Academia de Studii Economice Bucuresti-Facultatea de administratie si Management Public Grupa 210Franceza,Seria B

Lupu Georgiana

Recenzie

conomia intr-o lecie De Henry Hazlitt

Traducere din limba engleza: Mdlina Badea si Elena Danielescu Editura: Libertas

Recenzie Microeconomie Recenzie Microeconomie

Bucuesti 2011

Pagin 1

Academia de Studii Economice Bucuresti-Facultatea de administratie si Management Public Grupa 210Franceza,Seria B

Henry Hazlitt sa nscut in anul 1895 si a ncetat din viaa in anul 1993.El a fost scriitor ,economist,filosof si critic literar profilic.Este cunoscut ca fiind una dintre cele mai strlucite mini ale secolului XX,un aparator neobinuit al principiilor liberalismului clasic si un adevrat redutabil al etatismului,sub diversele sale forme:protecionism,socialism sau keynesism.Este scriitorul si editorul a 18 crti si a avut peste 10.000 de articole publicate in reviste si ziare prestigioase precum New York Times,Wall Street Journal,Newsweek sau Freeman. Economics in Oane Lesson,adic Economia intr-o Lecie,cea mai cunoscuta lucrare a sa,a aprut in anul 1946,fiind tradusa in 10 limbi si tiprita in peste un milion de exemplare Cartea este scrisa intr-un stil clasic concis,autorul explicnd modul in care multe investiii ale guvernului in economie ,sub diverse forme pe care le imbraca,ca de exemplu:credite guvernamentale,lucrri publice protecia acordat productorilor interni prin intermediul taxelor vamale, stabilirea unui salariu minim i altele, produc efecte negative n lan la nivelul ntregii societi. LucrareaEconomia intr-o lecie,este impartita in trei pari:partea intai o reprezint Lecia,fiind apoi urmata de partea a doua-aLecia aplicata si nu in ultimul rnd,partea a treia,pe care autorul a adugato in anul1961-Lecia dup treizeci de ani. Partea intai este formata dintr-un singur capitol,cu titlulLecia,in care autorul scoate in evidenta tema acestei lucrri si secretul tiinei economice.Autorul afirma ca Leciapoate fi sitentizata intr-o singura fraza:Secretul tiinei economice consta in a avea in vedere nu doar efectele imediate,ci si pe cele de durata ale oricrei aciuni sau plotici;el consta in descifrarea consecinelor acelei politici,nu numai asupra unui singur grup,ci asupra tuturor grupurilor Partea a doua,este formata din 24 de capitole,care vin sa sustina prin puterea exemplului ceea ce Henry Hazlitt a afirmat in prima parte.Primul exemplu dat de ctre autor,este cel al geamului spart:Se sparge un geam la o brutarie.Concluzia oamenilor,tot rul spre bine,deoarece axa geamangiul va avea mai mult de lucru.Lucru foarte adevrat privit din perspectiva geamului.Insa fcnd o raportare la ntreaga comunitate,brutarul iese in pierdere,fiind nevoit sa plteasc geamul din banii cu care putea sa-si croiasc un costum nou,astfel,croitorul avnd mai mult de lucru. In capitolul trei ni se aduce la cunotina teoria eronata a binefacerii distrugerii. Aceasta teorie spune ca in vreme de rzboi trim mai bine de cat in vreme de pace.Aici autorul face diferena intre cerere si oferta.El spune ca cererea economica efectiva presupune nu numai nevoie,ci si putere de cumprare corespunzatoare.De fapt, cererea si oferta reprezint acelai lucru,dar privite din direcii diferite.Bunurile produse de oameni,de fapt,reprezint,tot ceea ce ei pot oferi in schimbul la tot ceea ce-si doresc.De asemenea in acest capitol Hazlitt scoate in evidenta ideea ca in timpul celui de-a Doilea Rzboi Mondial,nevoia fusese confundata cu cererea,dar nevoia nu nsemna cerere.Deoarece cererea presupune nu numai nevoie ci si puterea de cumprare corespunztoare. Aadar nici un fel de nenorocire sau dezastrunu poate constitui niciodat,pe ansamblu,o cale de prosperitate sau binefacere In cel de-al patrulea capitol ce poarta titlulLucrrile publice nseamn impozite consta in explicarea faptului ca toate lucrrile fcute pe banii statului statului sunt destinate impozitelor,ele nu nseamn altceva nafara de impozite. Pentru tot ceea ce statul construiete in folosul comunitarii, noi trebuie sa pltim. Pentru tot ceea ce obinem,in afara darurilor naturii,trebuie sa pltim cumva.De asemenea tot in acest capitol,sunt menionai aa ziii economiti care spun ca au o mulime de scheme de obinere a unor bunuri degeaba,si ca cei care susin ca guvernul poate sa tot cheltuiasc fara a apela la vreun impozit, ca poate sa acumuleze datorii fara sa plteasc vreodata.Asadar autorul ne spune ca,cu ajutorul ochilor imaginaiei am putea privi consecinele indirecte cat si pe cele directe ce au avut loc datorita ne oferirii ocaziei posibilitilor crora nu li s-a dat ocazia sa devina realitate.
Recenzie Microeconomie Recenzie Microeconomie Bucuesti 2011 Pagin 2

