Raport de practic

Dopp Claudia Daniela Anul 1 Seria 1 Grupa 5

Descrierea laboratorului psihologic unde s-a efectuat practica

n perioada 2012 am efectuat nou ore de practic de specialitate n cadrul laboratorului de psihologie al Ministerului Aprarii Naionale din Bucureti, unde am fost indrumai de Psih.Drd. Volosin Leonard, Psih. Pr. Musat Aurelian, Psih. Dr. Georgescu Ana Maria, Psih. Dr. Chitu Gheorghe si Colonel Psih. Adrian Prisacaru.

Legislaie
Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liber

practic, nfiinarea, organizarea i funcionarea Colegiului Psihologilor din Romnia ; LEGE nr. 117 din 27 mai 2008 privind aprobarea Ordonanei de urgen a

Guvernului nr. 109/2007 pentru modificarea i completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoaterea diplomelor i calificrilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romnia ; Ordonana de urgen nr. 109/2007 pentru modificarea i completarea Legii nr .

200/2004 privind recunoaterea diplomelor i calificrilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romnia; Hotrre nr. 788 din 14 iulie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liber practic, nfiinarea, organizarea i funcionarea Colegiului Psihologilor din Romnia;

Organizare
Laboratorul de psihologie unde am urmat orele de prectic se gasete n sediul MapN Bucureti, unde se afl, de altfel i cldirea destinat muzicii i fanfarei militare. Orele de practic le-am desfurat n dou sli de clas diferite. Ambele fiind dotate cu scaune i mese pentru practicani, catedra i tabl pentru psihologii care ne-au ndrumat. Politica interna a instituiei este foarte strict, intruct am fost nevoii s ne supunem regulilor de ordine interioar. n momentul n care am ajuns la poarta instituiei ni s-a cerut s ne identificm, apoi s-a ntocmit un tabel cu numele noastre, intrarea n instituie ne-a fost permis doar dup ce ne-am adunat toi cei care participam la practic. De asemenea, n timpul pauzei sau cnd prseam sala de curs pentru a pleca acas, ni s-a cerut s ne deplasm n grup.

Modalitatea de lucru specific instituiei

Psihologul de specialitate urmarete testarea psihologic a subiecilor pentru a putea stabili dac acetia sunt api sau nu pentru obinerea aprobrii necesare pentru a intra n serviciile militare sau pentru a-i desfaura n continuare activitatea din acest domeniu. De asemenea, aceast testare psihologic a candidailor este necesar i pentru a slabili dac acetia sunt api pentru un anumit tip de misiune. Astfel, candidatul este invitat s ia un loc n sal unde psihologul i aplic anumite tipuri de teste care pot fi att scrise, ct i simulate pe calculator. Alegerea tipului de test difer n funcie de natura probei sau de natura aptitudinilor investigate. Scopul acestor teste este de analiza aptitudinile sau caracteristicile necesare persoanei candidate n vederea obinerii aprobrii de a se altura cadrelor militare sau de a urma o carier n armat. Sunt vizate caracteristicile si aptitudinile precum: atenia, rezistena la stress, agresivitatea, inteligena, motivaia, gradul de intraversie/extraversie etc. De asemenea, sunt urmarite i criterii precum: evaluarea moralului, analizarea performanei personale,

studiul interaciunilor sociale la nivelul trupelor, explorarea psihologic a situaiilor de lupt, activitai n ceea ce privete explorarea spaiului cosmic.

Populaia int
Aceasta este format din totalitatea persoanelor care doresc s candideze n vederea obinerii un loc n cadrul instituiilor militare. n primul rnd, aceste persone trebuie sa primeasc aprobarea psihologic, pentru ca mai apoi s se poat prezenta la susinerea probelor teoretice si practice cerute de legislaia si instituiile militare adiacente. Este foarte important ca naintea nceperii testului propriu-zis, sa li se prezinte participanilor de dou ori instructajul, precum i alocarea unui timp necesar acestora pentru a pune ntrebri care s le clarifice orice nelmurire cu privire la evaluarea psihologic specific.

