Sunteți pe pagina 1din 46

CUPRINS Introducere

CAPITOLUL I Intentarea pricinii civile in instanta de judecata 1.1 Esenta si importanta etapei intentarii pricinii civile 1.2 Cererea de chemare in judecata 1.3 Primirea cererii de chemare in judecata.Temeiurile refuzului de a primi cererea.Efectele cererii de chemare in judecata. CAPITOLUL II Pregatirea pricinii civile pentru dezbaterile judiciare 10 14

3
5 5 6

2.1 Scopul si insemnatatea etapei de pregatire a pricinii civile pentru dezbaterile judiciare 14 2.2 Actele judecatorului in vederea pregatirii pricinii pentru dezbaterile judiciare 15 2.3 Referinta la cererea de chemare in judecata 2.4 Citarea partilor si comunicarea actelor de procedura 19 21

CAPITOLUL III Dezbaterile judiciare si finalizarea procesului 3.1. Scopul si insemnatatea etapei dezbaterilor judiciare 3.2. Dezbaterile judiciare 3.3 Procesul verbal al sedintei de judecata 3.4 Suspendarea procesului 3.5 Terminarea procesului fara emiterea hotaririi 3.6 Deliberarea si pronuntarea hotaririi

25 25 27 31 34 36 39

Partea practica
Speta Cerere de chemare in judecata 41 42

Incheiere privind primirea cererii de chemare in judecata si pregatirea pricinii pentru dezbateri judiciare 43 Incheiere privind stabilirea termenului pentru examinarea pricinii Hotarire a instantei de judecata 44 45

Concluzii Bibliografie

46 47

Introducere

Judecarea cauzelor in prima instanta este baza de inceput a infaptuirii justiei in Republica Modova.Ea reprezinta prima etapa prin care cetatenii isi pot apara drepturile si interesele lor,si se indeplineste de judecatorii si curti de apel. Judecatoriile judeca n prim instan pricinile date prin lege n competena instanelor de drept comun( raporturi juridice civile, familiale, de munc, locative, funciare, ecologice i din alte raporturi juridice, bazate pe egalitatea prilor, pe libertatea contractului i pe alte temeiuri de apariie a drepturilor i a obligaiilor, indiferent de statutul juridic al subiecilor), pricinile privind contestarea actelor administrative ce vizeaz dreptul de proprietate asupra unor bunuri care au intrat n circuitul civil, cu excepia celor ce in de competena unor alte instane de drept comun. Curtile de apel judeca pricinile civile privind : a) declararea legalitii unei greve; b) recunoaterea i ncuviinarea executrii silite a hotrrilor judectoreti strine i ale arbitrajelor internaionale; c) lichidarea i suspendarea activitii asociaiilor obteti de nivel republican; d) ncuviinarea adopiei copilului de ctre ceteni ai Republicii Moldova domiciliai n strintate i de ctre ceteni strini i apatrizi; e) nclcarea dreptului la judecarea n termen rezonabil a cauzei i repararea prejudiciului cauzat prin aceast nclcare. f) aprarea drepturilor i intereselor statului, ale unitilor administrativ-teritoriale ce in de buget; rezilierea, rezoluiunea i declararea nulitii contractelor ce lezeaz interesele statului; protecia mediului nconjurtor; g) declararea insolvabilitii; h) contestarea, n condiiile legii, a hotrrilor arbitrale. Astfel in dependenta de gravitatea pricinii,judecarea ei se face de diferite instante.Insa este foarte important de stiut ca judecarea pricinii in prima instanta, indiferent de instanta ce o judeca,se supune acelorasi reguli prevazute de Codul de procedura civila,trece aceleasi etape de solutionare a cauzei. Prin urmare,in procesul judecarii pricinii in prima instanta ne conducem de urmatoarele etape,pe baza carora am structurat lucrarea in 3 capitole: 1)Intentarea pricinii in instanta de judecata 2)Pregatirea pricinii pentru dezbateri judiciare
4

3)Dezbaterile judiciare si finalizarea procesului In primul capitol am prezentat modalitatea prin care se incepe apararea drepturilor,modul si forma cererii,precum si masurile intreprinse in cazul primirii si refuzului de a primi cererea. In al doilea capitol,am aratat pasii pe care ii intreprinde instanta de judecata in pregatirea pricinii pentru dezbateri astfel incit ca infaptuirea justitiei sa se faca cit mai rapid si eficient. In al treilea capitol,am descris pasii prin care trece procesul care deja a fost pornit,fiind aratate etapele prin care trece el,de la inceputul lui si pina la finalizarea lui. Finalul lucrarii este format din partea practica,ce contine o speta,cerere de chemare in judecata,o incheiere privind primirea cererii de chemare in judecata si o incheire privind stabilirea termenului pentru examinarea pricinii,precum si o hotarire a instantei de judecata. Pe parcursul efectuarii lucrarii am observat o multime de detalii importante ce sunt necesar de indeplinit in procesul judecarii pricinii,si ce ar asigura o indeplinire cit mai eficienta a justitiei,insa ele sunt neglijate,ceea ce face ca hotaririle sa fie atacate,ceea ce denota ca judecatorii nu dau dovada de profesionalism in judecarea pricinii. Judecarea pricinii in prima instanta este o tema importanta din cadrul disciplinei,,Dreptul procesual civil si reprezinta practic,transpunerea in realitate a toatei teorii pe care o contine aceasta disciplina,reprezinta modul prin care se incepe infaptuirea justitiei.

Capitolul 1 Intentarea pricinii civile in instanta de judecata 1.1 Esenta si importanta etapei intentarii pricinii civile
Intentarea pricinii civile este o etapa de sine statatoare a procesului civil,ce reprezinta prima si o foarte importanta veriga din sistemul de actiuni procesuale,care se inlocuiesc succesiv una pe alta si asigura desfasurarea procesului. Pentru a declansa un proces civil in vederea apararii drepturilor civile incalcate sau contestate este necesar ca persoanele interesate sa sesizeze instanta de judecata competenta. In materie civila,activitatea instantelor judecatoresti se caracterizeaza prin faptul ca ele nu pot incepe activitatea lor decit pe baza unor cereri,inaintate de cei interesati in vederea apararii drepturilor incalcate sau contestate. Potrivit art.7 Cod de procedura civila al RM din 30 mai 2003,intrat in vigoare de la 12 iunie 2003(In continuare CPC),instanta judecatoreasca intenteaza procesul civil la cererea persoanei care revendica apararea unui drept al sau incalcat sau contestat,libertati ori a unui interes legitim.In cazurile prevazute de CPC si de alta legi,procesul civil poate fi intentat in numele persoanelor imputernicite de lege sa apere drepturile,libertatile, si interesele legitime ale unei alte persoane,ale unui numar nelimitat de persoane,interesele Republicii Moldova si ale societatii. In CPC vechi nu era indicat expres momentul la care se considera ca pricina civila este intentata.Unii savanti procesualisti sustin,ca intentarea pricinii civile are loc din momentul inaintarii cererii de chemare in judecata. Intr-o alta opinie,intentarea pricinii civile are loc din momentul in care judecatorul emite incheierea despre introducrea cererii spre judecare. Este benefic faptul ca,art.7 CPC,a pus capat discutiilor referitoare la momentul cind pricina se considere intentata. In cadrul tuturor tipurilor de procedura civila,continutul si importanta etapei intentarii este aceeasi.Sunt specifice doar anumite momente ale actiunilor procesuale.Normele ce reglementeaza procedura contenciosa sunt generale si pentru celelalte tipuri de proceduri,cu exceptia cazurilor cind CPC sau alte legi contin prevederi speciale,ca derogari de la normele generale.

1.2 Cererea de chemare in judecata


In procesul civil cererea de chemare in judecata este actul procesual scris,intocmit in conformitate cu legislatia procesual civila,prin care reclamantul investeste instanta de judecata cu o pretentie civila.In alin.1,art166 CPC se indica:,,Oricine pretinde un drept impotriva unei alta persoane ori are un interes pentru constatarea existentei sau inexistentei unui drept trebuie sa depuna in instanta compententa o cerere de chemare in judecata. Cred ca, cuvintul ,,trebuie nu este indicat in contextul de mai sus,deoarece in conformitate cu principiul disponibilitatii in drepturi a participantilor la proces,persoanele interesate au posibilitatea de a dispune liber de drepturile lor subiective,insa nu sunt obligate,in cazul dat,de a depune cererea. Elementele pe care trebuie sa le cuprinda o cerere de chemare in judecata sunt expres determintate in alin.2 art.166 CPC. Astfel,in cererea de chemare in judecata se indica: a)Instanta careia ii este adresata. b) Numele sau denumirea reclamantului,domiciliul ori sediul lui;daca reclamantul este o persoana juridica,datele bancare,codul fiscal,numele reprezentantului si adresa lui,in cazul in care cererea se depune de reprezentant. c) Numele sau prenumele piritului,domiciliul ori sediul lui. Mentiunile enumerate la lit.b si c sunt de o importanta incontestabila,intrucit ele sunt de natura sa indentifice partile intre care urmeaza sa se desfasoare intreaga activitate juridica.Fara enuntarea si identificarea partilor insasi exercitarea actiunii civile este de neconceput.Partile sunt elementele indispensabile ale actiunii civile.Pe de alta parte,fara corecta identificare a partilor nu este posibila nici constituirea raporturilor procesuale,respectiv legea procesuluide vreme ce lipsesc elementele necesare pentru citarea partilor1. Dispozitiile lit.b si c pct2,art 166 CPC vizeaza identificarea tuturor partilor din proces,respectiv a reclamantului, cit si a piritului..Adeseori procesul civil poate fi constituit,chiar de la initierea lui,dintr-o pluralitate de parti.Este cazul caparticiparii active,pasive sau mixte.Obligativitatea mentiunilor prevazute de textul aratat anterior vizeaza toate partile din proces. Un element necesar pentru a individualiza corect partile,precum si pentru a le cita in instanta este indicarea domiciliului lor. Dispozitiile lit.b si c pct.2,art 166 CPC se aplica si persoanelor juridice,textul cuprinzind elementele de indetificare a acestora.Astfel acestea pot fi indentificate prin denumire,sediu si alte elemente indicate in lege.
1

Ioan Les,Tratat de drept procesual civil,Bucuresti 2002.

