniere estivale
34

- nclzire cu sob de teracot sau cu alte echipamente admise de normele P.S.I. - surs de nclzire n camerele de baie (nclzire central sau alte mijloace admise de normele P.S.I.) - instalaie de ap curent cald/rece la buctrie - instalaie de ap curent rece la buctrie - aer condiionat - racord la reeaua public de canalizare sau la mijloace proprii de colectare i epurare - cldirea s fie racordat la reeaua electric public 4. Suprafaa minim a camerelor (mp) - camer cu 1 pat - camer cu 2 paturi - camer cu 3 paturi - camer cu 4 paturi - dormitorul din apartamente - salonul din apartamente 5. Numr maxim de paturi simple ntr-o camer 6. Echipare sanitar: - camerele dispun de grup sanitar propriu (cad sau cuv cu du, lavoar i WC) - grup sanitar comun compus din: - 1 cabin WC la 10 locuri*) - 1 spltor cu un lavoar cu ap curent cald/rece la 10 locuri**) - 1 cabin du cu ap cald/rece la 15 locuri *) La pensiunile turistice rurale de o stea poate exista i WC uscat. **) Spltorul poate fi i n aer liber. 7. Dotarea camerelor -pardoseli acoperite cu covoare sau mochet de bun calitate (pardoselile din parchet, marmur i alte materiale similare pot fi acoperite i parial) - pardoseli acoperite integral sau parial cu covoare sau carpete - mobilier uniform ca stil i de calitate superioar - pat cu somier cu saltea sau pat cu saltea relaxa - pat cu saltea - saltea de ln cu o grosime de 5 cm - plapum, pled sau pturi (cte dou buci de persoan) - perne mari - cearaf pentru pat i cearaf plic pentru pled, ptur sau plapum - cuvertur de pat - hus de protecie - mas i scaune - dulap sau spaii amenajate pentru haine, cu umerae - cuier - oglind sau toalet la dispoziia turitilor - veioz sau aplic la captul patului - prosoape pentru fa (1 bucat/persoan) - prosoape pluate pentru baie (1 bucat/persoan) - halat de baie - perdele transparente
35

- perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii - perii pentru haine i pantofi - scrumiere (opional) - pahare (2 buci/persoan) - vaze cu flori - televizor i aparat de radio n camer, garsonier i apartament televizor i aparat de radio n spatii comune Garsonierele i apartamentele vor avea n plus: - fotolii sau canapea - demifotolii, scaune - mas sau msua - frigider - set de pahare pentru ap, vin Premize ale dezvoltarii Ascensor nclinat pe Dealul Cetatii Deva Pentru a pune n valoare potentialul turistic al zonei si pentru a facilita accesul catre Cetatea Devei, n anul 2003 au nceput lucrarile pentru constructia unei telecabine pe Dealul Cetatii Deva.Telecabina este singurul ascensor nclinat din Romnia, iar din punct de vedere al lungimii traseului 278 m si a diferentei de nivel 158 m este primul din Europa. Utilajul a fost achizitionat de la firma austriaca Doppelmayr, firma care mai are o telegondola instalata n tara noastra, n statiunea Mamaia.Lucrarile au nceput n luna septembrie 2003 si au fost finalizate n luna iunie 2005. Proiectul a fost ntocmit de catre domnul arh.Eugen Ilisiu, iar lucrarile de constructii si montajul au fost realizate de firma deveana Metal Expres. Instalatia asigura legatura mecanica de la statia de plecare, situata la cota 180,0 m pna la platforma intermediara a Cetatii Deva situata la cota 342,65 m, respectiv o diferenta de nivel de cca 160,0 m. Cele doua statii sunt legate prin calea de rulare pe care se deplaseaza telecabina, avnd lungimea de 277 m, sina fiind rezemata pe 24 de stlpi metalici, cu fundatii izolate din beton, cu talpa de beton simplu, bloc din beton armat si piese metalice de prindere prin bulonare, iar capacitatea telecabinei este de 16 persoane. Statia de plecare consta din platforma de plecare, deschisa si acoperita, cu suprafata de 121,77 mp si avnd sina de glisare de asemenea deschisa si acoperita. Statia de sosire este amplasata la cota 361,20 m pe platforma a doua a cetatii, ntre al doilea si al treilea zid. Statia consta dintr-o ncapere cu troliu si dispozitivele anexa, cu suprafata de 10,80 mp si platforma de sosire, deschisa si acoperita, cu o suprafata de 15,50 mp. Amplasarea ascensorului nclinat pe Dealul Cetatii Deva contribuie semnificativ la: diversificarea serviciilor din domeniul turismului, prin dezvoltarea unei infrastructuri adecvate practicarii turismului cultural-istoric, educativ, de loisir, de circulatie. cresterea socio-economica durabila a zonei, prin atragerea de turisti, implicit dezvoltarea industriei turistice conjugat cu cresterea si mai buna utilizare a capacitatilor de cazare din zona (numarul turistilor care au utilizat telecabina pentru a vizita Cetatea Devei, la sfrsitul anului 2006 s-au ridicat la peste 170.000 de persoane). realizarea de fonduri suplimentare, extrabugetare, prin cresterea numarului de vizitatori si specialisti, prin organizarea de expozitii, ntlniri tematice, vizionare de material documentare, gazduite de catre vestigiul arhitectonic medieval Cetate Deva; integrarea zonei urbane Dealul Cetatii Deva, constituita din Ansamblul Cetate medievala Deva, Situl arheologic de la Deva - punctul Dealul Cetatii, Dealul Cetatii
36

