Sunteți pe pagina 1din 14

FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORTURI MONTANE

SPONDILOLIZA SI SPONDILOLISTESIS

ARBONE RARES KMS - A ANUL III SEM.I

PLANUL LUCRARII

I. II. III.

Generalitati si definitia bolii Etiologie- Etiopatogenie Prezentarea celor mai importante forme (simtomatologie, diagnostic clinic si radiologic) IV. Tratament a)medical: medicamentos, chirurgical V. b) kinetoterapeutic V.Concluzii VI. Bibliografie

clinice

SPONDILOLIZA SI SPONDILOLISTESIS
I. GENERALITATI SI DEFINITIA BOLII: ,,Spondiloliza si spondilolistesisul, desi sunt afectiuni relativ frecvente in populatia generala 4-6% sunt frecvent asimptomatice si pot trece astfel nediagnosticate. De multe ori, totusi, apar simptome cum ar fi durere, deformare progresiva sau probleme neurologice ce necesita tratament specific. ( Antonescu, 2008, pag.265 ) ,,In anii 80 metode de succes au fost raportate de diferiti autori pentru tratamentul afectiunilor moderate. Pentru gradele severe de spondilolistesis in special la copii nu exista inca o atitudine comuna a chirurgilor de coloana referitoare la diferitelor tipuri de tratament. In decursul anilor 90, odata cu marirea experientei si a cunostintelor referitoare la aceste afectiuni aceste indicatii au inceput sa se sedimenteze. ( Antonescu, 2008, pag.265 ) ISTORICUL NATURAL AL AFECTIUNII: ,,Desi spondilolistesisului displazic poate fi intalnit si inainte de 4-5 ani, cel istmic este foarte rar inainte de aceste varte. Odata cu aparitia spondilolistesisului sunt create premisele degenerescentei discale premature si hernia discala foarte rar observate totusi la adolescenti. Fara a fi cunoscuta cauza fetele sunt mai predispose unei deplasari mai severe decat baietii. ( Antonescu, 2008, pag. 268 ) Definitii si clasificare: ,,Cuvintele spondilolistesis si spondiloliza sunt derivate din cuvintele spondilo coloana, lisis liza sau rupere si olisthanerin a aluneca. Desi cea mai comuna forma de spondiloliza este cea bilaterala exista totusi si unilaterala asociata de regula cu un traumatism. La copii localizarea cea mai frecventa a spondilolistesisului este la nivelul L5S1, si mai putin frecvent la nivelul L4L5. ( Antonescu, 2008, pag.265 ) ,,Spondilolistesisul la nivel cervical sau toracal poate aparea dar mult mai rar. In cazurile severe de spondilolistesis a L5 pe S1, corpul vertebral L5 reprezinta o angulare si apare o scadere a inaltimii trunchiului (unghiul de alunecare si rotatia sagitala). Cand partea posterioara a corpului lui L5 cade peste marginea anterioara a sacrului, asociat de regula cu o rotatie sagitala severa si prabusire verticala ( se foloseste termenul) se spune ca avem de-a face cu spondilptosis. ( Antonescu, 2008, pag. 265 ) ,,Kilian, Robert, i Lamb aul descris pentru prima data spondiloliza nsoite de spondilolistezis n literatura de specialitate de la mijlocul anilor 1800. Numrul de anomalii diferite spinrii contribuie la dezvoltarea de spondilolistezis a fost apreciat numai dup terminarea studiilor anatomice Naugebauer n sfritul anilor 1800. (Beth,2009)

Clasificarea spondilolistesilului in 6 subtipuri ( dupa Wiltse ) 1. ,,Congenital A. Displazia elementelor posterioare si a proceselor articulare la nivelul listesisului frecvent asociate cu spina bifida. B. Displazia proceselor articulare cu orientarea sagitala a fatetelor articulare ce duce la instabilitate primara la L5-S1

C.

