Sunteți pe pagina 1din 181

CURS PENTRU STANDARD OCUPATIONAL IZOLATOR Prezentul curs are ca scop calificarea personalului pentru meseria de izolator.

Nomenclatorul de meserii aflat n vigoare clasific aceasta meserie cu urmatoarele specializri: Izolator fonic cod 713401 Izolator frigorific cod 713402 Izolator hidrofug cod 713403 Izolator lucrari speciale cod 713404 Izolator termic cod 713405 Ocupatiile se practica n sectorul constructiilor, n cadrul unor companii de dimensiuni foarte diferite care executa lucrari pentru constructii civile, industriale, edilitare si de uz gospodaresc, constructii si amenajari hidrotehnice etc. Muncitorii izolatori si pot desfasura activitatea ca angajati n cadrul companiilor de profil sau n sistem independent, ca persoane fizice autorizate. Munca se desfasoara numai n echipa, alaturi de alti izolatori, sub coordonarea directa a sefului de echipa, de punct de lucru sau a sefului de santier. n functie de specializare, muncitorii izolatori realizeaza: Izolatii termice- care au ca scop diminuarea la maxim a pierderilor de caldura sau frig din elementele componente ale instalatiilor tehnologice si echipamentelor industriale sau elementele componente ale anvelopei unor cladiri; Izolatii fonice- care asigura protectia incintelor fata de zgomotul exterior sau izolarea fonica a spatiilor n care se desfasoara activitati producatoare de zgomot pentru a se evita perturbarea mediului de munca si de viata din vecinatati sau care asigura sonorizarea performanta a unor incinte care necesita conditii de amplificare si de directionare specifica a sunetului, eliminarea ecoului si mbunatatirea coeficientului de inteligibilitate;

Izolatii hidrofuge- prin intermediul carora se urmareste asigurarea etanseitatii la apa indiferent de provenienta si presiunea pe care o exercita, precum si asigurarea stabilitatii si durabilitatii hidroizolatiilor pe suport prin protectia corespunzatoare a acestora; Izolatii speciale- protectii antiacide, anticorozive, mpotriva vibratiilor, ignifuge si refractare. Muncitorii izolatori lucreaza n mod obisnuit n contexte foarte variate, pe timp de zi sau de noapte, n functie de organizarea lucrarilor si termenele de predare, pe suprafata solului, sub cota solului sau la naltime, n orice anotimp, n conditii meteorologice diverse, fiind supusi unor riscuri variate de accidentare. Lucrarile se executa pe baza unor proceduri stricte, respectndu-se permanent indicatiile sefilor directi. Calitatea executiei decurge din respectarea riguroasa a tehnologiilor, muncitorii izolatori avnd obligatia de a ndeplini pe tot parcursul activitatilor cerintele din proiectul de executie al lucrarii, precum si normativele tehnice n vigoare. n functie de faza de lucru, si de tipul lucrarilor efectuate, izolatorii colaboreaza cu alte categorii de muncitori: tinichigii industriali, zidari, ipsosari, electricieni, muncitori finisori, instalatori sanitari, termici, de ventilatie etc. Pentru necesitati curente de lucru, muncitorii izolatori monteaza si demonteaza schele si esafodaje cu naltimi de maxim 4 m, care nu necesita autorizare speciala. Pentru practicarea ocupatiei sunt necesare capacitati de rezistenta la efort, lucru n conditii de naltime sau n spatii greu acesibile, de realizare a activitatilor n conditii procedurale stricte, cu autonomie restrnsa. Atitudinile principale cerute la locul de munca sunt: disciplina, seriozitatea, preocuparea profesionala, responsabilitatea si atentia.

Lista unitatilor de competenta

Titluri si categorii de unitati de competenta Unitati de competenta cheie Unitatea 1: Comunicare n limba oficiala Unitatea 2: Comunicare n limbi straine Unitatea 3: Competente de baza n matematica, stiinte si tehnologie Unitatea 4: Competente informatice Unitatea 5: Competenta de a nvata Unitatea 6: Competente sociale si civice Unitatea 7: Competente antreprenoriale Unitatea 8: Competenta de exprimare culturala Unitati de competenta generale Unitatea 1: Organizarea locului de munca Unitatea 2: Aplicarea prevederilor legale referitoare la sanatatea si securitatea n munca si n domeniul situatiilor de urgenta Unitatea 3: Aplicarea normelor de protectie a mediului Unitatea 4: Asigurarea calitatii lucrarilor executate Unitatea 5: ntretinerea echipamentelor de lucru Unitati de competenta specifice Unitatea 1: Asigurarea materialelor pentru lucrarile de izolatii Unitatea 2: Pregatirea suprafetelor suport n vederea izolarii termice Unitatea 3: Realizarea izolatiilor termice la elementele de constructie si instalatii

Unitatea 4: Executarea lucrarilor de protectie a izolatiilor termice Unitatea 5: Pregatirea elementelor suport pentru izolarea hidrofuga Unitatea 6: Realizarea izolatiilor hidrofuge Unitatea 7: Realizarea lucrarilor de reabilitare a izolatiilor hidrofuge Unitatea 8: Executarea lucrarilor de izolatii speciale Unitatea 9: Realizarea structurii de sustinere a tratamentelor acustice Unitatea 10: Executarea amenajarilor acustice Unitatea 11: Realizarea sistemului de sustinere a izolatiei fonice Unitatea 12: Izolarea fonica a elementelor de constructii si a instalatiilor tehnologice Unitatea 13: Montarea/demontarea schelelor si esafodajelor

Titlul calificarii profesionale: Izolator fonic

Descriere: Calificarea izolator fonic nivel 2, este practicata de persoanele care lucreaza n domeniul constructiilor pentru executarea lucrarilor de izolatii care urmaresc asigurarea protectiei incintelor fata de zgomotul exterior sau izolarea fonica a spatiilor n care se desfasoara activitati producatoare de zgomot pentru a se evita perturbarea mediului de munca si de viata din vecinatati sau care asigura sonorizarea performanta a unor incinte care necesita conditii de amplificare si de directionare specifica a sunetului, eliminarea ecoului si mbunatatirea coeficientului de inteligibilitate. Izolatorul fonic lucreaza n echipa, pe baza unor proceduri stricte, sub coordonare directa, avnd un anumit grad de autonomie n activitate. Motivatie: datorita cererii de lucrari de constructii civile si industriale, calificarea izolator fonic este foarte solicitata pe piata muncii fiind necesara forta de munca instruita pentru desfasurarea activitatilor cerute de angajatorii din sectorul de constructii. Conditii de acces: Pentru practicarea calificarii izolator fonic, orice persoana interesata trebuie sa fie sanatoasa din punct de vedere fizic si psihic, apta pentru lucru la naltime si rezistenta la efort fizic. Nivelul de studii minim necesar Calificarea poate fi practicata n urma absolvirii unei scoli profesionale n constructii sau a cursurilor liceale. De asemenea, poate fi practicata n urma absolvirii nvatamntului obligatoriu si a unui program de calificare organizat n sistemul de formare profesionala a adultilor. Competentele dobndite pe alte cai dect cele formale pot fi evaluate pe baza standardului ocupational. Rute de progres: n urma unor cursuri de calificare, orice persoana specializata n izolatii fonice poate accesa una dintre calificarile nrudite: izolator hidrofug, izolator termic si izolator lucrari speciale. n urma acumularii de experienta pe santier si prin continuarea studiilor, izolatorul fonic are posibilitatea sa devina maistru sau inginer n constructii.

Titlul calificarii profesionale: Izolator fonic Lista competentelor profesionale Denumirea competentei profesionale C1. Comunicare n limba oficiala -necesita nivel mediu C2. Comunicare n limbi straine -necesita nivel sczut C3. Competente de baza n matematica, stiinte si tehnologie-nivel sczut C4. Competente informatice -nivel sczut C5. Competenta de a nvata -nivel mediu C6. Competente sociale si civice -nivel mediu C7. Competente antreprenoriale -nivel nalt C8. Competenta de exprimare culturala -nivel sczut G1. Organizarea locului de munca -nivel mediu G2. Aplicarea prevederilor legale referitoare la sanatatea si securitatea in munc-nivel mediu G3. Aplicarea normelor de protectie a mediului -nivel mediu G4. Asigurarea calitatii lucrarilor executate -nivel mediu G5. ntretinerea echipamentelor de lucru-nivel mediu S1. Asigurarea materialelor pentru lucrarile de izolatii-nivel mediu S9. Realizarea structurii de sustinere a amenajarilor acustice-nivel mediu S10. Executarea amenajarilor acustice-nivel mediu S11. Realizarea sistemului de sustinere a izolatiei fonice-nivel mediu S12. Izolarea fonica a elementelor de constructii si a instalaiilor tehnologice-nivel mediu S13. Montarea/demontarea schelelor si esafodajelor -nivel mediu

Competenta profesionala: Organizarea locului de munca Nivel: 2 -mediu Deprinderi 1. Identifica particularitatile frontului de lucru cu atentie, pe baza indicatiilor oferite de persoanele abilitate, n functie de tipul lucrarii de executat si etapa de lucru, avnd n vedere toate aspectele relevante pentru desfasurarea activitatilor. 2. Respecta organizarea de santier cu strictete, dovedind disciplina si responsabilitate, conform cerintelor specifice santierului si regulamentului de ordine interioara al companiei, avnd n vedere tipul lucrarilor de executat si caracteristicile acestora. 3. Preia cu atentie mijloacele de munca pentru activitatea curenta conform procedurilor interne ale companiei, avnd n vedere specificul tuturor activitatilor care urmeaza sa fie desfasurate. 4. Organizeaza spatiul propriu de lucru cu grija si preocupare, n functie de amplasarea acestuia, urmarind dispunerea ordonata a mijloacelor de munca din inventarul propriu, pastrnd libere toate caile de acces, avnd n vedere necesitatile de desfasurare ale celorlalti membri ai echipei si asigurnd toate conditiile necesare pentru desfasurarea n flux tehnologic a activitatilor. Cunotiine - tipuri de lucrari si modul de organizare a spatiului propriu de lucru n functie de activitatile specifice acestora; - particularitati generale ale unui front de lucru; - modul n care se realizeaza organizarea de santier si cerinte specifice de respectat; - prevederi ale Regulamentului de ordine interioara cu privire la desfasurarea activitatii pe santierul de constructii; - norme de securitate n munca si de PSI;

- tipuri de mijloace de munca din inventarul propriu al muncitorului izolator; - cerinte privind organizarea spatiului propriu de lucru al muncitorului izolator; - conditii necesare pentru desfasurarea n flux tehnologic a activitatilor; - variante de amplasare a spatiilor de lucru si cerintele de organizare specifice; - categorii de muncitori cu care poate lucra n echipa izolatorul termic.

