Sunteți pe pagina 1din 4

Particularitatile tehnicilor priective din care decurge capacitatea acestora de a stabili un diagnostic clinic

Teoriile actuale ale psihologiei generale , considera proiectivitatea ca fiind un ansamblu de capacitate functionale prin care constiinta se reflect ape sine in obiectele lumii inconjuratoare. Modalitatea superioara este o caracteristica a sistemelor capabile sa receptioneze sa pastreze sis a prelucreze informatia pentru a o utilize autoreglaj si adaptare la mediu .La om, fenomenele de constiinta cuprind intr-un tot unitary imaginile realitatii obiective (constiinta despre lume ) si e cea a realitatii subiective (constiinta de sine ) individual reflectand la nivel constient atat obiectivele lumii inconjuratoare cat si propriile sale relatii ci acestea .Proiectivitatea reprezinta o modalitate prin care psihicul se reltionaeaza cu ambianta , constituind una din cele patru functii ale constiintei : functia de reflectare cognitive de semnificatie si cunoastere a realitatii pe baza sensurilor date atat elementelor lumii inconjuratoare cat si celor provenite din propria interioritate; functia anticipative de devansare in plan mental a actiunii practice cu ajutorul structurilor rationale , constiinta fiind capabila sa construiasca modele mentale. functia prioectiva de exteriorizare in manifestari comportamentale a unor continuturi suboective functia finalista de orientare a subiectului uman spre scopuri , demers prin care constiinta constrieste o lume de valori. Psihanaliza considera ca proiectia este mecanismul prin care inconstientul isi exprima pulsiunile intr-o forma deghizata , prin fantasme , vise , procese imaginative. Freud considera initial proiectia drept mecanismul prin care se structureaza delirul in paranoia.Autorul pune pe seama mecanismultui proiectiv judecata falsa a paranoicului.Multa vreme pentru Freud proiectia nu a constituit o modalitate de manifestare externa a personalitatii. Carl Gustav Jung considera proiectia un process de transformare a unor continuturi subiective provenite din inconstientul personal si din cel colectiv , un mechanism al diferentierii si opzitei dintre Eu si lume.Pentru Jung proiectia se intemeiaza pe identitatea arhaica a subiectului cu obiectul . Jung indentifica doua tipuri de proiectie pasiva si active. - Proiectia pasiva este forma obisnuita a tuturor proiectiilor patologice si a multor proiectii normale care nu sunt rezultatul vreunei intentii - Proiectia active este o componenta esentiala a empatiei , process de aducere a obiectului intr-o relatie intima cu subiectul. Neopsihanalistii , adepti ai teoriei formulate de Anna Freud , considera ca proiectia este un mechanism de aparare a Eului care ii serveste acestuia in efortul de mentinere a