Deva n reteaua nationala si internationala de edificii istorice si rezervatii naturale deschise mediilor specializate si publicului larg odata cu crearea circuitului turistic (cultural istoric si peisagistic) alaturi de Castelul Magna Curia, Parcul dendrologic Simeria, Baile Romane Aqua Calan, complexul Cetatilor Dacice din Muntii Orastie, Sarmizegetusa romna, Castelul Corvinestilor, vestigiile romane de la Germisara, Castelul Sntamaria Orlea, Rezervatia dinozaurilor Tara Hategului, Parcul National Retezat, Cetatea Colt, Biserica paleocrestina de la Densus. Alte spatii din municipiul Deva amenajate pentru recreere si agrement de catre Primaria Municipiului Deva prin Serviciul Public de ntretinere si Gospodarire Municipala: Parcul Cetate, cu o suprafata gazonata de 17.000 mp, Parcul Opera de 6.300 mp. S-au facut completari ale suprafetelor gazonate, s-au reamenajat rondourile de flori existente.Un punct de atractie, att pentru locuitorii municipiului Deva, ct si pentru vizitatori, l constituie aranjamentul floral, n forma de paun, din fata Casei de Cultura si aranjamentul floraln forma de fluture din Parcul Cetate. mbinarea sortimentelor de flori multicolore da o nota aparte zonei. n cursul anului trecut s-au nfiintat noi locuri de joaca n oras si s-au reamenajat locurile de joaca existente prin completarea suprafetelor gazonate, dotarea cu complexe de joaca pentru copii si mobilier urban: banci de odihna, filigorii, etc. Strandul municipal Deva: incinta strandului municipal este un loc de recreere att pentru copii, tineri, ct si pentru adulti. Dotarea celor trei bazine de not si agrement cu pompe care recircuiteaza apa, existenta spatiilor gazonate bine ntretinute, amenajarea complexelor de joaca pentru copii cu hinti, balansoare, tobogane, banci de odihna, amplasarea unui numar de trei fntni arteziene cu un design minunat, amenajarea a doua terenuri de mini fotbal, doua terenuri de tenis de cmp, un teren de volei plaja, amplasarea a 10 mese de tenis de masa si aparate de fitness, precum si amenajarea unui spatiu pentru servirea mesei de tip fast-food, fac ca multi cetateni din municipiul Deva si nu numai, sa si petreaca timpul liber aici

Conacul Archia *****

Conacul Archia pune la dispozitie o sala de conferinte moderna unde se pot desfasura intalnirea de afaceri, prezentarea sau trainingurile. Pe deasupra, in pauze sau dupa afaceri, sunt servite mese de boieri in restaurantul cu preparate traditionale si internationale. Pentru intregimrea scenariul, daca trebuie sa ramaneti peste noapte in localitate, veti putea innopta, la alegere, intr-una din camerele cu specific din Conac. Conacul Archia poate organiza petreceri in restaurantul sau si in pavilion. In plus, camerele pot oferi invitatilor dvs. posibilitatea de a-si petrece noaptea la Conac. Mirii pot inchiria camera noastra vedeta Maci si pot chiar sa isi petreaca luna de miere la Conacul Archia, invatand sa calareasca, plimbandu-se si relaxandu-se in natura. Conacul Archia situat la 3 km de Deva intr-un peisaj mirific pune la dispozitia dumneavoastra: 17 camere duble, 2 camere single, sala de conferinte, restaurant gastronomic, sauna, posibilitatea de a folosi baza de echitatie a domeniului. Facilitati cazare: frigider in unitate, fax, transport auto, sanie 37

trasa de cai, TV in living, ATV, cutie de valori, internet wireless, crama, rau in curte, echitatie, internet prin cablu, schimb valutar, sala de fitness, se accepta animale, parcare, gradina/curte, piscina, teren de sport, masaj, spalatorie, room service, sauna, terasa, plata cu cardul, ferma proprie, gratar/barbeque, living, seif la receptie, semineu, livada, loc amenajat de joaca, bar, restaurant, sala de conferinte. Facilitati camere: internet in camera, frigider in camera, seif in camera, uscator de par, baie cu cada, camere cu balcon, incalzire centrala, aer conditionat, baie in camera, minibar in camera, telefon in camera, camera cu TV.