Metode de evaluare Metodele de evaluare considerate adecvate pentru aceasta competenta profesionala sunt: Deprinderi Observarea candidatilor ndeplinind cerintele de la locul de activitate Simulare Rapoarte de calitate asupra procesului realizat de catre candidati din partea colaboratorilor/ superiori ierarhici / forul tutelar Cunotiine Test scris ntrebari orale

Competenta profesionala: Aplicarea prevederilor legale referitoare la sanatatea si securitatea n munca si n domeniul situatiilor de urgenta Nivel: 2 -mediu Deprinderi 1. si nsuseste cu seriozitate si constiinciozitate normele de sanatate si securitate n munca pe baza informatiilor primite n cadrul instructajelor specifice, n corelatie cu specificul lucrarilor de executat si particularitatile locului de munca, avnd n vedere toate aspectele relevante pentru desfasurarea activitatilor si urmarind semnificatia mijloacelor de semnalizare si avertizare utilizate n sectorul de activitate. 2. Utilizeaza corect echipamentul individual de lucru si protectie, n scopul pentru care a fost primit, n corelatie cu specificul locului de munca si riscurile potentiale, conform prevederilor producatorului si procedurii specifice de la locul de munca. 3. Aplica n mod disciplinat si responsabil prevederile legale referitoare la sanatatea si securitatea n munca, permanent, pe ntreaga derulare a activitatilor, conform procedurilor specifice pe lucrarea de executat, pentru asigurarea securitatii personale si a celorlalti participanti la procesul de munca. 4. Respecta cu responsabilitate prevederile legale referitoare la situatiile de urgenta conform cerintelor formulate n instructaje, n corelatie cu specificul locurilor n care se desfasoara activitatile si conform procedurilor interne specifice. 5. Intervine n caz de accident cu luciditate si stapnire de sine, conform responsabilitatilor precizate n planul de actiune n situatii de urgenta, prin modalitati adecvate situatiei concrete si tipului de accident produs, conform procedurilor interne ale companiei, evitnd agravarea situatiei deja create si accidentarea altor persoane si acordnd sprijin personalului abilitat, n functie de solicitari.

Cunotiine - norme generale si specifice de sanatate si securitate n munca; - tipuri de lucrari, contexte de realizare si riscuri potentiale; - tipuri de instructaje pe probleme de sanatate si securitate n munca; - particularitati ale locului de munca cu importanta din punct de vedere al sanatatii si securitatii n munca; - mijloace de semnalizare si avertizare utilizate pe santierele de constructii; - tipuri de echipamente individuale de lucru si de protectie si cerinte generale de utilizare; - prevederi legale privind actiunea n situatii de urgenta; - tipuri de situatii de urgenta; - tipuri de servicii specializate si persoane abilitate pentru interventia n situatii de urgenta si accidente de munca; - modalitati de interventie n situatii de urgenta; - tipuri de accidente si modalitati de interventie; - persoane abilitate sa intervina n caz de accident. Metode de evaluare Metodele de evaluare considerate adecvate pentru aceasta competenta profesionala sunt: Deprinderi Observarea candidatilor ndeplinind cerintele de la locul de activitate Simulare Rapoarte de calitate asupra procesului realizat de catre candidati din partea colaboratorilor/ superiori ierarhici / forul tutelar. Cunotiine Test scris ntrebari orale

Competenta profesionala: Aplicarea normelor de protectie a mediului Nivel: 2 -mediu Deprinderi 1. si nsuseste cu seriozitate si constiinciozitate normele de protectie a mediului pe baza informatiilor primite n cadrul instructajelor, n corelatie cu specificul sectorului de activitate, avnd n vedere particularitatile locului de munca si ale zonei geografice. 2. Actioneaza permanent, cu atentie si preocupare, pentru prevenirea incidentelor/ accidentelor de mediu, conform procedurilor interne ale companiei, n functie de particularitatile locului de munca. 3. Gestioneaza cu responsabilitate, permanent, deseurile rezultate din activitate conform cerintelor cuprinse n procedurile de mediu ale companiei, utiliznd echipamente special destinate si evitnd poluarea mediului ambiant. Cunotiine - norme generale de protectie a mediului; - tipuri de activitati specifice ocupatiei cu impact asupra mediului nconjurator; - tipuri de incidente si accidente de mediu si posibilitati de interventie; - tipuri de deseuri rezultate din activitate si modul de gestionare a acestora; - procedurile interne ale companiei privind protectia mediului.

Metode de evaluare Metodele de evaluare considerate adecvate pentru aceasta competenta profesionala sunt: Deprinderi

Observarea candidatilor ndeplinind cerintele de la locul de activitate Simulare Rapoarte de calitate asupra procesului realizat de catre candidati din partea colaboratorilor/ superiori ierarhici / forul tutelar Cunotiine Test scris ntrebari orale .

Competenta profesionala: Asigurarea calitatii lucrarilor executate Nivel: 2 -mediu Deprinderi 1. si nsuseste tehnologiile de lucru cu constiinciozitate si perseverenta, pe baza indicatiilor din fisele tehnologice specifice lucrarilor, pe faze de derulare a activitatii la locul de munca, n functie de tipul activitatii desfasurate. 2. Aplica procedurile tehnice de executie cu strictete, n functie de specificul activitatii si tipul lucrarii de executat, pe ntreaga derulare a activitatilor, conform tehnologiilor specifice, n functie de fiecare material pus n opera si caracteristicile lucrarii. 3. Verifica lucrarile executate din punct de vedere calitativ cu exigenta, atentie si responsabilitate, pe faze de lucru, conform tehnologiei de executie, prin compararea caracteristicilor tehnice ale lucrarilor realizate cu indicatiile din proiectul de executie, prin metode adecvate n functie de tipul lucrarii executate si caracteristicile tehnice urmarite, utiliznd corect dispozitivele de masurare si control specifice.

4. Remediaza deficientele constatate ori de cte ori este nevoie pe parcursul derularii lucrarilor, prin metode adecvate, n functie de tipul acestora. Cunotiine - tehnologii specifice de lucru; - tipuri de lucrari specifice ocupatiei si activitati presupuse de acestea; - proceduri tehnice de lucru; - tipuri de materiale utilizate n pentru lucrarile de izolatii; - caracteristicile tehnice ale lucrarilor de izolatii termice, hidrofuge, fonice ti speciale; - metode de verificare a calitatii executiei, dispozitive de masurare si control si modul de utilizare al acestora; - tipuri de deficiente ntlnite n lucrarile de izolatii; - terminologie de specialitate.

Metode de evaluare Metodele de evaluare considerate adecvate pentru aceasta competenta profesionala sunt: Deprinderi Observarea candidatilor ndeplinind cerintele de la locul de activitate Simulare Rapoarte de calitate asupra procesului realizat de catre candidati din partea colaboratorilor/ superiori ierarhici / forul tutelar Cunotiine Test scris ntrebari orale

Competenta profesionala: ntretinerea echipamentelor de lucru Nivel: 2-mediu Deprinderi 1. Verifica permanent, cu atentie, conform procedurilor companiei, starea echipamentelor de lucru avnd n vedere cerintele de utilizare ale acestora, pentru mentinerea sigurantei n ntrebuintare pe parcursul executarii lucrarilor. 2. Aplica procedurile de ntretinere a echipamentelor de lucru cu responsabilitate si atentie, n functie de tipul acestora, n conditii de siguranta, n locuri special amenajate, conform prescriptiilor tehnice specifice si indicatiilor producatorilor, pentru mentinerea duratei normale de lucru. 3. Informeaza n mod clar, corect si la obiect personalul abilitat asupra deteriorarii/defectarii echipamentelor de lucru, conform procedurilor interne ale companiei si atributiilor de la locul de munca, pentru asigurarea continuitatii procesului de munca, informarea fiind facuta cu promptitudine si responsabilitate. Cunotiine - tipuri de echipamente de lucru si cerinte privind utilizarea acestora; - proceduri de ntretinere a echipamentelor de lucru; - conditii pentru aplicarea procedurilor de ntretinere a echipamentelor; - scopul ntretinerii echipamentelor de lucru si consecinte ale utilizarii unor echipamente neconforme; - persoane abilitate sa preia informatiile privind deteriorarea/defectarea echipamentelor de lucru; - terminologie de specialitate.