Dupa cum se stie, partea in proces poate sa-si exercite drepturile procedurale nu numai personal,ci si prin rerezentant.Deci, in cazul in care cerea este introdusa de reprezentantul titularului de drept,deoarece trebuie sa existe identitate intre numele celui ce o introduce si cel care o semneaza,in cerere se va arata numele si domiciliul reprezentantului si se va mentiona ca cererea este introdusa in numele titularului dreptului,iar cererea va fi semnata de catre reprezentant.Astfel, se prezuma ca reclamantul a introdus cererea in nume propriu.la cerere se va anexa procura sau un alt document ce legalizeaza imputernicirile reprezentantului2. d)Esenta incalcarii sau a pericolului de incalcare a drepturilor,libertatilor sau intereselor legitime ale reclamantului,pretentiile lui. Aceste mentiuni se fac in asa-zisa denumirea cererii,in care se indica pe scurt obiectul ei.De exemplu:desfacerea casatoriei,restituirea unei sume de bani,anularea unui contract,impartirea bunurilor. e)Circumstantele de fapt si de drept pe care reclamantul isi intemeiaza pretentiile,demonstarea probelor care confirma circumstantele Aratarea motivelor de fapt si de drept in cuprinsul cererii de chemare in judecata contribuie la determinarea cadrului in care se va desfasura intreaga activitate de solutionare a litigiului. Determinarea elementelor mentionate este importanta pentru ca instanta de judecata sa aiba posibilitatea de a cunoaste toate imprejurarile relevanta pe care se sprijina pretentiile deduse in justitie.Asemenea mentiuni sunt deosebit de importante pentru pirit,intrucit in acest mod el este in masura sa-si pregateasca apararea.Indicarea motivelor de fapt consta intr-o prezentarea sintetica,clara si precisa a acelor imprejurari faptice care constituie izvorul material al pretentiilor deduse in justitie3. Motivarea de fapt a cererii va fi insotita si de motivarea de drept.adica reclamantul va indica temeiul juridic al acesteia.Nu este necesar ca reclamantul sa indice anumite texte din lege,pe care se intemeieaza cererea,deoarece judecatorul cu ajutorul obiectului si a motivelor de fapt,va face el incadrarea4. E suficient sa se arate ca cererea are temeiul juridic intr-o norma din legislatia in vigoare. Judecatorul nu poate decide pe baza sustinerilor reclamantului,ci acesta trebuie sa-si dovedeasca pretentiile.In cererea de chemare in judecata va trebui sa se arata probele a caror administrare se solicita. In art .167 CPC se indica in mod concret cum trebuie sa procedeze reclamantul(de exemplu,la cerere se vor anexa copii de pe inscrisurile,documente care certifica circumstantele pe care reclamantul isi intemeiaza pretentiile si copiile de pe aceste documente),daca inscrisurile
2 3

I.Dorfman,Drept procesual civil,partea speciala,Chisinau 2003 Ioan Les,Tratat de drept procesual civil,Bucuresti 2002 4 I.Stoienescu,Drept procesual civil,Bucuresti 1983

sunt facute intr-o limba straina,instanta poate dispune prezentarea traducerii lor in modul stabilit de lege. Indicarea dovezilor pe care se sprijina cererea de chemare in judecata urmareste un dublu scop: sa confere instantei posibilitatea de a purcede la administrarea probelor fara a taragana judecarea procesului si sa puna partile intr-o pozitie de egalitate juridica.Intr-adevar,nu este suficient ca piritul sa cunoasca pretentiile si motivele ce fundamenteaza cererea reclamantului,ci este imperativ necesar ca acesta sa cunoasca si mijloacele de aparare ale adversarului.Iar in interesul unei bune administrari a justitiei,probele pe care intelege sa le foloseasca trebuie cunoscute chiar din faza initiala a procesului. f) Pretentiile reclamantului catre pirit. In teoria dreptului procesual civil pretentiile reclamantului catre pirit constituie obiectul cererii de chemare in judecata. Obiectul cererii de chemare in judecata este un element esential de individualizare a actiunii.Datorita acestui fapt,un atare element nu poate lipsi dintr-o cerere de chemare in judecata,caci activitatea judiciara ar fi lipsita de obiectul unei protectii care sa impuna interventia justitiei. Pentru a fi valabil,obiectul cererii trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: -sa fie licit,adica sa nu contravina legii; -sa fie posibil.astfel incit instanta, obligindu-l pe pirit la executare,acesta sa-l poate realiza5; Importanta stabilirii cu exactitate a obiectului cererii este data de: -instanta nu poate depasi limitele stabilite de reclamant si ea trebuie sa stie ce probleme are de rezolvat,iar piritul sa-si pregateasca apararea; -determina compenta instantei; -ajuta la determinarea admisibilitatii sau inadmisibilitatii unor probe Conform art 166,al.4 CPC,reclamantul poate formula in cererea de chemare in judecata mai multe pretentii,conexe prin temeiurile aparitiei sau prin probe. g)Valoarea actiunii,daca aceasta poate fi evaluata Legiuitorul are in vedere,desigur,actiunile patrimoniale si orice alte cereri care ar putea fi evaluate pecuniar.In sistemul legislatiei in vigoare pretuirea obiectului cererii este importanta cel putin sub un dublu aspect:al determinarea taxei de stat si al determinarii competentei materiale a instantelor judecatoresti. h)Date despre respectarea procedurii de solutionare prealabila a litigiului pe cala extrajudiciara daca pentru un astfel de litigiu indeplinirea procedurii este prevazuta de lege sau de contractul partilor.
5

Florea Magureanu,Drept Procesual civil,Bucuresti 2001

Dupa indicarea unor astfel de date in cerere ,reclamantul trebuie sa anexeze la ea documentele care confirma respectarea procedurii de solutionare prealabila a litigiului(art.167,pct1,lit.d,CPC). i)Documentele anexate la cerere. Actele care se anexeaza la cerere de chemare in judecata sunt indicate in art.167 CPC. Conform art.166,al.3 CPC,cererea de chemare in judecata poate cuprinde si alte date,importante pentru solutionarea pricinii,precum si demersurile reclamantului. O alta formalitate esentiala a cererii de chemare in judecata este faptul ca esa se semneaza de reclamant sau de reprezentantul imputernicit in modul stabilit. De asemenea,legislatorul enunta faptul ca,cererea de chemare in judecata sau cererea de exercitare a unei cai de atac este valabil facuta chiar daca poarta o denumire incorecta(art.166,al.6 CPC).

Indepartarea neajunsurilor din cerere. In art.171 CPC sunt formulate consecintele procesuale,care survin in cazul nerespectarii conditiilor art.166 CPC si lit.a),b),c) si e)al.1 art.167 CPC. Judecatorul in cel mult 7 zile de la data depunerii cererii,emite o incheiere motivata prin care dispune de a nu da curs cererii,stabilindu-se un termen rezonabil pentru inlaturarea neajunsurilor. Incheirea se comunica persoanei care a depus cererea. Durata termenului pentru lichidarea neajunsurilor se determina individial,pentru fiecare caz,in functie de caracterul neajunsurilor depistate si posibilitatilor reala de inlaturarea a acestora. In cazul in care neajunsurile ce ar fi constituit temei de a nu da curs cererii sunt stabilite dupa pornirea procesului, ele pot fi inlaturate in cadrul pregatirii pricinii pentru dezbaterile judiciare sau nemijlocit in cadrul dezbaterilor . In cazul in care taxa de stat a fost achitata partial sau nu a fost achitata total,instanta,printr-o incheiere, va acorda reclamantului termen pentru achitarea taxei de stat. Daca taxa de stat nu a fost achitata in termenul stabilit, este aplicabila dispozitia prevazuta la lit.k) art.267 CPC,in sensul ca instanta scoate cererea de pe rol. Daca persoana care a depus cererea indeplineste in termen toate cerintele enumerate in incheierea judecatorului,cererea se considera depusa la data prezentarii initiale in judecata.In caz contrat,ea nu se considera depusa si, impreuna cu actele anexate, se restituie reclamantului printr-o incheiere judecatoreasca ce poate fi atacata cu recurs.

10

1.3 Primirea cererii de chemare in judecata.Temeiurile refuzului de a primi cererea.Efectele primirii cererii de chemare in judecata
Depunerea si primirea cererrii de chemare in judecata in pricina civila au o importanta juridica,de aceea,legea atribuie solutionarea acestei chestiuni judecatorului si nu lucratorilor cancelariei sau a grefierului. Persoanele interesate pot inainta cererea personal judecatorului sau sa o expedieze prin posta.In ultimul caz cererea se inregistreaza in cancelarie judecatoriei si nu mai tirziu de ziua urmatoare se transmite judecatorului pentru solutionarea chestiunii privind primirea ei.Aplicarea corecta a normelor dreptu;ui procesual civil,care reglementeaza chestiunea privind primirea cererii de catre instanta de judecata in cauzele civile,este deosebit de importanta in asigurarea apararii drepturilor si intereselor cetatenilor si organizatiilor. Potrivit art .168 CPC,la primirea cererii de chemare in judecata,judecatorul verifica daca aceasta intruneste exigentele prevazute de lege.In caz contrar, reclamantul trebuie sa faca imediat completarile sau modificarile cerute ori sa depuna copii de pe cerere si copii autentificate de pe inscrisurile pe care isi intemeiaza pretentiile. Cind lichidarea imediata a neajunsurilor nu este posibila,cererea se consemneaza in registrul de intrare a documentelor,iar reclamantului i se va acorda un termen pentru a aduce cererea in conformitate cu legislatia.Daca cererea a fost primita prin posta,reclamantului i se vor comunica in scris neajunsurile si mentiunea ca acestea urmeaza sa fie lichidate in interiorul termenului acordat,in caz contrar urmind sa se aplice sanctiunile specificate la art.171 CPC. De asemenea,judecatorul,la primirea cererii,printr-o incheiere poate incuviinta efectuarea unor masuri de asigurare a actiunilor si a probelor. Chestiunea privind primirea cererii de chemare in judecata va fi solutionata de judecator in decursul a cinci zile de la depunere printr-o incheiere,care nu este susceptibila de recurs. In baza temeiurilor indicate in lege,judecatorul poate refuza primirea cererii de chemare in judecata. Astfel,conform art.169 CPC,judecatorul refuza se primeasca cererea de chemare in judecata daca: a) cererea nu urmeaz a fi judecat n instan judectoreasc n procedur civil; b) exist o hotrre judectoreasc irevocabil cu privire la un litigiu ntre aceleai pri, asupra aceluiai obiect i avnd aceleai temeiuri sau o ncheiere judectoreasc prin care se admite ncetarea procesului n legtur cu faptul c reclamantul a renunat la aciune sau c ntre pri s-a ncheiat o tranzacie;

11

c) aceasta este depus de un organ, organizaie sau o persoan n aprarea drepturilor, libertilor i intereselor legitime ale unei alte persoane fr ca prezentul cod sau o alt lege s le delege dreptul adresrii n judecat n acest scop; d) exist o hotrre irevocabil, obligatorie pentru pri, a judecii arbitrale cu privire la litigiul dintre aceleai pri, asupra aceluiai obiect i avnd aceleai temeiuri, cu excepia cazurilor cnd judecata a respins cererea de eliberare a titlului de executare silit a hotrrii judecii arbitrale sau a remis pricina spre reexaminare judecii arbitrale care a pronunat hotrrea, ns judecarea pricinii n aceeai judecat arbitral este imposibil; e) aciunea este intentat mpotriva unui agent economic lichidat deja. Incheierea prin care se refuza primirea cererii de chemare in judecata se emite de catre judecator in termen de 5 zile de la data depunerii cererii.Cererea cu toate documentele anexata,precum si copia incheierii se remit reclamantului,care,la rindul sau poate ataca aceasta incheiere cu recurs. Refuzul judecatorului de a primi cererea de chemare in judecata exclude posibilitatea adresarii repetate in judecata a aceluiasi reclamant,cu aceeasi actiune impotriva aceluiasi pirit,cu acelasi obiect si aceleasi temeiuri(art.169,al3,CPC). In unele cazuri( de exemplu,cind pricina nu este de competenta instantei de judecta respective sau exista circumstante care impiedica intentarea procesului),instanta de judecata,in termen de cinci zile de la data depunerii cererii de chemare in judecata,dispune printr-o incheiere motivata restituirea cereri si remite reclamantului copia incheierii si cererea cu toate documentele anexate.Restituirea cererii,in acest caz,nu exclude posibilitatea adresarii repetate in judecata a aceluiasi reclamant,cu aceasi actiune,impotriva aceluiasi pirit,cu acelasi obiect si aceleasi temeiuri daca reclamantul a lichidat neajunsurile. Temeiurile de restituire a cererii de chemare in judecata sunt indicate in art 170,al 1,CPC,precum si in alte cazuri prevazute de lege. Astfel,judecatorul restituie cererea de chemare in judecata daca: a) reclamantul nu a respectat procedura de soluionare prealabil a pricinii pe calea extrajudiciar, prevzut de lege pentru categoria respectiv de pricini sau de contractul prilor; b) instana nu este competent s judece pricina; c) cererea a fost depus de o persoan incapabil; d) soul a naintat aciunea de desfacere a cstoriei fr consimmntul soiei, n timpul sarcinii sau n primul an de la naterea copilului; e) cererea nu este semnat ori este semnat de o persoan nemputernicit de a o semna ori este semnat fr a se indica funcia semnatarului;
12