Academia de Studii Economice Bucuresti-Facultatea de administratie si Management Public Grupa 210Franceza,Seria B

In urmtorul capitol,Impozitele descurajeaz producia,este susinut de ideea ca impozitarea este indispensabila pentru ndeplinirea unor funcii guvernamentale de baza.Ajutorul acordat de stat afacerilor este de obicei la fel de temut ca si ostilitatea guvernului si acest lucru este valabil att pentru subveniile guvernamentale cat si pentru mprumuturile guvernamentale. Guvernul nu mprumuta si nu ofer niciodat nimic pentru a face fara sa ias ceva in schimb. Cnd guvernul acorda mprumuturi sau subvenii pentru afaceri, ceea ce se ntmpla de fapt este impozitarea afacerilor private profitabile in vederea sprijinirii celor neprofitabile In Blestemul mecanizrii,cel de-al VII-lea capitol, autorul ncearc sa clarifice faptul ca mainile nu creeaz omajul. Efectul mecanizrii consta in sporirea productivitii. Astfel preturile scad, iar nivelul de trai creste. Automatizarea era privita ca fiind ceva cu totul nou in lume. De fapt, era doar un nume nou pentru a continua evoluia tehnologica si pentru realizarea utilajelor cu o productivitate mai sporita. Autorul spune, fcnd referire la ali ani, ca mainile au dus la sporirea enorma a numrului de locuri de munca. In cel de-al VIII-lea capitol,pe care Henry la numit Schemele de impartire a muncii autorul subliniaz inga de la nceput ca schemele acestea de impartire a muncii au la baza falsa presupunere ca exista numai un volum limitat de munca ce poate fi prestat ; dar nu exista nici o limita pentru volumul de munca prestat atta timp cat exista o nevoie sau dorina umana nesatisfcuta pe care munca ar putea-o ndeplini. Intr-o economie moderna, de schimb, se va munci cu cat mai mult cu cat preturile, costurile si salariile vor fi in raporturi cat mai corecte. In capitolul nouaDemobilizarea soldailor si birocraiilor,este dezbtuta problema statului fata de situaia soldailor ntori in viaa civila sau pentru fuctionarii in numr prea mare,de care nu este nevoie. Cnd luam in considerare problema functionarilor concediai sau a soldailor ntori la viaa civila nu trebuie sa omitem efectul asupra contribuiilor care vor putea sa-si pstreze banii,pe care nainte trebuie sa-i verse in vederea susinerii lor,producia naionala totala fiind mai mare. Henry Hazlitt insista asupra faptului ca att soldaii cat si funcionarii de care statul nu mai are nevoie trebuie sa se orienteze ctre alte sectoare unde cererea este mai mare sau ctre sectorul privat. Capitolul zece dezbate tema obiectivului economic raportat att la naiuni cat si la fiecare individ in parte.Autorul susine ca obiectivul economic al oricrei naiuni, ca si al fiecrei persoane in parte, este obinerea celor mai bune rezultate cu cel mai mic efort posibil. Scopul este creterea produciei , in timp ce ocuparea forei de munca reprezint doar mijlocul de realizare a lui. Autorul susine in cadrul acestui capitol ca ar fi mult mai bine daca s-ar opta pentru obinerea unei producii maxime,o parte din populaie fiind susinuta in activitate printr-un ajutor social nedeghizat. Taxa vamala a fost descrisa ca un mijloc de avantajare a productorului in detrimentul consumatorului. Aproximativ adevrat. Cei care favorizeaz aceasta politica iau in considerare doar interesele productorilor care sunt imediat avantajai prin introducerea respectivelor taxe. Ei omit nsa interesele consumatorilor care sunt imediat prejudiciai prin obligaia de a plti aceste taxe. Taxa afecteaz toi consumatorii in aceeai msura, dar nu este adevrat ca avantajeaz toi productorii. Henry Hazlitt afirma ca pe termen lung taxele vamale reduc ntotdeauna salariile reale deoarece reduc eficienta, producia si avuia naionala dezorganizarea produciei. Prin exporturi se pltesc exporturile si invers. Cu cat importurile vor fi mai mici, cu att mai puine exporturi putem face. Fara importuri nu vom putea avea exporturi pentru ca strinii nu vor avea resurse pentru cumprarea bunurilor din tara noastr. Cnd se hotaraste sporirea exporturilor, de fapt se hotaraste si sporirea importurilor. Justificarea preturilor paritare a urmat modelul petrecut in agricultura, potrivit cruia bunstarea fiecruia depinde de bunstarea fermierului, si ca atunci cnd acesta nu are puterea de cumprare necesara pentru a obine produse industriale, industria stagneaz. Aceasta a fost si cauza colapsului economic din1929.
Recenzie Microeconomie Recenzie Microeconomie Bucuesti 2011 Pagin 3