Metode de evaluare Metodele de evaluare considerate adecvate pentru aceasta competenta profesionala sunt: Deprinderi Observarea candidatilor ndeplinind cerintele de la locul de activitate Simulare Rapoarte de calitate asupra procesului realizat de catre candidati din partea colaboratorilor/ superiori ierarhici / forul tutelar Cunotiine Test scris ntrebari orale

Competenta profesionala: Asigurarea materialelor pentru lucrarile de izolatii Nivel: 2-mediu Deprinderi 1. Solicita aprovizionarea cu materiale cu operativitate si preocupare, n functie de graficul de executie si specificul lucrarii de realizat si volumul acesteia, avnd n vedere toata gama de materiale si consumabile necesare activitatii. 2. Asigura transportul si manipularea materialelor pentru necesitati curente de lucru n incinta punctului de lucru, cu grija si responsabilitate, prin metoda adecvata n functie de caracteristici, evitndu-se deteriorarea acestora si utiliznd echipamente de lucru specifice. 3. Depoziteaza cu atentie materialele pentru realizarea izolatiilor, temporar, pna la punerea n opera, n spatii protejate mpotriva factorilor agresivi, pe categorii distincte, pentru usurinta identificarii si n conformitate cu modalitatea indicata de producator n corelatie cu tipul materialului si forma de ambalare. Cunotiine - tipuri de lucrari de izolatii; - tipuri de materiale si consumabile necesare pentru realizarea lucrarilor de izolatii; - fluxurile tehnologice specifice lucrarilor de izolatii; - forme de ambalare a materialelor, conditii si modalitati specifice de depozitare; - tehnici de manipulare si transport, instructiuni de manipulare a sarcinilor; - modalitati de asezare a materialelor; - proceduri de lucru; terminologie de specialitate.

Metode de evaluare: Metodele de evaluare considerate adecvate pentru aceasta competenta profesionala sunt: Deprinderi Observarea candidatilor ndeplinind cerintele de la locul de activitate Simulare Rapoarte de calitate asupra procesului realizat de catre candidati din partea colaboratorilor/ superiori ierarhici / forul tutelar Cunotiine Test scris ntrebari orale

Competenta profesionala: Realizarea structurii de sustinere a amenajarilor acustice Nivel: 2-mediu Deprinderi 1. Identifica atent si cu rigurozitate caracteristicile suprafetelor de sustinere prin vizualizare directa, tinnd cont de existenta traseelor tehnologice, n functie de tipul incintelor, avnd n vedere toate aspectele utile pentru realizarea amenajarilor acustice. 2. Pregateste suprafetele de sustinere corect, cu constiinciozitate, prin metode adecvate n functie de tipul acestora, conform indicatiilor producatorilor de materiale pentru amenajari acustice si prevederilor din proiectul de executie. 3. Executa n mod responsabil structura de sustinere a amenajarilor acustice, din materiale adecvate n concordanta cu natura suprafetei suport si tipul amenajarii acustice, conform indicatiilor din proiectul de executie, utiliznd echipamente si accesorii specifice. Cunotiine - tipuri de suprafete pentru care se executa amenajari acustice si incintele n care acestea sunt amplasate; - caracteristicile suprafetelor cu importanta pentru amenajarile acustice; - tipuri de materiale utilizate pentru amenajari acustice; - scopul amenajarilor acustice; - metode de pregatire a suprafetelor n vederea amenajarilor acustice; - proceduri de executie a structurilor de sustinere pentru amenajari acustice; - materiale utilizate pentru structurile de sustinere ale amenajarilor acustice; - echipamente si accesorii specifice de lucru; - instructiuni de lucru; - terminologie de specialitate.

Metode de evaluare Metodele de evaluare considerate adecvate pentru aceasta competenta profesionala sunt: Deprinderi Observarea candidatilor ndeplinind cerintele de la locul de activitate Simulare Rapoarte de calitate asupra procesului realizat de catre candidati din partea colaboratorilor/ superiori ierarhici / forul tutelar Cunotiine Test scris ntrebari orale

Competenta profesionala: Executarea amenajarilor acustice Nivel: 2 -mediu Deprinderi 1. Identifica n mod atent si cu seriozitate cerintele de aplicare ale materialelor, pe baza documentatiei tehnice de executie, n corelatie cu tipul materialelor prevazute pentru realizarea amenajarii acustice, avnd n vedere toate aspectele importante pentru realizarea lucrarii. 2. Aplica materialele pentru amenajarea acustica cu rabdare, n mod corect, n concordanta cu sistemul de sustinere prevazut, avnd n vedere specificul incintei, respectnd instructiunile producatorului, conform procedurilor specifice de montaj indicate n documentatia tehnica si asigurnd etanseitatea sistemului construit. 3. Asigura cerintele estetice ale suprafetelor amenajate cu grija, atentie si preocupare, tinnd seama de tipul materialului prevazut pentru realizarea amenajarii acustice, utiliznd materialele specificate n documentatia tehnica si folosind sistemul optim compatibil cu decoratiunile ambientale. Cunotiine - tipuri de materiale utilizate pentru amenajari acustice si caracteristicile generale ale acestora; - tipuri de incinte pentru care se realizeaza amenajari acustice; - proceduri de realizare a amenajarilor acustice; - tipuri de sisteme de sustinere a amenajarilor acustice; - tipuri de materiale utilizate pentru etansare si modalitatea de aplicare a acestora; - cerinte privind asigurarea aspectului final al lucrarilor; - instructiuni de lucru; - terminologie de specialitate.

Metode de evaluare Metodele de evaluare considerate adecvate pentru aceasta competenta profesionala sunt: Deprinderi Observarea candidatilor ndeplinind cerintele de la locul de activitate Simulare Rapoarte de calitate asupra procesului realizat de catre candidati din partea colaboratorilor/ superiori ierarhici / forul tutelar Cunotiine Test scris ntrebari orale

Competenta profesionala: Realizarea sistemului de sustinere a izolatiei fonice Nivel: 2 -mediu Deprinderi 1. Identifica atent si cu seriozitate particularitatile sistemului de sustinere conform proiectului de executie, avnd n vedere specificul incintei, si toate detaliile utile pentru confectionarea acestuia. 2. Executa scheletul de sustinere cu responsabilitate, conform indicatiilor din documentatia tehnica si procedurilor specifice, n functie de tipul materialelor utilizate pentru izolarea fonica a incintelor, asigurnd posibilitatea de acces la instalatiile de pe suprafata suport si ntrebuintnd echipamente de lucru adecvate. 3. Fixeaza scheletul de sustinere pe suport prin metode specifice n functie de dispunerea suprafetelor suport, n corelatie cu natura suprafetei suport, conform procedurilor indicate n documentatia tehnica, avnd n vedere tipul suportului si utiliznd accesorii specifice. Cunotiine - tipuri de sisteme de sustinere a izolatiilor fonice; - tipuri de incinte n care se realizeaza izolatii fonice si scopul lucrarilor de izolare fonica; - tipuri de materiale pentru izolatii fonice; - echipamente si accesorii pentru realizarea si fixarea sistemelor de sustinere a izolatiilor fonice; - metode de fixare a scheletului de sustinere pentru izolatiile fonice; - tipuri de suprafete suport pentru izolatiile fonice; - instructiuni de lucru; terminologie de specialitate.

Metode de evaluare Metodele de evaluare considerate adecvate pentru aceasta competenta profesionala sunt: Deprinderi Observarea candidatilor ndeplinind cerintele de la locul de activitate Simulare Rapoarte de calitate asupra procesului realizat de catre candidati din partea colaboratorilor/ superiori ierarhici / forul tutelar Cunotiine Test scris ntrebari orale

Competenta profesionala: Izolarea fonica a elementelor de constructie si a instalatiilor tehnologice Nivel: 2 -mediu Deprinderi 1. Verifica n mod responsabil si cu constiinciozitate starea fizica a suportului, n functie de tipul acestuia si lucrarile premergatoare efectuate dupa caz, conform procedurilor specifice, urmarind toate aspectele relevante pentru aplicarea izolatiei fonice. 2. Pregateste suprafetele pentru izolare cu atentie, prin metode specifice n corelatie cu starea acestora si scopul propus, avnd n vedere tipul zgomotelor mpotriva carora se realizeaza izolarea si locul n care urmeaza sa se aplice izolatia fonica, pregatirea realizndu-se conform instructiunilor de lucru specifice. 3. Aplica izolatia fonica cu grija si rabdare, conform procedurilor specifice n functie de structura acesteia si tipul suportului, utiliznd materialele adecvate n corelatie cu locul n care se monteaza., respectnd cu strictete indicatiile producatorilor si precizarile din proiectul de executie, avnd n vedere toate conductele si instalatiile din incinta obiectivului, aplicarea realizndu-se n functie de cerintele beneficiarului, potrivit tipului constructiei si destinatia spatiilor. 4. Asigura etanseitatea izolatiei fonice cu constiinciozitate si responsabilitate, avnd n vedere toate zonele speciale, prin metode adecvate utiliznd materialele necesare n functie de situatia concreta, urmarind ndeplinirea cerintelor de calitate ale suprafetelor vizibile. Cunotiine - tipuri de materiale utilizate pentru izolatii fonice; - tipuri de sisteme de sustinere a izolatiilor fonice; - tipuri de incinte n care se realizeaza izolatii

fonice si scopul lucrarilor de izolare fonica; - tipuri de instalatii care necesita izolare fonica; - cerinte si modalitati de pregatire a suporturilor pentru aplicarea izolatiei fonice; - proceduri de aplicare a izolatiei fonice pe plansee si pereti; - cerinte privind etanseitatea izolatiei fonice; - instructiuni de lucru; - terminologie de specialitate. Metode de evaluare Metodele de evaluare considerate adecvate pentru aceasta competenta profesionala sunt: Deprinderi Observarea candidatilor ndeplinind cerintele de la locul de activitate Simulare Rapoarte de calitate asupra procesului realizat de catre candidati din partea colaboratorilor/ superiori ierarhici / forul tutelar Cunotiine Test scris ntrebari orale