Alte anomalii congenitale, cum ar fi cifoza congenitala, ce poate produce listesis. ( Antonescu, 2008, pag. 265 )

2. ,,Istmic A. Litic, asimilat ca o fractura de stres a pars articularis. B. Pars articularis elongata, dar intacta secundara de regula vindecarii unui tip IIA. 3. Degenerativ 4. Posttraumatic: fractura si/sau leziune ligamentara intr-o zona alta decat pars articularis ce pot produce spondilolistesis. ( Antonescu, 2008, pag. 265 ) 5. ,,Patologic: afectare a structurii osoase localizata sau generalizata ce produce degenerarea elementelor posterioare si permite astfel alunecarea unei vertebre fata de alta. ( Antonescu, 2008, pag. 265 ) 6. ,,Postchirurgical sau iatrogen: ca rezultat al pierderii complete sau partiale a elementelor posterioare ca urmare a unei interventii chirurgicale. ( Antonescu, 2008, pag. 265 )

1. Spondilolistesisul congenital: ,,Acest tip de spondilolistesis poate aprea ca urmare a deficitului de formare a elementelor anatomice posterioare, respective a coloanei posterioare. Tomografia computerizata este foarte util in definirea modificrilor osoase aprute in acest tip de spondilolistesis si este indicat inaintea orcrei proceduri chirurgicale. ( Antonescu, 2008, pag. 265 ) 2. Spondilolistesisul litic: ,,Acest tip de spondilolistesis apare prin separarea sau dizolvarea zonei numita pars interarticularis ca urmare a unui traumatism sau a unor traumatisme repetate.Aceast entitate apare, de regula, la pacientii in jurul vrstei de 5 ani, dar incidena maxim este in jurul vrstei de 8 ani. Nu se stie de ce la aceasta varsta apare incidena cea mai crescut. ( Antonescu, 2008, pag. 266 ) 3. Spondilolistesisul degenerativ ,,Spondilolistezis degenerative apare datorit schimbrilor artritice n articulaii ale vertebrelor din cauza degenerarii cartilajului. spondilolistezis degenerative este mai frecvent la pacienii n vrst. ( http://www.mavicevap.com/medi/ro/774.html ) 4. Spondilolistesisul posttraumatic ,,Luxatia fetelor articulare sau fractura bilateral de pedicul, sau alte entiti traumatice care pot s nu afecteze par articularis pot totui induce un grad semnificativ de spondilolistesis. ( Antonescu, 2008, pag. 266-267 ) 5. Spondilolistesisul iatrogen ,,In majoritatea studiilor intre 3-5% dintre pacientii care au suferit interventii de decompresiune pentru afectiuni degenerative lombare dezvolta in timp instabilitati localizate ce duc in timp la listesis. ( Antonescu, 2008, pag. 267 ) II. ETIOLOGIE - ETIOPATOGENIE