f) cererea a fost depus n numele persoanei interesate de ctre o persoan nemputernicit de a porni i a susine procesul; g) la aceeai instan sau la o alta, se afl n judecat un litigiu ntre aceleai pri, asupra aceluiai obiect i avnd aceleai temeiuri; h) nu snt prezentate probe ce ar confirma adresarea creditorului ntr-o instituie financiar unde, conform legislaiei, ar fi trebuit s primeasc datoria; i)reclamantul i retrage cererea nainte de emiterea ncheierii privind intentarea procesului Legislatia mai prevede si alte cazuri in care se restituie cererea de chemare in judecata;spre exemplu,potrivit art.297,al.2 CPC,cererea privind declararea persoanei disparute fara urma sau decedata depusa pina la expirarea termenului stabilit la art.49 si 52 din Codul Civil se restituie petitionarului fara examinare. Incheierea prin care instanta judecatoreasca restituie cererea in temeiul art.170,al.1,lit.a),b),c) si g) poate di atacata cu recurs.In celelalte cazuri de restituire a cererii,prevazute la alin.1 art 170 CPC,incheirea nu se supune cailor de atac. Efectele cererii de chemare in judecata Cererea de chemare in judecata este acea forma a actiunii civile prin care se declanseaza procesul civil,produce,o data ce a fost introdusa,anumite efecte care ii sunt specifice.In literatura juridica sunt retinute, de regula,urmatoarele efecte6: a) Cererea de chemare in judecata investeste instanta cu solutionarea litigiului la care se refera; b) Cererea de chemare in judecata constituie baza raportului procesual civil ce se formeaza prin introducerea ei intre reclamant si pirit,fixind cadrul procesual civil in care se va desfasura judecata cu privire la parti si la obiectul litigiului; c) Intreruperea cursului prescriptiei extinctive(art.277 Codul civil al RM); d) Incasarea pensiei de intretinere de la data adresarii in instanta

judecatoreasca(art.98,al.2 Codul familiei al RM); e) In cazul competentei teritoriale alternative cererea de chemare in judecata exprima optiunea reclamantului pentru una din instantele competente,optiune la care ulterior nu poate reveni; f) Cererea de chemare in judecata opereaza punerea in intirziere a piritului,ceea ce face ca: el sa fie considerat posesor de rea-credinta si in caz de admitere a cererii sa datoreze fructele din momentul sesizarii instantei( in cazul actiunilor reale imobiliare sau a celor mixte); sa suporta riscurile pieririi fortuite(in cazul cererii ce are ca obiect

I.Stoienescu,S.Zilberman,Drept procesual civil,Bucuresti 1983

13

predarea unui bun determinat);sa curga dobinzile( in cazul cererii prin care reclamantul pretinde o suma de bani care nu era purtatoare de dobinzi).

14

Capitolul II Pregatirea pricinii civile pentru dezbaterile judiciare 2.1 Scopul si insemnatatea etapei de pregatire a pricinii civile pentru dezbaterile judiciare
Examinarea justa si promta a pricinii civile depinde in mare parte de efectuarea corespunzatoare a pregatirii ei pentru dezbaterile judiciare,care este indispensabila si in cazul examinarii pricinii in instanta de apel sau recurs.Insa luind in consideratie insemnatatea deosebita a examinarii si solutionarii corecte si neintirziate a pricinii,legislatia procesual civila a separat pregatirea intr-un institut special,reglementind aici amanuntit scopurile si actiunile procesuale de pregatire7. Etapa pregatirii urmeaza nemijlocit dupa primirea cererii de chemare in judecata,adica intentarii pricinii si este obligatorie pentru fiecare pricina,cit de simpla nu ar parea.Ca mijloc de realizare a scopurilor pregatirii pricinii pentru dezbaterile judiciare- asigurarea judecarii juste si promte a ei- serveste indeplinirea sarcinilor acestei faze a procesului,stabilite de legislatie,pe calea efectuarii actiunilor procesuale de pregatire,alegerea concreta a carora depinde de particularitatile unei sau alte pricini civile. Reiesind din continutul art.183,al.1 CPC ,scopurile generale si finale a pregatirii pricinii civile pentru dezbaterile judiciare sunt asigurarea judecarii ei justa si promta. Potrivit art.183,al.2 CPC,pregatirea pentru dezbarea judiciara este obligatorie pentru orice pricina civila si are ca scop: a) precizarea legii care urmeaz a fi aplicat i determinarea raporturilor juridice dintre pri; b) constatarea circumstanelor care au importan pentru soluionarea just a pricinii; c) stabilirea componenei participanilor la proces i implicarea n proces a altor persoane; d) prezentarea de probe. Termenul de pregatire a pricinii pentru dezbaterile judiciare este de cinci zile,de la data primirii cererii de chemare in judecata.In acest termen judecatorul va emite o incheiere fara instiintarea participantilor la proces cu enumerarea actelor ce urmeaza a fi efectuate pentru pregatirea pricinii si indicarea termenelor indeplinirii lor. Incheierea privind pregatirea pricinii pentru dezbaterile judiciare se emite le judecarea tuturor pricinilor,inclusiv in cazurile cind pricina a fost primita pe rol dupa anularea hotaririi instantei de fond in ordine de apel sau recurs cu remitarea pricinii spre rejudecare in prima instanta. Incheierea privind pregatirea cauzei pentru dezbaterile judiciare nu este susceptibila de atac,nici nu apel,nici cu recurs.
7

Jilin,Cazurile civile in prima instanta,Gorodet 2000.

15

2.2 Actele judecatorului in vederea pregatirii pricinii pentru dezbaterile judiciare

Volumul actiunilor procesuale de pregatire pe categorii concrete a pricinilor civile si metoda de pregatire a pricinilor aparte este specifica si determinate de caracterul raportului juridic litigios,complexitatea cauzei,dificultatea probatiunii,gradul disputei argumentelor fiecarei parti si alte circumstante8. Legea(art.185 CPC) contine lista actiunilor de pregatire, care pot fi infaptuite intr-un volum mai mare sau mai mic in functie de circumstantele concrete ale cauzei.Nu este obligatoriu ca toate actiunile enumerate sa fie efectuate in cadrul fiecarei pricini civile. Aceasta norma, ca si multe altele are un caracter abstract,general.Pentru aplicarea ei corecta este necesar sa se tina cont de circumstantele ce apar zi de zi,care au o importanta juridica pentru fiecare pricina in parte. Judecatorul, in faza de pregatire a pricinii civile pentru dezbateri judiciare indeplineste un sir de acte: a)cheam n judecat reclamantul pentru a-l audia privitor la preteniile lui, i explic drepturile i obligaiile procedurale; Acesta norma este formulate in asa fel ,incit putem crede ca judecatorul trebuie sa o indeplineasca in mod obligatorie,insa in practica nu intotdeauna se indeplineste. b)cheam n judecat prtul pentru a-l audia privitor la circumstanele pricinii, clarific obieciile pe care le are mpotriva aciunii i probele prin care pot fi dovedite aceste obiecii. n pricini complicate, propune prtului s prezinte n scris, la data fixat, o referin privind aciunea reclamantului, i explic drepturile i obligaiile procedurale; Chestiunea privind chemarea piritului se solutioneaza de judecator,luind in consideratie caracterul priciinii concrete,de asemenea,obiectiile posibile impotriva actiunii.In cazul solutionarii pozitive a acestei chestiuni,judecatorul,de rind cu alte drepturi ,explica reclamantului dreptul sau la intentarea actiunii reconventionale pentru a fi examinata impreuna cu actiunea principala. c)soluioneaz problema intervenirii n proces a coreclamanilor, coprilor i intervenienilor, le explic drepturile i obligaiile procedurale; Constatarea incorecta a componentei persoanelor,participante in proces,intotdeauna duce la faptul neatingerii scopului si sarcinilor pregatirii pricinii pentru dezbaterile judiciare.De cele mai dese ori aceasta duce la emiterea hotaririi ilegale,iar solutionarea chestiunii despre drepturile si obligatiile persoanelor ce nu au
8

Treusnikov,Manual de proces civil,Moscova 2001.

16

fost atrase in proces,constituie o incalcare esentiala a normelor dreptului procesual,ce atrage dupa sine casarea hotaririi in instanta de apel sau recurs(art.386,art.400 CPC). La solutionarea chestiunii privind atragerea sau intervenirea in proces a intervenientilor principali,cit si a intervenientilor accesorii ,instanta de judecata emite o incheire. d) ia msuri pentru concilierea prilor; In conformitate cu principiul disponibilitatii in drepturi a participantilor la proces,partile sunt in drept chiar din faza pregatirii pricinii pentru dezbateri judiciare sa inceteze procesul prin tranzactie(art.60 CPC).Tranzactia poate fi incheiata doar de subiectii raportului material litigios(reclamant,pirit,intervenientul principal,reprezentantii acestora care dispun de aceste imputerniciri potrivit art.81 CPC).Manifestarea volita a partilor privind incheierea tranzactiei se va face in forma scrisa care se anexeaza la materialele dosarului ,sau in forma verbala,dar care obligatoriu se consemneaza contra semnatura in procesul-verbal al sedintei judiciare,de ambele parti. e)explic prilor dreptul de a recurge la judecat arbitral pentru soluionarea litigiului i efectele unui astfel de act; Instanta de judecata unde este intentata actiunea privind litigiul care constituie obiectul unei conventii de arbitraj,la solicitarea unei parti facute nu mai tirziu de prima sa declaratie asupra fondului litigiului,scoate cererea de pe rol si trimite litigiul spre solutionare in arbitraj,cu exceptia cazului in care instanta de judecata constata ca acea conventie este nula,nevalabila sau nesusceptibila de executare. f) soluioneaz problema citrii n edin de judecat a martorilor sau i interogheaz la locul aflrii lor, conform art.136 alin.(1); Declaratiile martorilor fac parte din cele mai des intilnite mijloace de probatie in procesul civil.Reesind din prevederile art.119 CPC,judeatorul va chema martorii la demersul piritilor si alti participanti la proces.Solicitantul citarii in judecata a unui martor este obligat sa demonstreze ce fapte importante pentru solutionarea pricinii poate confirma aceste martor si sa comunice instantei numele si domiciliul lui(art 132,al.2).La chemarea martorilor trebuie sa se ia in consideratie art.121 si 122 CPC despre pertinenta si admisibilitatea probelor. g) la cererea participanilor la proces, reclam organizaiilor i persoanelor fizice probele necesare; Aceasta necesitate,de cele mai multe ori,apare in cazul in care partile constientizeaza faptul ca,probele prezentate nu sunt suficiente pentru a confirma pretentiile reclamantului,ori obiectile piritului,insa ei nu pot de sine statator sa obtina
17

de la alte persoane anumite probe pentru a fi prezentate instantei.La reclamarea probelor,instanta,trebuie sa ia in consideratie art.121 si 122 CPC,privind pertinenta si admisibilitatea probelor. h)la solicitarea prilor sau n cazurile prevzute de lege, dispune din oficiu efectuarea expertizei; Expertiza se ordona dupa elucidarea unor aspecte din domeniul stiintei, artei,tehnicii,mestesugurilor artizanale,contabilitatii si din alte domenii,aparute in proces. Dispunind efectuarea expertizei,instanta judecatoreasca trebuie sa respecte art.152 CPC,care reglementeaza dreptul partilor si a altor participanti la proces de a formula si a prezenta instantei problemele care trebuie sa fie elucidate de expert,insa numai instanta stabileste definitiv problemele asupra carora expertul urmeaza sa-si prezinte raportul. Incheierea prin care se ordona efectuarea expertizei nu este susceptibila de atac,daca prin aceasta nu se dispune suspendarea procesului.In cazul suspendarii procesului in temeiul efectuarii expertizei se emite incheierea de suspendare care poate fia atacata cu recurs. i)rezolv problema introducerii n proces a specialistului sau interpretului; Specialistul si interpretul pot fi atrasi si in procesul de efectuare a urmatoarelor acte procedurale:audierea martorilor,examinarea probelor materiale si a inscrisurilor.Participarea specialistului si a interpretului este reglementata de prevederile art.199 si art.210 CPC. j)n caz de urgen, la cererea prilor, cerceteaz la faa locului nscrisurile i probele materiale, cu ntiinarea participanilor la proces; Acesta necesitate apare atunci cind,prezentarea inscrisurilor sau probelor materiale in sedinta de judecata,sau cercetarea lor in cadrul dezbaterilor judiciare va fi imposibila sau dificila,de exemplu,daca in calitate de proba materiala se utilizeaza bunuri perisabile,documentele pot fi pierdute. k)trimite delegaii judectoreti; Esenta delegatiei judecatoresti consta in faptul ca,in cazul necesitatii de a aduna probe ori de a inmina acte judiciare intr-un alt oras,municipiu sau raion,instanta care efectueaza pregatirea pricinii pentru dezbaterile judiciare da instantei judecatoresti respective prin incheiere o delegatie pentru efectuarea anumitor acte de procedura. In incheirea privind delegatia judecatoreasca se indica fondul pricinii,datele referitoare la parti,inclusiv domiciliul sau locul aflarii lor,circumstantele ce urmeaza a fi clarificate si probele pe care trebuie sa le adune instanta executoare a
18