Obiective stabilite i atinse n cadrul stagiului de practic

Obiectivul acestei perioade de practic a fost de a dobndi informaii cu privire la probele clasice, chestionarele de inteligena, personalitate etc. utilizate n cadrul acestei instituii. Totodat, am observant i care sunt paii care trebuie parcuri intr-o astfel de testare psihologic. De-a lungul acestei perioade, am luat la cunotin modul n care viitorii membrii ai instituiilor militare sunt testai, dar i modul n care trebuie sa ne comportam cu participanii nainte i dup susinerea examenului psihologic. n aceeai msur n care am nvaat cum s facem un instructaj corect, clar i la obiect, ne-am familiarizat i cu anumite tipuri de teste, fiind chiar noi nine cei care au completat o parte din ele. Astfel, ne-am putut forma capacitatea de a completa i analiza propriile raspunsuri folosind o o gril standard i puina statistic. Foarte important a fost i faptul c am avut ocazia s ne punem n situaia celui intervievat, avnd ansa ca pe viitor s nelegem mai bine sentimentele care l ncearc

pe cel care este supus la acest examen. n acest fel, avem oportunitatea de a aborda mai bine un candidat.

Metodologie

Etapele Urmate
1. Candidatului i se aduc la cunotin instruciunile generale cu privire la evaluarea

psihologic pe care o va parcurge: durata evalurii, testele care i vor fi aplicate, scopul i beneficiile testrii, consecinele testrii. 2. Candidatul completeaza fia de anamnez din care trebuie s reias aspectele generale legate de viaa sa. Se pune accentul pe rspunsurile pe care candidatul le ofer la ntrebrile precum activitatea social, stagiul militar, problemele deosebite din familie. Toate aceste informaii din anamneza i interviu sunt coroborate cu scorurile obinute la testele de personalitate. 3. Candidatul primete o serie de teste: teste de personalitate, atenie, inteligen, stres. n funcie de scorurile pe care le obine la aceste teste, se va decide dac mai este sau nu necesar un interviu.

Teste

1.

Chestionarul de personalitate L.P.-1 Descrierea chestionarului

Chestionarul de personalitate L. P.-1 Este construit prin combinarea unui sistem psihologic clasic i al unuia extras din psihologia psihiatric. Prin dimensiunile i caracteristicile sale, chestionarul evideniaz att caracteristici ale personalitii normale, ct i aspectele patologice. Acesta se poate utiliza att n domeniul clinic, ct i n cel neclinic.

Acest chestionar conine 212 itemi grupai n 12 scale. Prin intermediul celor 12 scale se scot n eviden urmtoarele trsturi de personalitate: Nervozitatea, agresivitatea, depresia, excitabilitatea, sociabilitatea, calmul, tendina de dominare, inhibiia, firea deschis, extraversia, labilitatea emoional, masculinitatea.

Descrierea scalelor Nervozitatea ( - ) N

Valorile ridicate ale notelor brute semnific tendina spre acuze somatice, afeciuni neurovegetative sau motorii; discomfort psiho- somatic; se poate constata i o somatizare puternic a afectelor. Valorile sczute ale notelor brute semnific tulburri psihosomatice minore, rezonan afectiv sczut, cu concomitene somatice normale.

Agresivitate (-) A
Valorile ridicate ale notelor brute denot posibilitatea unor acte spontane de

agresivitate corporal sau verbal sau de pregtire imaginativ a acestora. Valorile sczute ale notelor brute denot o tendin sczut de agresivitate spontan, stpnire de sine, comportare stabil, controlat, contient, trsturi de om linitit, ponderat i echilibrat n relaii.

Depresie (-) D
Valorle ridicate ale notelor brute indic stri de indispoziie, uneori chiar depresie, tensionale, pesimiste. Valorile sczute ale notelor brute semnific o dispoziie echilibrat, relaxare, optimism, raport emoional bun cu ceilali, capacitate de concentrare i mulumire fa de sine, siguran fa de sine etc.