,,Spondilolistezisul are multe etiologii, toate care duc n final la o pierdere a stabilitii oferite de mecanismul de blocare a proceselor articulare ale vertebrelor care permit vertebrelor superioare s alunece nainte pe vertebrele inferioare. (Zubin, 2009) ,,n 1782, ginecologul belgian Herbiniaux a descris prima luxaie lombosacrata iar Rokitansky in 1839, i Killian n 1854, primul care a folosit termenul de "spondilolistezis". De atunci,etiologia i tratamentul au fost discutate pe larg, dar opiniile difer n continuare privind tratamentul de alunecare severa. (Osterman K,1990) ,,De Seze compara locul unde se face legatura intre L5 si S1 cu o platforma ( osul sacrum ), inclinata la 34 in jos si inainte pe care este asezata vertebra a 5-a lombara. Sprijinul anterior intre L5 si S1 se face prin intermediul ultimului inel intervertebral, in timp ce stabilitatea posterioara este asigurata de apofizele articulare sacrale si lombare care vin in contact la nivelul articulatiior interapofizare. ( Dumitru, 1984, pag. 104 ) ,,Spondiloza si spondilolistesisul apar frecvent interpretate incorect ca fiind anomalii congenitale.Foarte rar s-a putut constata defect la nivelul pars interticularis la copii sub 5 ani. Cel mai frecvent apare la copii intre 7-8 ani. Incidenta afectiunii creste apoi in populatia generala pana la varsta de 20 de ani dupa care ramane stationara. Incidenta generala raportata este intre 4-6%. ( Antonescu, 2008, pag. 267 ) ,,Din punctul de vedere etiologic au fost implicati factori genetici, traumatici si de dezvoltare. O incidenta de 27-60% a fost raportata la rudele de gradul unu si aici cel mai frecvent tipul displazic (33%) si apoi tipul istmic (15%). O incidenta mare de 54% apare la anumite triburi de eschimosi . Exista si diferente legate de diferitele rase astfel incidenta este de numai 1% la femeile afro-americane, in timp ce la caucazieni incidenta este de 6% la barbati. ( Antonescu, 2008, pag. 267 ) ,,In sfarsit, exista o incidenta crescuta a spinei bifida si o dezvoltare insuficienta a partii proximale a sacrului si a fatetelor superioare a sacrului implicate in aceasta patologie. Aceste tipuri de modificari apare in 94% din tipul displazic si 32% din tipul istmic, chiar si cu aceste modificari anatomice de mai sus defectul la nivelul pars interarticularis este foarte rar la copii mici. ( Antonescu, 2008, pag. 267-268 ) ,,Traumatismele repetate au fost implicate de multi autori in patogenia afectiunii. Pozitia erecta a fiintei umane sugereaza ca fortele repetitive ce apar la nivelul jonctiunii lombosacrate pot produce un defect la nivelul pars interarticularis. Acest tip de patologie nu apare la alte specii.Hiperlordoza posturala la copilul mic in primele faze ale mersului poate produce o crestere remarcabila a fortelor la nivelul pars-ului si al arcului neural ce pot duce in timp la fracturarea pars-ului. ( Antonescu, 2008, pag. 268 ) ,,O incidenta de pana la 50% a spondilolisei a fost raportata la pacientii cu cifoza Scheuermann, probabil legat de aceeasi pozitie de hiperlordoza compensatorie cifozei toracale sau chiar toraco-lombare. Etiologia traumatica in randul adolescentilor apare de regula in randul gimnastelor, al halterofililor sau al fotbalistilor. ( Antonescu, 2008, pag. 268 ) ,,Spondilolistesisul apare destul de frecvent si la copii cu afectiuni neuromosculare. Un studiu efectuat in 1996 pe pacientii cu mielodisplazii a aratat la un grup de 305 pacienti cu mielomeningocel cu absenta congenitala a arcului posterior o incidenta a spondilolistesisului de 6%, identica cu cea de la nivelul populatiei generale. Totusi, incidenta a crescut semnificativ odata cu cresterea mobilitatii acestor pacienti. ( Antonescu, 2008, pag. 268 ) ,,La pacientii cu functie locomotorie foarte limitata ( la L1-L2) au avut o incidenta de 2% in timp ce cei cu functie relativ normala L5-S1 au avut o incidenta de 16%. Cresterea lordozei lombare si a greutatii corpului sunt direct corelate cu cresterea incidentei. Nici un copil de functiile coloanei nu se opreau la nivel toracic nu a avut spondilolistesis. Numai pacientii ambulatori au prezentat spondilolistesis. Copii cu diplegie spastica ambulatori au o incidenta a spondilolistesului de pana la 14%. ( Antonescu, 2008, pag. 268 )

,,Trei cazuri de compresie a maduvei spinarii secundare bolii Paget a coloanei vertebrale sunt raportate. n dou din cazuri o istorie relativ scurt, cu durere ca o trstur proeminent a sugerat iniial un diagnostic de malignitate extradurala. Caracteristicile obinuite clinice ale acestei afeciuni rare sunt discutate i rezultatele radiologice sunt caracteristice. (Cartlidge NE,1972) ,,Cea mai bun metod de tratament operativ pentru adulii care au gradul I-sauspondilolistezis gradul II nu este cunoscut.Variabilele de tratament au inclus stabilirea tipului i amplasarea de artrodeza,tipul de gref,i numrul de niveluri incluse n artrodeza. n studiile curente,am ncercat s ma concentrez pe utilitatea de decompresie i instrumente, efectuate n timpul unei artrodeze izolate posterolateral un singur nivel,intr-un esantion de pacieni aduli care au fumat i nu au fumat. (Carragee EJ, 1997) ,,Progresia de spondiloliza la spondilolistesis la copii i adolosencenti este bine documentata fata de adulti unde situatia este precara, (Dimitris, 2011)

