-1-

Ministerul Educatiei Tineretului si Sportului Colegiul Tehnic Aurel Vlaicu

PROIECT NIVEL III

Specialitatea: Tehnician Electromecanic

Indrumator,Inginer,Profesor: Absolvent: Iliev Voichita Huzum George Alexandru

2012

-2-

TEMA Proiectului:

Redresoare utilizate in actionari electrice.

-3-

Cuprins: Argument....pag.0 4 Continutul propriu-zis.....pag.4-37 1.Clasificarea redresoarelor.....pag.05 2.Componente electronice utilizate la redresoare........pag.07 2.1.Diode...... pag.08 2.2.Tiristoare......pag.13 3.Redresoare necomandate(realizate cu diode)................pag.17 3.1Redresoare monofazate necomandate...pag.17 3.1.1Redresorul monofazat, monoalternata.....pag.22 3.1.2Redresorul monofazat in punte(dubla alternanta).......pag.25 3.1.3Redresorul monofazat cu priza mediana.....pag.28 3.2Redresoare trifazate necomandate......pag.30 4.Redresoare comandate....pag.32 5.Masuri de protectia muncii la utilizarea instalatiilor si echipamentelor electrice.....pag.37 -Anexe;...pag.38-48 -Bibliografie;......pag.49

-4-

Argument,
Actionarile electrice actuale ofera solutii deosebit de convenabile de control si reglare a diferitelor echipamente utilizate n industrie. Fiabilitatea ridicata si marea versatilitatea acestora, n special a celor bazate pe utilizarea dispozitivelor semiconductoare de putere performante si nu numai, au facut ca numarul lor sa creasca spectaculos.De fapt, cresterea si dezvoltarea domeniului actionarilor electrice a fost si este n continuare n strnsa legatura cu automatizarile din industrie si cu realizarea unor circuite din ce n ce mai performante la un pret foarte competitiv.Acestea sunt doar cteva aspecte care au condus la necesitatea elaborarii unei lucrari pe aceasta tema.Datorita multiplelor probleme pe care le abordeaza,precum si datorita diversitatii acestora s-a impus structurarea pe mai multe volume.Volumul de fata ACTIONARI ELECTRICE DE CURENT CONTINUU reprezinta prima parte din aceasta ampla lucrare si cuprinde cteva generalitati privind sistemele de actionari electrice, notiuni legate de utilizarea masinilor decurent continuu n cadrul acestor sisteme, actionari electricecu masini de curent continuu alimentate de la convertoarestatice de putere cu stingere fortata, sisteme de actionarielectrice cu masini de curent continuu alimentate de laconvertoare cu stingere naturala, precum si rezultatele obtinute n urma simularii functionarii masinii de curentcontinuu. Autorii si propun sa continue n anul urmator cuvolumele:ACTIONARI ELECTRICE CU MASINI DE CURENTALTERNATIV. Volumul cuprinde notiuni legate de sistemelede actionari electrice cu masini asincrone si sincrone. Suntanalizate cele mai moderne solutii de comanda a acestormasini;COMANDA SISTEMELOR DE ACTIONARIELECTRICE. In volum sunt prezentate aspecte legate defunctionarea sistemelor de actionari electrice n bucla nchisa,precum si cele legate de comanda numerica a actionarilorelectrice. Tot aici sunt analizate problemele ce trebuierezolvate n momentul implementarii comenzii numerice cuajutorul automatelor programabile, a controlerelor industrialesau a procesoarelor numerice de semnal (Digital Signal Processors ).Autorii multumesc pe aceasta cale Editurii ICPE pentrudisponibilitatea deosebita de care a dat dovada la realizareaacestei lucrari, precum si tuturor celor care i-au ajutat sisprijinit sub diferite forme n elaborarea si redactarea aceteilucrari.

-5-

Continutul propriu-zis:
Definitie: Circuitul de redresare, redresorul, este un circuit electronic, capabil sa transforme energia electrica de curent alternativ in energie electrica de curent continuu.

1.Clasificarea redresoarelor,
Redresoarele se pot clasifica dupa urmatoarele criterii: - dupa tipul tensiunii alternative redresate (numarul de faze): - redresoare monofazate; - redresoare polifazate (de obicei trifazate); - dupa numarul de alternante ale curentului alternativ pe care le redreseaza: - redresoare monoalternanta; - redresoare bialternanta; - dupa posibilitatea controlului asupra tensiunii redresate: - redresoare necomandate; - redresoare comandate sau reglabile; - dupa natura sarcinii: - redresoare cu sarcina rezistiva (R); - redresoare cu sarcina inductiva (RL); - redresoare cu sarcina capacitiva (RC).

1.

Dupa caracteristica tensiune-curent a) Rezistoare liniare fac parte atat rezistoarele cu rezistenta fixa,cat si cele cu rezistenta variabila, care au caracteristica tensiune-curent liniara. b) Rezistoare neliniare fac parte rezistoarele, care au caracteristica tensiune-curent neliniara.

-6-

2. a) -

Dupa modul constructiv de realizare technologica. Rezistoare cu rezistenta fixa Valoarea rezistentei se stabileste in procesul de fabricatie si ramane constant ape intreaga lor durata de utilizare. b) Rezistoare cu rezistenta reglabila Constructia lor permite modificarea valorii rezistentei in limite cunoscute prin deplasarea pe elemental rezistiv a unui contact, numit cursor.

3.

Dupa modul technologic de realizare a elementului rezistiv a) Rezistoare bobinate construite prin infasurarea unui conductor metallic de mare rezistivitate pe un support isolator b) Rezistoare cu pelicule elemental rezistiv este format dintr-o pelicula subtire de pasta metalica depusa pe un support izolant

-7-

c) -

Rezistoare de volum

Se realizeaza sub forma unei bare prin presarea unei compozitii resistive special care poate fi: carbon-ceramica, metal-ceramica

Elemental rezistiv constituie intregul corp al rezistorului

4.

Dupa materialul utilizat la realizarea elementului rezistiv a) Rezistoare cu pelicule de carbon (Carbon film rezistors) b) Rezistoare cu pelicule din metale sau oxizi metalici (Metal film resistors) c) Rezistoare de volum d) Rezistoare bobinate (wire wound rezistors) e) Rezistoare cu element rezistiv realizat din material semiconductoare f) Rezistoare miniature SMD (Surface Mounted Device-Dispozitiv cu montare pe suprafata)technologie de realizare similara rezistoarelor cu pelicula din metale.

2.Componente electronice utilizate la redresoare,

-8-

2.1.Diode,

Dioda semiconductoare Este format din dou zone semiconductoare, una de tip p i una de tip n, iar la suprafaa lor de contact definim jonciunea p-n.

n figur am desenat golurile cu rou , electronii cu albastru, iar zona desenat cu verde este chiar jonciunea.

Polarizarea inversa a diodei

n continuare aplicm pe jonciune un cmp electric extern cu + pe catodul diodei i - pe anod. Dioda este polarizat invers, electronii care sunt purttori majoritari n zona n (desenai cu albastru) sunt atrai de borna +, golurile care sunt purttori majoritari in zona p (desenate cu rou) sunt atrase de borna -, regiunea de trecere desenat cu verde se mrete i prin ea nu vom avea circulaie de purttori majoritari de la zona p la zona n i invers i deci nu circul curent electric prin jonciune.

