Sunteți pe pagina 1din 3

4.1.7.

Strategia dezvoltarii societatii comerciale n literatura de specialitate putem ntlni numeroase puncte de vedere privitoare la conceptul de strategie de dezvoltare a societatii comerciale. n majoritatea lor, acest concept este definit ca ansamblul proceselor deci-zionale de alegere a variantelor optime ale obiectivelor unitatii si ale factorilor (resurse, actiuni si altele) de care depinde atingerea acestor obiective ntr-o anumita perioada[11]. Alti autori[12] identifica strategia de dezvoltare a societatii comerciale cu conducerea strategica, ncercnd pe aceasta cale sa o diferentieze pe aceasta din urma de conducerea operativa. Suntem de acord cu acei autori[13], care trateaza strategia de dezvoltare a societatii comerciale ca pe un concept complex, ce prefigureaza att efortul decizional al conducerii unitatii privind formularea si fixarea obiectivelor de baza pe termen lung, ct si directiile, mijloacele, resursele si metodele de implementare a acestora. n functie de situatiile concrete, de variabilele specifice, strategia de dezvoltare se manifesta n societatea comerciala printr-o varietate de tipuri. Astfel, dupa prioritatea obiectivelor, exista strategii economice, tehnice si tehnologice, de conducere, de dezvoltare umana, comerciale. Daca avem n vedere dinamica obiectivelor, regasim strategii de mentinere, strategii de crestere. Acestea din urma pot fi, la rndul lor, strategii de crestere bazate pe acumulare si strategii de crestere bazate pe inovare. Un alt criteriu de clasificare poate fi receptivitatea la schimbare, n functie de care strategiile pot fi de consolidare, imitative, inovationale. Daca avem n vedere tipul obiectivelor, atunci strategiile se pot clasifica n strategii de piata, de produs, de organizare, informationale. Natura abordarii obiectivelor poate constitui un criteriu de clasificare, potrivit caruia strategiile se mpart n strategii ofensive, defensive si interstitiare. si, n sfrsit, dupa sfera de cuprindere, putem avea strategii globale si strategii partiale. Strategia de dezvoltare a societatii comerciale are urmatoarele elemente: obiectivele, metodele si actiunile practice de organizare si conducere a societatii comerciale, resursele necesare. Obiectivele strategiei de dezvoltare a societatii comerciale cuprind sarcini efective, concrete care urmeaza sa se realizeze de catre societatea comerciala n cadrul unui orizont de timp, corespunzator strategiei. n scopul conturarii obiectivelor strategice managerul determina la nceput, cu ajutorul diagnozei, situatia existenta a societatii comerciale n momentul elaborarii strategiei de dezvoltare. Apoi, prospecteaza dezvoltarea evenimentelor, utiliznd prognoza necesitatilor si prognoza posibilitatilor pentru a determina ct mai real posibil cele doua coordonate ale unitatii. n continuare, folosind metodele matematicii moderne si a tehnicilor de calcul si pe baza informatiilor obtinute prin diagnoza si prognoza, managerul trece la modelarea aproximativa a conditiilor viitoare n care va functiona societatea comerciala. Pentru alegerea n continuare a modelului de referinta se trece n continuare la calculul eficientei. Metodele si actiunile practice de organizare si conducere a societatii comerciale sunt, de asemenea, elemente ale strategiei dezvoltarii. Ele vizeaza n mod concret directiile pe oare trebuie sa le urmeze societatea comerciala pentru realizarea obiectivelor. Ca metode adecvate acestui scop ne apar urmatoarele: specializarea productiei, inovarea tehnologica, cucerirea de noi piete de desfacere, cresterea dimensiunilor societatii comerciale, diversificarea productiei sau a prestarilor de servicii, perfectionarea profesionala a cadrelor de conducere si a restului salariatilor etc.