III. PREZENTAREA CELOR MAI IMPORTANTE FORME ( SIMPTOMATOLOGIE, DIAGNOSTIC CLINIC SI RADIOLOGIC )

CLINICE

EXAMENUL CLINIC: ,,Simptomele sunt de regula, absente la copii, dar pot aparea si se dezvolta, de regula, in perioada de crestere rapida din adolescenta. Asociat cu disconfortul la nivelul coloanei lombare pot prezenta anomalii posturale si mers anormal datorita tensiunii crescute ce apare la nivelul ischiogambierilor. Durerea cand apare este de regula corelata cu activitatea fizica. ( Antonescu, 2008, pag. 269 ) EVALUAREA RADIOLOGICA A PACIENTILOR: ,,Evaluarea radiologica a pacientilor include radiografii in ortostatism, in incidenta anteroposterioara, laterala, si incidente oblice a coloanei lombosacrale. Radiografiile de profil in flexie si extensie sunt importante la evaluarea instabilitatii lombosacrate. La acei pacienti la care localizarea anatomica a defectului nu este foarte evidenta, tomografiile oblice sau tomografia computerizata pot fi utile in stabilirea diagnosticului. ( Antonescu, 2008, pag. 270 ) LOMBALIGIA DIN SPONDILOLISTEZA: ,,Spondilolisteza intalnita cu o frecventa de 4-6% in populatia normala si 15-20% la sportive, se deceleaza cu ocazia unei lombalgii de efort. Alunecarea anterioara care forma cel mai frecvent intalnita se situeaza la nivel de L5-S1 si poate evolua in trei stadii, modificand dimensiunile canalului vertebral. ( Antonescu, 2008, pag. 290 ) ,,Astfel, in stadiul I aluneca, stadiul II doua, stadiile I si II sunt stabile iar in stadiul III alunecarea importanta poate antrena tulburari neurologice, rupture discului si a etajului de sub luxatie, compresia radacinii nervoase la nivelul subluxatiei si chiar compresie prin priza de spatiu pentru radacina nervoasa, solicitare anormala pe ligamentul supraspinos. ( Antonescu, 2008, pag. 290 ) IV. TRATAMENT: SPONDILOLIZA

,,Spondiloliza asimptomatica necesita numai urmarirea pacientului. Spondiloliza simptomatica la adolescent este neobisnuita si, cand apare, este necesar sa eliminam celelalte diagnostice diferentiale ce pot produce durere la acest nivel, respective: infectie discala specifica sau nespecifica, hernie de disc, tumora sau osteomul osteoid. ( Antonescu, 2008, pag. 271-272 ) ,,Tratamentul initial al spondilolizei simptomatice trebuie sa fie conservator si include repausul, modificarea activitatii fizice generale, tratamentul antiinflamator, nesteroidian, exerciti fizice ce include tractiunile si corsetul. ( Antonescu, 2008, pag 272 ) ,,Toti copii sau adolescentii cu spondiloliza simptomatica bilaterala trebuie urmariti indeaproape pentru a preveni aparitia spondilolistesisului, desi aceasta corelatie apare destul de rar. Daca incidental apare ca urmare a unei fracturi acute de pars articularis ca urmare a unei traumatism prin hiperextensie, pacientul necesita imobilizare in corset toracolombosacrat sau chiar corset ghipsat pana la vindecarea fracturii. ( Antonescu, 2008, pag 272 ) ,,Un procent mic din acesti pacienti simptomatici ce nu raspund la tratament conservator si prezinta defect bilateral necesita tratament chirurgical de stabilizare.Artrodeza posterolaterala L5-S1 este o metoda ce da rezultate foarte bune cu disparitia simptomatologiei.O alternativa la artrodeza posterolaterala este repararea directa a defectului spondilolitic.Unii autori recomanda evaluarea prin rezonanta magnetica preoperator a defectului pentru a determina gradul de afectare a discului L5-S1. ( Antonescu, 2008, pag. 272 ) ,,Daca discul este degenerat atunci nu se mai indica repararea directa a defectului ci se face artrodeza posterolaterala L5-S1. Exista diferite tehnici chirurgicale de a rezolva acest defect cum ar fi fixarea cu surub, fixarea cu carlig fixarea cu surub cu carlig, fixarea cu surub pedicular si sarma.Daca se foloseste un surub pedicular proximal pentru a agata sarma atunci se elimina sarma ce trece peste procesul transvers si astfel riscul lezarii radacinii este mult mai mic. ( Antonescu, 2008, pag. 272 ) TRATAMENT CHIRURGICAL: ,,Chirurgia poate fi eficace pentru ameliorarea durerii la pacienii cu spondilolistezis degenerative cu stenoza spinala. ( Vega,2009) ,,Interventia chirurgicala este contraindicata n cazul n care starea generala a pacientul nu ii permite i dac riscul operativ nu este compensat de beneficiile poteniale. (Amir Vokshoor,2009 )