-9-

Polarizarea directa a diodei,

Inversm acum polii sursei de alimentare aplicnd + pe zona p i - pe zona n. tim c, n acest caz, dioda conduce i prin ea trece un curent semnificativ format din purttori majoritari (electronii din zona n i golurile din zona p). Pentru ca dioda s conduc, este necesar ca potenialul sursei exterioare s fie mai mare de 0,2 V pentru Germaniu si de 0,6V pentru Siliciu. pentru ca s fie depit bariera de potenial din zona jonciunii care apare n mod natural atunci cand am realizat jonciunea p-n, dar nu aplicm nici un cmp electric exterior. Diodele semiconductoare au marcat cu un cerc catodul, sau zona n, ca n figura de mai jos:

- 10 -

Caracteristica de transfer a diodei semiconductoare,

Graficul din figura de mai sus reprezint caracteristica de transfer a diodei semiconductoare. Ud reprezint tensiune de polarizare direct a diodei iar UINV este tensiunea invers de polarizare a diodei. n polarizare direct dioda ncepe s conduc numai dac tensiunea direct aplicat pe ea este mai mare dect valoarea barierei de potenial care este de 0,2 V la Ge i 0,6 V la Si. n cazul n care tensiunea de polarizare invers, UINV, aplicat diodei depete valoarea tensiunii de strpungere invers, dioda va conduce din nou. Acest mod de lucru al diodei este ns periculos i poate conduce la distrugerea diodei, dac nu limitm curentul invers prin diod cu rezistene exterioare. Fenomenul de strpungere al jonciunii pn n polarizare invers este numit: efect Zener, dac valoarea tensiunii inverse de strpungere este mai mic de 5V; efect de avalan, dac valoarea tensiunii inverse de strpungere este mai mare de 5V; Dioda semiconductoare este foarte folositn schemele electronice de

amplificatoare, oscilatoare, circuite de detecie i modulaie dar i n alimentatoare ca diod redresoare.

- 11 -

Dioda redresoare O dioda redresoare ideal ar trebui s posede o caracteristic static de forma celei din figura de mai jos, adic dispozitivul s se comporte ca un scurtcircuit (rezisten nul) n sens direct i ca un ntreruptor deschis (rezistent infinit) n sens invers. Simbolul diodei redresoare:

O dioda redresoare ideal ar trebui s posede o caracteristic static de forma celei din figura de mai sus, adic dispozitivul s se comporte ca un scurtcircuit (rezisten nul) n sens direct i ca un ntreruptor deschis (rezistent infinit) n sens invers. n sens direct, curentul prin diod apare, practic, numai de la o anumit tensiune aplicat, numit tensiune de deschidere, VD (sau de prag VP), cu valori de 0,2 0,3 V la Ge i 0,6 0,7 V la Si. Din acest punct de vedere, dioda redresoare cu Ge este mai avantajoas, randamentul de redresare fiind mai bun.

- 12 -

TIPURI DE DIODE REDRESOAREL:

- 13 -

2.2.Tiristoare,
Generaliti Tiristorul este un redresor cu siliciu comandat, care n lipsa semnalului de comand, blocheaz trecerea curentului n ambele sensuri. La apariia unui impuls de comand, tiristorul ajunge n stare de conducie, permind trecerea curentului ntr-un singur sens. Constructiv, tiristorul este alctuit din trei jonciuni semiconductoare pn notate cu J1, J2, J3 (patru straturi pnpn). Regiunea extrem p este anodul A, regiunea extrem n constituie catodul K iar regiunea intermediar p reprezint electrodul de comand, numit gril G (n limba englez GATE=poart). Sensul direct de conducie a tiristorului este de la anod la catod. Jonciunea J3 se numete jonciune de comand.

Structura

Simbol

Intrarea tiristorului n conducie se obine injectnd n gril un impuls pozitiv de curent, de amplitudine i durat corespunztoare. Curentul de comand al tiristorului se consider avnd sens pozitiv cnd intr n gril (circul de la gril spre catod).Cu ct curentul de poart crete, cu att se micoreaz valoarea tensiunii anodice la care apare comutaia.

- 14 -

Tiristorul ca element de comutaie Toate dispozitivele de comutaie inclusiv tiristorul, posed dou stri extreme de funcionare: blocare i conducie. Trecerea tiristorului din starea blocat n starea de conducie se realizeaz cu ajutorul grilei (electrod de comand). - n stare blocat, tiristorul este dezamorsat i se comport ntre anod i catod ca un ntreruptor deschis (rezisten anod-catod foarte mare pn la zeci de M , curent anodic neglijabil i tensiune anod-catod egal cu tensiunea de alimentare). - n stare de conducie, tiristorul este amorsat i ntre anod-catod se comport ca un ntreruptor nchis (rezisten anod-catod neglijabil ohmi sau zeci de ohmi, curent anodic egal cu curentul de sarcin i cdere de tensiune foarte mic 12 V) Caracteristica i parametrii principali ai tiristorului Caracteristica tensiune-curent a tiristorului permite definirea principalilor parametrii ai tiristorului, specificai i n cataloagele firmelor productoare: Curentul mediu redresat Imax sau curentul nominal al tiristorului= valoarea

recomandat de firma productoare pentru curentul tiristorului n conducie i care asigur o funcionare ndelungat. Productorii specific valoarea lui Imax pentru tiristoare cu un anumit tip de radiator sau fr radiator. Tensiunea invers de vrf de lucru n stare blocat Uinv max = tensiunea de vrf maxim

admis, la funcionare n stare blocat, cu polarizare invers. Tensiunea direct de vrf de lucru n stare blocat UAK max = tensiunea de vrf maxim

admis, la funcionare n stare blocat, cu polarizare direct. Curentul continuu de meninere Imin = curentul continuu minim care trebuie s circule

prin tiristorul amorsat, pentru ca tiristorul s se menin n stare de conducie . Curentul de gril de amorsare IGT = curentul de gril minim necesar pentru a provoca

amorsarea.

- 15 -

Tensiunea de amorsare VGT = tensiunea ntre gril i catod pentru care tiristorul se

amorseaz cu certitudine (pentru o tensiune mic anod-catod). Observaie: Alegerea tiristoarelor se face astfel nct curentul de sarcin s fie cu 2030% mai mic dect valoarea de catalog I0 iar tensiunea de polarizare direct i invers, pe tiristorul blocat s nu depeasc valorile de catalog.

Caracteristica curent-tensiune a tiristorului

- 16 -

Caracteristica tiristorului pentru diferite tensiuni aplicate pe poart

Tiristorul este un dispozitiv unidirecional, adic se poate comanda prin gril (poart) numai la polarizare direct (+ pe anod). Polarizat invers el se comport ca o diod redresoare blocat. Dezamorsarea tiristorului se obine prin reducerea curentului anodic sub valoarea curentului de meninere sau prin inversarea polaritii tensiunii aplicate ntre anod i catod.

- 17 -

3.Redresoare necomandate(realizate cu diode)

3.1Redresoare monofazate necomandate REDRESOARE NECOMANDATE Scopul lucrarii: este de a studia functionarea redresoarelor necomandate monofazate si trifazate incarcate cu diferite sarcini si de a obesrva formele de unda ale tensiunii si curentului prin elementele redresoarelor si prin sarcina. Consideratii teoretice : Cel mai simplu redresor monofazat este redresorul monofazat monoalternanta ( m = nr. pulsuri / perioada tensiunii de alimentare = 1 ). Schema de principiu si forma tensiunii redresate nefiltrata este data in figura 1. Fig.1 Curentul id prin circuit este functie de tipul sarcini R, L, C, motor de curent continuu, sau o combinatie a acestora. Cand sarcina este motor de curent continuu tensiunea la bornele sarcinii va fi suma intre tensiunea medie redresata Udm0 si tensiunea electromotoare a masinii E.