TARIFE CAZARE Denumire Pret/Noapte Single 150 RON Pret/Noapte - Double Observatii Vineri - Duminica: Se acorda discount de 10% (tarif valabil pana in 1.05.2012) Vineri - Duminica: Se acorda discount de 10% (tarif valabil pana in 1.05.2012) Vineri - Duminica: Se acorda discount de 10% (tarif valabil pana in 1.05.2012) Vineri - Duminica: Se acorda discount de 10% (tarif valabil pana in 1.05.2012)

Etajul II

170 RON

Etajul I

170 RON

190 RON

Camera vedeta Maci

200 RON

220 RON

Apartamentul Transilvan

220 RON

240 RON

Sala de conferinte Denumire

30 lei / h TARIFE AGREMENT Pret Observatii

38

TARIFE CAZARE Biliard Echitatie Echitatie Echitatie Echitatie Echitatie Fitness Golf Golf Golf Masaj Paintball Piscina exterioara Piscina exterioara Piscina exterioara Piscina exterioara Piscina exterioara Plimbare cu trasura Sauna 25 lei/ora 15 lei/15 minute 400 lei/9 sedinte+1 sedinta pe teren 500 lei/9 sedinte+1 sedinta pe teren 60 lei/sedinta/30 minute 50 lei/sedinta/30 minute Gratis 50 lei/ora 400 lei/ 10 ore 50 lei/ 100 mingi 70 lei/ 60 min Plimbare cu poneiul Tabu Abonament copii pana la 15 ani Abonament adulti Sedinta adulti Sedinta copii pana la 15 ani bicicleta, stepper Initiere golf Abonament initiere Driving Range cu programare

0.30 lei / bila - minim max. 14 jucatori 200 bile/jucator; 20 lei / persoana 10 lei / persoana 25 lei / persoana 12 lei / persoana gratuit 300 lei/ tur oras 30 lei /persoana Tarif adulti (luni - joi) Tarif copii pana la 12 ani (luni - joi) Tarif adulti (vineri duminica ) Tarif copii pana la 12 ani (vineri - duminica) Pentru clientii Conacului

Tipul de camere Copacii sunt omni-prezenti. Pentru marea majoritate, copacii sunt o banalitate prin prezenta lor permanenta, insa, la o privire mai atenta, fara ei, nici prezenta noastra nu ar putea fi posibila. Iubim copacii pentru ca si ei ne iubesc pe noi. Ii desenam, ii reprezentam in camera noastra, pentru ca si ei ne reprezinta pe noi in viata de zi cu zi, ii ajutam sa traiasca, ne ajuta sa traim. Camera copaci este o reintoarcere la natura in cel mai simplu si mai sincer mod posibil Maci Simbol al somnului, al spiritului liber si calator, macii sunt un vizual puternic pentru oricine. Dincolo de faptul ca sunt de culoare rosie, sunt tineri si cresc pe cele mai singuratice soluri, macii sunt intr-adevar niste flori frumoase. Intamplarea face ca, la noi la Conac camera Maci sa fie cea mai apreciata de catre clientii nostri. Ne-au spus ca aici s-au simtit cel mai bine si ca sau odihnit in adevaratul sens al cuvantului. Indiferent de la ce vine, recunoastem ca, si pentru noi Camera cu Maci este cea mai frumoasa incapere din Conac. Traditional Camera Traditional este un tribut adus tarii in care ne-am nascut, elementelor traditionale ce definesc poporul roman. Pentru cei ce ne viziteaza din strainatate, este o oportunitate de a se intalni cu magia porturilor populare si a elementelor decorative 100% traditionale romanesti. Mai mult, cei care s-au cazat in aceasta camera ne-au spus ca si-au amitit de casa bunicilor de la
39

tara, de atmosfera din odaia in care bunica facea de mancare si de clipe ce amintesc de copilariile lor. Floarea Soarelui Cea mai galbena si mandra dintre flori si-a gasit un loc si la noi la Conac. Asa cum floarea soarelui se intoarce dupa soare, asa o sa intoarceti si dumneavoastra capul dupa fumusetile pe care le veti gasi la noi, la Conacul Archia. Iar pentru un sentiment cat mai apropiat de cel pe care floarea soarelui il are cand rasare soarele, am creat o camera speciala dedicata ei, tocmai pentru ca dumneavoastra sa va intoarceti privirile dupa frumusetile scaldate in raze de soare ce va vor inconjura Echitatie Pentru nestiutori, echitatia este un sport. Pentru cei ce au petrecut macar 5 minute in apropierea unui cal, echitatia este mult mai mult. Legatura de acceptare si prietenie dintre un cal si om, legatura dintre un spirit liber si salbatic si unul imblanzit de vreme, am incercat si noi sa o redam in camera noastra. Speram ca macar o parte din sentimentul pe care timpul petrecut in saua unui cal sa il simtiti cand stati in camera noastra. Flori de Camp Indiferent de locul in care am copilarit, fiecare dintre noi am strans macar o data in viata noastra flori de pe camp si le-am legat intr-un buchet unic. Chiar daca nu sunt la fel de stilate precum florile cu nume consacrate, florile de camp au farmecul lor. Sunt deosebite, sunt mici si de forme ciudate, au nume din cele mai bizare sau nici macar nu au nume. Florile de camp au cu siguranta nenumarate calitati, iar noi am incercat sa redam o parte din ele prin camera Flori de Camp. Cai Salbatici, puternici dar gingasi, perfecti caii sunt printre cele mai puternice si totodata printre cele mai indragite animale din lume. Nu aveam cum sa nu dedicam o camera din Conacul nostru acestor minunate creaturi. Sunt atat de impozante si totusi cer atat de multa rabdare si iubire, incat pentru multi oameni ei sunt un subiect absolut fascinant. Si noi, aici la Conac, iubim caii, ii ingrjim si ii prezentam tuturor ce ne trec pragul, tocmai pentru a invata lucruri noi de la aceste minunte fiinte Hulubarie Simbol al libertatii si al puritatii, folositi in trucuri de magie ori in cadrul unor juraminte de iubire, porumbeii sunt iubiti de toata lumea. Li se acorda atentie, li se construiesc casute speciale si cluburi de admiratori. In cadrul Conacului am creat o camera care sa redea oamenilor ce stau in ea sentimentul de libertate pe care porumbeii il au; sa se cuibareasca si sa faca bai de soare la geamul de la mansarda Conacului, sa fie tratati cu grija si sa li se acorde atentia cuvenita Radacini Pentru noi, la fel ca si pentru multi alti oameni probabil, radacinile sunt un simbol al statorniciei, al sigurantei permanente. Chiar daca ele nu sunt vizibile la suprafata, radacinile sunt cele care fac ca totul sa se intample. Probabil ca asa e si cu camera noastra, caci toti clientii care au ales-o au fost foarte multumiti de sentimentul pe care l-au avut locuind in aceasta. Noi credem ca are de-a face cu un sentiment mult mai profund, ce tine de sufletul fiecarui om. Ramane doar ca voi sa ne credeti pe cuvant, sau mai bine, sa o incercati!