delegatiei.Aceasta incheire este obligatorie pentru instanta de judecata careia ii este adresata si trebuie sa fie indeplinita in cel mult zece zile de la data primirii delegatie. l) soluioneaz problema asigurrii aciunii; Asigurarea actiunii este posibila in orice faza a procesului in instanta de fond pina la emiterea hotaririi judecatoresti.Necesitatea aplicarii masurilor de asigurare este dictata de posibilitatea executarii viitoarei hotariri.Reiesind din acest scop,intru evitarea unor atingeri ale bunei functionari a activitatii persoanelor fizice si juridice,art.176 CPC prevede modalitatea aplicarii sechestrului pe bunuri. Astfel punerea sechestrului pe bunurile organizatiei sau ale ceteanului cu statut de intreprinzator,in cazul asigurarii actiunii,se efectueaza in urmatoarea ordine: a) n primul rnd, pe bunurile care nu particip nemijlocit n producie: valori mobiliare, mijloace bneti de pe conturi, autoturisme, obiecte de design din oficii i alte bunuri; b) n al doilea rnd, pe produsele finite (mrfuri), precum i pe alte bunuri materiale care nu particip nemijlocit n procesul de producie i care nu snt destinate utilizrii nemijlocite n producie; c) n al treilea rnd, pe bunurile imobiliare, precum i pe materia prim, materiale, maini, unelte, utilaje, instalaii, echipamente i alte mijloace fixe, destinate utilizrii nemijlocite n producie; d) n al patrulea rnd, pe bunurile predate unor alte persoane. In baza incheierii de asigurare a actiunii,judecatorul sau instanta elibereaza titlu executoriu. m) efectueaz alte acte procedurale. De asemenea,in cadrul acestei faze judecatorul va solutiona si chestiunea despre conexarea sau separarea pretentiilor(art.187 si 188 CPC). In cazul in care se constata ca in fata aceleiasi instante de judecata se afla mai multe actiuni separate inaintate de mai multe persoane impotriva unuia sau mai multor piriti,dar care se afla intr-o conexiune,judecatorul,dupa primirea cererilor pe rol,in faza pregatirii cererilor respective pentru dezbaterile judiciare ese in drept sa le conexeze.

19

2.3 Referinta la cererea de chemare in judecata


In cadrul pregatirii pricinii pentru dezbateri judiciare,judecatorul propune piritului sa prezinte in judecata in termen probele necesare(art.186,al.1 CPC).Referinta sau intimpinarea9 este actul de procedura prin care piritul raspunde la cererea de chemare in judecata a reclamantului,prin care isi formuleaza,in scris,inainte de dezbaterea orala,apararile sale si prezinta probele pe care se sprijina in sustinerea acestora. In sistemul nostru procesual referinta reprezinta o utilitate practica

incontestabila.Ea este destinata in primul rind sa asigure un echilibru in situatia juridica a partilor.Prin depunerea referintei i se ofera si reclamantului posibilitatea de a lua cunostinta cu apararile piritului.In acelasi timp depunerea referintei este utila si pentru instanta de judecata.Aceasta deoarece numai astfel instanta este pusa in situatia de a lua cunostinta,chiar din faza initiala a procesului civil,de pozitia partilor,de apararile si dovezile pe care se intemeiaza sustinerile lor10. Fiind un act procedural important,legea ii stabileste in mod expres si continutul.Potrivit art.186,al.3 CPC,referinta trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni: a) instanta la care se depune; b) numele sau denumirea reclamantului si revendicarile lui c) raspunsul la pretentiile de fapt ale actiuni. Referinta are un caracter defensiv si implica cu necesitate raspunsul piritului la fiecare capat de cerere formulat de catre reclamant.Legea a voit prin instituirea acestei cerinte sa realizeze o mai buna aparare a piritului si o sistematizare a sustinerilor facute de catre el in cuprinsul referintei. d) probele aduse impotriva fiecarei revendicari. Indicarea dovezilor este utila pentru ca si reclamantul sa cunoasca in mod adecvat mijloacele probatorii prin care piritul intelege sa se serveasca in proces. Aratarea dovezilor se impune mai cu seama in acele imprejurari in care piritul nu se limiteaza la o aparare pur defensiva,concretizeaza intr-o negare pura si simpla a pretentiilor adversarului sau.Intr-adevara,adeseori piritul este nevoit sa treaca la o aparare activa,spre a dovedi stingerea raportului juridic invocat de reclamant sau existenta unor cauza care fac imposibila cercetarea in fond a actiunii.

10

Florea Magureanu,Drept procesual civil,Bucuresti 2001 Ioan Les,Tratat de drept procesual civil,Bucuresti 2002

20

e) alte date importante pentru solutionarea pricinii,precum si demersurile piritului. In cazul mai multor piriti,se poate depune o singura referinta ori atitea referinte citi piriti sau cite grupuri de piriti exista.La referinta se anexeaza atitea copii de pe referinta citi reclamanti si intervenienti exista in proces.Pentru instanta judecatoreasca se anexeaza acelasi numar de copii certificate de pe inscrisuri si de pe alte documente pe care se intemeiaza referinta. Depunerea referintei este obligatorie.In cazul nedepunerii ei in termenul stabilit de instanta,pricina poate fi examinate in baza materialelor anexate la dosar.

21

2.4 Citarea partilor si comunicarea actelor de procedura


Citarea este un act procesual prin care se realizeaza incunostiintarea partilor despre:existenta procesului civil,locul si data judecatii.Acest act procesual se realizeaza atit in faza initiala a procesului,cit si in unele faze succesive ale judecatii. Prin citarea partilor se traduc in practica doua dintre cele mai importante principii ale procedurii judiciare:contradictorialitate si dreptul la aparare.Intradevar ,doar in masura in care partile cunosc data si locul judecatii,ele sunt puse intr-o situatie de egalitate:isi pot pregati apararea pentru ca apoi sa prezinte in contradictoriu si in sedinta publica toate imprejurarile de fapt si de drept de care depinde solutionarea cauzei. Citarea partilor,martorilor,expertilor,specialistilor,interpretilor si altor participanti la proces se realizeaza printr-un act procedural denumit citatie. In pricinile de urgenta participantii la proces pot fi instiintati sau chemati in judecata prin telefonograma sau prin alte mijloace care sa ateste inminarea si primirea instiintarii sau citatiei. Citatiile si instiintarile se inmineaza participantilor la proces,astfel incit acestia sa se poata pregati de proces si sa se prezinte la timp in faza instantei. Citatia se inmineaza partii cu cel putin 3 zile inainte de data judecarii.In pricinile urgente,acest termen poate fi mai scurt ,la discretia instantei.Prezentarea partii in instanta,in persoana sau prin reprezentant,acopera orice viciu de inminare a citatiei.Partea insa este in drept sa ceara aminarea procesului daca citatia nu i s-a inminat in termen. Mentiunile esentiale pe care trebuie sa le cuprinda citatia sunt prezentate in art.103 CPC.Astfel in citatie si instiintare se indica: a) instana judectoreasc, adresa ei; b) locul, data i ora prezentrii; c) numele i adresa celui citat sau ntiinat; d) pricina pentru care se face citarea sau ntiinarea; e) calitatea n care este citat sau ntiinat persoana. n citaie i ntiinare, participanilor la proces li se propune s prezinte probele de care dispun referitor la pricin, se face somaia despre consecinele neprezentrii unor astfel de probe i ale neprezentrii n instan, despre obligativitatea de a comunica instanei motivele neprezentrii, precum i despre obligativitatea persoanei care a primit citaia sau ntiinarea n locul destinatarului absent de a o nmna acestuia de ndat ce va fi posibil. Persoanele care pot fi citate prin instiintari si citatii sunt enumerate expres in art.104 CPC.

22

Potrivit art.105 CPC,citatia si instiintarea se trimit prin scrisoare recomandata cu aviz de primire sau prin persoana imputernicita de judecata.Data inminarii citatiei sau instiintarii se inscrie pe citatie sau instiintare in partea care se inmineaza destinatarului,precum si pe cotor,care se restituie instantei. Citatia si instiintarea,actele de procedura pot fi inminate destinatarului si in incinta instantei.In astfel de cazuri,destinatarii prezenti in instanta sau reprezentatii lor nu pot sa refuze citatiile si actele de procedura. In cazul in care judecata se amina,martorilor,expertilor,interpretilor si traducatorilor prezenti li se aduce la cunostinta noul termen de judecata.La cererea persoanelor mentionate instanta le inmineaza citatii spre a le servi drept justificare la locul de munca in vederea prezentarii la noul termen de judecata. Cind judecata se desfasoara in continuare,partile si ceilalti participanti la proces nu se mai citeaza.Militarii se citeaza la fiecare termen de judecata. Citatia sau instiintarea adresata persoanelor fizice se inmineaza personal contra semnatura pe cotor.Citatia sau instiintarea adresata unei organizatii se inmineaza persoanei cu functie de raspundere respective contra semnatura pe cotor sau,in cazul absentei acesteia,se inmineaza in acelasi mod unui alt angajat,considerindu-se receptionata de organizatie. Daca nu il va gasi pe destinatar la domiciliu sau la locul de munca,persoana imputernicita sa inmineaze citatia sau instiintarea o va inmina unuia dintre membrii adulti ai familiei care locuieste impreuna cu destinatarulu si care si-a dat acordul sa o primeasca,iar in lipsa acestora,o va remite organizatiei de exploatate a locuintelor,primariei satului(comunei) ori administratiei de la locul lui de munca.Persoana care a primit citatia sau instiintarea este obligata sa indice pe cotor numele si raporturile sale de rudenie cu destinatarul sau functia sa.Tototdata,ea este obligata sa o inmineze destinatarului cit mai curind posibil. In cazul absentei temporare a destinatarului,persoana care urmeaza sa inmineze citatia sau instiintarea noteaza pe cotor locul in care acesta s-a deplasat si ziua cind urmeaza sa revina.Daca locul de aflare a destinatarului nu este cunoscut,faptul se consemneaza in citatie sau instiintare,precum si sursa de informatie,data si ora. In cazul cind citatia sau instiintarea nu este inminata din vina lucratorului postal sau a unei alte persoane imputernicita sa o inmineaza,acestora lu se aplica o amenda de pina la zece unitati conventionale. In art.106 CPC se stipuleaza efectele refuzului de a primi citatia sau instiintarea.Astfel,daca destinatarul refuza sa primeasca citatia sau instintarea,persoana