Competenta profesionala: Montarea/demontarea schelelor si esafodajelor Nivel: 2 -medi Deprinderi 1. Pregateste locul de montaj prin metode adecvate n functie de particularitatile acestuia, conform procedurilor specifice avndu-se n vedere asigurarea tuturor conditiilor necesare pentru asamblarea schelelor. 2. Asambleaza schele si esafodaje n maniera adecvata, n functie de lungimea frontului de lucru, respectnd cu strictete succesiunea operatiilor specifice pentru asigurarea caracteristicilor tehnice ale structurii si siguranta n exploatare, pozitionnd corect toate elementele constitutive conform schitei de montaj, utiliznd materialele si accesoriile necesare. 3. Instaleaza mijloace de acces si siguranta n locurile prevazute n schita de montaj, asigurnd prinderea ferma a acestora prin intermediul elementelor de fixare specifice. 4. Ancoreaza schelele si esafodajele prin metode specifice, n functie de caracteristicile suprafetei de acoperire, respectnd locurile de prindere indicate n documentatia tehnica a tipului respectiv de schela. 5. Demonteaza schele si esafodaje cu atentie , discernamnt si responsabilitate de sus n jos, respectnd cu strictete sensul de lucru necesar pentru evitarea prabusirii structurii, prin ndepartarea treptata a tuturor elementelor constitutive n corelatie cu ordinea logica a amplasarii acestora si avnd n vedere toate cerintele tehnice si de securitate individuala si colectiva de la locul de munca. Cunotiine - tipuri de schele si esafodaje simple; - cerinte privind pregatirea locului de montare a schelelor si esafodajelor; - proceduri de montare si demontare a

schelelor si esafodajelor; - elemente constitutive ale schelelor si esafodajelor; - tipuri de mijloace de acces si siguranta pentru schele si esafodaje; - metode de ancorare a schelelor si esafodajelor; - instructiuni de lucru; - terminologie de specialitate. Metode de evaluare Metodele de evaluare considerate adecvate pentru aceasta competenta profesionala sunt: Deprinderi Observarea candidatilor ndeplinind cerintele de la locul de activitate Simulare Rapoarte de calitate asupra procesului realizat de catre candidati din partea colaboratorilor/ superiori ierarhici / forul tutelar Cunotiine Test scris ntrebari orale

MATERIALE FONOIZOLANTE Stoparea zgomotelor depinde de materialele pe care le folositi pentru a crea bariera fonoizolanta. Sunt materiale care asigura o fonoizolare eficienta (sistem de vata minerala cu placi de gips-carton), iar altele doar o modesta estompare a zgomotului (placi de polistiren expandat). De asemenea, conteaza si suprafata din locuinta pe care o fonoizolati. Spre exemplu, daca sursa de zgomot este casa liftului, amplasata langa apartamentul dumneavoastra, atunci este indicat sa fonoizolati peretele vecin cu sursa de zgomot, nu este nevoie sa fonoizolati toata incaperea sau intreg apartamentul. SOLUTII RECOMANDATE Solutiile pentru fonoizolare se contureaza in functie de situatia concreta, pe teren si de natura zgomotului. Daca este vorba de zgomot aerian (zgomotul care se propaga prin aer, spre exemplu cel produs de muzica, vocea vecinilor certareti etc.), se recomanda ca peretii despartitori sa se fonoizoleze cu o structura compusa dintr-un strat de vata minerala cu grosime de 5 cm si densitate de 80-100 kilograme pe metru cub peste care sa se aplice o placa sau doua de gips-carton (la doua placi se asigura un strat mai consistent). Pentru tavane, in cazul in care zgomotul vine de la vecinul de deasupra dumneavoastra, se recomanda aplicarea unui plafon fals dublat cu strat de vata minerala. Pentru a se impiedica propagarea zgomotului produs de voi, prin pardoseala, catre vecinul de dedesubt, Marta Zaharia afirma ca este indicat sa se foloseasca o pardoseala de tip "dala flotanta", compusa din material termoizolant, peste care se monteaza parchetul sau gresia. De asemenea, in acest fel nici zgomotul pe care voi il produceti nu va ajunge la vecinul de dedesubt. In cazul in care ne confruntam cu zgomot de impact (produs de tocuri pe gresie sau parchet ori de la lovituri in mobila, obiecte etc.), este indicat ca solutie ieftina sa se acopere gresia sau parchetul cu materiale de tip mocheta sau covor. Cel mai eficient este ca pe sub parchet sa se monteze un strat fonoizolant (dala flotanta). In cazul in care sursa de zgomot sunt tevile de apa, specialistii propun ca solutie invelirea tevilor cu cochilii de vata minerala si mascarea acestora cu placi de gips-carton, dar aceasta solutie poate fi destul de complicata si costisitoare. In cazul in care va deranjeaza zgomotul produs de utilizarea apei menajere, in cele mai multe cazuri este de vina tipul de robinet sau modalitatea de realizare a coturilor instalatiilor de apa. Exista si robinete care functioneaza fara a produce prea mult zgomot.

Daca se dore]te schimbarea culorii tencuielii sau daca aceasta se degradeaz` [n timp -se poate folosi vopseaua acrilic` pentru exteriorCeresit CT54, disponibil` deasemenea [ntro gama larga de culori. Stratul protector [ntarit poate fi tratat cu vopseaua grund Ceresit CT 16. Vospeaua se aplica cu bidineaua. Nu este necesar folosirea trafaletuluisi nu trebuie sa diluati vopseaua CT 16 cu ap`. Baza cladirii poate fi acoperit` cu tencuial` "mozaic". CT 77 se aplic` ]i se netezestecu o dri]c` de metal. Dupa uscare, se ob\ine o tencuial` colorat` cu aspect sticlos, usor de [ntre\inut. 2.5. Folosirea polistirenului expandat la acoperi]uri

Fig. 13. Izolatia termica a unui acoperis 1.Planseu beton; 2. Pardoseala; 3. Gips carton; 4. Bariera control vapori; 5. Astereala; 6. Material hidroizolant; 7. Capriori lemn; 8. Laturi lemn; 9. Polistiren expandat; 10. Polistiren expandat; 11. Sipci lemn ; 12. Tencuiala; 13. Polistiren expandat; 14. Tigla beton dublu roman; 15. Lat longitudinal; 16. Zidarie portanta BC 2.6. Folosirea panourilor la realizarea termoizola\iilor Sistemul de perete KS1000 SF este o solutie constructiva cu mbinareascunsa, cu posibilitati de montaj vertical sau orizontal, care se preteaza ca sistem de nchideri pentru toate imobilele cu exceptiacelor cu temperaturi interioare joase (sub 0 C). Fig. 14. Sistemul de perete KS1000 SF 2.7. Dimensiuni si mase 29

a)Profilare- exterior

b)Profilare interior 10 (mm) 0 masa (kg/m2) tabla 0.6/0 4 10 11 11 12 12 c) Tolerantele produsului Lungimea panoului Lungimea panoului mai mica de 6 m +-4 mm Lungimea panoului ntre 6 m si 12 m +-6 mm Lungimea panoului cel putin egala cu 12 m +-8 mm Latimea panoului +-3 mm Grosimea Grosimea panoului d = 50 mm +-2 mm Grosimea panoului 50 mm < d < 100 mm +3 -2 mm mm Grosimea panoului d = 100 mm +3 -3 mm mm

Rectangularitatea capatului taiat = 0,5 % latimea panoului. ncovoierea panoului (.1 + .2) / 2 = 10 mm d) Lungimi disponibile Lungimea standard a panourilor e de la 2 pna la 14,5 metri. Panourile mai scurte de 2 m si mai lungi de 14,5 m se pot furniza cu consultarea Departamentului Tehnic Kingspan. 30

Otel a) Posibilitati de protectie galvanica -Otel zincat la cald cu un total de 275 g/m2 zinc, conform EN 10147:2000. Acesta poate fi acoperit n mai multe variante: Poliester, PVDF, Plastisol si Foodsafe. - Galvatit, otel zincat conform normei EN 10147, cu masa totala a zincului de 275 g/m2, pentru suprafetele Celestia, Poliester, PVDF, Plastisol si Foodsafe. -Galvalloy, otel protejat la cald cu un aliaj eutectic cu o compozitie din cca 95 % Zn, 5 % Al si alti aditivi conform normei EN 10214, pentru nvelitoarea HPS200 b) Grosimile substratului - Grosimea standard a tablei exterioare 0,60 mm. - Grosimea standard a tablei interioare 0,40 mm. - Alte grosimi sunt disponibile dupa consultarea Departamentului Tehnic Kingspan. 2.8. Variantele de acoperire exterioara 9.1. Poliester Standard PES Poliester este un sistem de acoperire universal si economic, ce se poate folosi la interior si exterior. Grosimea nominala a nvelisului e 25 m. 9.2. PVDF Acoperirea PVDF pastreaza cel mai bine culoarea si luciul si are o buna rezistenta mpotriva coroziunii. Grosimea nominala a acoperirii e 25 m. Poate fi folosit n conditiile climatice cu radiatii UV puternice n combinatie cu temperaturi extreme si umiditate nalta. Sortimentul standard de culori include culoarea argintiu metalizat. 9.3. HPS200 (de la Corus) HPS200 e un sistem de acoperire cu un aspect deosebit, examinat n laboratoare sisantiere n conditii climatice aspre, pentru o utilizare universala. nvelisul sau rigid de 200 m (grosime nominala) are un finisaj exclusiv Scintilla si este disponibil n diferite nuante, oferind arhitectilor o paleta larga de culori. 9. 4. Plastisol 200 m HPS200 e un sistem de acoperire cu un aspect deosebit, examinat n laboratoare sisantiere n conditii climatice aspre, pentru o utilizare universala. nvelisul sau rigid de 200 m (grosime nominala) are un finisaj exclusiv Scintilla si este disponibil n diferite nuante, oferind arhitectilor o paleta larga de culori. 9.5. Celestia (de la Corus) Celestia este o acoperire cu aspect metalizat, realizata dintr-un nvelis de nalta calitate Plastisol de 120 m (grosime nominala). Produsul are n forma standard, pe partea inferioara, o acoperire de nalta calitate din poliester. Varianta metalizata capteaza lumina si miscarea, da suprafetei placate adncime si viata.