Academia de Studii Economice Bucuresti-Facultatea de administratie si Management Public Grupa 210Franceza,Seria B

Preturile produselor agricole au sczut drastic, in timp ce preul produselor industriale au sczut intr-o foarte mica msura. Rezultatul a fost ca fermierul nu a mai putut cumpra produse industriale. Un singur remediu a fost : reducerea preturilor produselor agricole la paritate cu preturile produselor pe care le cumpra fermierii. Scopul autorului este de a contura unele dintre consecinele majore ce decurg obligatoriu din eforturile de salvare a unui sector,din masurile care se iau pentru salvarea acestuia care ar putea fi : fie admiterea ca sectorul X estesupraaglomerat,fie susinerea ideii ca sectorul X are nevoie sa fie sprijinit printr-o subvenie directa de la guvern.Astfel, din prima msura consecina este aceea ca noul capital si noua fora de munca sunt forate sa ramana in afara sectorului X , fiind deposedate astfel de libertatea de a alege ,in vreme ce din a doua msura rezulta un transfer de venit. Din pcate, lumea este condusa de oamenii de afaceri care se gndesc numai la profit ; ei vor da ordine de a se realiza orice atta timp cat aduce profit, nsa in momentul cnd acest plan nu va mai da roade, acetia vor nceta sa mai produc bunul respectiv chiar daca nevoile oamenilor vor ramane nesatisfcute. Cnd oamenii doresc mai multe bunuri de un anumit tip, oferta pentru acel bun creste, preul va creste si el, ducnd la creterea profitului pentru cei care produc acel articol.Intr-o economie aflata in echilibru, un anumit sector se poate dezvolta numai pe seama altor sectoare. Atunci cnd un anumit sector se restrnge sau stopeaz expansiunea produciei sale, acest lucru elibereaz fora de munca si capital pentru a permite dezvoltarea altor sectoare. Capitolele Stabilizarea mrfurilor si Fixarea preturilor de ctre guvern arata unele efecte ale eforturilor guvernului de a fixa preturile bunurilor de consum deasupra nivelurilor pe care le-ar fi stabilit piaa libera dar si rezultatele ncercrilor guvernului dea menine preturile bunurilor de consum sub nivelul stabilit de piata.Fixarea preturilor poate prea plina de succes pentru o scurta perioada. Poate prea ca funcioneaz bine o vreme,mai ales pe timp de rzboi, cnd este sprijinita de patriotism si de sentimentul de criza. Dar, de fapt, cu cat este mai indnelungata, cu att cresc greutile. Cnd preturile sunt meninute de ctre guvern, arbitrar si obligatoriu, la un nivel sczut, cererea este cu mult mai mare decat oferta. Consecina normala a meninerii unui control total, complet asupra preturilor, trebuie sa fie ,in ultima instana, o economie complet planificata. Trebuie sa existe un echilibru intre ctigurile si pierderile presupuse de aceasta manipulare politica a preturilor, dar pierderile vor fi mult mai mari de cat ctigurile Controlul chiriilor caselor si apartamentelor de ctre guvern este ,de fapt, o forma speciala de control al preturilor. Controlul asupra chiriilor este impus folosindu-se ca augment faptul ca oferta de case este inelastica, adic lipsa de locuine nu poate fi rezolvata in timp util orict ar creste chiriile.Uneori legea prevede ca se poate reunuta la control in momentul in care numrul locuinelor vacante depaseste o anumita cifra. Salariul este de fapt denumirea preului forei de munca.In ceea ce privete salariul minim, autorul susine ca o lege a salariului minim este in cel mai bun caz o arma cu capacitai limitate in combaterea rului produs de salariile sczute, si ca binele pe care l-ar putea face o astfel de lege poate depi rul provocat, doar in msura in care telurile noaste sunt modeste. In concluzie , autorul atrage atenia asupra faptului ca politica guvernului trebuie orientata nu ctre impunerea unor cerine mai impovaratoare asupra patronatului, ci ctre promovarea politicilor care ncurajeaz profiturile, care ncurajeaz pe proprietari sa se dezvolte, sa investeasc in echipamente mai noi si mai bune pentru a creste productivitatea muncitorilor lor si sa mareasca att procentul de ocupare a forei de munca, cat si salariil Autorul spune ca aceasta credina din capitolul XX,ca sindicatele pot creste salariile reale, pentru toata populaia activa si pe termen lung, este cea una din cele mai mari iluzii cu care noi traim.Pentru determinarea cresterii salariilor sindicatele folosesc fora si intimidarea, provocand astfel greva care atta vreme cat este non-violenta este o arma legitima.
Recenzie Microeconomie Recenzie Microeconomie