23

imputernicita sa o inmineaza consemneaza refuzul pe citatie sau instiintare si o restituie instantei judecatoresti. Persoana care refuza sa primeasca citatie sau instiintarea se considera instiintata despre locul ,data si ora sedintei de judecata sau despre locul,data si ora efectuarii unui act procedural.Neprezentarea ei in instanta nu impiedica judecarea pricinii sau efectuarea actului procedural. O dispozitie procedurala importanta in legatura cu inminarea citatiei se refera la cazurile de schimbare a domiciliului participantilor in cursul judecatii.In acest sens,art.107 CPC dispune ca,daca isi schimba domiciliul sau sediul dupa pornirea procesului,partea sau reprezentantul este obligat sa comunice instantei,prin cerere,noua adresa,iar partii adverse prin scrisoare recomandata,a carei recipisa de depune la dosar o data cu cererea.In lipsa unei astfel de comunicari,citatia sau instiintarea se trimite la ultima adresa cunoscuta instantei si se considera inminata chiar daca destinatarul nu mai locuieste acolo. Codul de procedura civila stabileste si modalitatea de citare publica a piritului.Daca locul de aflare a piritului nu este cunoscut si reclamantul da asigurari ca,desi a facut tot posibilul,nu a reusit sa afle domiciliul acestuia,presedintele instantei dispune citarea acestuia prin publicitate.Publicarea in presa se considera citare legala. Citatie se publica intr-un ziar republican sau local mai raspindit in cazut in care instanta considera ca o astfel de masura este necesara. Publicarea citatiei in ziar se face cu cel putin 15 zile inainte de data sedintei de judecata.In cazuri de urgenta,presedintele instantei poate reduce acest termen la 5 zile.In cazul in care pirtul se prezinta in judecata si dovedeste ca citarea prin publicitate s-a facut cu reavointa,reclamantul suporta cheltuielile de citare prin publicitatee chiar daca este in cistig de cauza,iar toate actele de procedura posterioare incuviintarii acestei citari se anuleaza. In cazul aminarii judecarii cauzei,nu este necesara citarea participantilor la proces prezenti la sedinta.Participantii la proces care au fost citati si nu au participat la sedinta de judecata la care a fost aminata judecarea cauzei vor putea invoca lipsa citarii ulterioare numai in cazul in care cor demonstra ca au fost in imposibilitatea de a cunoaste data judecarii cauzei.

Comunicarea actelor de procedura Comunicarea actelor de procedura reprezinta formalitatea prin care destinatarul este instiintat cu privire la un document scris sau la o procedura in conformitate cu legislatia,permitindu-i acestuia sa afle despre act in timp util.

24

Exista norme specifice privind comunicarea anumitor documente scrise,care au ca scop asigurarea drepturilor procedurale ale partilor intr-o cauza si a egalitatii de sanse a partilor de a beneficia de drepturile lor.Reesind din dispozitiile CPC,participantii la proces au inclusiv dreptul de a le fi comunicate copii ale hotaririlor judecatoresti,ale deciziilor si ale altor acte care tin de o cauza. Potrivit art.100 CPC,cererea de chemare in judecata si actele de procedura se comunica participantilor la proces si persoanelor interesata,contra semnatura, prin intermediul persoanei imputernicite,prin posta,cu scrisoare recomandata si cu aviz de primire,sau prin alte mijloace care sa asigure transmiterea textului cuprins in act si confirmarea primirii lui,precum si prin delegatie judiciara. Daca i se cere sa indeplineasca pentru o alta instanta procedura de comunicare,instanta solicitanta este obligata sa ia de indata masurile necesare,conform legii,si sa trimita instantei solicitante dovezile de indeplinire a procedurii cerute.

25

Capitolul III Dezbaterile judiciare si deliberarea procesului


3.1 Scopul si insemnatatea etapei dezbaterilor judiciare
Dezbaterile judiciare reprezinta una din cele mai importante etape a procesului civil. Solutionarea pricinii civile in fond se realizeaza de instanta de judecata in rezultatul examinarii in sedinta de judecata cu chemarea obligatorie a participantilor al proces.Iar desfasurarea normala a procesului presupune ca,in faza dezbaterilor judiciare in instanta de fond vor fi realizate complet sarcinile si scopurile finale ale procesului civil. Sarcinile de baza a dezbaterilor judiciare in instanta de fond constau in judecarea justa,in termen rezonabil,a cauzelor de aparare a drepturilor incalcate sau contestate,a libertatilor si a intereselor legitime ale persoanelor fizice sau juridice si asociatiilor lor,ale autoritatilor publice si ale altor persoane care sunt subiecte ale raporturilor juridice civile.,familiale,de munca si ale altor raporturi juridice,precum si in apararea intereselor statului si ale societatii,in consolidarea legalitatii si a ordinii de drept,in preintimpinarea cazurilor de incalcare a legii. Art.6 din Conventia Europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale garanteaza dreptul oricarei persoane la judecarea in mod echitabil a cauzei,in mod public,intr-un termen rezonabil,de catre o instanta independenta si impartiala,instituita de lege,care va hotari asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil. Criteriile de apreciere a termenului rezonabil de judecarea a cauzei sint: -complexitatea cazului; -comportamentul partilor la proces; -comportamentul organelor extrajudiciare si al instantelor de judecata,care urmau sa participe la judecarea cazului; Respectarea termenului rezonabil la judecarea cauzei concrete se va verifica la solicitarea partilor de catre instanta iererhic superioar in procesul examinarii cazului respectiv pe caile ordinare sau extraordinare de atac si,in caz de constatare se va argumenta in hotarirea respectiva11. Avind in vedere faptul ca comportamentul partilor influenteaza asupra termenului de solutionare a litigiului,instanta de judecata va intreprinde toate masurile ca partile sa indeplineasca cu exactitate actele de procedura,sa nu faca uz de manevre dilatorii si sa foloseasca posibilitatile oferite de dreptul procesual pentru a reduce procedura de solutionare a cauzei.Daca partile tergiverseaza cu rea-credinta procesul,instanta de judecata este in drept sa impiedice un asemenea comportament si sa aplice sanctiunile prevazute de lege fata de
11

Hotarirea Plenului Curtii Supreme de justitie a RM,pct 2 privind aplicarea in practica judiciara de catre instantele judecatoresti a unor prevederi ale Conventiei pentru apararea dr.omului si libertatilor fundamentale nr.17 din 19.06.2000

26

vinovati,iar la cererea partii interesate sa solutioneze problema reparatiei prejudiciului cauzat prin tergiversare12. Legislatia procesul civila stabileste o astfel de procedura a examinarii si solutionarii pricinii civile,respectarea stricta a careia va conduce la realizarea consecutiva a scopurilor etapei dezbaterilor judiciare. Faza dezbaterilor judiciare se deosebeste de alte faze nu numai prin scopuri specifice,dar si prin componenta subiectilor.Participantul principal la proces este instanta de judecata.In aceasta faza a procesului intervin astfel de participanti care lipsesc de la alte faze-martori, experti. Desfasurarea procesului in fata insantei da posibilitate judecatorului sa-si exercite rolul activ,sa vegheze respectarea contradictorialitatii si a dreptului la aparare,sa transpuna in viata alte principii fundamentale precum publicitatea,oralitatea si nemijlocirea. Examinind pricina,instanta de judecata,trebuie sa examineze nemijlocit probele,sa stabileasca circumstantele de fapt ale cauzei,sa elucideze drepturile si obligatiile partilor,interesele ocrotite de lege ale petitionarilor.Solutionind pricina,instanta de judecata este obligata sa emita o hotarire legala si temeinica,care ar apare drepturile si interesele ocrotite de lege ale persoanelor fizice si juridice. Importanta deosebita a acestei faze explica si interesul legiuitorului care,in numeroase texte,a reglementat modul de judecare a pricinilor civile.Vom examina in continuare aceste dispozitii,oprindu-ne asupra principalelor momente ale etapei dezbaterilor.

12

Hotarirea Plenului Curtii Supreme de Justitie a RM,nr 24 din 12.12.2005,privind aplicarea normelor Codului de procedura civila la judecarea priciilor in prima instanta.

27

3.2 Dezbaterile judiciare


Judecarea pricinilor civile are loc in sedinta de judecata cu instiintarea obligatorie a participantilor la proces despre locul,data si ora sedintei.Presedintele sedintei dispune ca lista cauzelor fixate pentru judecare sa fie afisata,in loc public,cu cel putin 3 zile inaintea termenului de judecata,indicindu-se numarul dosarului,numele judecatorului care examineaza cauza,data,ora si locul desfasurarii sedintei,numele sau denumirea partilor,esenta cauzei civile,stadiul procesual,precum si alte date referitoare la publicitatea sedintei de judecata(art.193 CPC). Presedintele sedintei are un cerc mare de obligatiuni.El conduce dezbaterile judiciare,ia masuri pentru cercetarea exhaustiva,multiaspectuala a probelor si circumstantelor pricinii,pentru clarificarea drepturilor si obligatiilor partilor,inlaturind din dezbateri tot ceea ce nu are legatura cu procesul.Obiectiile participantilor la proces impotriva actului presedintelui se consemneaza in procesul-verbal al sedintei.Presedintele da explicatii asupra actiunilor sale.In cazul examinarii colegiale a pricinii,problema se solutioneaza de intregul complet de judecata.Presedintele sedintei ia masuri pentru asigurarea ordinii cuvenite in sedinta de judecata,dispozitiile lui fiind obligatorii pentru participantii la proces,pentru cei care asista in sala. Conducerea ferma a sedintei nu inseamna agresivitate si aroganta fata de parteneii si auxiliarii justitiei ori fata de parti.Instanta,in legatura cu programul incarcat ori cu salariul necorespunzator,grijile de acasa sau nemultumirile de la serviciu,simpatiile si antipatiile politice ori de alta natura nu trebuie sa se transpuna in actul de conducere a sedintei si actul de judecata13. Legea stabileste ca in sedinta de judecata trebuie respectate ordinea corespunzatoare.Cind judecatorii intra in sala de sedinte sau se retrag in camera de deliberare,cei prezenti se ridica in picioare.De asemenea,cind se da citire hotaririi judecatoresti sau incheierii judecatoresti,in cazul cind procesul se termina fara adoptarea unei hotariri,cei prezenti,inclusiv judecatorii,stau in picioare.Participantii la proces,martorii,expertii,specialistii si interpretii se adreseaza judecatorului cu formulaOnorata instanta,depun depozitii si dau explicatii stind in picioare.Exceptii se fac numai cu incuviintarea presedintelui sedintei. In functie de actiunile care se efectueaza,etapa dezbaterilor judiciare se alcatuieste din patru parti: -partea pregatitoare -judecarea pricinii in fond
13

V.M.Ciobanu,Tratat teoretic si practic de procedura civila,Bucuresti 1997

28

-sustinerile orale -emiterea si pronuntarea hotaririi. In cadrul partii pregatitoare,judecatorul trebuie sa solutioneze trei chestiuni14: -daca este posibila examinarea cauzei in completul respectiv de judecata; -daca este posibila ascultarea pricinii in cazul cind nu s-a prezentat careva dintre persoanele participante la proces. -daca este posibila examinarea pricinii,dispunind doar de probele care au fost prezentate. Actiunile procesuale de clarificare si solutionare a acestor chestiuni se desfasoara in ordinea urmatoare. La ora judecarii pricinii,presedintele deschide sedinta si anunta procesul care se va judeca.Grefierul raporteaza presedintelui sedintei prezenta persoanelor citate,motivul neprezentarii celor absenti.Presedintele sedintei verifica identitatea persoanelor prezente,imputernicirile persoanelor cu functie de raspundere si cele ale reprezentantilor. La fel in cadrul partii pregatitoare,la stabilirea indentitatii persoanelor prezente ,presedintele sedintei urmeaza sa verifice numele,prenumele si patronimicul;anul,luna,ziua si locul nasterii;cetatenia;domiciliul.La fel urmeaza a fi stabilite si ocupatia,situatia familiala,datele despre existenta la intretinere a altor persoane;studiile;datele despre invaliditate,daca poseda limba in care se desfasoara procesul. Judecarea pricinii in fond este acea parte a dezbaterilor judiciare in care sint constatate si elucidate circumstantele de fapt si de drept ale pricinii si care incepe cu prezentarea raportului judecatorului asupra pricinii prin care se reaminteste partilor obiectul litigiului,inclusiv esenta actiunii reconventionale,obiectiile prezentate in referinta asupra acesteia.Raportul trebuie sa fie laconic. La fel,in acest moment,presedintele clarifica daca reclamantul isi sustine pretentiile,daca piritul recunoaste pretentiile reclamantului si daca partile doresc sa incheie o tranzactie. Tranzactie poate fi incheiata doar de subiectii raportului material litigios(pirit,reclamant,intervenient principal,reprezentantii acestora care dispun de imputerniciri conform art.81 CPC). In cazul in care reclamantul inainteaza mai multe pretentii si renunta doar la o parte din ele,instanta de judecata va continua examinarea cauzei in privinta acelor la care nu s-a renuntat si va inceta procesul in privinta celorlalte.In cazul renuntarii reclamantului la actiune,in procesul verbal este suficienta doar semnatura reclamantului.