10. Variantele de acoperire interioara 10.1. Poliester nvelisul de poliester cu o grosime nominala de 15 m. Culoarea standard este alb-gri (asemanatoare cu RAL 9002). 10.2. Emailare Email cu o grosime nominala de 22 m cu un finisaj alb. 10.3. Foodsafe Suprafata acestui nvelis din polimer de 150 m grosime este netoxica, rezistenta la actiunea mucegaiului, durabila si se curata usor. Stratul de acoperire este inert chimic si netoxic la un contactul efectiv cu produsele alimentare neambalate. Culoarea standard este alba. 10.4. Nucleu de izolare Nucleul de izolare standard este spuma poliuretanica rigida cu celule nchise. Nu este toxic, se preteaza si pentru industria alimentara si nu contine CFC/HCFC. 11 Materiale de etansare KS1000 SF 11.1. mbinarea laterala Toate mbinarile laterale au o garnitura continua autoadeziva aplicata din productie. 11.2. mbiarea longitudinala Toate mbinarile longitudinale (ferestre, usi, lacrimare) trebuie etansate cu o garnitura continua PE autoadeziva 20x4 mm (20x3 mm) aplicata n santier (vezi detaliile constructive). 11.3.mbinarile cu alte panouri mbinarile dintre panourile de perete si cele de acoperis, precum si toate strapungerile facute panourilor trebuie etansate cu PUR aplicat local cu pistolul. Fata interioara a panourilor trebuie etansata la mbinari cu o garnitura anticondens PE autoadeziva 9 x 3 mm. La contactul dintre panouri si structura n zonele de risc, acolo unde se impune (coama, jgheab, suprapunere longitudinala), se aplica o garnitura autoadeziva continua PE 20x5mm (vezi detaliile constructive) 12. Sistemul de perete KS1000 SF 12.1. Performante Izolare termica Grosimea panoului (mm) 50

Valoarea U (W/m2K) Fara HCFC = 0.022 0.41 60 0.35

70 0.30 80 0.26 100 0.21 12.2. Biologic Panourile sandwich izolatoare Kingspan sunt imune la atacul mucegaiului, ciupercilor si insectelor. La fabricatie nu se foloseste uree formaldehidica iar panourile nu sunt toxice. 12.3. Rezistenta la foc Panourile sandwich izolatoare KS1000 SF au fost examinate, aprobate si ndeplinesc cerintele regulamentelor si normelor europene si nationale pentru constructii. Panourile nu contribuie la raspndirea incendiului si nu ntretin arderea. 12.4. Acustica Toate panourile KS1000 SF au o valoare ridicata a izolarii fonice exprimata printr-un numar Rw=25 dB 12.5. Ambalarea standard transport rutier Panourile KS1000 SF se depoziteaza cu partea exterioara spre partea interioara. Partea de sus, de jos, laterale si din fata se protejeaza cu spuma si cofraje si ntregul palet este acoperit cu folie de polietilena. Numarul de panouri din fiecare pachet depinde de lungimea si grosimea acestora. Tabelul de mai jos e prezentat ca ghid. Numarul de panouri este mai redus n cazul paletilor agabaritici. naltimea standard a paletului e 1- 100 mm. Masa maxima a paletului e 3 500 kg Grosime nucleu panou (mm) 5 6 7 8 10 00000 Numar de panouri ntr-un pachet 2 1 1 1 10 1753 12.6. Livrare Toate livrarile (n situatii standard) se realizeaza prin transport rutier la locul proiectului. Clientul este responsabil pentru descarcare.

13. Modul de instalare al panourilor 13.1. Panouri montate orizontal Instalarea panourilor ncepe de la partea de jos, dupa instalarea corecta a lacrimarului si a reazemului inferior. Asezati panoul pe reazeme si fixati-l la partea de sus cu 1 sau 2 suruburi, n functie de presiunea vntului. Asezati cel de-al doilea panou peste primul, verificnd mbinarea, alinierea si izolarea acestora. Fixati panoul pe structura metalica. Panourile nu necesita o izolare suplimentara deoarece au aplicata o garnitura autoadeziva din productie. Continuati aceeasi procedura pna la vrful peretelui, taind panoul terminal la lungimea impusa. Capatul liber al panoului terminal trebuie fixat de structura la maximum 500 mm. Acolo unde se folosesc suruburi cu mbinare vizibila, la coltuti, usi, ferestre, atic, acestea trebuie mascate cu accesorii pentru a pastra designul *mbinare ascunsa*. 13.2. Panouri montate vertical Asigurati-va ca exista un reazem aliniat, permanent sau temporar, pe toata lungimea cladirii, nainte de nceperea instalarii. Fixati lacrimarul pe structura secundara, asigurnd orizontalitatea acestuia. Fixati primul panou n dreptul coltului cladirii, verificnd verticalitatea acestuia nainte de fixare. Folositi suruburi pentru mbinare ascunsa la nut si suruburi pentru mbinare vizibila la feder. Fixati cu 1 sau 2 suruburi, n functie de presiunea vntului. mbinati cel de-al doilea panou cu primul, verificnd verticalitatea acestuia si modul ferm de mbinare. Fixati panoul pe fiecare pana, folosind numarul specificat de suruburi. Continuati pna peretele este complet. Acolo unde este necesar, panourile pot fi taiate (n dreptul colturilor si al golurilor). n acest caz trebuie folosite suruburi pentru mbinare vizibila care se mascheaza ulterior cu accesorii. 14. Accesorii / Borduri Accesoriile si bordurile trebuie instalate cu grija, avnd n vedere alinierea acestora, izolarea si taierea la capete 14.1. Calitatea Panourile sandwich izolatoare Kingspan se fabrica din materiale de cea mai nalta calitate, prin folosirea de mijloace moderne de productie si a normelor stricte de control al calitatii, ntrunind cerintele ISO 9001:2000. Se asigura astfel fiabilitate si durata de viata ndelungata. 14.2. Regulamente de constructii Panourile sandwich izolatoare Kingspan KS1000 SF ntrunesc regulamentele si normele nationale pentru constructii.

14.3. Alegerea elementelor de fixare Fixare SFS intec Produs: Otel KS1000 SF sistem de perete, pozitia de fixare: ascunsa (garnitura de etansare diametrul 16 mm) Produs: Beton KS1000 SF sistem de perete, pozitia de fixare: ascunsa (garnitura de etansare diametrul 16 mm) Produs: Lemn KS1000 SF sistem de perete, pozitia de fixare: ascunsa (garnitura de etansare diametrul 16 mm) 35

Fixare EJOT Produs: Otel KS1000 SF sistem de perete, pozitia de fixare: ascunsa (garnitura de etansare cu diametrul de 16 mm) Produs: Beton KS1000 SF sistem de perete, pozitia de fixare: ascunsa (garnitura de etansare cu diametrul de 16 mm) 36

Produs: Lemn KS1000 SF sistem de perete, pozitia de fixare: ascunsa (garnitura de etansare cu diametrul de 16 mm) 14.4. Detaliu de mbinare laterala mbinarea panourilor verticale 37

Recomandari pentru fixarea panourilor *Model A (O singura fixare) *Model B (Doua fixari) 14.5. Metode constructive Panourile montate vertical necesita o structura de sustinere. Aceasta le confera rezistenta la presiune si suctiune. Structura principala prezentata este una tipica. ncarcarile panourilor depind de cerintele structurale specifice fiecarui proiect n parte.

mbinarea dintre panouri mbinarea dintre doua panouri verticale

15. Sistemul de acoperis KS1000 RT Sistemul panouri izolatoare tip tigla KS1000 RT se poate folosi pentru aplicatiile n constructii cu nclinarea acoperisului de cel putin 21% (120). Fig. 15. Acoperis KS1000 RT

15.1. Materiale Otel a) Substrat Otel Fe 220 G zincat prin imersie conform BS EN10147:1992. Grosimea standard a tablei exterioare 0,7 mm, grosimea standard a tablei interioare

0,4 mm. b) Acoperiri Tabla exterioara rezistenta la influentele atmosferice Un polimer de calitate foarte buna, grosimea 50 microni. Culoarea teracota sau antracit. Partea interioara a tablei e acoperita cu un nvelis de poliester gri deschis.

c) Acoperiri Tabla interioara Email: un nvelis gros de 15 microni folosit la acoperirea interioara a panourilor izolatoare. Culoarea standard e alb aprins, cu o suprafata usor de curatat Poliizocianurat (PIR) cu ODP nul. Pentru produse certificate de LPCB, va rugam contactati Departamentul Tehnic Kingspan. 15.2.Etansare Banda de etansare este aplicata pe mbinarea laterala pe linia de productie. Toate mbinarile laterale au o banda anticondens aplicata pe linia de productie. 16. Materiale de etansare KS1000 RT 16.1. mbinarea laterala Toate mbinarile laterale trebuie sa fie curate pentru a asigura o mbinare ferma. 16.2. mbiarea longitudinala Toate mbinarile longitudinale au lungimea de 150 mm trebuie etansate cu o garnitura

din Butyl autoadeziva cu diametrul de 6 mm, la 10 mm de pasul profilului tip tigla. 16.3. Garniturile profilate Acolo unde exista mbinari de profile metalice flate cu profilul tip tigla trebuie folosite garnituri profilate PE pentru a nchide spatiul din mbinare. Etansati garniturile profilate att la capete ct si la partea de jos si de sus a acestora cu un izolant aplicat cu pistolul. 16.4. mbinarile mbinarile dintre panourile de perete si cele de acoperis, precum si toate strapungerile facute panourilor trebuie etansate cu PIR aplicat local cu pistolul. Fata interioara a panourilor trebuie etansata la mbinari cu o garnitura anticondens din butyl cu diametrul de 8 mm. 17. Sistemul de acoperis KS1000 RT 17.1. Performante Izolare termica Grosimea Valoarea U panoului (W/m2K) (mm) . = 0.022 45 0.45 60 0.32 80 0.25 100 0.20 17.2. Biologic Panourile Kingspan sunt imune la mucegai, ciuperci si insecte. La fabricatie nu se foloseste uree formaldehidica iar panourile nu sunt toxice. 17.3. Rezistenta la foc Panourile KS1000 RT Kingspan ndeplinesc cerintele reglementarilor si normelor pentru constructii n privinta incendiului.