RECUPERARE KINETOTERAPIE: CONCEPT DE LECTIE ,,Programul de exercitii Williams: Recuperarea lombo-abdominala in cifoza a fost descrisa de Williams dupa ultimul razboi mondial, ca tehnica de recuperare in lombalgii. Proba timpului a dovedit-o eficienta dar cu indicatii precise: - artroza interapofizara posterioara - lordoza moderata - spondilolisteza - sindromul de canal ingust lombar ( Antonescu, 2008, pag. 283 ) ,,Obiectivele regimului de flexie izometrica urmaresc: - reducerea compresiei nervului la nivelul formenului intervertebral si articulatiilor fatetale - asuplizarea si intinderea muschilor flexori ai soldului si extensorii lombo-sacrati - stimularea cresterii fortei muschilor abdominali si fesieri

reducerea fixarii posterioare a jonctiunii lombo-sacrate ( Antonescu, 2008, pag. 283 ) ,,Metoda, prin manevrele de flexie, poate creste presiunea intradiscala, existand riscul de agravare al herniei sau de protruzie discala. In concordanta cu studiile lui Nachemson exercitiile Williams pot creste presiunea intradiscala cu 210% fata de presiunea in ortostatism. ( Antonescu, 2008, pag. 283-284 ) EXERCITII DIN GIMNASTICA: 1. Culcat dorsal, contractia pelvisului pe plan dur, 5 secunde urmata de relaxare 2. Culcat dorsal, compresia pelvica cu ridicarea capului 5 secunde urmata de relaxare 3. Culcat dorsal, contractie pelvica asociind flexia cervicala si flexia coapsei pe bazin, 5 secunde, alternand membrele inferioare, relaxare. 4. Culcat dorsal, contractia pelvica cu flexia cervicala si amandoi genunchi la piept 5. Sezand pe scaun, se executa flexia coloanei incercand sa apropiem palmele de podea, 5 secunde, relaxare. 6. Culcat dorsal, miscari de rulare de tip bicicleta, 10 secunde, relaxare. 7. Stand, cu spatele lipt de un plan fix, se preseaza planul dur vertical cu calcaiele, gambele posterior, fesele, omoplatii, se mobilizeaza coloana indoind genunchii si departand calcaiele de perete, dar pastrand contactul dorsolombar cu peretele prin contractia musculaturii abdominale, relaxare. 8. Corectarea lordozei lombare prin redresare din verticala in pozitia ghemuit, 5 minute, relaxare. 9. pe genunchii departati, asezat pe calcaie, aplecarea trunchiului inainte cu bratele intinse, incercand atingerea solului cat mai departe posibil, fara ridicarea feselor. (4x10 secunde, pauza intre executii cateva secunde) 10. atarnat, cu spatele la scara fixa cu piciorele la 90 ( 4X5 secunde,pauza intre executii cateva secunde) 11. Din pozitia in genunchi si sprijin pe palme cu mainile la ceafa : aplecarea trunchiului inainte (de 8 - 10 ori ). 12. Din pozitia decubit ventral ridicarea capului cu tendinta de a apropia urechea de umar, si pe stanga si pe dreapta (de 8 - 10 ori ); 13. Din pozitia decubit ventral capul sprijinit pe bratul indoit. Se ridica capul contra rezistentei opuse de mana cealalta ( de 8 - 10 ori ). 14. Din pozitiile stand sau sezand , exercitii cu bastonul tinut de ambele capete: cu bastonul tinut la spate de la capete, mers cu extensia bratelor si ducerea bastonului inapoi (de 1520 ori); 15. Din pozitiile stand sau sezand , exercitii cu bastonul tinut de ambele capete din mers, exercitii de extensie a bratelor cu arcuire sus si lateral ( de 20 de ori) EXERCITII DIN INOT: Concept de lectie in bazin cu apa mica: 1. apucat de marginea bazinului, corpul la nivelul apei aducea genunchilor la piept 2x10 2. stand,aplecarea trunchiului la interval de 5 secunde bagam capu in apa expriam ridicam capul inspiram 3. stand cu spatele lipit de peretele bazinului, genuflexiuni pana cand gatul ajunge la nivelul apei 4. Pluta pe spate, cu ajutorul kinetoterapeutului care i susine bazinul,usoare flexii 3x10 rep. P.20 sec.