40

Indicatorii cererii si ofertei turistice in judetul Hunedoara


A.Hoteluri Indicatori Nr. de innoptari 2007 66849 2008 64615 2009 54720 2010 50775 2011 49681

Nr de turisti romani Nr de turisti straini Locuri de cazare Sejur mediu

24315

23247

18312

16202

15576

1014

441

292

213

201

787 2,6

798 2,7

794 2,9

845 3

891 3,1

a) Modificarea cererii turistice C2007-2008=(CG2008/ CG2007)*100 =(64615/66849)*100=96,6 % C2008-2009=(CG2009/ CG2008)*100 %=(54720/64615)*100=84,6% C2009-2010=(CG2010/ CG2009)*100 =(50775/54720)*100=92,7 % C2010-2011=(CG2011/ CG2010)*100 =(49681/50775)*100= 97,8% Din calculele de mai sus se poate afirma faptul ca in perioada 2008-2011 cererea turistica a fost variata, iar procentul maxim de crestere este de 97,8% inregistrat in anul 2011. b) Indicele repartitiei cererii turistice globale Ii 2007= (CI/CE )*100=(24315/25329)*100= 95,9 % Ie 2007= (CE/CI )*100=(1014/25329)*100=4 % Ii 2008= (CI/CE )*100=(23247/23688)*100=91,4 % Ie 2008= (CE/CI )*100 =(441/23688)*100=1,8 % Ii 2009=(CI/CE )*100=(18312/18604)*100=98,4 % Ie 2009=(CE/CI )*100=(292/18604)*100=1,5 % Ii 2010=(CI/CE )*100=(16202/16415)*100=98,7 % Ie 2010= (CE/CI )*100=(201/16415)*100=1,22 % Ii 2011=(CI/CE )*100=(15576/15777)*100=98,7 % Ie 2011= (CE/CI)*100=(201/15777)*100=1,2 % Din cele analizate mai sus se poate observa ca cel mai mare numar de turisti care vin la hotelurile din judetul Hunedoara sunt romani, in timp ce nr strainilor este foarte redus, cererea turistica fiind monopolizata pe plan intern. c) indicele variatiei in timp a cererii ICI2008=(CI2008/CI2007 )*100=(23247/24315) *100=95,6 % ICE 2008=(CE2008/CE2007)*100=(441/1014)*100=43% ICI2009==(CI2009/CI2008 )*100=(18312/23247)*100=78,7 %
41

ICE 2009=(CE2009/CE2008)*100=(292/441)*100=66,2 % ICI2010==(CI2010/CI2009 )*100=(16202/18312)*100=88,4% ICE 2010=(CE2010/CE2009)*100=(213/292)*100=72,9 % ICI2011==(CI2011/CI2010 )*100=(15576/16202)*100=96,1% ICE 2011=(CE2011/CE2010)*100=(201/213)*100=94,3% Cererea turistica atat interna cat si externa variaza de la an la an. d) coeficietul concentratiei lunare Pentru aceasta luam in considerare anul 2011, iar numarul turistilor pe fiecare luna se prezinta astfel : ianuarie 1110, februarie 912, martie 1254, aprilie 1675, mai 1675, iunie 1897, iulie 2000, august 1200, septembrie 1007,octombrie 987, noiembrie 990,decembrie 1070. C c ian=(1110/15777) *100=7 % C c feb=(912/15777) *100=5,7 % C c mart =(1254/15777) *100=7,9 % C c apr =(1675/15777) *100=10,6 % C c mai =(1675/15777) *100=10,6 % C c iun =(1897/15777) *100=12% C c iul =(2000/15777) *100=12,6 % C c aug =(1200/15777) *100=7,6 % C c sept =(1007/15777)*100=6,3 % C c oct =(987/15777)*100=6,2% C c nov =(990/15777)*100=6,3% C c dec =(1070/15777) *100=6,7 % e) indicatorul evolutiei capacitatii de cazare C t 2009 =(845/794) *100= 106,4 % f) indicele evolutiei clientelei in perioada 0-i Tp 2008= (TH2008/TH2007)*100=(23688/25329)*100=93,5 % Tp 2009= (TH2009/TH2008)*100=(18604/23688)*100=78,5 % Tp 2010 = (TH2010/TH2009)*100 =(16415/18604)*100=88,2 % Tp 2011= (TH2011/TH2010)*100=(15777/16415)*100=96,1 % n perioada 2008-2011 numarul turitilor sunt variai de la an la an. Cea mai mare cretere nregistrat a fost in anul 2011 cu 96,1% g) indicele evolutiei innoptarilor Np 2008=(NH2008 /NH2007)*100 =(64615/66849)*100=96,6 % Np 2009 =(NH2009 /NH2008)*100=(54720/64615)*100=84,6 % Np 2010 =(NH2010 /NH2009)*100=(50775/54720)*100=92,7 % Np 2011 =(NH2011 /NH2010)*100=(49681/50775)*100=97,8 % Numarul inoptarilor a avut o evolutie crescatoare pe ultimii trei ani, ajungandu-se la pragul de 97,8% in anul 2011.
42