17.4. Acustica Toate panourile KS1000 RT au o valoare ridicata a izolarii fonice -Rw=25 dB. 17.5. Ambalarea standard transport rutier Panourile KS1000 RT sunt asezate cu partea rezistenta la influentele externe n jos, iar la despachetare si montaj este necesara ntoarcerea acestora. Partea de sus, de jos, lateralele si capetele paletilor sunt protejate cu bucati de izolatie iar ntregul palet e ambalat ntr-o folie de plastic. Numarul de panouri din fiecare pachet cu panouri de 45 mm este de maximum 10, naltimea tipica a paletului e 1 100 mm. Numarul de panouri dintr-un pachet depinde de lungimea si grosimea panoului. 17.6. Livrare Toate livrarile (n situatii standard) se realizeaza prin transport rutier la locul proiectului. Clientul este responsabil pentru descarcare. SISTEM DE ACOPERIS KS1000 RT 17.7. Calitatea Panourile sandwich izolatoare Kingspan se fabrica din materiale de cea mai nalta calitate prin folosirea mijloacelor moderne de productie conform standardelor stricte de control al calitatii n conformitate cu normele ISO9001:2000, ceea ce asigura o fiabilitate si durata de viata ndelungata. 17.8. Regulamente de constructii (Agremente) Panourile sandwich izolatoare Kingspan KS1000 RT ndeplinesc regulamentele si normele nationale pentru constructii. 17.9. Garantii Kingspan acorda garantie pentru nvelisul exterior si pentru ntregul produs n baza proiectului concret. 18. Elemente de fixare 18.1.Principale Toate elementele de fixare principale trebuie sa fie cu filetul nalt de tip special, fabricate din otel austenitic inoxidabil si prevazute cu o saiba fixata cu diametru de 19 mm din otel inoxidabil si cu un cap jos acoperit corespunzator culorii panoului. Toate elementele de fixare trebuie sa fie amplasate prin dolia profilului, cel putin trei elementede fixare la panou si sprijin, repartizate pe latime la intervale uniforme. ndeplinirea cerintelor normelor poate necesita asigurarea fixarii auxiliare n zonele cu suctiune locala superioara. 18.2. Secundare Elementele de tabla vor fi fixate la distante axiale de maximum 450 mm, cu suruburi de coasere din otel austenitic inoxidabil, cu saibe fixate cu diametru de 14 mm din otel inoxidabil si cu un cap jos acoperit corespunzator culorii panoului. Elementele de fixare sunt puse la dispozitie de producatorul Powell Gee.

Fig 16. Detaliu de mbinare laterala

18.3. Directia de instalare Panourile se produc astfel nct sa se monteze de la stnga la dreapta. Panourile trebuie mbinate s sens invers la segmentele triunghiulare si la mbinarile laterale n coama. Pozitia de fixare este prezentata mai jos. Fig. 17. mbinare laterala mbinare n sens invers Fig. 18. mbinare longitudinala standard

Fig. 19 mbinare longitudinala cu armatura de extensie

Fig 20. mbinare longitudinala cu armatura de extensie

Fig. 21 Jgheab semirotund

Fig. 22 Mascarea jgheabului Fig. 23 Jgheab metalic cu scafa 44

Fig. 24 Detaliu de coama Capac de coama semirotund

25 mm garnitura profilata 15 mm la punctul de Cod garnitura Distanta de-a Dimensiunea lungul tiglei baza (A) (X) 0 - 65 mm 5 mm FRTR05 MP 66 - 195 mm 15 mm FRTR15 MP 196 - 325 mm 25 mm FRTR25 MP La detalierea coamei, trebuie considerata relatia dintre panoul taiat si accesoriul decoama, pentru mentinerea unei linii drepte. n functie de acesta relatie, dimensiunea de baza a garniturii variaza. Unghiul panoului tip tigla cauzeaza o variatie n adncime de 20 mm si astfel sunt necesare cele trei dimensiuni de baza de 5 mm, 15 mm si 25 mm. Detaliul de mai jos prezinta situatiile diferite care pot aparea. Fig. 25. Detalii de borduri 45

3.SISTEME MODERNE DE IZOLATIE TERMICA 3.1. Conditii de punere n opera temperatura aerului, a stratului suport si a mortarului trebuie sa fie mai mare de +5 C pe durata aplicarii si a prizei. Suportul trebuie sa fie solid, uscat si curat, iar zonele cu aderenta scazuta trebuie curatate. Trebuie evitata o umezire ulterioara a peretelui ; stratul suport poate fi : zidarie netencuita (caramida, blocuri ceramice, b.c.a, etc.), beton netencuit,tencuiala aplicata pe zidarie sau beton ; stratul suport trebuie sa aiba ndepartat finisajul existent (daca este cazul) ; stratul suport de tip tencuial` trebuie s` fie aderent la stratul debaz`. Verificarea aderen\ei stratului de tencuial` de stratul de rezisten\` (zid`rie sau beton) se poate face prin cioc`nire. Acolo undesunetul nu este clar, se recurge la dislocarea tencuielii neaderente ]ila refacerea ei ; stratul suport nu trebuie s` prezinte fisuri semnificative (cu deschiderea sau adancimea mai mare de 10 mm). {n caz contrar, tencuiala se va [nlatura ]i se va reface ; diferen\ele de planeitate ale suportului pan` la 1 cm se pot prelua[n mortarul adeziv la lipirea polistirenului. Diferen\ele mai mari se preiau folosind grosimi diferite ale stratului de polistiren sau tencuind[n prealabil suportul ; prinderea de suport a polistirenului se realizeaz` cu dibluri ]i mortar adeziv ; pentru evitarea fisur`rii specifice, este obligatorie armarea col\urilor, golurilor de u]i ]i ferestre, prin pozi\ionarea de cupoane deplasa de armare orientate diagonal ;

Pentru realizarea tehnic` ]i estetic` a detaliilor se recomand` folosirea profilelor speciale. 3.2. Etapele de punere [n oper` a sistemului de izolare termic` : 1. Lucr`ri preg`titoare despr`fuirea suprafe\ei suport ]i stropirea ei cu ap`. Despr`fuirea se va face prin periere energic`, (cu perii de sarm`), iar sp`larea se realizeaz` cu carpe ude sau cu ap` sub presiune. 2. Montarea profilului pe soclu -la partea inferioar`, fixarea primului rand de pl`ci se face cu un profil special de soclu, care asigur` planeitatea placilor de polistiren extrudat ]i o realizare estetic` a termoizola\iei. Profilul pe soclu se monteaz` pe stratul suport cu dibluri. 3. Aplicarea mortarului adeziv pe pl`cile de polistiren extrudat -se [ntinde ca un cordon de-a lungul marginilor pl`cii izolatoare ]i punctual(5 puncte) pe plac`. Mortarul adeziv nu trebuie sa dep`]easc` suprafa\a pl`cii de polistiren. 4. Montarea pl`cilor de polistiren extrudat pe stratul suport pl`cile sevor aplica pe perete [n contact, f`r` a permite p`trunderea mortaruluiadeziv [n rosturi. Randurile de pl`ci se monteaz` decalat. Dup` pozi\ionarea catorva randuri de pl`ci, se va rectifica pozi\ia lor (planeitatea, orizontalitatea)

cu nivela, apoi se vor ap`sa pentru fixarea definitiv` . La col\urile cl`dirii pl`cile se vor pozi\iona [n contact. Diferen\ele de planeitatepana la 1 cm se pot prelua cu mortar adeziv. Rosturile dintre pl`ci cedep`]esc 2 mm nu se vor umple cu mortar adeziv ci cu material izolator. Dup` respectarea timpilor de uscare ai mortarului adeziv (min. 24 h), se vor t`ia buca\ile de pl`ci ce dep`]esc marginile cl`dirii, se vor ]lefuicanturile ]i se va [ndep`rta praful depus prin ]lefuire. 5. Fixarea diblurilor dac` termosistemul se aplic` pe beton sau pe o tencuial` veche, sau dac` [n`l\imea cl`dirii dep`]e]te 5 m, este necesar` o fixare suplimentar` cu dibluri. La o montare corect` capuldiblului trebuie s` r`m[n` [n planul pl`cii de polistiren extrudat pentrua nu deranj armarea ulterioar` . 6. Armarea -se aplic` un strat de mortar cu gletiera cu din\i (10x10mm), [n acest pat de mortar se aplic` fa]ii de plas` 30x50 [n zonele decol\ ]i pe diagonala deschiderilor, se pozi\ioneaz` plasa de armare (cusuprapuneri de 10 cm la [mbin`ri), peste care se "[nchide" pringletuire stratul de mortar. Grosimea stratului de mortar va fi de minim2 mm. 7. Montarea profilelor pentru colt, cu plasa -la col\urile exterioare ]i la[ntoarcerile laterale ale deschiderilor este prev`zut un profil special decol\ cu plas` de fibr` de sticl`. Profilul de col\ asigur` o protec\ie mecanic` sporit` pentru aceste zone sensibile, ]i totodat` o rezolvare estetic` a muchiei fa\adei. 8. Aplicarea tencuielii -se prepar` ]i se aplic` [n conformitate cu indica\iile producatorului. Este recomandabil s` se lucreze fiecare

fa\ad` separat pentru a nu crea diferen\e de nuan\` pe aceea]i fa\ad`. Fronturile de lucru se protejeaz` de ploaie sau soare puternic. Styrodur C 2800 C 20 2800 C 30 2800 C 50 Grosime (mm) 20 30 50 Rezisten\a termic` 2 /m K W 0,571 0,857 1,429 Ambalare (mp/pachet) 15 10,5 6 Pl`ci/pachet (buc) 20 14 8 Profil muchie drept drept drept Dimensiuni plac` (mm) 1250 X 600 Tabel de calcula\ie pentru sistemul termoizolant BASF