5. Stand, picioarele usor departate, bratele inainte, aplecari de trunchi. Concept de lectie in bazin cu apa mare: 6. inot pe spate 2x20 7. spate dublu 2x20 8. Picioare pe o parte, cu o mana intinsa pe pluta si cealalta intinsa pe langa corp. 9. Picioare pe spate cu mainile sus 2x20 10. Picioare pe spate, cu mainile intinse jos, pluta tinuta de margini la nivelul bazinului, inot alternative cu bratele 2x20 11. inot craul, cu mainile in fata intinse, miscare alternative a bratelor 12. not pe spate cu ducerea simultan a braelor prin lateral-sus. 13. Picioare pe spate, cu minile ntise jos, pluta inut de margini la nivelul bazinului. 14. inot craul 2x50 15. pic spate cu bratele la 90 grade

Vrst:18 Sex:M

LECTIA 4 xx minute Descriere exerciiu Dozare

LECTIA 1 minute Ex.1 stand,cu spatele lipit 403x10 rep Descriere exerciiu Dozare de peretele pz.20 bazin.genuflexiuni pana la nivelul apei spatele lipit Ex.1 stand,cu 3x10 de peretele rep Ex.2 apucat de marginea 3x15 rep bazin.genuflexiuni nivelul pz. 20 pz.20 bazinului, corpul lapana la nivelul apei apei aducea genunchilor la piept Pluta pe spate: Ex.2 4x10 kinetoterapeutul susine rep bazinul,usoare flexii pz.20 Ex.3 pic spate cu bratele la 2x50 m 90 grade pz. 40 Ex.3 apucat de marginea 3x15 Ex se va bazinului, corpul la nivelul rep. efectua in Ex.4 Picioare pe spate, cu 3x50 m apei aducea genunchilor la pz.20 apa mica minile ntise jos, pluta pz. 40 piept inut de margini la nivelul bazinului. Ex.4 Picioare pe spate, cu 2x50 m minile ntise jos, pluta pz.1 Ex.5 Picioare pe spate cu 3x50 m inut de margini la nivelul min mainile sus pz. 1 min bazinului. Ex.5 Picioare pe o parte, cu Ex.6 inot spate o mana intinsa pe pluta si cealalta intinsa pe langa corp. Ex.6 inot craul, cu mainile Ex.7 Picioare pe spate, cu minile ntise jos, pluta in fata intinse, miscare inut de margini la nivelul alternative a bratelor bazinului. Ex.7 spate dublu 2x50 2x50 m Pz.1 pz. 40 min 2x50 m 2x50 m Pz. min pz. 140

Indicaii metodice Ex se va Indicaiiin executa metodice apa mica Ex se va efectua va Ex se in apa mica in executa apa mica Ex se va efectua in apa mica

Indicaii metodice LECTIA Ex.1 1 Stand,cu spatele 2 45 minute 3x10 rep Ex se va Indicaii lipit Descriere exerciiu de peretele pz.20Dozareexecuta in metodice bazin,genuflexiuni pana apa mica la nivelul spatele lipit de Ex.1 Stand,cuapei 3x10 Ex se va peretele bazin,genuflexiuni pana 3x10 rep la rep Ex.2 Stand, picioarele Ex executa in se va nivelul apei pz.20 executamica apa in usor departate, bratele pz. 20 inainte, aplecari de apa mica trunchi. Ex.2 Pluta pe spate: 4x10 Ex se va kinetoterapeutul ii sustine rep. executa in bazinul,usoare flexii Pz.20 apa mica Ex.3 inot craul 2x50 m pz. 40 Ex.3 stand,aplecarea trunchiului la 2x10 Ex se va interval de 5 secunde bagam capu rep. executa in Ex.4 inot craul, cu 2x50 m in apa expriam ridicam capul Pz.20 apa mica mainile in fata intinse, pz. 1 min inspiram miscare alternativa a bratelor Ex.4 Picioare pe spate, cu minile 2x50 m ntise jos, pluta inut de margini la Pz. 1 Ex.5 Picioare pe o parte, 2x50 m min nivelulo mana intinsa pe pluta pz. 1 min cu bazinului. si cealalta intinsa pe langa corp Ex.5 Picioare craul, cu cu mainile 3x50 m Ex.6 inot pe spate 2x50 m sus mainile in fata intinse, pz. 1 pz. 1 min min miscare alternativa a bratelor Ex.6 Picioare pe spate, cu minile 3x50 m Ex.7 Picioare pe spate cu 3x50 m ntise jos, pluta inut de margini la 1 min40 mainile sus pz. Pz. nivelul bazinului. Ex.7 pic spate cu bratele la 90 grade 2x50 m pz. 40