(1) unde U este valoarea efectiva a tensiunii in secundarul transformatorului. Acest redresor este utilizat pentru consumatori cu puteri P < 0.5 kW. Pentru a mari valoarea tensiunii medii redresate putem utiliza un transformator cu punct median si doua doide, redresorul numindu-se redresor monofazat cu punct median ( figura 2 ). Fig.2 In acest caz tensiunea medie redresata este :

- 18 -

(2) Numarul de pulsuri in tensiunea redresata este m = 2. Redresorul cu punct median se utilizeaza pana la puteri de 2 3 kW, iar secundarul transformatorului are numar dublu de spire in comparatie cu transformatorul din figura1. Redresorul monofazat in punte este prezentat in figura 3. in acest caz transformatorul este identic cu cel din figura 1 dar sunt necesare patru diode de putere. Fig.3 Tensiunea medie redresata este aceeasi ca la redresorul cu punct median:

(3) numarul de pulsuri la tensiunea redresata pe o perioada a tensiunii de alimentare fiind si in acest caz m = 2. Dintre redresoarele necomandate trifazate prezinta importanta pentru studiul principiului de functionare redresorul trifazat cu punct median cu trei pulsuri ( M3 ). Una din cele mai simple scheme este data in figura 4a. Fig.4 In figura 4c este prezentata forma tensiunii redresate pornind de la reprezentarea desfasurata in timp a tensiunilor de faza U1, U2, U3 din secundarul transformatorului trifazat in conexiune Yy6. Se observa ca in acest caz numarul de pulsuri pe o perioada a tensiunii de alimentare este m = 3. Daca valoarea efectiva a tensiunii de faza in secundarul transformatorului este U, cu ajutorul constructiei ajutatoare din figura 4b, se poate scrie valoarea tensiunii medii redresate in felul urmator:

- 19 -

(4) Este bine de observat ca la acest redresor raportul Udm0/U>1 iar amplitudinea pulsurilor de tensiune din tensiunea redresata Ud este mai mica decat la redresoarele monofazate. Aceste caracteristici se imbunatatesc la redresorul trifazat in punte ( B6 ), prezentat in figura 5a. Fig.5 In figura 5b este aratata forma tensiunii redresate utilizandu-se in acest scop reprezentarea desfasurata pe aceeasi diagrama a tensiunilor de linie din secundarul transformatorului trifazat in conexiune Yy6 ( U12, U23, U31 ) si a inverselor acestor tensiuni ( U21, U32, U13). Numarul de pulsuri pe perioada in acest caz este m = 6. La redresoarele necomandate trifazate valoarea tensiunii medii redresate se poate scrie si sub forma:

(5) care pentru m = 6 devine:

(6) Deci utilizand acelasi transformator trifazat ca in cazul anterior si aceeasi conexiune a transformatorului am obtinut o tensiune medie redresata de doua ori mai mare si o reducere sbstantiala a pulsatiilor tensiunii, deci o micsorare a filtrului necesar la iesirea redresorului. Partea experimentala: 3.1. Se realizeaza montajul din figura 6 utilizand un transformator monofazat cu punct median.

- 20 -

a. Se conecteaza bornele 1 cu 4 si sarcina la bornele 2,6. Astfel putem studia functionarea redresorului monofazat monoalternanta. Modificand tipul sarcinii se noteaza formele de unda ale tensiunii redresate. Fig.6 b. Se conecteaza bornele 1 cu 4, 3 cu 5 iar intre 2 si 6 se conecteaza sarcina. Se urmaresc formele de unda ale tensiunii si curentului redresat pentru diverse sarcini. c. Se conecteaza bornele 1 cu 4, 2 cu 5 iar sarcina intre bornele 6, 7. Se oscilografiaza aceleasi marimi. In fiecare dintre cele trei cazuri se urmareste valoarea medie a tensiunii rdresate, verificandu-se relatiile ( 1 ) ( 3 ), si nu se depaseste valoarea curentului nominal al diodelor. 3.2. Se realizeaza montajul din figura 7, utilizand un transformator trifazat in conexiunea Yy6. Fig.7 a. Se pune comutatorul k pe pozitia 1 realizand schema redresorului trifazat cu punct median. Se deseneaza formele de unda a tensiunii redresate si a curentului prin circuit pentru diverse sarcini. b. Se modifica comutatorul k pe pozitia 2 si se reiau observatiile facute anterior. Se observa modificarea valorii medii a tensiunii redresate. Se verifica relatiile ( 4 ) ( 6 ). c. Se conecteaza diverse capacitati si se noteaza efectul lor in cele doua cazuri. d. Se conecteaza un motor de curent continuu si se observa formele de unda obtinute. e. Se deseneaza pe hartie milimetrica toate formele de unda obtinute in lucrare.

- 21 -

- 22 -

3.1.1Redresorul monofazat, monoalternata

Redresorul monofazat monoalternan Funcionarea are loc astfel: la aplicarea unei tensiuni alternative n primar, ia natere n secundar tot o tensiune alternativ, ce se aplic pe anodul diodei, dioda conduce, n circuit apare un curent proporional cu tensiunea aplicat, deci avnd aceai form cu ea. Pe durata alternanelor negative, dioda este blocati curentul prin circuit este nul. Curentul prin sarcin circul deci ntr-un singur sens, sub forma unor alternane (curent pulsatoriu). Circuitul de redresare, redresorul, este un circuit electronic, capabil sa transforme energia electrica de curent alternativ in energie electrica de curent continuu. Redresarea tensiunii alternative de retea (cu frecventa f=50 Hz) este necesara: pentru alimentarea dispozitivelor electronice din aparate si instalatii; a altor consumatori de curent continuu,cum ar fi:unele motoare electrice,instalatii electrochimice,acumulatoare,etc.

Redresoarele se clasifica dupa numeroase criterii, cele mai importante fiind: - numarul de faze; - tipul schemei; - posibilitatea reglarii tensiunii de iesire.

- 23 -

Dupa numarul de faze al sursei, care este de obicei reteaua electrica,redresoarele se clasifica in: redresoare monofazate (220 V) redresoare trifazate (3x380 V) Dup cum se redreseaz , o singur alternan sau ambele, exist: redresoare monoventil(monoalternan) -doar pentru reteaua monofazata; redresoare cu punct median(dubl alternan); redresoare in punte(dubl alternan); Dupa posibilitatea reglarii tensiunii de iesire: redresoare necomandate redresoare comandate

Redresoare Monoalternanta

SCHEMA BLOC A UNUI REDRESOR

- 24 -

Instalatiile de redresare cuprind: Transformator de alimentare (care are rolul de a adapta tensiunea de la intrare la valoarea necesara tensiunii de iesire si de a micsora curentii de scurtcircuit). Elemente de redresare (cu conductie unilaterala. Elemente de protectie ultrarapide(sigurante fuzibile,intreruptoare,separatoare). Elemente de filtrare.

Funcionarea circuitului
Pe durata alternanelor pozitive ale tensiunii dioda conduce[fiind polarizata direct,cu (+) pe anod si minus(-) pe catod]. Pe durata semialternanelor negative,polarizarea diodei este inversat,astfel inct aceasta nu mai conduce(este blocat) Randamentul unui redresor monoalternan este de 40%. Pentru mbunatirea formei tensiunii pulsatorii redresate, in vederea aducerii ct mai aproape ca form de tensiunea continu, n paralel cu rezistena de sarcini dioda redresoare se intercaleaz un condensator C cu rol de filtrare a ondulaiilor,adic are rol de netezirea tensiunii redresate.Condensatorul C este electrolitic. Eficiena filtrrii depinde de valoarea capacitii condensatorului i de valoarea rezistenei Rs Forma de und a tensiunii la ieirea din redresor n cazul utilizrii condesatorului de filtrare se prezint in diagrama de mai jos:

- 25 -

3.1.2Redresorul monofazat in punte(dubla alternanta)

Funcionarea redresorului este urmtoarea: Diodele D1-D4 formeaz o configuraie de punte. Pe una din diagonale se aplic tensiunea alternativ care trebuie redresat u1, iar pe cealalt diagonal se culege tensiunea redresat u0 care se aplic sarcinii RS. n alternana pozitiv a lui u1, corespunztoare polaritii reale, notate cu (+) i (-) n schem, intr n conducie diodele D1 i D3, fiind polarizate direct. Curentul IA, comun diodelor D1 i D3, circul de la borna 1, prin D1, RS i D3, la borna 1, situaie care se repet pentru fiecare alternan pozitiv. n acest interval de timp D2 i D4 sunt blocate, fiind polarizate invers. Pe durata alternanei negative, corespunztor polaritii reale, marcate cu (+) i (-) n schem, se deschid diodele D2 i D4, iar D1i D3 se blocheaz. Curentul iA, comun diodelor D2 i D4 circul de la borna 1, prin D2,RS i D4 la borna 1.