h) evolutia indicatorului durata medie de sejur la cazare Sm 2008=(Sm2008/Sm2007)*100=(2,7/2,6)*100=103,8 % Sm 2009=(Sm2009/Sm2008)*100=(2,9/2,7)*100=107,4% Sm 2010=(Sm2010/Sm2009)*100=(3/2,9)*100=103,4 % Sm 2011=(Sm2011/Sm2009)*100=(3,1/3)*100=103,3 % Sejurul mediu prezinta o descrestere in perioada analizata. i) indicatorul de ocupare al pensiunii (gradul de ocupare) G 2007= (NH/LH*Z)*100=(66849/(787*365))*100=23,2 % G 2008=(NH/LH*Z)*100=(64615/(798*365))*100=22,1 % G 2009 =(NH/LH*Z)*100=(54720/(794*365))*100=18,8 % G 2010=(NH/LH*Z)*100=(50775/(845*365))*100= 16,4% G 2011=(NH/LH*Z)*100=(49681/(891*365))*100= 15,2% Gradul de ocupare al hotelurilor este in scadere in perioada 2007-2009 5amanand constant la valoarea de 0,8% pe parcursul anilor 2009,2010 si 2011. j) Densitatea circulatiei turistice In raport cu populatia D= T/P
An Populatia Turisti sositi Turisti romani Turisti straini Total Intern Extern 2007 2008 2009 20010 472284 468318 464739 461450 31330 29300 23011 20304 30075 1255 0,0663 0,0637 0,0027 28754 546 0,0626 0,0614 0,0012 22650 361 0,0495 0,0487 0,0008 20040 264 0,0440 0,0434 0,0006 2011 46032 19514 19265 249 0,4239 0,4185 0,0054

Se observa o scadere a populatiei pe parcursul anilor 2007-2011. Densitatea circulatiei turistice variaza in perioada 2007-2010 atingand pragul maxim de 0,42 in anul 2011. In raport cu suprafata D= T/S
An Suprafata Turisti sositi Turisti romani Turisti straini Total Intern Extern 2007 31330 30075 1255 4,44 4,26 0,18 2008 29300 28754 546 4,15 4,07 0,08 2009 7.063 23011 22650 361 3,26 3,21 0,05 20010 20304 20040 264 2,87 2,84 0,04 2011 19514 19265 249 2,76 2,73 0,04 43

B.Pensiunile turistice Indicatori Nr. de innoptari 2007 143668 2008 138866 2009 117600 2010 109123 2011 106771

Nr de turisti romani Nr de turisti straini Locuri de cazare Sejur mediu

52258 2180 1691 2,6

49961 949 1716 2,7

39356 627 1707 2,9

34821 458 1816 3

33475 432 1916 3,1

a) Modificarea cererii turistice C2007-2008=(CG2008/ CG2007)*100 =(138866/143668)*100=96,6 % C2008-2009=(CG2009/ CG2008)*100 =(117600/138866)*100=84,6% C200-2010=(CG2010/ CG2009)*100 =(109123/117600)*100=92,7 % C2010-2011=(CG2011/ CG2010)*100 =(106771/109123)*100= 97,8% Din calculele de mai sus se poate afirma faptul ca in perioada 2008-2011 cererea turistica a fost variata, iar procentul maxim de crestere este de 97,8% inregistrat in anul 2011. b) Indicele repartitiei cererii turistice globale Ii 2007= (CI/CE )*100=(52258/54438)*100= 95,9 % Ie 2007= (CE/CI )*100=(2180/54438)*100=4 % Ii 2008== (CI/CE )*100=(49961/50910)*100=98,1 % Ie 2008== (CE/CI )*100 =(949/50910)*100=1,86 % Ii 2009== (CI/CE )*100=(39356/39983)*100=98,4 % Ie 2009== (CE/CI )*100=(627/39983)*100=1,5 % Ii 2010== (CI/CE )*100=(34821/35279)*100= 98,7% Ie 2010== (CE/CI )*100=(458/35279)*100=1,2 % Ii 2011== (CI/CE )*100=(33475/33907)*100=98,7 % Ie 2011== (CE/CI)*100=(432/33907)*100=1,3 % Din cele analizate mai sus se poate observa ca cel mai mare numar de turisti care vin la pensiunile hunedorene sunt romani, in timp ce numarul strainilor este foarte redus, aceasta datorandu-se faptului ca acestia din urma prefera hotelurile si nu pensiunile. c) indicele variatiei in timp a cererii ICI2008=(CI2008/CI2007 )*100=(49961/52258) *100=95,6% ICE 2008=(CE2008/CE2007)*100 =(949/2180)*100=43,5% ICI2009=(CI2009/CI2008 )*100=(39356/49961)*100=78,7 %
44