Material Consum aproximativ Observa\ii Mortar adeziv pentrupolistiren 25kg/sac 4-5 kg/mp Timp de prelucrare: cca. 2 ore Polistiren extrudat 1 mp/mp Dimensiuni: 1250x600mm Densitate: min. 30 kg/mpGrosime: 2-10cm Plas` de armare din fibr` de sticl` 1,1mp/mp Dimensiune ochi: 4x4 mm Greutate specific`: 145 g/mp Tencuial` colorat` 2-3 kg/mp Grosimea stratului: 2-3 mm Timp de prelucrare: cca. 3 ore Profil pentru soclu 1 ml/ml La\ime: 33, 43, 53, 63, 83, 103 mm Dibluri pentru polistireno10mm, D 50 mm, L 70 - 150 mm 6 buc./mp Recomand`ri: L 70, 90 pt. grosimide 2-4 cm L 110, 120 pt. grosimi de 5-7 cmL 150 pt. grosimi > 8 cm. Profil pentru col\, cuplas` 1m/ml 3.3. Vat` mineral` bazaltic` ROCKWOOL Vata minerala Rockwool se fabric` din roca bazaltic`, amestecat` cu cocs ]i calcar. Acest amestec se tope]te [n cuptoare cupola la temperaturi ce dep`]esc 1500 de grade C. Materialul topit rezultat se dirijeaz` c`tre un sistem de tamburi metalici care prin viteza mare de rota\ie [l transform` [n fibre minerale cu un diametru mediu de 0.005 mm ]i o lungime de 1-2 cm. {n urmatorul proces de fabrica\ie se va adauga liantul ]i un adaos special care [nvele]te fibrele [ntr-o pelicula hidrofob`, dup` care este [nc`lzit [n cuptoare speciale care transform` liantul [n bachelit`. Produsul brut rezultat este o saltea continu de aproximativ 30 cm grosime. Acesta este modul [n care se produce vata minerala

bazaltic`. Vata mineral` bazaltic` este un produs incombustibil care suport` temperaturi de pana la 1200 grade C f`r` a se topi.

La temperatura de 250 grade C se va topi liantul doar [n stratul superficial incins. Chiar ]i [n lipsa liantului fibrele minerale raman intacte, coeziunea ]i stratificarea lor p`streaza forma ]i rigiditatea materialului protejand elementele de construc\ie de ac\iunea focului. Materialele termoizolante incombustibile, cu punct [nalt de topire servesc drept elemente rezistente la foc ]i ecrane [mpotriva ac\iunii focului. Nu [ntre\in focul ]i p`streaza propriet`\ile termoizolante [n condi\ii de incendiu. Nu degaj` gaze toxice. 3.4. Propriet`\i Termosistemul este o solu\ie de izolare termic` a construc\iilor la exterior. Pentru a realiza acest lucru se [mbrac` cl`direa cu un stratde vat` bazaltic` de fa\ad`, care se acoper` cu un pachet armat de mortare. Termosistemul se poate aplica pe toate straturile suport portante (zid`rii, beton, fa\ade tencuite, placaje diverse). {mbun`t`\e]te izolarea termic` atat [n cazul cl`dirilor noi cat ]i la celevechi, renovate. Principalul avantaj al acestui sistem este c` are o foarte bun` rezisten\` la foc. Sistemele termoizolante pentru fa\ade, ca ]i cele pentru izolarea ]ifinisarea fa\adelor ventilate realizate cu materiale din vat` mineral` bazaltic` garanteaz` rezisten\a la intemperii, o bun` permeabilitate lavapori ]i stabilitate [n timp. Absor\ia de umiditate din aer a vatei bazaltice Rockwool la 90 % umiditate relativ` este de 0.004 % volumetric care reprezint` o valoare neglijabil`. {n realitate doar ca\iva mm de la suprafa\` sunt [ntradev`r umezi darapa se va evapora iar produsul va deveni din nou uscat rec`p`tandu-]iintegral propriet`\ile termice. 51

Capacitatea de izolare termic` depinde de con\inutul de ap`. Scufundat` [n ap` vata bazaltic` Rockwool nu absoarbe apa mai mult de 1 % volumetric. Produsele din vat` mineral` bazaltic` ofer` o mare eficien\` termoizolant` ]i o bun` rezisten\` la compresiune datorat` orient`rii fibrelor dup` o structur` general` nedirec\ional` -majoritar orizontale iar restul predominant verticale -ce asigur` rigiditatea ]i stabilitatea dimensional` a materialului. Materialele termoizolante incombustibile, cu punct [nalt de topire servesc drept elemente rezistente la foc ]i ecrane [mpotriva ac\iunii focului. Nu [ntre\in focul ]i p`streaza propriet`\ile termoizolante [n condi\ii de incendiu. Nu degaj` gaze toxice. 3.5. Avantajele sistemului : izolare termic` bun` -pierderile de caldur` prin peretele cu termosistem sunt minime; termoizola\ie exterioar` - elimin` pierderile de spa\iu locativ; are greutate redus`; rentabilitate mare [n timp - economie de energie; eliminarea pun\ilor termice; termoizola\ie cu aspect estetic; foarte bun` rezisten\` la foc. Pu\ine materiale termoizolante au o rezisten\` mare la ac\iunea focului, vata mineral` bazaltic` se numara [nsa printre acestea. Suport` temperaturi de peste 1000C f`r` a se topi timp de pan` la 120 minute. 3.6. Elementele componente ale termosistemului

1.-mortar adeziv -este un mortar pe baz` de ciment [mbun`t`\it cudispersii sintetice, utilizat pentru lipirea pl`cilor din vat` bazaltic` desuport ]i ca strat de baz` pentru aplicarea plasei de armare din fibr` de sticl` ; 2.-pl`ci din vat` bazaltic` -grosimea acestora se stabile]te [n func\iede calculul termotehnic specific; 3.-plasa de armare din fibr` de sticl` -greutate specific` minim 145 g/m2; 4.-tencuiala de acoperire -este un mortar preamestecat [n fabric` pe baz` de var ciment. Con\ine pigmen\i rezisten\i la varia\iile meteorologice ]i adaosuri de [mbun`t`\ire a calita\ii ]i lucrabilit`\ii. {nfunc\ie de granula\ia tencuielii ]i modalitatea de driscuire se ob\indiferite structuri ale fa\adei; 5.- profil pentru soclu; 6.- dibluri pentru polistiren; 7.- profil pentru col\, cu plas`. 3.7. Condi\ii de punere [n opera temperatura aerului, a stratului suport ]i a mortarului trebuie s` fiemai mare de +5 C pe durata aplic`rii ]i a prizei. Suportul trebuie s` fie solid, uscat ]i curat, iar zonele cu aderen\` scazut` trebuie cur`\ate. A se evita o umezire ulterioar` a peretelui ; stratul suport poate fi : zid`rie netencuit` (c`r`mid`, blocuri ceramice, b.c.a, etc.), beton netencuit,tencuial` aplicat` pe zidarie sau beton ; stratul suport trebuie s` aib` [ndep`rtat finisajul existent (dac` este cazul) ; stratul suport de tip tencuial` trebuie s` fie aderent la stratul debaz`. Verificarea aderen\ei stratului de tencuial` de stratul de rezisten\` (zid`rie sau beton) se poate face prin cioc`nire. Acolo undesunetul nu este clar, se recurge la dislocarea tencuielii neaderente ]ila refacerea ei ; stratul suport nu trebuie s` prezinte fisuri semnificative (cu deschiderea sau adancimea mai mare de 10 mm). {n caz contrar, tencuiala se va [nlatura ]i se va reface ; diferen\ele de planeitate ale suportului p[n` la 1 cm se pot prelua[n mortarul adeziv la lipirea polistirenului. Diferen\ele mai mari se preiau folosind grosimi diferite ale stratului de vat` bazaltic` sau tencuind [n prealabil suportul ; prinderea de suport a pl`cilor izolatoare se realizeaz` cu dibluri ]imortar adeziv ; pentru evitarea fisur`rii specifice, este obligatorie armarea col\urilor, golurilor de u]i ]i ferestre, prin pozi\ionarea de cupoane deplas` de armare orientate diagonal ; Pentru realizarea tehnic` ]i estetic` a detaliilor se recomand` folosireaprofilelor speciale.