14

Treusnikpv,Manual de proces civil,Moscova 2001

29

In cazul admiterii renuntarii reclamantului la actiune,cit si confirmarii tranzactiei,instantele de judecata vor emite o incheiere in conditiile lit c,d art 265 si art.266 CPC. Daca respinge renuntarea reclamantului la actiune ori recunoasterea actiunii de catre pirit sau daca nu confirma tranzactia partilor,instanta judecatoreasca pronunta in acest sens o incheiere motivata si examineaza pricina in fond(alin,6,art,212 CPC). Instanta judecatoreasca asculta explicatiile reclamantului si ale intervenientului care participa din partea reclamantului,ale piritului si ale intervenientului care participa din partea piritului,precum si ale celorlalti participanti la proces.Primii care dau explicatii sint:procurorul,imputernicitii autoritatilor publice,ai organelor si organizatiilor,persoanele fizica care,in cazurile prevazute de lege,au intentat procesul in apararea drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale unor alte persoane. In cuvintarea sa,reclamantul va trebui sa-si expuna pe scurt pretentiile sale,indicind motivele de fapt si de drept pe care acestea se intemeiaza.La rindul sau,piritul va trebui sa sustina oral apararile si explicatiile invocate impotriva cererii reclamantului15. Partile si participantii la proces ,la propunerea presedintelui sedintei,au dreptul sa-si puna reciproc intrebari.Explicatiile scrise ale partilor obtinute prin intermediul delegatiei de judecata,prin asigurarea probelor sau referinta,se dau citire de judecator in sedinta. Ordinea cercetarii probelor se determina,dupa ascultarea opiniei partilor,printr-o incheiere care se consemneaza in procesul verbal. In practica judiciara,cercetarea probelor,dupa ascultarea explicatiilor participantilor la proces se incepe,de regula,cu audierea martorului.La audierea martorului,instanta trebuie sa respecte cu strictete regulile indicata in art.214,215,217,218,220 CPC. Depozitiile martorilor,obtinute in modul prevazut la art.125,127,alin.1 136 si la art.209 CPC li se da citire in sedinta de judecata.Dupa aceasta,participantilor la proces pot da explicatii asupra lor. Probele materiale se cerceteaza de instanta judecatoreasca si se prezinta spre examinare participantilor la proces si reprezentantilor lor,precum si expertilor,specialistilor si martorilor,dupa caz.Persoanele carora li s-au prezentat probe materiale pot atrage atentia instantei judecatoresti asupra circumstantelor aferenta actului cercetarii.Declaratiile depude se consemneaza in procesul-verbal al sedintei de judecata. Procesele-verbale privind cercetarea probelor materiale intocmite la fata locului li se da citire in sedinta de judecata,dupa care participantii la proces pot prezenta explicatii asupra lor.
15

Ioan Les,Tratat de drept procesual civil,Bucuresti 2002

30

Inscrisurile si probele materiale greu sau imposibil de a fi prezentate in instanta judecatoreasca pot fi examinate si cercetate la locul lor de aflare sau pastrare.Referitor la examinarea si cercetarea probelor la fata locului instanta pronunta o incheiere.Rezultate examinarii si cercetarii probelor la fata locului se consemneaza in procesul verbal al sedintei de judecata. Dupa examinarea tuturor probelor,presedintele sedintei de judecata precizeaza daca participantii la proces si reprezentantii acestora solicita completarea materialelor din dosar.Daca nu se fac astfel de cereri,presedintele declara finalizarea examinarii pricinii,instanta trecind la sustineri orale. Sustinerile orale constau in luarile de cuvint ale participantilor la proces.La acordarea luarilor de cuvint in cadrul sustinerilor orale instantele de judecata vor respecta ordinea prevazuta de art.233 din CPC. Participantii la proces nu au dreptul sa apeleze in luarile lor de cuvint la circumstante neexaminate de instanta de judecata si nici la probe neelucidate in sedinta judiciara,mai ales daca astfel de circumstante si probe nu au fost cunoscute pina la finalizarea examinarii pricinii in fond. Partile pot sa depuna concluzii scrise sau note scrise semnate de ele,ale sustinerilor lor orale.Notele scrise sunt anexate la dosar. Dreptul la replica ,in virtutea principiului contradictorialitatii si al dreptului la aparare,ofera ultima posibilitate de a obiecta asupra celor afirmate in cadrul sustinerilor orale si asupra circumstantelor in ansamblu ale cauzei.Participantii pot lua cuvint in consecutivitatea stabilita de art.233 din CPC,dar cu unica exceptie-dreptul la ultima replica apartine piritului si reprezentantului acestuia. In cazul in care,in timpul sustinerilor orale sau dupa incheierea lor,considera ca trebuie clarificate noi circumstante importante pentru solutionarea pricinii sau cercetate noi probe,instanta dispune printr-o incheiere,reluarea examinarii pricinii in fond,sustinerilor orale,conform regulilor generale. * Deliberarea si pronuntarea hotaririi se va cerceta in subcapitolul 3.6.

31

3.3 Procesul-verbal al sedintei de judecata


Pentru fiecare sedinta de judecata in prima instanta si in instanta de apel,precum si pentru fiecare act de procedura indeplinit in afara sedintei(audierea martorului la locul aflarii lui,cercetarea inscrisurilor si altor probe materiale la locul de aflare sau pastrare etc.), se intocmeste proces verbal(art.273 CPC). Procesul verbal al sedintei de judecata este un document(act) procesual intocmit in forma scrisa,ce atesta savirsirea(sau nesavirsirea) de catre participantii la proces a tuturor actiunilor procesuale,ce au loc pe parcursul dezbaterilor judiciare.Procesul verbal are o insemnatate probatorie,deoarece continutul si ordinea intocmirii,precum si forma lui trebuie sa corespunda legislatiei16. In conformitate cu art.274,alin 2 CPC ,in procesul verbal a sedintei se indica: a) locul, data i ora deschiderii, data ncheierii edinei de judecat; b) instana care judec pricina, numele membrilor completului de judecat i al grefierului; c) pricina; d) prezena participanilor la proces, a reprezentanilor, a martorilor, experilor, specialitilor i a interpreilor; e) faptul c instana a explicat drepturile i obligaiile procedurale participanilor la proces, reprezentanilor, experilor, specialitilor i interpreilor; f) dispoziiile preedintelui edinei de judecat i ncheierile pronunate de instan fr retragere n camera de deliberare; g) declaraiile, demersurile i explicaiile participanilor la proces i ale reprezentanilor lor; h) depoziiile martorilor, explicaiile orale ale experilor asupra raportului de expertiz, explicaiile i consultaiile specialitilor; i) faptul c s-a dat citire nscrisurilor, datele examinrii la faa locului a probelor materiale, c s-au ascultat i vizionat nregistrrile audio-video; j) raporturile reprezentanilor autoritilor publice; k) coninutul susinerilor orale; l) faptul c s-a dat citire hotrrii i ncheierilor, c s-a explicat cuprinsul hotrrii i al ncheierilor pronunate de instan, c s-au dat lmuriri asupra cilor i termenului de atac al lor; m) faptul c instana a explicat participanilor la proces dreptul lor de a lua cunotin de procesul-verbal al edinei de judecat i de a formula observaii asupra acestuia; n) data ntocmirii definitive a procesului-verbal.
16

Treusnikov,Manual de proces civil,Moscova 2001

32

Procesul-verbal se ntocmete de grefier n edin de judecat sau la efectuarea actului de procedur n afara edinei. Procesul-verbal se scrie la computer i se pstreaz n modul stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii. n cazul n care nu este posibil utilizarea computerului, procesul-verbal se scrie de mn, fiind ulterior scris la computer. Neintocmirea procesului-verbal sau lipsa acestuia constituie temei incontestabil de casare a hotaririi,deoarece acest fapt face imposibila exercitarea controlului judiciar privind imprejurarile si modul in care s-au desfasurat dezbaterile judiciare. Procesul-verbal al edinei de judecat trebuie s fie ntocmit i semnat n cel mult 5 zile de la data ncheierii edinei, iar procesul-verbal privind efectuarea actului de procedur cel trziu a doua zi de la efectuare. Cnd exist nregistrri audio i/sau video ale edinei de judecat, grefierul le folosete dup edina de judecat pentru a verifica exactitatea procesului-verbal. Procesul-verbal se semneaz de preedintele edinei i de grefier. Modificrile, rectificrile i completrile procesului-verbal se menioneaz n el i se certific de preedinte i grefier prin semntur. Preedintele edinei de judecat, n decursul a 5 zile lucrtoare de la data semnrii fixat expres n procesul-verbal, ntiineaz n scris participanii la proces i reprezentanii lor despre ntocmirea i semnarea procesului-verbal i asigur acestora posibilitatea de a lua cunotin de procesul-verbal al edinei de judecat i de a primi copii de pe acesta. n cazul n care edina a fost nregistrat cu ajutorul mijloacelor audio i/sau video, participanii la proces i reprezentanii lor snt ntiinai n scris i despre posibilitatea de a primi copii de pe nregistrrile audio i/sau video ale edinei de judecat. Participanii la proces i reprezentanii lor au dreptul s ia cunotin de procesul-verbal al edinei de judecat i, n decursul a 5 zile de la data semnrii acestuia, s prezinte n scris observaii asupra lui, indicnd inexactitile i motivele pentru care l consider incomplet. n decursul a 5 zile de la prezentare, observaiile asupra procesului-verbal se examineaz de ctre judectorul care l-a semnat i care, dac este de acord cu ele, le confirm justeea prin meniunea "De acord" i prin semntur. n caz contrar, judectorul pronun o ncheiere motivat de respingere total sau parial. n toate cazurile, observaiile asupra procesuluiverbal se anexeaz la dosar. Participanii la proces i reprezentanii lor au dreptul la o copie de pe procesul-verbal i de pe nregistrarea audio i/sau video a edinei de judecat. Copia de pe nregistrarea audio i/sau video a edinei de judecat se elibereaz de ctre grefier la solicitarea scris sau verbal a participantului la proces sau a reprezentantului lui contra unei pli stabilite de

33

Guvern, care nu va depi mrimea cheltuielilor suportate de instan pentru eliberarea copiei. Prevederile de mai sus nu se aplic n cazul examinrii cauzei n edin nchis. n acest caz, participanii la proces i reprezentanii lor au dreptul s ia cunotin de procesul-verbal ntocmit n scris, s ia notie de pe acesta i s audieze/vizioneze nregistrrile audio i/sau video ale edinei de judecat respective

34

3.4 Suspendarea procesului


Suspendarea procesului inseamna incetarea actelor de procedura de catre instanta de judecata din cauza unor imprejurari obiective(care nu depinde de instanta sau de parti) si fac imposibila desfasurarea de mai departe a procesului,fara putinta de a stabili cind aceste imprejurari vor disparea si cind va putea fi reluat procesul. Suspendarea procesului poate fi de doua feluri: suspendarea obligatorie suspendarea facultativa Suspendarea este obligatorie atunci cind judecatorul,in cazul survenirii temeiurilor indicate in art.260 CPC este obligat sa inceteze temporar actele de procedura. Astfel,instanta judecatoreasca este obligata sa suspende procesul in cazul: a) decesului sau reorganizrii prii n proces ori a intervenientului principal dac raportul juridic litigios permite succesiunea n drepturi; b) pierderii capacitii de exerciiu a prii n proces; c) delegrii ctre o instan judectoreasc strin a efecturii actelor de procedur; d) situaiilor prevzute de Legea insolvabilitii; e) ridicrii excepiei de neconstituionalitate. Suspendarea procesului invoc suspendarea curgerii tuturor termenelor de procedur, precum i ncetarea temporar a actelor procedurale, cu excepia celor de asigurare a aciunii i a probelor. Actele procedurale efectuate n timpul suspendrii procesului nu au efect juridic. Suspendarea este facultativa atunci cind judecatorul este in drept (art.261 CPC),dar nu obligat ,sa inceteze temporar desfasurarea actelor de procedura. Astfel,instanta poate suspenda procesul in cazul in care: a) prtul sau reclamantul se afl ntr-o unitate activ a Forelor Armate sau a altor trupe i formaiuni militare ale Republicii Moldova; b) partea n proces sau intervenientul principal se afl ntr-o instituie curativ-profilactic, situaie adeverit de instituia respectiv; c) prtul este cutat; d) a dispus efectuarea unei expertize; e) a dat o delegaie judiciar unei alte instane judectoreti din ar; f) a dispus organului de tutel i curatel efectuarea unui control al condiiilor de trai ale adoptatorilor n pricinile de adopie i n alte pricini n care pot fi lezate drepturile i interesele copilului; g) au ncetat mputernicirile tutorelui sau curatorului;
35

h) pricina nu poate fi judecat nainte de soluionarea unei alte pricini conexe.