Funcionarea circuitului Imbunatatirea formei de unda a tensiunii la bornele sarcinii se poate obtine prin utilizarea redresoarelor dubla alternanta. Acest tip de redresor dubleaza componenta continua a tensiunii de iesire. Diodele D1-D4 formeaz o configuraie de punte. In alternana pozitiv intr in conducie diodele D1 siD3, fiind polarizate direct.

- 26 -

n acest interval de timp, D2 i D4 sunt blocate, fiind polarizate invers. Pe durata alternantelor negative, se deschid diodele D2 i D4 iar diodele D1 i D3 se blocheaz.

Avantaje: Avantajul acestei redresri este forma de und ct mai apropiat de cea continu. Frecvena semnalului pulsatoriu, obinut la bornele sarcinii este de 100 Hz. Randamentul se dubleaz (80 %) fa de 40% n cazul redresorului monoalternan; Redresorul dubl alternan realizeaz ncrcarea simetric a reelei de tensiune alternativ.

Dezavantaje: Schema este mai complicat. Schema este mai costisitoare (secundar cu priza mediana, patru diode redresoare pentru redresorul tip punte). Dezavantajul filtrului cu condensator l poate constitui valoarea mare a curentului prin diod, ceea ce poate determina distrugerea acesteia. Randamentul unui redresor monoalterna este doar de 40%.

- 27 -

Puni redresoare

- 28 -

3.1.3Redresorul monofazat cu priza mediana

Redresor monofazat dubl alternan cu transformator cu priz median: Circuitul utilizeaz un transformator ( de regul cobortor de tensiune ) care are n secundar o priz intermediar la jumtatea numrului de spire. n secundar circuitul conine diodele redresoare D1 ; D2 i rezistorul de sarcin Rs
D1

TR

Rs u1~ URS D2

i schema circuitului

t URS

Umax

t T

diagrama tensiunilor :

- 29 -

Datorit modului de conectare, n secundarul transformatorului tensiunile la bornele celor dou seciuni sunt n antifaz. Astfel n alternana pozitiv la borna "a" dioda D1 este polarizat direct i curentul i1 se nchide prin Rs n sensul indicat n figur. n acelai timp la borna "x" tensiunea este negativ astfel nct dioda D2 este blocat. La schimbarea polaritii,dioda D2 conduce iar dioda D1 este blocat. Curentul prin Rs circul n acelai sens, astfel c n decursul unei perioade tensiunea redresat conine dou pulsaii. Tensiunea redresat are o expresie analitic de forma : u=
2U 2 2 sin ( 2t )+ sin ( 4t - ) + ] 3 15 2 2 2U

[ 1+

Aceast tensiune conine o component continu , U0 =

i mai multe componente

alternative de pulsaii ( frecvene ) diferite : 2 ; 4 ; ( = 2f ) Componenta cu frecvena 2f se numete componenta fundamental i are amplitudinea

maxim : U1 =

4U 3

4U U1 2 Se definete factorul de ondulaie : = = 3 = = 0,67 2U U0 3

Prin comparaie redresorul monofazat are un factor de ondulaie : = 1,57

Randamentul redresorului : =

PU 0,8 ( sau n procente: = 80% ) unde: Pa

Pu = puterea electric util de curent continuu Pa = puterea electric activ de CA absorbit de la reea.

- 30 -

3.2Redresoare trifazate necomandate

Redresoare trifazate necomandate Redresoarele trifazate (n general, polifazate) se construiesc pentru puteri nominale mari. Cea mai simpl schem de redresor trifazat utilizeaz un transformator trifazat avnd secundarul conectat n stea (figura 3.11.) Funcionarea schemei se poate urmri n diagrama din figura 3.12. La un moment oarecare conduce dioda care are anodul la potenialul cel mai ridicat. Curentul prin sarcin este: is = i1 + i2 + i3;) i are, n cazul sarcinii rezistive, o form pulsatorie. Tensiunea ur de la bornele rezistenei RS este egal cu tensiunea pe faza n care dioda conduce i are forma curbei cu linie ntrit din figura 3.12. n momentele t1 , t2 , t3 se produce comutarea conduciei de pe o faz pe alta. Tensiunea continu U0 de la bornele rezistenei de sarcin este, prin definiie, integrala pe o perioad a tensiunii ur, mprit la perioad (T). Descrierea funcionrii redresorului trifazat s-a fcut n ipoteza c transformatorul este ideal (are inductanele de scpri neglijabile), iar sarcina redresorului este rezistiv. n cazul cnd se admite c transformatorul nu este ideal, deci intervin inductanele de scpri ale acestuia, sau cnd sarcina are character inductiv, apar efecte care complic funcionarea redresorului, n special la producerea comutaiei de pe o faz pe alta. Descrierea proceselor dintr-un redresor real cu sarcin inductiv se poate urmri n lucrarea [2]. n schema redresor O schem foarte des utilizat n practic, datorit performan-elor superioare pe care le prezint, este schema de redresare trifazat n punte (figura 3.13). Funcionarea acestui redresor se explic utiliznd diagramele curenilor prin faze, a curentului i0 (curentul prin sarcin) i a tensiunii redresate, prezentate n figura 3.14. n schema redresorului se observ c la un moment oarecare conduc dou diode: dioda cu potenialul anodului cel mai ridicat i dioda cu potenialul catodului cel mai sczut. Astfel, n intervalul (t1, t2) conduc diodele D1 i D5 ; n intervalul (t2, t3) conduc diodele D1 i D6 etc. Se remarc faptul c frecvena comutrilor este de dou ori mai mare dect n cazul redresorului trifazat n stea, deci perioada pulsaiilor tensiunii redresate este de dou ori mai mic. Tensiunea ur de la bornele rezistenei de sarcin este egal cu diferena potenialelor ntre acele borne ale

- 31 -

nfurrii secundare, la care sunt legate diode n conducie. Deci, tensiunea ur corespunde segmentelor verticale dintre curbele trasate cu linie ntrit i axa timpului, situaie ilustrat n figura 3.14. Valoarea tensiunii continue, calculat n relaia (3.29), este de dou ori mai mare dect n cazul redresorului trifazat simplu (conectat n stea):

0 U2 2,34 U2 U 3 6

Figura 3.11. Redresor trifazat n stea

Figura 3.12. Diagramele tensiunilor i curenilor pentru redresorul trifazat n stea

Figura 3.13. Redresor trifazat n punte

Figura 3.14. Diagramele tensiunilor i curenilor pentru redresorul n punte

- 32 -

4.Redresoare comandate
INTRODUCERE Prin redresoare se neleg acele circuite electrice care realizeaz transformarea energiei de curent alternativ n energie de curent continuu. Structura redresorului depinde de sursa de energie i de natura receptoarelor alimentate. n funcie de dispozitivele de redresare utilizate redresoarele pot fi clasificate astfel: redresoare necomandate (cu diode) care au tensiunea de ieire fix; redresoare comandate (cu tiristoare n general) care au tensiunea de ieire reglabil. Alimentarea circuitelor de redresare poate fi realizat cu sau fr transformator, direct de la reea. Prin redresor comandat (sau reglabil) se nelege un redresor ce folosete n locul diodelor obinuite, elemente redresoare cu electrod de comand care permit, printr-o reglare potrivit a tensiunii aplicate acestui electrod, s se modifice n limite largi valoarea medie a tensiunii sau curentului redresat. Se pot distinge redresoare ,,total'' comandate, realizate n mod exclusiv cu tiristoare i redresoare semicomandate (mixte) care folosesc combinaii de tiristoare i diode. Cele mai rspndite redresoare semicomandate sunt cele realizate dup o schema n punte, la care jumtate din numrul elementelor redresoare sunt diode semiconductoare.