Stragia de dezvoltare a firmei prin fuziuni si achizitii

Cadru general achizi ii i fuziuni 3 Capitolul 1. Cadru general achizi ii i fuziuni Lupta pentru obinerea puterii financiare se d pe piaa bursier ntre marile grupuri financiare, singurele n msur sa mobilizeze un capital suficient de important pentru a viza acapararea unei firme ntregi. n paralele cu lupta de pe piaa de capital se desfoar i concurena dintre capitalurile individuale. Achiziiile i fuziunile de firme au devenit n anii 1980 unul dintre cele mai dinamice sectoare ale pieei bursiere, realizndu-se pe scar larg n principalele centre financiare ale lumii. n timp ce fuziunile sunt realizate amiabil, achiziii pot fi realizate att amiabil ct i ostil. Obinerea controlului asupra unei societi raspunde inteniei de a exercita o influen determinanata asupra gestiunii acesteia. Investiia prin care se deine controlul asupra altei societi poart i denumirea de investiie nfilial. n acest caz, entitatea investitoare controleaz politicile financiare i de exploatare ale alteientiti i deasemenea presupune deinerea unui procent mai mare de 50% din drepturile de vot. n funcie de tipul societii, controlul asupra unei societi se poate obine n diverse moduri. Achizi iile de societi i fuziunile sunt cele dou modaliti consacrate de preluare a controlului asupra unei societi Achizi ia este tehnica prin care o societate dobndete un numr suficient de aciuni pentru a-i asigura controlul n societatea emitent. n urma operaiunilor de preluare, societile rmn separate din punct de vedere juridic, societatea ce deine controlul mpreun cu societile controlate formeazun grup de societi. Ca i forme concrete de realizare se pot aminti: Oferta public de realizare OPC este o achiziie pe care o persoan fizic sau juridic face cunoscut n mod public acionarilor unei societic este dispus s cumpere aciunilesocietii respective la un anumit pre ntr-o perioad determinat. Ofertele pot fi amiabile sau ostile. Oferta public de schimb este o achiziie prin care se ofer schimbarea titlurilor deinute deacionarii firmei vizate cu titlurile firmei care propune operaia. Negocierea unui bloc de control const n achiziia de ctre cumprtor a unui pachet detitluri care s i asigure deinerea controlului n firma vizat. Cumprtorul este obligat sanune autoritatea pieei de capital n legtur cu intenia sa , cu costul total al operaiunii icel al meninerii cursului, i s accespte achiziionarea tuturor aciunilor

care i sunt oferite ntr-o anumit perioad la cursul la care a fost cumprat blocul de control. Ramasajul bursier const n achiziia de pe piaa secundar a unui numr ct mai mare deaciuni a firmei int i precede, de obicei, lansarea unei oferte publice de cumprare. Obinerea procurilor const n obinerea controlului asupra unei societi prin ctigareamajoritii locurilor n Consiliul de Administraie al acesteia i nu prin deinerea majoritii aciunilor. Motivaiile care stau la baza achiziiilor pot fi clasificate n motivaii comerciale i industriale- prin adaptarea strategic a societii la schimbrile din mediul economic,creterea puterii pe un anumit segment sau penetrarea pe un alt segement de pia; motivaii de natur financiar prin obinerea de ctiguri rapide n achiziii profitabile de titluri, preul de achiziie fiind mult subvaloarea lor just, real, astfel mrindu-se capacitatea de finanare a firmei prin utilizarea efectului de prghie financiar, generri de fluxuri complementare de fonduri i o serie de avantaje fiscale. Un alt avataj e reprezentat de motivaiile speciale prin imbuntirea activitii de management, achiziia unei echipe manageriale de specialiti cu nalt calificare sau obinerea unei licene de operare.

[11] Nicolescu, O., (coord), Management industrial, Bucuresti, 1990, Academia de Studii Economice, pp. 330-343. Corneliu Russu, Cadrul organizational al ntreprinderii, Ed. stiintifica si Enciclopedica, 1983. [12] George, A. Steiner, John, B. Miner. Management Policy and Strategy, Millan Publishing Co. Inc., New York, 1977, p. 7. [13]Cornescu, V., Serb, Management., Strategia dezvoltarii ntreprinderii. 1989,, Ed. politica; Bucuresti, pp. 44-82. Postelnicu C., Corporaiile multunaionale, Casa Crii de tiin, 1998, Cluj-Napoca. Tiron Tudor A., Combinri de ntreprinderi, Ed. Accent, 2005, Cluj-Napoca. Hurduzeu Gh., Achiziii de firme pe piaa de capital, Ed. Economic, Bucureti,2002. Danil M., Despre fuziunea societilor comerciale, Revista de drept comercial nr.6/1993, pag. 48.