Termenele de suspendare a procesului sunt stabilite de art.261 CPC.

36

3.5 Terminarea procesului fara emiterea hotaririi.


De regula,judecarea unui proces in instanta de fond se sfirseste cu adoptarea hotaririi judecatoresti.Insa,in unele cazuri,prevazute de legislatia in vigoare,procesul poate fi terminat si fara adoptarea hotaririi.Legislatia procesual civila prevede doua forme de terminare a procesului fara adoptarea hotaririi de solutionare a pricinii in fond: -incetarea procesului -scoaterea cererii de pe rol Potrivit art.265 CPC,instanta judecatoreasca dispune incetarea procesului in cazul in care: a) pricina nu urmeaz a fi judecat n procedur civil; b) ntr-un litigiu ntre aceleai pri, cu privire la acelai obiect i pe aceleai temeiuri s-a emis o hotrre judectoreasc rmas irevocabil sau o ncheiere de ncetare a procesului n legtur cu renunarea reclamantului la aciune sau cu confirmarea tranzaciei dintre pri; c) reclamantul a renunat la aciune, renunul fiind admis de instan; d) prile au ncheiat o tranzacie, confirmat de instan; e) ntr-un litigiu ntre aceleai pri, cu privire la acelai obiect i pe aceleai temeiuri s-a emis o hotrre judectoreasc arbitral care a devenit obligatorie pentru pri, cu excepia cazului cnd instana refuz eliberarea titlului executoriu i restituie pricina spre o nou examinare judecii arbitrale care a emis hotrrea, iar soluionarea pricinii n aceeai judecat arbitral s-a dovedit a fi imposibil; f) partea n proces persoan fizic decedeaz i raportul juridic litigios nu admite succesiunea n drepturi; g) partea n proces persoan juridic este lichidat. Daca exista macar una din aceste conditii,instanta judecatoreasca dispune incetarea procesului printr-o incheiere,care poate fi atacata cu recurs.Dupa emiterea unei asemenea incheieri nu se mai admite o noua adresare in judecata a aceleiasi parti cu privire la acelasi obiect si pe aceleasi temeiuri. Instanta judecatoreasca scoate cererea de pe rol in cazul in care: a) reclamantul nu a respectat procedura, prevzut prin lege sau prin contractul prilor, de soluionare prealabil a pricinii pe cale extrajudiciar; b) cererea a fost depus de o persoan incapabil; c) cererea este semnat sau este depus n judecat de o persoan nemputernicit; d) litigiul dintre aceleai pri, cu privire la acelai obiect i pe aceleai temeiuri se afl n curs de judecat la aceeai instan sau la o alta;

37

e) prile au ncheiat un contract prin care litigiul urmeaz a fi soluionat pe cale arbitral, iar pn la examinarea pricinii n fond, prtul a ridicat obiecii mpotriva soluionrii litigiului n judecat; f) prile citate legal nu s-au prezentat la edina de judecat dup a doua citare i nici nu au solicitat examinarea pricinii n absena lor; g) reclamantul citat legal nu s-a prezentat n edin de judecat, nu a comunicat instanei motivele neprezentrii sau motivele snt considerate de instan ca fiind nentemeiate, sau nu a solicitat examinarea pricinii n absena sa, iar prtul nu solicit soluionarea pricinii n fond; h) soul a naintat aciune de desfacere a cstoriei fr consimmntul soiei n timpul sarcinii ei sau n decursul unui an de la naterea copilului, iar cererea nu a fost restituit reclamantului de ctre judector; i) persoana n ale crei interese este pornit procesul, n conformitate cu art.7 alin.(2), art.72 alin.(2) i art.73 alin.(3), nu susine preteniile naintate, nu solicit s intervin n proces n calitate de reclamant; j) persoanele indicate la art.72 i 73 au renunat la aciune, iar reclamantul care a preluat aciunea nu a pltit tax de stat n termenul stabilit de instan; k) instana a amnat sau a ealonat plata taxei de stat, iar reclamantul nu a pltit-o n termenul stabilit de instan; l) la examinarea pricinii n procedur special se constat un litigiu de drept ce ine de competena instanelor judectoreti; m) n alte cazuri prevzute de lege. Daca exista macar una din conditii indicate mai sus,instanta judecatoreasca emite o incheiere de scoatere a cererii de pe rol,ce poate fi supusa recursului,in care va indica modul de inlaturare a circumstantelor specificate la art.267 CPC. Dupa inlaturarea circumstantelor care duc la scoaterea cererii de pe rol,persoana interesata poate adresa instantei o noua cerere,conform dispozitiilor generale. Art.268 CPC reglementeaza doua situatii procesuale distincte,ce se refera la posibilitatea anularii incheierii de scoatere a cererii de pe rol atit de catre instanta emitenta,cit si de catre cea de recurs. In acest sens urmeaza sa se tina cont de faptul ca ,potrivit alin.4 art.268 CPC,instanta de fond este in drept sa-si anuleze propria incheiere de scoatere a cererii de pe rol doar in doua cazuri: cind partile citate nu s-au prezentat la sedinta de judecata dupa a doua citare si nici nu au solicitat examinarea pricinii in absenta lor;
38

cind reclamantul17 citat legal nu s-a prezentat in sedinta de judecata,nu a comunicat instantei motivele neprezentarii sau motivele sint considerate de instanta ca fiind neintemeiate,sau nu a solicitat examinarea pricinii in absenta sa,iar piritul nu solicita solutionarea pricinii in fond. Cererea se depune in termen de 15 zile de la data comunicarii incheierii. Incheierea judecatoreasca de respingere a cererii de anulare a incheierii privind scoaterea

cererii de pe rol poate fi atacata cu recurs. Totodata,nerecuzarea incheirii de scoatere a cererii de pe rol nu impiedica reclamantul sa adreseze instantei o noua cerere conform dispozitiilor generale. Suportul legal al concluziei enuntate il constituie art.169 si 265 CPC,care,purtind un caracter exhaustiv,nu prevad existenta unei incheieri judecatoresti de scoatere a cererii de pe rol drept temei pentru refuzul in primirea cererii sau incetarea procesului,dupa cum este prevazut in cazul in care intr-un litigiu s-a emis o hotarire ramasa irevocabila sau o incheiere de incetare procesului in legatura cu renuntarea reclamantului la actiune sau cu confirmarea tranzactiei dintre parti.Prin urmare, incheierea de scoatere a cererii de pe rol nu impiedica accesul la justitie a celui care se pretinde a fi lezat in drepturile,libertatile si interesele sale legitime.Mai mult decit atit,nevalorificarea de catre reclamant a dreptului de contestare a incheirii de scoatere a cererii de pe rol se incadreaza si in principiul disponibilitatii,principiu care,potrivit alin.1,art 27 CPC,presupune posibilitatea participantilor la proces,in primul rind a partilor,atit de a dispune de drepturile lor procedurale,cit si de dreptul de a alege modalitatea si mijloacele procedurale de aparare.18

17

Pct.13 din Hotarirea Plenului CSJ a RM cu privire la unele chestiuni aparute in practica judiciara in legatura cu punerea in aplicare a CPC al RM,nr.30 din 24.10.2003 18 Hotarirea Plenului CSJ a RM cu privire la unele chestiuni aparute in practica judiciara in legatura cu punerea in aplicare a CPC al RM,nr.30 din 24.10.2003

39

3.6 Deliberarea si pronuntarea hotaririi Deliberarea si pronuntarea hotaririi este ultima faza a dezbaterilor judiciare. Dupa incheirea sustinerilor orale,completul de judecata se retrage in camera de deliberare pentru adoptarea hotaririi,fapt despre care presedintele instantei de judecata ii anunta pe cei prezenti in sala de sedinte.Din motive intemeiate,deliberarile si pronuntarea hotaririi pot fi aminate cu cel mult zece zile.In unele cazuri,se poate adopta numai dispozitivul hotaririi,redactarea hotaririi motivate aminindu-se pe acelasi termen.In cazul aminarii deliberarilor si pronuntarii hotaririi ,instanta informeaza partile despre locul,data si locul pronuntarii ei19. In camera de deliberare,instanta de judecata adopta, de regula,hotarirea integrala.In cazul in care va fi adoptat doar dispozitivul hotaririi,redactarea hotaririi motivate se va amina pe un termen de cel mult 10 zile.Concomitent,se atentioneaza ca in cazul in care instanta de judecata imediat dupa sustinerile orale se retrage in camera de deliberare si adopta doar dispozitivul hotaririi,in conformitate cu prevederile art.242 CPC,redactarea hotaririi poate fi aminata pe un termen de cel mult 15 zile. La deliberare iau parte doar judecatorii in fata carora a avut loc judecarea cauzei.Completul de judecata delibereaza in secret.Divulgarea deliberarilor este interzisa. In cazul deliberarii unui singur judecator nu poate aparea careva probleme,deoarece procesul deliberarii se produce doar in constiinta acestuia,fara a consulta alti judecatori. In cadrul deliberarii judecatorul va pleca de la rationamentul si mijloacele propuse de reclamant,pe care il va confrunta cu rationamentul si mijloacele propuse de pirit,pentru ca apoi raportindu-se la textele legale,principii,standarte,uzante si avind in vedere comentariile si analizele doctrinei,ca si jurisprudenta in materie,isi va forma un punct de vedere asupra meritelor constructiilor propuse de parti,apreciind pertinenta si concludenta mijloacelor si rationamentelor acestora,urmind ca in final sa construiasca silogismul juridic ce va duce la litigiu20. Judecatorul va retine faptele care au fost dovedite,va verifica daca eele se incadreaza in regula de drept probabila,stabilita in timpul dezbaterilor,si in caz afirmativ,fiind stabilita regula aplicabila,va trage consecinta ce se impune,pronuntindu-se asupra pretentiilor invocate in fata sa.In acest sens,prin solutia pe care o da ,judecatorul transeaza litigiul,inlocuind lipsa de acord dintre parti,prin cuvintul sau,pe care la nevoie il poate chiar impune.