Bucuesti 2011

Pagin 4

Academia de Studii Economice Bucuresti-Facultatea de administratie si Management Public Grupa 210Franceza,Seria B

In cel de-al XXI-lea capitol se analizeaza doctrina ce spune ca fora de munca trebuie sa primeasca suficient pentru arascumpara produsul. Este evident ca produsul national nu este creat si cumparat doar cu fora de munca din industrie.Este cumparat de toata lumea ,pe sucrt, de toi cei care participa la creearea produsului national. In ceea ce priveste preturile, salariile si profiturile ce ar trebui sa determine distributia acestui produs, cele mai potrivite preturi nu sunt cele mai mari, ci acelea care ncurajeaz atingerea celui mai inalt nivel a produciei si al vanzarilor. Functia profiturilor,cuprinde metoda de creare a profitului.Contrar parerii generale, profiturile nu se obtin prin creterea preturilor, ci prin efectuarea de economii si prin creterea eficientei, care duc la scaderea costurilor de productie. Preturile si profiturile libere vor maxsimiza producia si vor reduce lipsurile mai repede decat orice alt sistem. De asemenea functia profiturilor este de a stimula constant orice activitate economica competitiva in sensul cautarii unor noi cai de reducere a costurilor si de crestere a eficientei, indiferent de stadiul in care s-ar afla acestea in prezent. Pe scurt profiturile privite ca rezultat al relatiei costuri preturi nu determina doar bunurile a caror productie trebuie continuata, dar impun si celemai economice cai de a le realiza. Mirajul inflatiei-De cele mai multe ori, oamenii confunda banii cu bogatie. Ei considera ca daca ar avea mai multibani ar fi mai bogati. Nu se gndesc si la faptul ca daca cantitatea de bani creste de n ori, la fel vor creste sipreturile. In ceea ce priveste analiza inflatiei se poate afirma ca ea ar putea favoriza anumite grupui pe operioada scurta de timp, dar numai in detrimentul celorlalte, iar pe termen lung, are consecinte dezastruoaseasupra intregii comunitati Inflatia insasi este o forma de impozitare ; nu afecteaz la fel pe toata lumea, de obicei cei saraci sunt impozitati mai sever decat cei bogati. Capitolul XXIV ,prevede tema economisirii.Economisirea ,in lumea moderna, este doar o alta forma de a cheltui.Cei care economisesc bani[depunandu-i in banca sau investindu-i] asigura la randul lor locuri de munca dar intr-un mod indirect.Inamicii economisirii fac odiferenta destul de corecta intre economisire si investire. Singura solutie, sustin ei este ca guvernul sa exproprieze aceste economii stupide si daunatoare si sa inventeze proiecte proprii ca sa foloseasca banii si sa ofere locuri de munca. In penultimul capitol autorul subliniaza inca de la inceput ce este stiinta economica. Ea este stiinta care identifica efectele unei politici propuse sau existente nu numai asupra anumitor interese particulare,pe termen scurt, ci asupra interesului general, pe termen lung ; aceasta este ideea careia i s-a acordat o atentie speciala in aceasta lucrare. In ultimul capitolLectia dupa 30 de ani autorul face o mica comparatie intre economia de acum 30 de ani si economia in situatia actuala. Este evident faptul ca politicienii nu au invatat nimic din aceasta lectie si ca economia de acum nu este deloc mai buna ca cea din trecut. Lectia dupa 30 de ani este o continuare , la cele prezentate pe parcursul cartii oferind o imagine de ansamblu si insistand inca o data pe faptulca trebuie ntotdeauna sa se ia in considerare att efectele imediate ale unei politici cat si pe cele care apar ulterior si ca aplicarea acestei politici trebuie sa se restranga asupra tuturor, ca trebuie sa stim ca va avea att efecte vazute cat si mai putin vizibile, care se pot vedea doar cu ochii mintii In concluzie ,ceea ce ni se intampla noua nu este ceva nou.Acest egoism,de a se face bine unora sau preferatilor acestora fara a se lua in considerare si nevoile celorlalti, a aexistat mereu.Diferenta este facuta de ctre trecerea timpului care accentueaza din ce in ce mai mult acest fapt.Statul ne fura cel mai mult, dar intr-un mod legal. O sa se ajunga pana la impozitarea aerului pe care il respiram.Iar in ceea ce priveste sansele de schimbare in bine a sistemului nostru politic,considere ca sansele sunt nule!

Recenzie Microeconomie Recenzie Microeconomie

Bucuesti 2011

Pagin 5