ICE 2009=(CE2009/CE2008)*100=(627/949)*100=66 % ICI2010=(CI2010/CI2009 )*100=(34821/39356)*100=88,4% ICE 2010=(CE2010/CE2009)*100=(458/627)*100=73 % ICI2011=(CI2011/CI2010 )*100=(33475/34821)*100=96,1% ICE 2011=(CE2011/CE2010)*100=(432/458)*100=94,3% Cererea turistica atat interna cat si externa variaza de la an la an. d) coeficietul concentratiei lunare Pentruaceasta luam in considerare anul 2011, iar numarul turistilor pe fiecare luna se prezinta astfel : ianuarie 2789, februarie 2678, martie 2545, aprilie 2178, mai 2989, iunie 3543, iulie 2890, august 3527, septembrie 2996,octombrie 3956, noiembrie 3675,decembrie 4821. C c ian=(2789/33908) *100=8,2% C c feb=(2678/33098) *100=8 % C c mart =(2545/33908) *100=7,5 % C c apr =(2178/33908) *100=6,4 % C c mai =(2989/33908) *100=8,8% C c iun =(3543/33908) *100=10,4% C c iul =(2890/33908) *100=8,5 % C c aug =(3527/33908) *100=10,4 % C c sept =(2996/33908)*100=8,8% C c oct =(3965/33908)*100=11,6% C c nov =(3675/33908)*100=10,8% C c dec =(4821/33908) *100=14,2% e) indicatorul evolutiei capacitatii de cazare C t 2009 =(1706/1716) *100= 99,4 % f) indicele evolutiei clientelei in perioada 0-i Tp 2008= (TH2008/TH2007)*100=(50910/54438)*100=93,5 % Tp 2009= (TH2009/TH2008)*100=(39933/50910)*100=78,4 % Tp 2010 = (TH2010/TH2009)*100 =(35279/39983)*100=88,2 % Tp 2011= (TH2011/TH2010)*100=(33907/35279)*100=96,1 % n perioada 2008-2011 numarul turitilor sunt variai de la an la an. Cea mai mare cretere nregistrat a fost in anul 2011 cu 96,1 % g) indicele evolutiei innoptarilor Np 2009 =(NH2009 /NH2008)*100 =(138866/143668)*100=96,6% Np 2009 =(NH2009 /NH2008)*100 =(117600/138866)*100=84,6 % Np 2010 =(NH2010 /NH2009)*100 =(109123/117600)*100=92,7 % Np 2011 =(NH2011 /NH2010)*100 =(106771/109123)*100=97,8 % Numarul inoptarilor a avut o evolutie crescatoare pe ultimii trei ani, ajungandu-se la pragul de 97,8% in anul 2011.
45

h) evolutia indicatorului durata medie de sejur la cazare Sm 2008=(Sm2008/Sm2007)*100=(2,7/2,6)*100=103,8% Sm 2009=(Sm2009/Sm2008)*100=(2,9/2,7)*100=107,4% Sm 2010=(Sm2010/Sm2009)*100=(3/2,9)*100=103,4 % Sm 2011=(Sm2011/Sm2009)*100=(3,1/3)*100=103,3 % Durata medie a sejurului a avut o evolutie variata pe ultimii patru ani, acesta fiind constant in perioada 2010-2011. i) indicatorul de ocupare al pensiunilor (gradul de ocupare) G 2007= (NH/LH*Z)*100 =(143668/(1691*365))*100=23,2 % G 2008=(NH/LH*Z)*100 =(138866/(1716*365))*100=22,1 % G 2009 =(NH/LH*Z)*100=(117600/(1707*365))*100=18,8% G 2010=(NH/LH*Z)*100=(109123/(1816*365))*100= 16,4% G 2011=(NH/LH*Z)*100=(106771/(1916*365))*100= 15,2% j) Densitatea circulatiei turistice In raport cu populatia D= T/P
An Suprafata Turisti sositi Turisti romani Turisti straini Total Intern Extern 2007 2008 2009 20010 472284 468318 464739 461450 54438 50910 39983 35279 2011 46032 33907

52258 2180
0,12 0,11 0,0046

49961 949
0,11 0,11 0,0020

39356 627
0,09 0,08 0,0013

34821 458
0,08 0,08 0,0010

33475 432
0,74 0,73 0,0094

In raport cu suprafata D= T/S


An Suprafata Turisti sositi Turisti romani Turisti straini Total Intern Extern 54438 52258 2180 7,71 7,40 0,31 50910 49961 949 7,21 7,07 0,13 2007 2008 2009 7.063 39983 39356 627 5,66 5,57 0,09 35279 34821 458 4,99 4,93 0,06 33907 33475 432 4,80 4,74 0,06 20010 2011

46

C.Pensiunile agroturistice
An 2007 2008 2009 2010 2011 Anul Locuri 973 988 982 1045 1103 Turisti romani 30075 28753 22649 20040 19265 Tursti straini 1255 546 361 263 249 Inoptari 82682 79918 67680 62801 61447 sejur 2,6 2,7 2,9 3,0 3,1