2. REDRESOARE COMANDATE MONOFAZATE

Redresoarele monofazate cu tiristoare sunt utilizate frecvent pentru controlul puterilor (de curent alternativ sau de curent continuu) dezvoltate n sarcini ca: motoare electrice de c.c., instalaii de nclzire i de reglare a temperaturii tec. Schemele cele mai rspndite i formele de und care ilustreaz funcionarea lor n cazul unor sarcini rezistive, sunt artate n figurile 1 i 2. Redresoarele comandate cu tiristoare permit reglajul continuu al tensiunii la ieire prin controlul momentului amorsrii (intrrii n conducie) acestor dispozitive n raport cu nceputul alternantei pozitive.

- 33 -

Unghiul de ntrziere al amorsrii raportat la nceputul alternantei pozitive se numete unghi de comand, iar metoda respectiv este denumit comanda prin controlul fazei.

Figura 1. Schemele de principiu ale unor redresoare comandate Tensiunea de alimentare a redresorului fiind alternativ, tiristorul se blocheaz atunci cnd tensiunea anodic trece prin zero pentru a-i schimba semnul. n timpul alternantei negative poarta (electrodul de comand) i recapt proprietatea de control a momentului amorsrii dispozitivului n urmtoarea alternan pozitiv a tensiunii de alimentare.

3. FUNCTIONAREA REDRESORULUI COMANDAT n figurile 1.a i 1.b sarcina este alimentat, prin intermediul tiristorului Th, de la nfurarea secundar a transformatorului de reea Tr cu o tensiune: u=Um sin(t). Tiristorul este amorsat n timpul alternantei pozitive, cu ajutorul impulsurilor furnizate de circuitul de comanda CC i rmne blocat n timpul alternantei negative.

- 34 -

Pn la aplicarea impulsului iG curentul prin tiristor este nul. Dup deschiderea tiristorului, curentul variaz proporional cu tensiunea aplicat. Se observ c modificarea unghiului de comand se realizeaz prin modificarea fazei impulsurilor iG. Tensiunea continu pe rezistorul de sarcin, proporional cu curentul mediu, rezult mai mic dect n cazul cnd unghiul de amorsare este zero, ca la redresorul necomandat.

Figura 2. Forme de unda pentru schema din fig. 1 Prin definiie, componenta medie este :

1T U 0 = f(t)dt; f(t) = U m sin ( t) T0

Rezult pentru Uo :

(1)

U0 =

1 Um (1 + cos()) U m sin ( t)d( t) = 2 2

Valoarea medie a tensiunii este:

(2)

U med =

U max (1 + cos()) 2

(3)

Expresia (3) este funcia de transfer sau funcia de reglaj a redresorului. Pentru valorile extreme ale unghiului de comanda alfa, zero i pi, se obin, pentru tensiunea medie pe sarcina, valorile Umax/pi i zero.

- 35 -

Prin definiie, valoarea efectiv se calculeaz cu expresia :

U0 ef = 1 sin (2 ) Um 2 f(t ) dt = 2 1 - + 2 T0
T

(4)

Funcia de reglaj a valorii efective a tensiunii este:

Uef -+ ) max = 1 sin (2 ) 2

Uef (

(5)

Legile de variaie pentru curentul mediu sau eficace n funcie de unghiul de comand, se obin din relaiile de mai sus:

I dd =

U max I (1 + cos()) = max (1 + cos()) 2 RL 2

sin (2 ) I max (1 - + ) 2 2

(6)

I ef .( ) =

(7)

Figura 3. Forma de variaie a mrimilor UM/Um RL= rezistena de sarcin

- 36 -

MASURI DE PROTECTIA MUNCII LA UTILIZAREA INSTALATIILOR SI ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

-Amplasarea conductelor electrice, chiar izolate, precum si a unor echipamente electrice, la o inaltime inaccesibila pentru om. Astfel, normele prevad ca inaltimea minima la care se pozeaza orice fel de conducto electric sa fie de 4M, la traversarea partilor carosabile de 6M, iar acolo unde se manipuleaza materiale sau piese cu un gabarit mai mare, aceasta inaltime se depaseasca cu 2.25m gabaritele respective. Izolarea electrica a conductoarelor;

-Folosirea carcaselor de protectie legate la pamant; -Ingradirea cu plase metalice sau cu tablii perforate, respectandu-se distanta impusa pana la elementele sub tensiune. qs866b1558essn

-Folosirea tensiunilor reduse (de 12, 24, 36V) pentru lampile si sculele electrice portative. Sculele si lampile portative care functioneaza la tensiune redusa se alimenteaza la un transformator coborator. Deoarece exista pericolul inversarii bornelor este bine ca atat distanta picioruselor fiselor de 12, 24 si 36V, cat si grosimea acestor picioruse, sa fie mai mari decat cele ale fiselor obisnuite de 120, 220 si 380 V, pentru a evita posibilitatea inversarii lor. -verificarea atenta a uneltei, a izolatii ai a fixarii sculei inainte de incperea lucrului;

- 37 -

-evitarea rasucirii sau a incolacirii cablului de alimentare in timpul lucrului si a deplasarii muncitorului, pentru mentinerea bunei stari a izolatiei; -menajarea cablului de legatura in timpul mutarii uneltei dint-un loc de munca in altul, pentru a fi solicitat prin intindere sau rasucire; unealta nu va fi purtata tinandu-se de acest cablu; -evitarea trecerii cablului de alimentare peste drumurile de acces si in locurile de depozitare a materialelor; daca acest lucru nu poate fi evitat, cablul va fi protejat prin ingropare, acoperire, cu scanduri sau suspendate; -interzicerea repararii sau remedierii defectelor in timpul functionarii motorului sau lasarea fara supraveghere a uneltei conectate la reteua electrica.

-Folosirea mijloacelor individuale de protectie si mijloacelor de avertizare. Mijloacele de protectie individuala se intrebuinteaza de catre electricieni pentru prevenirea electrocutarii prin atingere directa si pot fi impartite in doua categorii: principale si auxiliare.

- 38 -

Anexe:
Ministerul Educatiei Tineretului si Sportului Colegiul Tehnic Aurel Vlaicu

PROIECT NIVEL III Specialitatea: Tehnician Electromecanic

Indrumator,Inginer,Profesor: Iliev Voichita

Elev: Huzum George Alexandru

2012 TEMA Proiectului:

Redresoare utilizate in actionari electrice. Cuprins: Argument Continutul propriu-zis al proiectului: 1.Clasificarea redresoarelor 2.Componente electronice utilizate la redresoare 2.1.Diode