normalitatii psihice.Proiectia consta in plasarea nereusitelor personale pe seama altcuiva sau in atribuirea propriilor trasaturi negative si dorinte imorale altora. Se poate spune ca proiectia ca operatie de expulzare in lumea exterioara a gandurilor , afectelor si dorintelor de care subiectul nu are stiinta sau caror existenta in el o refuza , apare in cadrul unei activitati defensive menita sa elibereze Eul de neplacere si suferinta . Gestalt-ismul pune in centrul activitatii psihice principiul organizarii , principiul conform caruia campul , ca toatalitate a stimulilor ce exista la un moment dat pentru individual considerat , se organizeaza intr-un Gestalt. In activitatea psihica intregul primeaza asupta partilor in sensul ca partiele se organizeaza intr-o structura cu sens , adica intr-o anumita forma;principiul organizarii prin care se realizaeaza Gestalt-ul este unul subiectiv , propriu fiecarul individ. Gestalt-ul se realizaeaza prin organizxarea activitatii psihice ca un camp de constiinta focalizat pe ceea ce se deruleaza hic et nunc in cadrul campului total perceptive. Este mai explicat in functie de o notiune de baza , aceea de figura fond in perceptie. Gestalt Terapia , numita si terapia lui aici si acum , Terapia contactului , Psihanaliza existentiala , Terapiei interogatoare sau Psihodrama imagintara , a fost elaborate de psihanalistul F.Perls. Ideea fundamnetala a Gestalt terapiei , aceea ca individual este tras de proiectele sale viitoare in aceiasi masura in care este impins de trecutul sau , se regaseste in fundamental theoretic al tehnicilor proiective in sensul ca rezultatele obtinute de subiect la o proba proiectiva releva starea sa prezenta , dat totodata pun in evidenta atat determinarile ei cauzale , cat si posibiltatile de evolutie in viitor . Dincolo de cele doua surse fundamentale psihanaliza si Gestalt-ismul , psihologica proiectiva stabileste legaturi cu domenii ca : - Psihologia personalitatii : de la care preia conceptii si teorii , deschizandu-I la randul sau noi perspective de interpretare ; -Psihopatologia si psihiatria:la ale caror entitati nosologice (boli si sindorame) psihodiagnoza proiectiva isi raporteaza o parte din interpretarile sale si pe care le imbogateste cu rezultatele obtinute prin utilizarea sa ca metoda de evaluare clinica ; - Psihodoagnosticul psihometric , ce confera abilitatea in organizarea activitatii de psihodiagnoza , in lucrul cu testul si in formularea unui aviz , conturand totodata o imagine mai clara asupra posibilitatilor si limitelor pe care le au testele in general; - Psihologia copilului , care este un beneficiu prioritar al tehnicilor proiective expressive , probele de desen fiind principalul mijloc de evaluare a personalitatii copilului , care este multa vreme incapabil sa se autoanalizeze pe baza de chestionar ; - Psihologia artei , careia ii deschide noi posibilitati explicative , procesul proiectiv si expresia ca obiectivare a proiectiei constituind laturi ale procesului de creatie. Psihodiagnoza proiectiva este ramura psihodiagnozei care analizeaza global personalitatea , sub aspect structural si dinamic , prin intermediul proiectiei ca mecanism psihic characteristic individului uman . Cu ajutorul instrumentelor sale specifice , numite generic tehnici proiective , psihodiagnoza proiectiva sondeaza profunzimile inconstientului sa aduca la lumina continutul sau ascuns , prin definitie conflictual . Psihodiagnoza proiectiva se leaga prin excelenta de clinica psihiatrica si din aceasta perspective ea reprezinta procesul de examinare din punct de vedere psihologic a unei

persoane pentru a determina natura si intensitatea tulburari sale mentale sau comportamentele. Psihodiagnoza / psihodiagnosticil proeiectiv au cateva caracteristici : - Analizeaza personalitatea in mainera globala , urmarind in primul rand functionarea de ansamblu a acesteia . Desigur ca personalitatea , in calitate de structura psihica integrare a tuturor celorlate procese si functii , nu poate fi descrisa decat prin intermediul componentelor ei. - Analiza se bazeaza pe date mai putin filtrare rational , obtinute prin intermediul proiectiei ca macanism prin care inconstientul isi exteriorizeaza conflictele latente. - Trasaturile psihice ale unei persoane nu se masoara cantitativ , ci se evalueaza in aminera calitativa prin interpretarea semnificatiilor pe care le au reactiile sale verbale , atitudinile sau actiunile. - Tehnicile proiective , instrumentele specifice acestui tip de diagnoza , sunt slab standardizate. - Psihodiagnosticul proiectiv are un character predominant clinic , prin chiar scopul propus , acela de a sonda inconstientul ca instanta depozitara a proceselor primare , a pulsiunilor ce preseaza permanent asupra constiintei spre a obtine satisfacere , areprezentarilor refulate care prin acumulare devin sursa de suferinta psihica. J. E. Bell considera ca fundamental theoretic al tehnicilor proiective are la baza asertiuni privind patura personalitatii: a) Personalitatea este un proces dinamic , fapt ce impune explorarea ei cu instrumente capabile sa oglindeasca acest aspect. b) Personalitatea este explorabila , in pofida naturii sale dinamice , fiind o formatiune integrate , rezultatul evolutiv al unui process biologic , neurologic si psihic de cuprindere si asimilare a unui element de catre un altul unificator. c) Comportamentul individului uman este adapatativ , adica preprezinta un rezultat al interactiunii dintre structura personalitatii si stimularea mediului. d) Structura personalitatii cuprinde o zona ampla ce apatine inconstientului , pe care tehnicile prtoiective o pot explora prin intermediul unei serii intregi de comportamente ce-si au sursa in el. Tehnicile proiective sunt o categorie de probe care evolueaza personalitatea asa cum se exteriorizeaza ea prin intermediul mecanismului proiectiv,Structura de personalitate nu poate fi cunoscuta printr0o nanaliza directa , continutul sai fiind unul subiectiv.Ceea ce poate fi suspus evaluarii nemijlocite este forma personalitatii , manifesctarile sale externe conctretobiective , care au un character extrapsihic. Tehincile proiective se deosebesc de testele psihometrice de personalitate , ca si de toate celelalte metode de evaluare psihodoagnostica , prin continutul particular al sarcinii si prin mecanismele pe care se bazeaza indeplinirea ei Tehnicile proiective sunt probe care solicita subiectului sa organizeze , sad ea sens unui ansamblu de stimuli cat mai nestructurati , cat mai ambigui sau cat mai incomplete. In cazul tehnicilor proiective expressive , in care nu se pleca de la un ansamblu de stimuli prezenti , cu cubiectul insusi trebuie sa-l produca pe baza unei teme date ( Testul arborelui , Testul persoanei umane , Testul de picture cu degetele , Testul miokinetic ) ,