2007 2008 2009 2010 2011

Indicele repartitiei cereri turistice globale romani straini 96% 4% 98% 2% 98% 2% 99% 1% 99% 1%

Luna ian feb mart apr mai iun iul aug sep oct nov dec

Coeficientul concentratiei lunare 2011 5,14% 1003 957 931 1215 1006 2137 2153 2463 2249 2246 1414 1838 4,90% 4,77% 6,23% 5,16% 10,95% 11,03% 12,62% 11,52% 11,51% 7,25% 9,42%

Densitatea circulatiei turistice in raport cu Populatia total romani straini 0,06 0,06 0,04 0,04 0,06 0,06 0,04 0,04 0,002 0,001 0,0007 0,0005

0,4 0,4 0,0054 Densitatea circulatiei turistice in raport cu Suprafata 4,43 4,25 0,17 4,14 3,25 2,87 2,76 4,07 3,20 2,83 2,72 0,07 0,05 0,03 0,03

15.00 10.00 5.00 0.00 ian feb

Coeficientul concentratiei lunare 2011

mart

apr

mai

iun

iul

aug

sep

oct

nov

dec

47

Indicele evolutiei clientelei


150 100 50 0 2008 2009 2010 2011

100 90 80 70

Indicele evolutiei inoptarilor

2008

2009

2010

2011

Modificarea cererii turistice


100 90 80 70 2008 2009 2010 2011

110 105 100 95

Evolutia indicelui duratei medie de sejur la cazare

2008

2009

2010

2011

Indicatorii cererii si ofertei turistice pentru Conacul Archia


Pentru a calcula indicatorii cererii si ai ofertei la Conacul Archia este necesara cunoasterea unor indicatori, iar acestia sunt prezentati in tabelul urmator : Indicatori Nr. de innoptari 2007 2728 2008 4488 2009 4224 2010 3212 3476 2011

Nr de turisti romani Nr de turisti straini Locuri de cazare Nr de locuri la pensiuni Sejur mediu

1456

2325

1976

1789

1936

134

217

202

93

232

44 216

44 259

44 259

44 200

44 224

5,88

3,57

3,80

4,62

Tabelul Numarul de innoptari, numar de turisti si sejurul mediu la pensiunea Conacul Archia Dintre cei mai importanti indicatori turistici analizam:
48

a) Modificarea cererii turistice C2007-2008=(CG2008/ CG2007)*100 =(4488/2728)*100=164,5 % C2008-2009=(CG2009/ CG2008)*100 =(4224/4488)*100=94,1% C200-2010=(CG2010/ CG2009)*100=(3212/4224)*100=76 % C2010-2011=(CG2011/ CG2010)*100=(3476/3212)*100=108,2 % Din calculele de mai sus se poate afirma faptul ca in perioada 2008-2011 cererea turistica a depasit 100 %, iar procentul maxim de crestere este de 164,5 % in anul 2008. b) Indicele repartitiei cererii turistice globale Ii 2007=(CI/CE )*100 =(1456/1590)*100= 91,5 % Ie 2007=(CE/CI )*100=(134/1590)*100=8,42 % Ii 2008=(CI/CE )*100=(2325/2542)*100=91,4 % Ie 2008=(CE/CI )*100=(217/2542)*100=8,5 Ii 2009=(CI/CE )*100=(1976/2178)*100=90.7 % Ie 2009=(CE/CI )*100=(202/2178)*100=9,2 % Ii 2010=(CI/CE )*100=(1789/1882)*100=95 % Ie 2010=(CE/CI )*100=(93/1882)*100=4.9 % Ii 2011=(CI/CE )*100=(1936/2168)*100=89 % Ie 2011=(CE/CI)*100=(232/2168)*100=10,7 % Din cele analizate mai sus se poate observa ca cel mai mare numar de turisti care vin la pensiunea Conacul Archia sunt romani, in timp ce nr strainilor este foarte redus, aceasta datorandu-se faptului ca acestia prefera hotelurile si nu pensiunile. c) indicele variatiei in timp a cererii ICI2008=(CI2008/CI2007 )*100=(2325/1456) *100=159,6 % ICE 2008=(CE2008/CE2007)*100=(217/134)*100=161,9% ICI2009=(CI2009/CI2008 )*100=(1976/2325)*100=84 % ICE 2009=(CE2009/CE2008)*100=(202/217)*100=93 % ICI2010=(CI2010/CI2009 )*100=(1789/1976)*100=90,5% ICE 2010=(CE2010/CE2009)*100=(93/202)*100=46 % ICI2011=(CI2011/CI2010 )*100=(1936/1789)*100=108,2% ICE 2011=(CE2011/CE2010)*100=(232/93)*100=249.4% Din calculele de mai sus se poate afirma ca in perioada 2009-2011 cererea turistica a crescut de la an la an , procentul maxim de crestere fiind 59,6% in 2008. Cererea externa variaza , inregistrand procentul de crestere maxim 149,4% in 20011 d) coeficietul concentratiei lunare Pentru aceasta luam in considerare anul 2010, iar numarul turistilor pe fiecare luna se prezinta astfel: ianuarie 112, februarie 97, martie 89, aprilie 103, mai 123, iunie 132, iulie 147, august 134, septembrie 107,octombrie 96, noiembrie 79,decembrie 90. C c ian=(112/1307) *100=8,5 % C c feb=(97/1307) *100=7,4 %
49