- 39 -

2.2.Tiristoare 3.Redresoare necomandate(realizate cu diode) 3.1Redresoare monofazate necomandate 3.1.1Redresorul monofazat, monoalternata 3.1.2Redresorul monofazat in punte(dubla alternanta) 3.1.3Redresorul monofazat cu priza mediana 3.2Redresoare trifazate necomandate 4.Redresoare comandate 5.Masuri de protectia muncii la utilizarea instalatiilor si echipamentelor electrice -Bibliografie; Argument, Actionarile electrice actuale ofera solutii deosebit de convenabile de control si reglare a diferitelor echipamente utilizate n industrie. Fiabilitatea ridicata si marea versatilitatea acestora, n special a celor bazate pe utilizarea dispozitivelor semiconductoare de putere performante si nu numai, au facut ca numarul lor sa creasca spectaculos.De fapt, cresterea si dezvoltarea domeniului actionarilor electrice a fost si este n continuare n strnsa legatura cu automatizarile din industrie si cu realizarea unor circuite din ce n ce mai performante la un pret foarte competitiv.Acestea sunt doar cteva aspecte care au condus la necesitatea elaborarii unei lucrari pe aceasta tema.Datorita multiplelor probleme pe care le abordeaza,precum si datorita diversitatii acestora s-a impus structurarea pe mai multe volume. Continutul propriu-zis: Definitie: Circuitul de redresare, redresorul, este un circuit electronic, capabil sa transforme energia electrica de curent alternativ in energie electrica de curent continuu. 1.Clasificarea redresoarelor, Redresoarele se pot clasifica dupa urmatoarele criterii: - dupa tipul tensiunii alternative redresate (numarul de faze): - redresoare monofazate; - redresoare polifazate (de obicei trifazate); - dupa numarul de alternante ale curentului alternativ pe care le redreseaza: - redresoare monoalternanta; - redresoare bialternanta; - dupa posibilitatea controlului asupra tensiunii redresate: - redresoare necomandate; - redresoare comandate sau reglabile; - dupa natura sarcinii: - redresoare cu sarcina rezistiva (R); - redresoare cu sarcina inductiva (RL); - redresoare cu sarcina capacitiva (RC).

- 40 -

Dupa caracteristica tensiune-curent Rezistoare liniare fac parte atat rezistoarele cu rezistenta fixa,cat si cele cu rezistenta variabila, care au caracteristica tensiune-curent liniara. Rezistoare neliniare fac parte rezistoarele, care au caracteristica tensiune-curent neliniara. 2. Dupa modul constructiv de realizare technologica. Rezistoare cu rezistenta fixa Valoarea rezistentei se stabileste in procesul de fabricatie si ramane constant ape intreaga lor durata de utilizare. Rezistoare cu rezistenta reglabila Constructia lor permite modificarea valorii rezistentei in limite cunoscute prin deplasarea pe elemental rezistiv a unui contact, numit cursor. 3.Dupa modul technologic de realizare a elementului rezistiv Rezistoare bobinate construite prin infasurarea unui conductor metallic de mare rezistivitate pe un support isolator Rezistoare cu pelicule elemental rezistiv este format dintr-o pelicula subtire de pasta metalica depusa pe un support izolant Rezistoare de volum Se realizeaza sub forma unei bare prin presarea unei compozitii resistive special care poate fi: carbon-ceramica, metal-ceramica Elemental rezistiv constituie intregul corp al rezistorului 4.Dupa materialul utilizat la realizarea elementului rezistiv Rezistoare cu pelicule de carbon (Carbon film rezistors) Rezistoare cu pelicule din metale sau oxizi metalici (Metal film resistors) Rezistoare de volum Rezistoare bobinate (wire wound rezistors) Rezistoare cu element rezistiv realizat din material semiconductoare Rezistoare miniature SMD (Surface Mounted Device-Dispozitiv cu montare pe suprafata)-technologie de realizare similara rezistoarelor cu pelicula din metale.

- 41 -

2.1.Diode,
Dioda semiconductoare Este format din dou zone semiconductoare, una de tip p i una de tip n, iar la suprafaa lor de contact definim jonciunea p-n.

n figur am desenat golurile cu rou , electronii cu albastru, iar zona desenat cu verde este chiar jonciunea.

Polarizarea inversa a diodei

n continuare aplicm pe jonciune un cmp electric extern cu + pe catodul diodei i - pe anod. Dioda este polarizat invers, electronii care sunt purttori majoritari n zona n (desenai cu albastru) sunt atrai de borna +, golurile care sunt purttori majoritari in zona p (desenate cu rou) sunt atrase de borna -, regiunea de trecere desenat cu verde se mrete i prin ea nu vom avea circulaie de purttori majoritari de la zona p la zona n i invers i deci nu circul curent electric prin jonciune.

Polarizarea directa a diodei, Inversm acum polii sursei de alimentare aplicnd + pe zona p i - pe zona n. tim c, n acest caz, dioda conduce i prin ea trece un curent semnificativ format din purttori majoritari (electronii din zona n i golurile din zona p). Pentru ca dioda s conduc, este necesar ca potenialul sursei exterioare s fie mai mare de 0,2 V pentru Germaniu si de 0,6V pentru Siliciu. pentru ca s fie depit bariera de potenial din zona jonciunii care apare n mod natural atunci cand am realizat jonciunea p-n, dar nu aplicm nici un cmp electric exterior. Diodele semiconductoare au marcat cu un cerc catodul, sau zona n, ca n figura de mai jos:

- 42 -

Caracteristica de transfer a diodei semiconductoare,

Graficul din figura de mai sus reprezint caracteristica de transfer a diodei semiconductoare. Ud reprezint tensiune de polarizare direct a diodei iar UINV este tensiunea invers de polarizare a diodei. n polarizare direct dioda ncepe s conduc numai dac tensiunea direct aplicat pe ea este mai mare dect valoarea barierei de potenial care este de 0,2 V la Ge i 0,6 V la Si. n cazul n care tensiunea de polarizare invers, UINV, aplicat diodei depete valoarea tensiunii de strpungere invers, dioda va conduce din nou. Acest mod de lucru al diodei este ns periculos i poate conduce la distrugerea diodei, dac nu limitm curentul invers prin diod cu rezistene exterioare. Fenomenul de strpungere al jonciunii p-n n polarizare invers este numit: efect Zener, dac valoarea tensiunii inverse de strpungere este mai mic de 5V; efect de avalan, dac valoarea tensiunii inverse de strpungere este mai mare de 5V; Dioda semiconductoare este foarte folosit n schemele electronice de amplificatoare, oscilatoare, circuite de detecie i modulaie dar i n alimentatoare ca diod redresoare. Dioda redresoare O dioda redresoare ideal ar trebui s posede o caracteristic static de forma celei din figura de mai jos, adic dispozitivul s se comporte ca un scurtcircuit (rezisten nul) n sens direct i ca un ntreruptor deschis (rezistent infinit) n sens invers. Simbolul diodei redresoare:

- 43 O dioda redresoare ideal ar trebui s posede o caracteristic static de forma celei din figura de mai sus, adic dispozitivul s se comporte ca un scurtcircuit (rezisten nul) n sens direct i ca un ntreruptor deschis (rezistent infinit) n sens invers. n sens direct, curentul prin diod apare, practic, numai de la o anumit tensiune aplicat, numit tensiune de deschidere, VD (sau de prag VP), cu valori de 0,2 0,3 V la Ge i 0,6 0,7 V la Si. Din acest punct de vedere, dioda redresoare cu Ge este mai avantajoas, randamentul de redresare fiind mai bun. 2.2.Tiristoare, Generaliti Tiristorul este un redresor cu siliciu comandat, care n lipsa semnalului de comand, blocheaz trecerea curentului n ambele sensuri. La apariia unui impuls de comand, tiristorul ajunge n stare de conducie, permind trecerea curentului ntr-un singur sens. Constructiv, tiristorul este alctuit din trei jonciuni semiconductoare pn notate cu J1, J2, J3 (patru straturi pnpn). Regiunea extrem p este anodul A, regiunea extrem n constituie catodul K iar regiunea intermediar p reprezint electrodul de comand, numit gril G (n limba englez GATE=poart). Sensul direct de conducie a tiristorului este de la anod la catod. Jonciunea J3 se numete jonciune de comand. Intrarea tiristorului n conducie se obine injectnd n gril un impuls pozitiv de curent, de amplitudine i durat corespunztoare. Curentul de comand al tiristorului se consider avnd sens pozitiv cnd intr n gril (circul de la gril spre catod).Cu ct curentul de poart crete, cu att se micoreaz valoarea tensiunii anodice la care apare comutaia. Tiristorul ca element de comutaie Toate dispozitivele de comutaie inclusiv tiristorul, posed dou stri extreme de funcionare: blocare i conducie. Trecerea tiristorului din starea blocat n starea de conducie se realizeaz cu ajutorul grilei (electrod de comand). - n stare blocat, tiristorul este dezamorsat i se comport ntre anod i catod ca un ntreruptor deschis (rezisten anod-catod foarte mare pn la zeci de MW, curent anodic neglijabil i tensiune anod-catod egal cu tensiunea de alimentare). - n stare de conducie, tiristorul este amorsat i ntre anod-catod se comport ca un ntreruptor nchis (rezisten anod-catod neglijabil ohmi sau zeci de ohmi, curent anodic egal cu curentul de sarcin i cdere de tensiune foarte mic 12 V) Caracteristica i parametrii principali ai tiristorului Caracteristica tensiune-curent a tiristorului permite definirea principalilor parametrii ai tiristorului, specificai i n cataloagele firmelor productoare: Curentul mediu redresat Imax sau curentul nominal al tiristorului= valoarea recomandat de firma productoare pentru curentul tiristorului n conducie i care asigur o funcionare ndelungat. Productorii specific valoarea lui Imax pentru tiristoare cu un anumit tip de radiator sau fr radiator. Tensiunea invers de vrf de lucru n stare blocat Uinv max = tensiunea de vrf maxim admis, la funcionare n stare blocat, cu polarizare invers. Tensiunea direct de vrf de lucru n stare blocat UAK max = tensiunea de vrf maxim admis, la funcionare n stare blocat, cu polarizare direct. Curentul continuu de meninere Imin = curentul continuu minim care trebuie s circule prin tiristorul amorsat, pentru ca tiristorul s se menin n stare de conducie . Curentul de gril de amorsare IGT = curentul de gril minim necesar pentru a provoca amorsarea. Tensiunea de amorsare VGT = tensiunea ntre gril i catod pentru care tiristorul se amorseaz cu certitudine (pentru o tensiune mic anod-catod). Observaie: Alegerea tiristoarelor se face astfel nct curentul de sarcin s fie cu 2030% mai mic dect valoarea de catalog I0 iar tensiunea de polarizare direct i invers, pe tiristorul blocat s nu depeasc valorile de catalog. Redresorul monofazat monoalternan Funcionarea are loc astfel: la aplicarea unei tensiuni alternative n primar, ia natere n secundar tot o tensiune alternativ, ce se aplic pe anodul diodei, dioda conduce, n circuit apare un curent proporional cu tensiunea

- 44 aplicat, deci avnd aceai form cu ea. Pe durata alternanelor negative, dioda este blocati curentul prin circuit este nul. Curentul prin sarcin circul deci ntr-un singur sens, sub forma unor alternane (curent pulsatoriu). Circuitul de redresare, redresorul, este un circuit electronic, capabil sa transforme energia electrica de curent alternativ in energie electrica de curent continuu. Redresarea tensiunii alternative de retea (cu frecventa f=50 Hz) este necesara: pentru alimentarea dispozitivelor electronice din aparate si instalatii; a altor consumatori de curent continuu,cum ar fi:unele motoare electrice,instalatii electrochimice,acumulatoare,etc. Redresoarele se clasifica dupa numeroase criterii, cele mai importante fiind: - numarul de faze; - tipul schemei; - posibilitatea reglarii tensiunii de iesire. Dupa numarul de faze al sursei, care este de obicei reteaua electrica,redresoarele se clasifica in: redresoare monofazate (220 V) redresoare trifazate (3x380 V) Dup cum se redreseaz , o singur alternan sau ambele, exist: redresoare monoventil(monoalternan) -doar pentru reteaua monofazata; redresoare cu punct median(dubl alternan); redresoare in punte(dubl alternan); Dupa posibilitatea reglarii tensiunii de iesire: redresoare necomandate redresoare comandate

Instalatiile de redresare cuprind: Transformator de alimentare (care are rolul de a adapta tensiunea de la intrare la valoarea necesara tensiunii de iesire si de a micsora curentii de scurtcircuit). Elemente de redresare (cu conductie unilaterala. Elemente de protectie ultrarapide(sigurante fuzibile,intreruptoare,separatoare). Elemente de filtrare.

3.1.2Redresorul monofazat in punte(dubla alternanta)

Funcionarea redresorului este urmtoarea: Diodele D1-D4 formeaz o configuraie de punte. Pe una din diagonale se aplic tensiunea alternativ care trebuie redresat u1, iar pe cealalt diagonal se culege tensiunea redresat u0 care se aplic sarcinii RS. n alternana pozitiv a lui u1, corespunztoare polaritii reale, notate cu (+) i (-) n schem, intr n conducie diodele D1 i D3, fiind polarizate direct. Curentul IA, comun diodelor D1 i D3, circul de la borna 1, prin D1, RS i D3, la borna 1, situaie care se repet pentru fiecare alternan

- 45 -

pozitiv. n acest interval de timp D2 i D4 sunt blocate, fiind polarizate invers. Pe durata alternanei negative, corespunztor polaritii reale, marcate cu (+) i (-) n schem, se deschid diodele D2 i D4, iar D1i D3 se blocheaz. Curentul iA, comun diodelor D2 i D4 circul de la borna 1, prin D2,RS i D4 la borna 1. Avantaje: Avantajul acestei redresri este forma de und ct mai apropiat de cea continu. Frecvena semnalului pulsatoriu, obinut la bornele sarcinii este de 100 Hz. Randamentul se dubleaz (80 %) fa de 40% n cazul redresorului monoalternan; Redresorul dubl alternan realizeaz ncrcarea simetric a reelei de tensiune alternativ. Dezavantaje: Schema este mai complicat. Schema este mai costisitoare (secundar cu priza mediana, patru diode redresoare pentru redresorul tip punte). Dezavantajul filtrului cu condensator l poate constitui valoarea mare a curentului prin diod, ceea ce poate determina distrugerea acesteia. Randamentul unui redresor monoalterna este doar de 40%. 3.1.3Redresorul monofazat cu priza mediana Redresor monofazat dubl alternan cu transformator cu priz median: Circuitul utilizeaz un transformator ( de regul cobortor de tensiune ) care are n secundar o priz intermediar la jumtatea numrului de spire. n secundar circuitul conine diodele redresoare D1 ; D2 i rezistorul de sarcin Rs
T R R u U D D

i schema

U U

Datorit modului de conectare, n secundarul transformatorului tensiunile la bornele celor dou seciuni sunt n antifaz. Astfel n alternana pozitiv la borna "a" dioda D1 este polarizat direct i curentul i1 se nchide prin Rs n sensul indicat n figur. n acelai timp la borna "x" tensiunea este negativ astfel nct dioda D2 este blocat. La schimbarea polaritii,dioda D2 conduce iar dioda D1 este blocat. Curentul prin Rs circul n acelai sens, astfel c n decursul unei perioade tensiunea redresat conine dou pulsaii.
3.2Redresoare trifazate necomandate Redresoare trifazate necomandate