19 20

Art.236 CPC a RM V.M.Ciobanu,Tratat teoretic si practic de procedura civila,Bucuresti 1997

40

Daca completul este format din mai multi judecatori,deliberarea se petrece sub conducerea presedintelui sedintei. Toate probleme care apar in timpul judecarii pricinii se solutioneaza colegial cu votul majoritatii judecatorilor.Nici un judecator nu are dreptul sa se abtina de la vot.Presedintele sedintei de judecata voteaza ultimul.Judecatorii se bucura de drepturi egale in solutionarea problemelor care apar in examinarea pricinii si emiterea hotaririi.Judecatorul care nu este de acord cu hotarirea majoritatii semneaza hotarirea,dar este in drept sa expuna in scris opinie separata,care se inmineaza presedintelui sedintei si se anexeaza la dosar.Opinie separata nu se anunta si nu se citeste in sedinta de judecata. Daca in timpul deliberarilor,considera necesara clarificarea unor noi circumstante importante pentru solutionarea pricinii sau cercetarea suplimentara a unor probe,instanta judecatoreasca emite o incheire de reluare a dezbaterilor judiciare.Dupa examinarea pricinii in fond,instanta audiaza din nou sustinerile orale ale participantilor la proces. Rezultatul deliberarilor se consemneaza in hotarirea integrala sau in dispozitivul ei,semnat de toti judecatorii care au participat la deliberare,inclusiv de judecatorul care are o opinie separata.Modificarile operate in cuprinsul hotaririi se consemneaza mai sus de semnaturile judecatorilor. Potrivit art.237 CPC,dupa semnarea hotaririi,completul de judecata revine in sala de sedinte,unde presedintele sau unul dintre judecatori da citire hotaririi judecatoresti.Dupa aceasta,presedintele sedintei lamureste procedura si termenul de atac impotriva hotaririi.Daca este expusa intr-o limba pe care participantii la proces nu o cunosc,hotarirea judecatoreasca trebuie citita de traducator in limba in care s-a desfasurat procesul ori in limba utilizate de ei in proces.In cazul in care la adoptarea hotaririi se expune opinie separata,aceasta se anexeaza la dosar.Dupa pronuntarea hotaririi,presedintele sedintei de judecata declara inchisa sedinta. La judecarea pricinilor in prima instanta indiferent de nivelul acesteia,actele judiciare se emit in forma de hotarire,incheire si ordonanta. In forma de hotarire se emite dispozitia primei instante prin care se solutioneaza fondul pricinii. In forma de incheiere se emite dispozitia primei instante prin care nu se solutioneaza fondul pricinii. Ordonanta judecatoreasca se emite la examinarea in prima instanta a pricinilor specificate la art.345 CPC.

41

Partea practica
Speta
Pe data de 15 mai 2010,Gheorghe Cojocaru in timp ce facea reparatie in apartamentul sau de pe str.V.Lupu,Chisinau,a cauzat daune retelei de apa si canalizare,in urma careia a fost inundat apartamentul lui Vasile Marin,ce se afla cu un etaj mai jos.Vasile Marin,vazind daunele provocate,s-a adresat catre Gheorghe Cojocaru cu rugaminte ca acesta sa ii acopera daunele cauzate apartamentului sau,care fusese de curind reparat,din banii trimise de sotia ce lucreaza peste hotare.Gheorghe Cojocaru a refuzat fara sa prezinte vreo motivatie.Astfel Vasile Marin,in urma raspunsului vecinului sau,s-a vazut nevoit sa se adreseze cu o cerere de chemare in judecata,pentru ca sa isi acopere prejudiciul.

42

Judecatoria sectorului Centru,Chisinau Reclamant:Vasile Marin,dom.Chisinau,str V.Lupu 25,ap4 Pirit:Gheorghe Cojocaru,dom.Chisinau,str V.Lupu 25 ,ap5

Cerere de chemare in judecata privind incasarea prejudiciului

In fapt,pe data de 15 mai 2010,Gheorghe Cojocaru,in timpul unor lucrari de reparatie a apartamentului sau, care a atins reteaua de apa,si canalizare a cauzat lui Vasile Marin daune materiale,constind in inundarea apartamentul, ,astfel toata mobila,precum si peretii lui Vasile Marin,au fost fie inundata,fie murdarite asa incit nu mai pot fi utilizate. In drept,potrivit art 376 CC RM,ce prevede ca daca dreptul proprietarului este incalcat in alt mod decit prin uzurpare sau privare ilicita de proprietate,proprietarul poate cere autorului incetarea incalcarii.El poate cere,de asemenea,despagubiri pentru prejudiciul cauzat.Pot fi solicitate despagubiri si in cazul in care nu se cere incetarea incalcarii sau executarea acestei cerinte este imposibila. Astfel, in drept ,imi intemeiez actiunea pe dispozitiile art.376 CC RM si art 166,a167 CPC RM. Ca urmare a celor expuse, Solicit: 1.Admiterea actiunii 2.Achitarea prejudiciilor materiale cauzate proprietarului,in valoare de 150.000 lei 3.Achitarea prejudiciilor morale in valoare de 15000 lei

Anexa: Copia cererii Copia expertizei efectuate de firma de constructie SRL,Ideaxid Copia chitantelor pe mobila stricata.

43

Incheiere 18 mai 2010 mun.Chisinau

Judecatorul Judecatoriei Centru mun.Chisinau Ion Eni,studiind cererea de chemare in judecata a lui Vasile Marin,impotriva lui Gheorhe Cojocaru,cu privire la repararea prejudiciului, in conformitate cu art.168,al.4,art.183-186,art 269-270 CPC, dispune 1.Se primeste cererea de chemare in judecata a lui Vasile Marin impotriva lui Gheorghe Cojocaru privind repararea prejudiciului; 2.Pentru asigurarea examinarii juste si promte a pricinii se efectueaza urmatoarele actiuni: a)Se cheama in judecata reclamantul pentru a-l audia referitor la pretentiile sale b)se cheama in judecata piritul pentru a-l audia referitor la circumstantele pricinii,a clarifica obiectiile acestuia,a-i explica drepturile si obligatiile procedurale c)de a se incerca concilierea partilor.

Incheierea nu se supune nici unei cai de atac.

Judecatorul

Ion Eni

44

Incheiere 2 iunie 2010 mun.Chisinau

Judecatorul judecatorie Centru,mun.Chisinau,Ion Eni,studiind pricina civila la cererea de chemare in judecata a lui Vasile Marin impotriva lui Gheorghe Cojocaru cu privire repararea prejudiciului si constatind ca pricina este pregatita suficient pentru dezbateri judiciare, in conformitate cu art.190,269-270 CPC, dispune: 1.Se stabileste termenul pentru examinarea pricinii civile pentru data de 18 iunie 2010,ora 10.00 in incinta instantei de judecata-mun.Chisinau str.Bulgara nr.43,bir.17 2.Se notifica despre sedinta de judecata; a) reclamantul-Vasile Marin. b)piritul-Gheorghe Cojocaru c)firma de constructie SRL,,Ideaxis,in persoana reprezentantului Sergiu Uta.

Incheierea nu se supune nici unei cai de atac.

Judecatorul

Ion Eni

45

Hotrire In numele legii 5 septambrie 2010 mun.Chisinau

Judecatoria Centru mun.Chisinau in componenta: Presedintele sedintei,judecatorul Ion Eni Grefier Maria Olanescu

Examinind in sedinta publica pricina civila la cererea de chemare in judecata a lui Vasile Marin impotriva lui Gheorghe Cojocaru cu privire la repararea prejudiciului constata Vasile Marin a depus cerere de chemare in judecata impotriva lui Gheorghe Cojocaru cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin inundarea apartamentului sau. In motivarea actiunii,reclamantul s-a bazat pe art.376 CC RM. La fel,prin expertiza efectuata de SRL ,,Ideaxid a fost calculata exact suma prejudiciului suferit de reclamant. Intrucit piritul nu a prezentat careva probe sau motive care sa il scuteasca de la raspundere ,instanta de judecata in conformitate cu art. 376 CC RM,si art,238-241 CPC RM Hotaraste

1.De a se achita lui Vasile Marin suma de 150000 lei ca compensare a cheltuielilor materiale si suma de 15000 lei ca plata pentru repararea prejudiciului moral. 2.Hotarirea poate fi atacata cu apel la Curtea de Apel Chisinau in termen de 15 zile,prin intermediul Judecatoriei Centru mun.Chisinau

Presedintele sedintei,judecatorul

Ion Eni

46

Concluzii
In cercetarea temei,,Judecarea cauzei in prima instanta am putut observa ca acest proces trece numeroase etape,care ii asigura o corectitudine si eficienta sporita.In cadrul judecarii cauzei in prima instanta,are loc judecarea atit a circumstantelor de fapt cit si a celor de drept a pricinii,ceea ce permite o intelegere multilaterala a problemei,analizind cauzele si rezultatele.De multe ori,multe din aspectele judecarii in prima instanta sunt neglijate,datorita inca tranzitiei formarii unei sistem judecatoresc cit mai profesionist.Insa legislatia procesuala este si destul de greoaie,permitind ca pricinile sa fie aminate fara motiv.Astfel este necesar de facut unele schimbari ce ar permite judecarea mai rapida a pricinii,deaoarece intirzierea infaptuirii justitiei este insasi o nedreptate. Judecarea in prima instanta este prima etapa de infaptuire a justitiei,ceea ce permite uneori judecatorilor de a face unele greseli,de a nu analiza suficient pricina,deoaerece exista posibilitatea de a ataca pricina,si judecatorii au aceasta portita de scapare.Este necesar de creat un mijloc prin care de sanctionat judecatorii ce in prima instanta judecata neglijent cauza.Astfel cauzele vor fi judecate cu mai multa seriozitate si cetatenii nu ar fi tentati sa atace cauzele cu apel sau recurs. La finalizarea judecatii pricinii in prima instanta se emite o hotarire care este actul justitiei,in numele caruia s-a intentat pricina,deoarece anume prin intermediul acestui act se infaptuieste apararea dreptului incalcat sau contestat;indifent daca actiunea a fost admisa sau respinsa. Tema data este una importanta in cadrul procesului civil,prin continutul si scopul ei,acela de a infaptui justitie,de aceea este extrem de necesar ca ea sa fie insusita temeinic de reprezentantii justitiei,atit de judecatori,cit si de avocati,pentru ca justitia sa fie indeplinita temeinic,si sa nu exista dubii in infaptuirea ei. Este nevoie ca judecatoriile si curtile de apel sa isi ridice calificarea profesionala,astfel incit ca hotaririle lor,sa fie cit mai profesioniste si sa nu existe temei de contestare,ceea ce ar favoriza cadrul de dezvoltare a justitiei in Republica Moldova.

47

Bibliografie
1.Constitutia Republicii Moldova din 29.07.1994 2.Codul de procedura civila al Republicii Moldova,din 30.05.2003 3. Hotarirea Plenului Curtii Supreme de Justitie a RM,nr 24 din 12.12.2005,privind aplicarea normelor Codului de procedura civila la judecarea priciilor in prima instanta 4. Hotarirea Plenului Curtii Supreme de justitie a RM,pct 2 privind aplicarea in practica judiciara de catre instantele judecatoresti a unor prevederi ale Conventiei pentru apararea dr.omului si libertatilor fundamentale nr.17 din 19.06.2000 5.Conventia pentru apararea drepturilor omului si a liberatilor fundamentale din 04.11.1950 6. Ioan Les,Tratat de drept procesual civil,Bucuresti,Ed.All Beck 2002. 7. Florea Magureanu,Drept Procesual civil,Bucuresti,Ed.All Beck 2001 8. I.Dorfman,Drept procesual civil,partea speciala,Chisinau,2003 9.I.Stoienescu,Drept procesual civil,Bucuresti 1983 10.Jilin,Cazurile civile in prima instanta,Gorodet 2000. 11.Treusnikov,Manual de proces civil,Moscova 2001. 12.V.M.Ciobanu,Tratat teoretic si practic de procedura civila,Bucuresti,Ed.National 1997 13. I.Stoienescu,S.Zilberman,Drept procesual civil,Bucuresti 1983

48