C c mart =(89/1307) *100=6,8 % C c apr =(103/1307) *100=7,8 % C c mai =(123/1307) *100=9,4 % C c iun =(132/1307) *100=10 % C c iul =(147/1307) *100=11,2 % C c aug =(134/1307) *100=10,2 % C c sept =(107/1307)*100=8,1 % C c oct =(96/1307)*100=7,3 % C c nov =(79/1307)*100=6 % C c dec =(90/1307) *100=6,8 % e) indicatorul evolutiei capacitatii de cazare C t 2009 =(44/44) *100= 100 % f) structura capacitatii pensiunii pe totalul de cazare in pensiuni S cp 2007=(LC/LH)*100 =(44/216)*100=20,3 % S cp 2008=(LC/LH)*100 =(44/259)*100=16,9 % S cp 2009=(LC/LH)*100 =(44/259) *100=16,9 % S cp 2010=(LC/LH)*100= (44/200)*100=22 % S cp 2011=(LC/LH)*100 =(44/224)*100=19,6 % Pensiunea Conacul Archia are in perioada analizata o capacitate de cazare de 44 de locuri,in timp ce numarul total de locrui de cazare la pensiuni variaza de la an la an, ajungandu-se la valoarea maxima de 259 in anii 2008,2009. Ponderea pe care o are pensiunea in totalul locurilor in pensiuni are o medie de 19,14 % g) indicele evolutiei clientelei in perioada 0-i Tp 2008 = (TH2008/TH2007)= (2542/1590)*100=159,8 % Tp 2009= (TH2009/TH2008)=(2178/2542)*100=85,6 % Tp 2010 = (TH2010/TH2009)=(1882/2178)*100=86,4 % Tp 2011= (TH2011/TH2010)=(2168/1882)*100=115,1 % h) indicele evolutiei innoptarilor Np 2008 =(NH2008 /NH2007)*100=(4488/2728)*100=164,5 % Np 2009 =(NH2009 /NH2008)*100=(4224/4488)*100=94,1 % Np 2010 =(NH2010 /NH2009)*100=(3212/4224)*100=76 % Np 2011 =(NH2011 /NH2010)*100=(3476/3212)*100=108,2 % i) evolutia indicatorului durata medie de sejur la cazare Sm 2008 =(Sm2008/Sm2007)*100=(3,57/5,88)*100=60,7 % Sm 2009=(Sm2009/Sm2008)*100=(3,80/3,57)*100=106,4 % Sm 2010=(Sm2010/Sm2009)*100=(5/3,80)*100=131.5 % Sm 2011=(Sm2011/Sm2009)*100=(4,62/5)*100=92,4 %
50

j) indicatorul de ocupare al pensiunii (gradul de ocupare) G 2007 =(NH/LH*Z)*100 =(2728/(44*365))*100=16,9 % G 2008=(NH/LH*Z)*100 =(4488/(44*365))*100=27,9 % G 2009 =(NH/LH*Z)*100=(4224/(44*365))*100=26,3 % G 2010=(NH/LH*Z)*100=(3212/(44*365))*100=20 % G 2011=(NH/LH*Z)*100=(3476/(44*365))*100=21,6 % k) Densitatea circulatiei turistice In raport cu populatia
An Populatia Turisti sositi Turisti romani Turisti straini Total Intern Extern 2007 2008 2009 20010 472284 468318 464739 461450 1590 2542 2178 1882 2011 46032 2168

1456 134
0,00 0,00 0,0003

2325 217
0,01 0,00 0,0005

1976 202
0,00 0,00 0,0004

1789 93
0,00 0,00 0,0002

1936 232
0,05 0,04 0,0050

In raport cu suprafata
An Suprafata Turisti sositi Turisti romani Turisti straini Total Intern Extern 2007 7.063 1590 2008 2542 2009 2178 20010 1882 2011 2168

1456 134
0,23 0,21 0,02

2325 217
0,36 0,33 0,03

1976 202
0,31 0,28 0,03

1789 93
0,27 0,25 0,01

1936 232
0,31 0,27 0,03

Concluzii 1. n prezent turismul se afl la un nivel mediu sczut n Hunedoara. Trebuie luate msuri pentru a mbunti infrastructura turistic de baz cu scopul de a deveni un jude ospitalier 2. Pentru a avea succes pe o pia turistic competitiv n viitor judeul Hunedoara trebuie s investeasc n dezvoltarea de teme i produse turistice pentru a deveni o destinaie special 3. Pentru a deveni special ca destinaie global sunt necesare cercetri ulterioare. Reeaua de situri arheologice daco-romane dar i motenirea industrial ofer oportuniti provocatoare. Sunt necesare cercetri ulterioare pentru a deveni o experien unic 4. Pentru a implementa activitile propuse n aceast strategie este important nceperea organizrii de parteneriate corecte. Cu parteneriatele corecte realizate i cu propuneri concrete
51

de proiecte corelate cu strategia de dezvoltare pe termen lung sunt suficiente resurse pentru a finana paii urmtori.

Anexe

52

Echitatie

Parcare

53

54