- 46 Redresoarele trifazate (n general, polifazate) se construiesc pentru puteri nominale mari. Cea mai simpl schem de redresor trifazat utilizeaz un transformator trifazat avnd secundarul conectat n stea (figura 3.11.) Funcionarea schemei se poate urmri n diagrama din figura 3.12. La un moment oarecare conduce dioda care are anodul la potenialul cel mai ridicat. Curentul prin sarcin este: is = i1 + i2 + i3;) i are, n cazul sarcinii rezistive, o form pulsatorie. Tensiunea ur de la bornele rezistenei RS este egal cu tensiunea pe faza n care dioda conduce i are forma curbei cu linie ntrit din figura 3.12. n momentele t1 , t2 , t3 se produce comutarea conduciei de pe o faz pe alta. Tensiunea continu U0 de la bornele rezistenei de sarcin este, prin definiie, integrala pe o perioad a tensiunii ur, mprit la perioad (T). Descrierea funcionrii redresorului trifazat s-a fcut n ipoteza c transformatorul este ideal (are inductanele de scpri neglijabile), iar sarcina redresorului este rezistiv. n cazul cnd se admite c transformatorul nu este ideal, deci intervin inductanele de scpri ale acestuia, sau cnd sarcina are character inductiv, apar efecte care complic funcionarea redresorului, n special la producerea comutaiei de pe o faz pe alta. Descrierea proceselor dintr-un redresor real cu sarcin inductiv se poate urmri n lucrarea [2]. n schema redresor O schem foarte des utilizat n practic, datorit performan-elor superioare pe care le prezint, este schema de redresare trifazat n punte (figura 3.13). Funcionarea acestui redresor se explic utiliznd diagramele curenilor prin faze, a curentului i0 (curentul prin sarcin) i a tensiunii redresate, prezentate n figura 3.14. n schema redresorului se observ c la un moment oarecare conduc dou diode: dioda cu potenialul anodului cel mai ridicat i dioda cu potenialul catodului cel mai sczut. Astfel, n intervalul (t1, t2) conduc diodele D1 i D5 ; n intervalul (t2, t3) conduc diodele D1 i D6 etc. Se remarc faptul c frecvena comutrilor este de dou ori mai mare dect n cazul redresorului trifazat n stea, deci perioada pulsaiilor tensiunii redresate este de dou ori mai mic. Tensiunea ur de la bornele rezistenei de sarcin este egal cu diferena potenialelor ntre acele borne ale nfurrii secundare, la care sunt legate diode n conducie. Deci, tensiunea ur corespunde segmentelor verticale dintre curbele trasate cu linie ntrit i axa timpului, situaie ilustrat n figura 3.14. Valoarea tensiunii continue, calculat n relaia (3.29), este de dou ori mai mare dect n cazul redresorului trifazat simplu (conectat n stea): 0 U2 2,34 U2 U 3 6

4.Redresoare comandate INTRODUCERE Prin redresoare se neleg acele circuite electrice care realizeaz transformarea energiei de curent alternativ n energie de curent continuu. Structura redresorului depinde de sursa de energie i de natura receptoarelor alimentate. n funcie de dispozitivele de redresare utilizate redresoarele pot fi clasificate astfel: redresoare necomandate (cu diode) care au tensiunea de ieire fix; redresoare comandate (cu tiristoare n general) care au tensiunea de ieire reglabil.

- 47 -

Alimentarea circuitelor de redresare poate fi realizat cu sau fr transformator, direct de la reea. Prin redresor comandat (sau reglabil) se nelege un redresor ce folosete n locul diodelor obinuite, elemente redresoare cu electrod de comand care permit, printr-o reglare potrivit a tensiunii aplicate acestui electrod, s se modifice n limite largi valoarea medie a tensiunii sau curentului redresat. Se pot distinge redresoare ,,total'' comandate, realizate n mod exclusiv cu tiristoare i redresoare semicomandate (mixte) care folosesc combinaii de tiristoare i diode. Cele mai rspndite redresoare semicomandate sunt cele realizate dup o schema n punte, la care jumtate din numrul elementelor redresoare sunt diode semiconductoare. 2. REDRESOARE COMANDATE MONOFAZATE Redresoarele monofazate cu tiristoare sunt utilizate frecvent pentru controlul puterilor (de curent alternativ sau de curent continuu) dezvoltate n sarcini ca: motoare electrice de c.c., instalaii de nclzire i de reglare a temperaturii tec. Schemele cele mai rspndite i formele de und care ilustreaz funcionarea lor n cazul unor sarcini rezistive, sunt artate n figurile 1 i 2. Redresoarele comandate cu tiristoare permit reglajul continuu al tensiunii la ieire prin controlul momentului amorsrii (intrrii n conducie) acestor dispozitive n raport cu nceputul alternantei pozitive. Unghiul de ntrziere al amorsrii raportat la nceputul alternantei pozitive se numete unghi de comand, iar metoda respectiv este denumit comanda prin controlul fazei.

Tensiunea de alimentare a redresorului fiind alternativ, tiristorul se blocheaz atunci cnd tensiunea anodic trece prin zero pentru a-i schimba semnul. n timpul alternantei negative poarta (electrodul de comand) i recapt proprietatea de control a momentului amorsrii dispozitivului n urmtoarea alternan pozitiv a tensiunii de alimentare.

MASURI DE PROTECTIA MUNCII LA UTILIZAREA INSTALATIILOR SI ECHIPAMENTELOR ELECTRICE -Amplasarea conductelor electrice, chiar izolate, precum si a unor echipamente electrice, la o inaltime inaccesibila pentru om. Astfel, normele prevad ca inaltimea minima la care se pozeaza orice fel de conducto electric sa fie de 4M, la traversarea partilor carosabile de 6M, iar acolo unde se manipuleaza materiale sau piese cu un gabarit mai mare, aceasta inaltime se depaseasca cu 2.25m gabaritele respective. Izolarea electrica a conductoarelor;

- 48 -

-Folosirea carcaselor de protectie legate la pamant; -Ingradirea cu plase metalice sau cu tablii perforate, respectandu-se distanta impusa pana la elementele sub tensiune. qs866b1558essn -Folosirea tensiunilor reduse (de 12, 24, 36V) pentru lampile si sculele electrice portative. Sculele si lampile portative care functioneaza la tensiune redusa se alimenteaza la un transformator coborator. Deoarece exista pericolul inversarii bornelor este bine ca atat distanta picioruselor fiselor de 12, 24 si 36V, cat si grosimea acestor picioruse, sa fie mai mari decat cele ale fiselor obisnuite de 120, 220 si 380 V, pentru a evita posibilitatea inversarii lor. -verificarea atenta a uneltei, a izolatii ai a fixarii sculei inainte de incperea lucrului; -evitarea rasucirii sau a incolacirii cablului de alimentare in timpul lucrului si a deplasarii muncitorului, pentru mentinerea bunei stari a izolatiei; -menajarea cablului de legatura in timpul mutarii uneltei dint-un loc de munca in altul, pentru a fi solicitat prin intindere sau rasucire; unealta nu va fi purtata tinandu-se de acest cablu; -evitarea trecerii cablului de alimentare peste drumurile de acces si in locurile de depozitare a materialelor; daca acest lucru nu poate fi evitat, cablul va fi protejat prin ingropare, acoperire, cu scanduri sau suspendate; -interzicerea repararii sau remedierii defectelor in timpul functionarii motorului sau lasarea fara supraveghere a uneltei conectate la reteua electrica. -Folosirea mijloacelor individuale de protectie si mijloacelor de avertizare. Mijloacele de protectie individuala se intrebuinteaza de catre electricieni pentru prevenirea electrocutarii prin atingere directa si pot fi impartite in doua categorii: principale si auxiliare. BIBLIOGRAFIE 1.Cartea electricianului instalator Editura tehnica 2. Instalatii electroenergetice Editura didactica si pedagogica 3. Manual instalatii electrice Editura didactica si pedagogica 4. www.google.ro 5. www.referate.ro

Va multumesc pentru timpul acordat si va doresc o zi buna in continuare!

- 49 -

BIBLIOGRAFIE
1.Cartea electricianului instalator Editura tehnica 2. Instalatii electroenergetice Editura didactica si pedagogica 3. Manual instalatii electrice Editura didactica si pedagogica 4. www.google.ro 5. www.referate.ro