LECTIA 5 xx minute Descriere exerciiu Dozare

LECTIA 6 xx minute Descriere exerciiu Dozare

LECTIA Ex.1 1 Stand,cu spatele 3 50 minute 3x10 rep Dozare lipit Descriere exerciiu de peretele pz.20 bazin,genuflexiuni pana la nivelulstand,cu spatele lipit Ex.1 apei 3x10 rep de peretele pz.20 Ex.2 Pluta pe spate: 3x10 rep bazin.genuflexiuni pana la pz. 20 kinetoterapeutul i susine nivelul apei bazinul,usoare flexii Ex.2 Stand, picioarele usor 3x10 rep. departate, bratele inainte, pz.20 aplecari pe spate cu Ex.3 notde trunchi. 2x50 ducerea simultan a pz. 1 min braelor prin lateral-sus. Ex.3 Pluta pe spate: 4x10 rep. Ex se va kinetoterapeutul ii sustine Pz.20 executa in Ex.4 Picioare pe spate, cu 2x50 m bazinul, usoare flexii apa mica mainile intinse jos, pluta pz. 1 min tinuta de margini la nivelul bazinului, inot alternative Ex.4 not pe spate cu 2x50 m cu bratele ducerea simultan a pz. 1 min Ex.5 spate dublu 2x50 braelor prin lateral-sus. pz. 40 Ex.5 not pe spate cu Ex.63 inot craul, cu mainile in fata simultan a ducereaintinse, miscare alternative a lateral-sus braelor prin bratelor Ex.6 inot spate Ex.7 pic spate cu bratele la 90 grade 2x50 m 2x50 m pz. 1 min pz. 1 min

Indicaii metodice Ex se va Indicaii executa in metodice apa mica Ex se va executa in Ex se va apa mica in executa apa mica Ex se va executa in apa mica

2x50 m 2x50 m pz. 40 pz. 40

2x50 m Pz. 40

Ex.7 inot craul

2x50 m pz. 40

Fig.6

Fig.1 Fig.7

Fig.2 Fig.8

Fig.3 Fig.9

Fig.4 Fig.10

Fig.5

Fig.11

Fig.12

Fig.14

Fig.13

Fig.15

V. CONCLUZII
Deficientele coloanei vertebrale sunt foarte des intalnite dar ele pot fi corectate in cele mai multe cazuri. Cu cat problemele sunt descoperite mai devreme cu atat sansele ca tratamentul sa aibe rezultate bune creste. Lasate netratate pot afecta destul de grav viata, putandu-se ajunge chiar si la paralizie.

VI. BIBLIOGRAFIE Suport clasic: 1. DINU M. ANTONESCU 2008 Patologia aparatului locomotor, EDITURA MEDICALA BUCURESTI ( 05.01.2011) 2. DUMITRU DUMITRU 1984 Reeducarea functionala in afectiunile coloanei vertebrale, EDITURA SPORT TURISM BUCURESTI (23.01.2011) Suport electronic: 3. CHARLES P. VEGA 2009 (http://www.medscape.org/viewarticle/704422 ) ( 23.01.2011) 11. ( http://www.mavicevap.com/medi/ro/774.html ) ( 13.01.2011) 4. SEITSALO S, OSTERMANN K, HYVARINEN H, SCHLENZKA D, POUSSA M 1990 (http://web.jbjs.org.uk/cgi/reprint/72-B/2/259 ) (23.01.2011) 5. CARTLIDGE NE, MCCOLLUM JP, AYYAR RD 1972 (http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC494187/?tool=pmcentrez ) (23.01.2011) 6. CARRAGEE EJ 1997 (http://www.ejbjs.org/cgi/content/full/79/8/1175 ) (23.01.2011) 7. AMIR VOKSHOOR 2009 - (http://emedicine.medscape.com/article/1266860overview ) ( 23.01.2011) 8. ZUBIN IRANI 2009 - (http://emedicine.medscape.com/article/396016-overview ) ( 23.01.2011) 9. BETH B FROESE, MD - (http://emedicine.medscape.com/article/310235-overview ) ( 23.01.2011 10. DIMITRIS N. LYRAS - (http://www.slideworld.org/slideshow.aspx/Progression-ofspondylolysis-to-isthmic-spondylolisthesis-ppt-4405 ) ( 23.01.2011)