Excitabilitate (-) E
Valorile ridicate ale notelor brute exprim stari de iritabilitate, tensiune, susceptibilitate i emotivitate, tolern redis la frustrare, nerbdare i nelinite.

Valorile sczute ale notelor brute indic impulsivitate redus, calm, eventual apatie, stpnire emoional i toleran ridicat la frustrare.

Sociabilitate (+) S
Valorile ridicate ale notelor brute evideniaz tendina i dorina de a stabili contacte i posibilitatea de a ntreine i cultiva relaii. Valorile sczute ale notelor brute exprim dorina redus pentru contacte interpersonale, mulumire pentru propria-i persoan, preferine pentru solitudine, cerc redus de cunotine i prieteni etc.

Calm (+) C
Valorile ridicate ale notelor brute evideneaz ncrederea n sine i capacitatea de a nu se abate de la drumul i obiectivele fixate. Valorile sczute ale notelor brute exprim iritabilitate, susceptibilitate, decepie i suparare.

Tendina de dominare (-) Td

Valorile ridicate ale notelor brute exprim concepia egocentric, atitudinea de nenelegere i suspiciune fa de ceilali, gndire autoritar- conformist, agresivitate n limite normale. Valorile sczute ale notelor brute arat tact i atitudine ponderat, nelegere, maleabilitate, atitudine tolerant, judeci morale difereniate.

Inhibiie (-) I
Valorile ridicate ale notelor brute exprim timiditate, inhibiie n contact cu alte persoane, stinghereal. Valorile sczute ale scorurilor brute indic dezinvoltur, siguran de sine, independen fa de alte persoane, hotrre, capacitatea de a stabili contacte sociale.

Fire deschis (+) Fd

Valorile ridicate ale notelor brute exprim recunoaterea de ctre persoana evaluat a micilor slbiciuni i defecte pe care le are. Valorile sczute ale scorurilor brute arat disimulare i tendina de a face impresie bun, lips de sinceritate i de spiit autocritic.

Extraversie (+) Ex
Valorile ridicate ale scorurilor brute arat sociabilitate, degajare, volubilitate,activism, caracter intreprinztor, dominan i impozan. Valorile sczute ale notelor brute indic sociabilitate sczut, calm, rezervare, constan, stpnire.

Labilitate emoional (-) Ne

Valorile ridicate ale notelor brute indic indispoziie, tristee, lipsa de energie,

iritabilitate, meditaie inutil. Valorile sczute ale notelor brute denot dispoziie stabil i echilibrat, degajare, bun dispoziie, stpnire de sine, calm, rbdare, capacitate de concentrare, raport emoional netulburat.

Masculinitate
Valorile ridicate ale notelor brute exprim impunere, contiin de sine, optimism,

dispoziie echilibrat, spirit intreprinztor, lipsa neplcerilor fizice cauzate de emoii. Valorile sczute ale notelor brute indic atitudine rezervat, inhibiie, timiditate, dispoziie abtut, lips de ncredere, neplceri fizice cauzate de emoii.

2. Chestionarul de personalitate L.P-2 Descrierea chestionarului

Este o prob care evalueaz echilibrul general al personalitii i indic eventualele personaliti dizarmonice cu potenialul dezadaptativ lent. Cuprinde 90 de itemi grupai n 5 scale: extraversie/introversie, minciun, psihotism, nervozitate, tulburri de comportament.

Descrierea scalelor Extraversia/introversia (E)

Valorile ridicate ale notelor brute arat extraversia tipic, caracterizat prin sociabilitate, trairi afective puternice, reacii afective nestpnite i ample. Valorile sczute ale notelor brute denot introversie tipic, caracterizat prin introspecie, rezerv i distan afectiv.

Minciuna (L)

Valorile ridicate ale notelor brute indic nesinceritate, msur a comportamentului de disimulare, msur a conformismului social.

Psihotismul (P)
Valorile ridicate ale notelor brute exprim agresivitate i rceal afectiv,

mergnd pn la ostilitate.