formularea temei este ata de generala incat campul de stimuli va fi creat pe baza acelorlasi sensuri si semnificatii personale . Tehnicile proiective investigheaza personalitatea facand apel la capacitatile expressive ale subiectului . Expresivitatea este capacitatea persoanei de a reflecta in mod pregnant , cu putere , stari interioare (trairi si idei) si de a le exprima in mod figurat. Principala caracteristica de lucru a testului proiectiv consta in maniera de realizare asarcinii care se bazeaza pe raspunsurile libere ale subiectului.Este obligatorie respectarea numarului de aplicari indicat in manualul probei si derularea lor conform etapelor prevazute.Desfasurarea probei este asistata pe toata durata ei de catre specialist. Interpretarea probelor proiective consta in analiza sebsurilor date de subiect unui ansamblu de simuli prezentat sau construit de el insusi.Interpretarea raspunsurilor este una calitativa , de analiza a semnificatiei lor prin comparare cu serii de raspunsuri tipice pentru o anumita trasatura , manifestare sau tuburare , cuprinse in asa-numitele tabele normative ale probei . Este de menitionat ca unele probe au tabele normative inca deschise , ce isi asteapta competarea cu noi categorii de raspunsuri-tip care sa fie relevante pentru anumite tuburari catalogate mai recent sau pentru indivizii normali. Rezultatele obtinute la oricare din probele proiective trebuie correlate cu informatii provenite si din alte surse. Interpretarea tehicilor proiective si formularea unui psihodiagnostic pe baza lor trebuie sa ofere oimagine globala asupra personalitatii , continand concluzii atat asupra structurii , cat si asupra dinamicii ei . Prin caracterul lor indirect , disimulat , tenhicile proiective constituie modalitatea ideala de evaluare in clinica psihiatrica , data fiind trecventa tendintelor simulative si dissimulative specifice persoanelor cu tulburari psihice . Testele clinice.Consideand ca personalitatea este un ansamblu de trasaturi patologice , distincte de cele care difinsec noemalitatea.Prin conceptia asupra personalitatii si asupra modalitatilor ei de evaluare tehnicile proiective sunt , concomitant , clinice si tipologice . Ca probe clince tehnicile proiective au la baza conceptia ca personalitatea constituie in anumite cazuri un ansamblu de trasaturi patologice , distincte de cele care definesc normalitatea , trasaturi care pot fi identificate astfel incat sa conduca la stabilirea unui iagnostic medical. Autorii tehnicilor proiective au reserve in legatura ci investigarea personalitatii prin teste psihometrice , considerand ca aceasta mainera analizeaza doar factori separate si acestia , incalcand astfel legitatea fenomenelor .Personalitatea nu este suma unor calitati statice , ci un intreg in functie . o sinteza dinamica data de combinarea dintre parti , care poate fi correct surprinsa doar in maniera globala proprie tehnicilor proiective.