Nervozitatea (N)
Valorile ridicate ale notelor brute semnific nervozitate crescut, nelinite,

preocupare constant pentru situaii nedorite care ar putea surveni i fa de care se dezvolt reacii emoionale puternic anxioase.

Tulburri de comportament (C)

Valorile ridicate ale notelor brute exprim incapacitatea de integrare social,

control incomplet al sferei afectiv- volitive i instinctuale, tradus prin manifestri de tip exploziv-impulsiv, descrcri brute i primare ale afectelor.

3. Testul de randament intelectual ,,Domino- 48

1. Este o prob de nteligen nonverbal, omogen, puternic saturat n factorul ,,g, independent de gradul de colarizare sau instrucie. Cuprinde 44 de serii cu figuri care reprezint dominouri ordonate dup gradul de dificultate i 4 serii pentru

exerciiu. Cerina probei const n identificarea, de ctre subiect, a relaiilor i raionamentului care stau la baza conceperii seriilor de dominouri i competarea dominoului desenat cu linie ntrerupt. 2. Testul de aptitudini generale WONDERLIC (I. W.) Testul ,,WONDERLIC, denumit si testul de aptitudini generale (T.A.G), este o proba de eficienta intelectuala sau de randament in sarcina. Contine 50 de itemi a caror cerinta se refera la: analogii de cuvinte, analiza unor figuri geometrice, similaritatea unor formulari verbale,sensul unor proverbe, rationamente axate pe logica inductiva sau deductiva, spirit de observatie si aprecierea unor relatii spatiale. Proba surprinde atat capacitatea subiectului de a intelege si de a gandi prin prisma unor expresii scrise, cat si capacitatea de gandire abstracta prin prisma simbolurilor. Proba se poate administra individual sau colectiv. Testul de atentie distributiva ,,PRAGA Testul solicita concentrarea atentiei subiectului pe mai multe sarcini si masoara rezistenta acestuia la oboseala psihica. Capacitatile psihice pe care se bazeaza rezolvarea testului sunt: spiritul de observatie, viteza perceptuala si capacitatea de lucru cu numerele. Este o proba nonverbala, de tip creion hartie, care poate fi aplicata individual sa colectiv. Timp de administrare: 8 minulte Instructaj: ,,Testul contine numere de la 1 la 100, asezate aleatoriu, in cate un patrat sau dreptunghi, scrise in partea de sus a acestuia cu caractere mari si ingrosate. Fiecare numar tiparit cu caractere mari si ingrosate ii corespunde un alt numar tiparit cu caractere mai mici, asezat in partea de jos a patratului/dreptunghiului. Pe foaia de raspuns veti gasi patru coloane in care sunt tiparite numerele cu caractere mari si ingrosate, apoi un spatiu liber destiinat raspunsului. Luati fiecare numar in ordine de pe foaia de raspuns si il cautati in test. Dupa ce lati identificat il scrieti in foaia de raspuns, in dreptul numarului respectiv, corespondentul

3.

acertuia,

adica

numarul

tiparit

cu

caractere

mici

di

partea

de

jos

patratului/dreptunghiului. Trebuie sa fiti atenti sa nu omiteti nici un numar. De exemplu se scriu raspunsurile corecte in spatiile libere din foaia de raspuns, in dreptul numarului cu caractere mari si ingrosate. Proba se desfasoara contra cronomerru. Se verifica daca subiectii au inteles maniera de lucru si eventual, se dau lamuriri suplimentare. Corectare si interpretare Corectarea probei se face cu ajutorul grilei de raspuns. Raspunsurile se insumeaza, rezultand nota bruta (NB). Nota bruta se transforma in nota standard (NS).

4. Testul de aptitudini specifice Testul de aptitudini specifice contine 6 probe si anume:

1. Proba A.V -1 (aptitudini verbale) Proba surprinde capacitatea de operare si prelucrare a informatiei cu continut verbal, bazata pe nivelul si vocabularul subiectului. Acesta cuprinde 15 itemi si este precedata de doua exemple. Sarcina subiectului este de a ordona logic o serie de 5 cuvinte. Gradul de dificultate este mediu. Notiunile variaza de la cele intalnite foarte des la cele intalnite nai rar.

2. Proba A.S -1 (aptitudini spatiale) Proba surprinde nivelul de dezvoltarea capacitatii de reprezentare spatiala bidimensionala si tridimensionala, solicitand transformarea imagistica a unor desene din planul tridimensional in cel bidimensional. Capacitatile psihice implicate in desfasurarea probei sunt: spiritul de observatie, discriminarea vizuala, imaginatia. Fiecare item, din cei 14, contine un desen, reprezentand un ansamblu de caramizi. Sageata din dreptul desenului indica directia in care trrebuie privit ansamblul. Cerinta probei este de a identifica desenul, din cele cinci variante propuse, care reprezinta imaginea vizibila din directia sagetii.

3. Proba A.N. 1 (aptitudini numerice) Proba vizeaza surprinderea mabilitatii gandirii, capacitatea de operare cu cifre/numere si calculul aritmetic desfasurat in plan mintale. Capacitatile psihice implicate in rezolvarea probei sunt operatiile gandirii si atentia concentrata. Sarcina subiectului consta in rezolvarea a 15 itemi continand probleme de logica aritmetica. Gradul de dificultate este mediu. Timpul scurt alocat rezolvarii problemelor solicita mobilitatea mentala si capacitatea de concentrare a atentiei.

4. Proba A.O.F -1 (aptitudini organizationale si functionaresti) Proba vizeaza surprinderea capacitatii de operare cu continuturi logice si a celei de inferenta a relatiilor dintre acestea; contine 10 itemi si este precedata de un exemplu. Sarcina subiectului are caracter semantic, respectiv de a intelege sensul unui proverb, dicton sau expresie, apoi alegerea, dinter cele cinci fraze propuse ca variante de raspuns, a celei care exprima cel mai bine proverbul, dictonul sau expresia. Gradul de dificultate este mediu catre dificil. Rezolvarea itemilor stimuleaza operatii similare de analiza, sinteza, generalzare, abstractizare si comparatie. 5. Proba a A.T. 1 (aptitudini tehnice) Proba masoara capacitatea de intelegere si operare cu figuri reprezentate schematic prin desen tehnic si surprinde imaginatia, gandirea si intuitia tehnica. Aceasta exprima abilitatea de a intelege relatiile dintre obiecte, forme, aranjamente si dimensiuni. Proba contine 14 itemi si 2 exemple. Gradul de dificultate este mediu catre dificil. 6. Proba A.G.I. 1 (aptitudini generale de invatare) Proba vizeaza capacitatea de operare cu continuturi figurative, capacitatea de sesizare a unor reguli sau inferenta acestora si consta in prezentarea unor serii de 3 figuri, dispusa dupa o anumita regula, urmata de alte 5 figuri propuse ca variante de raspuns. Dintre aceste variante trebuie aleasa una care contine seria. Sarcina subiectului consta in identificarea/determinarea regulilor care stau la baza succesiunii seriilor de figuri si gasirea acelora care continu seriile. Proba conine 14 itemi si 2 exemple. Gradul de dificultate este mediu.

Concluzii
n concluzie, a putea afirma faptul c puinele ore de practic pe care le-am facut m-au ajutat n a cunoate diferite tipuri de teste, n a nvaa ceea ce ele semnific i cum se interpreteaz. Ceea ce nu mi-a plcut ns, a fost faptul c nu am fcut dect trei edine de practic, iar unii dintre domnii psihologi nu au avut rbdarea necesar s ne nvee mai multe lucruri.

Bibliografie
Laboratorul de psihologie al MapN, sub ndrumarea domnului psiholog Leonard Volosin; - Ghid de practic psihologic pentru studeni / Mihai Aniei, Mihaela Chraif Bucureti: Editura Universitar 2010