3.7. Etapele de punere [n opera a sistemului de izolare termic` : 1. Lucr`ri preg`titoare despr`fuirea suprafe\ei suport ]i stropirea ei cu ap`. Despr`fuirea se va face prin periere energic`, (cu perii de sarm`), iar sp`larea se realizeaz` cu carpe ude sau cu ap` sub presiune. 2. Montarea profilului de soclu -la partea inferioar`, fixarea primului rand de pl`ci se face cu un profil special de soclu, care asigur` planeitatea pl`cilor de vat` bazaltic` ]i o realizare estetic` a termoizola\iei. Profilul de soclu se monteaz` pe stratul suport cu dibluri. 3. Aplicarea mortarului adeziv pe pl`cile de vat` bazaltic` -se [ntindeca un cordon de-a lungul marginilor pl`cii izolatoare ]i punctual (5puncte) pe plac`. Mortarul nu trebuie s` depa]easc` suprafa\a pl`cii termoizolante. 4. Montarea pl`cilor de vat` bazaltic` pe stratul suport pl`cile se vor aplica pe perete [n contact, f`r` a permite p`trunderea mortarului adeziv [n rosturi. Randurile de pl`ci se monteaz` decalat. Dupa pozi\ionarea catorva randuri de pl`ci, se va rectifica pozi\ia lor (planeitatea, orizontalitatea) cu nivela, apoi se vor apasa pentrufixarea definitiv`. La col\urile cl`dirii pl`cile se vor pozi\iona [n contact. Diferen\ele de planeitate pan` la 1 cm se pot prelua cu mortar adeziv. Rosturile dintre pl`ci ce depa]esc 2 mm nu se vor umple cu mortaradeziv ci cu material izolator. Dupa respectarea timpilor de uscarea aimortarului adeziv (min. 24 h), se vor t`ia buca\ile de pl`ci ce dep`]escmarginile cl`dirii, se vor ]lefui canturile ]i se va [ndep`rta praful depusprin ]lefuire. 5. Armarea -se aplic` un strat de mortar cu gletiera cu din\i (10x10mm), [n acest pat de mortar se aplic` fa]ii de plas` 30x50 [n zonelede col\ ]i pe diagonala deschiderilor, se pozi\ioneaz` plasa de armare(cu suprapuneri de 10 cm la [mbin`ri), peste care se "[nchide" pringletuire stratul de mortar. Grosimea stratului de mortar va fi de minim2 mm. 6. Fixarea diblurilor dac` termosistemul se aplic` pe beton sau pe o tencuial` veche, sau dac` [nal\imea cl`dirii depa]e]te 5 m, este necesar` o fixare suplimentar` cu dibluri. La o montare corect` capuldiblului trebuie s` r`man` [n planul stratului de mortar adeziv. 7. Montarea profilelor pentru col\, cu plas` -la col\urile exterioare ]i la[ntoarcerile laterale ale deschiderilor este prevazut un profil specialde col\ cu plas` de fibr` de sticl`. Profilul de col\ asigur` o protec\iemecanic` sporit` pentru aceste zone sensibile, ]i totodat` o rezolvareestetic` a muchiei fa\adei. 8. Aplicarea tencuielii -se prepar` ]i se aplic` [n conformitate cu indica\iile producatorului. Este recomandabil s` se lucreze fiecare fa\ad` separat pentru a nu crea diferen\e de nuan\` pe aceea]i fa\ad`. Fronturile de lucru se protejeaz` de ploaie sau soare puternic. Tabel de calcula\ie pentru sistemul termoizolant ROCKWOL

Material Consum aproximativ Observatii Mortar adeziv 25 kg / sac 4-5 kg/mp Timp de prelucrare: cca. 2 ore Vat` mineral` bazaltic` 1 mp/mp Dimensiuni: 1200x200 mm Grosime: 40-140 mm Plas` de armare din fibr` de sticl` 1,1mp/mp Dimensiune ochi: 4x4 mm Greutate specific`: 145g/mp Tencuial` colorat` 2-3 kg/mp Grosimea stratului: 2-3 mm Timp de prelucrare: cca. 3 ore Profil pentru soclu 1 ml/ml La\ime: 33, 43, 53, 63, 83, 103 mm Dibluri pentru polistireno10mm, D 50 mm, L 70 - 150 mm 6 buc./mp Recomand`ri: L 70, 90 pt. grosimi de2-4 cm L 110, 120 pt. grosimide 5-7 cm L 150 pt. grosimi > 8 cm. Profil pentru colt, cuplasa 1m/ml 4. SISTEM TERMOIZOLANT BAUMIT EPS Sistemul termoizolant EPS Baumit este un sistem modern ]i performant de termoizolare a fa\adelor. Pl`cile termoizolante din polistiren expandat de fa\ad` sunt protejatecu o mas` de ]paclu armat` cu plas` din fibr` de sticl`, peste care seaplic` un finisaj impermeabil la ap`, dar permeabil la vaporii de ap`, alc`tuit dintr-o tencuial` decorativ` sub\ire pe baz` de r`]ini sintetice. Sistemul termoizolant EPS - Baumit poate fi aplicat pe orice suport. Este recomandat pentru cl`diri noi sau reabilitarea termic` a celor vechi, precum ]i cl`diri parter sau multietajate. 55

4.1. Avantajele sistemului Termoizolare ]i finisare fa\ad` ntr-un singur sistem. Aplicarea termoizola\iei la exterior conduce la cre]terea suprafe\eiutile. Eliminarea pun\ilor termice. Posibilit`\i multiple de finisare - structuri ]i culori. Sistem ce are agrement tehnic european (ETAG 004). Grosimea termoizola\iei, func\ie de necesit`\i, n urma calculelor termotehnice. Sistem economic ]i probat n timp. 4.2. Elementele componente ale sistemului termoizolant EPS : 1. Adeziv pentru ]paclu / Baumit Klebespachtel Adeziv mineral pulverulent pentru lipirea i pcluirea plcilor termoizolante Baumit. Consum : - cca. 4,0 -5,0 kg/m2 (lipire) -cca. 3,5 - 4,5 kg/m2 (pcluire) Timp de uscare : min. 7 zile 2. Plci din polistiren expandat de faad Baumit/ Baumit SpezialFassadenplatten Format plci : 100 x 50 cm 56

Grosime pl`ci : 2 pn` la 20 cmConsum : 2 pl`ci/m2 Conductivitate termica : . = 0.040 W/mK 3. Dibluri - Dibluri Klebe Anker Pe suporturi noi din zid`rie de c`r`mid`, plin` sau cu goluri, bol\ari debeton, pl`ci fibre lemnoase aliate cu ciment, nu este necesar` o ancorare suplimentar` cu dibluri a pl`cilor polistiren expandat defa\ad` Baumit, pn` la o greutate a sistemului de pn` la 30 kg/m2. Pe beton ]i suprafe\e tencuite este necesar` o dibluire n cmp cu 6 dibluri/m2, iar pe zona de col\ cu 8 dibluri/m2.

Pe zid`ria tencuit` ntotdeauna este necesar` o dibluire.

Diblurile Klebe Anker se ancoreaz` n suportul portant, iar nainte de lipirea pl`cilor termoizolante se aplic` cte un punct de lipire pe capul diblului. Asfel, prin aceste puncte de lipire, se asigur` o ancorare suplimentar` cu zid`ria. 4. Plasa din fibr` de sticl` Baumit Premium Plas` din fibr` de sticl` rezistent` la meidul alcalin, pentru armarea adezivului pentru ]paclu (Baumit Klebespachtel) Consum : cca. 1,1 m2/m2 5. Grund Universal Baumit Grund gata preparat pentru egalizarea absorb\iei ]i aderen\a stratuluide finisaj. Consum : cca. 0,15 kg/m2 Timp de uscare : min. 24 ore 6. Tencuial` Granopor Baumit Tencuial` decorativ` sub\ire pe baz` de sintetice, gata preparat` n diverse r`]ini

structuri ]i 200 de culori conform paletarului Baumit Colours of moreemotion". Struc tur` granula\ie Consum 0,5 mm 1 mm 1,5 mm 2 mm 3 mm Struct ur` periat` 2,5 /cca kg m 3,1 /cca kg m 4,1 /cca kg m Struct ur` striat` 2,7 /cca kg m 3,9 /cca kg m Tencu ial` fin` 2 /cca kg m Tencu ial` de umplutur` 1, 4 /cca kg m 4.3. Condi\ii de punere [n oper` Suportul trebuie s` fie uscat, curat, rezistent. Fisurile n stratul suport nu influen\eaz` func\ionalitatea sistemului. Verificarea suportului precum ]i planeitatea acestuia se va face n conformitate cu normele n vigoare, fi]elor tehnice ]i procedurilor tehnice de execu\ie Baumit. O umezire ulterioar` a stratului suport (umiditate ascensional` etc.) nu este recomandata. 1) Fixarea profilului de soclu se face cu dibluri la fiecare 30 cm. n situatia unor abateri de planeitate se intercaleaz` distan\ieri ntre profil ]i stratul suport.

Suplimentar, profilul se poate lipi cu Baumit KantenFix.

2)Aplicarea adezivului pe plac` se face sub forma unui cordon

perimentral (cca. 5 cm l`\ime) ]i 3 puncte de lipire n centru, la o grosime de cca. 1-2 cm, ce vor asigura o suprafa\` de contact cu suportul de min 40%. 3) nainte de dibluire (dup` 1 zi de la lipire) pl`cile de polistiren se ] lefuiesc pentru a asigura o suprafa\` perfect plan` . Dibluirea se face cu minim 6 dibluri/ m2.

4) Adezivul pentru ]paclu se aplic` cu fierul de glet cu din\i de 10 mm . Plasa din fibr` de sticl` se nglobeaz` n proasp`t, petrecndu-seminim 10 cm n cmp. Timpul de uscare al adezivului pentru ]paclunainte de aplicarea grundului Baumit, minim 7 zile .

5) Grundul Universal Baumit se aplic` ct mai uniform cu trafaletul . Timp de uscare minim 24 ore . 6) Tencuiala decorativ` Granopor se aplic` cu un fier de glet ]i se dri]cuie cu o palet` de plastic.

4.4. Detalii de executie

Plasa din fibr` de sticl` se ntoarce pe col\ minim 20 cm ]i se suprapune cu cea din cmp pe minim 10 cm . Ca alternativ`, se recomand` folosirea profilelor de col\ cu plas` integrat` .

nainte de armarea general`, col\urile golurilor se armeaz` suplimentar n diagonal` cu straifuri de min 20 x 40 cm .

Intradosul col\urilor (ferestre ]i u]i) se armeaz` suplimentar cu ]traifuridin plas` din fibr` de sticl` . ntre tocul ferestrei ]i sistem se face o racordare cu profile speciale deleg`tur`. Tabel de calcula\ie pentru sistemul termoizolant Baumit EPS Produse Baumit Grosi me strat mm Consum pe 2m Num`r ore manoper` cca. ore Timp de uscare zile Adeziv pentru ] paclu cca. 4 kg 0,4 1 Pl`ci termoizolante de fa\ad` Baumit 20-200 2 buc. 0,4 1 Dibluire [n c[mp (func\ie de necesit`\i) 8 Min. 6 buc. 0,1 Dibluire la col\uri (func\ie de necesit`\i) 8 Min. 8 buc. 0,1 Adeziv pentru ] paclu 2-3 cca. 4 kg 0,35 7

Plas` din fibr` de sticl` 2-3 1,1 m 0,35 7 Grund universal -cca. 0,15 kg 0,05 24 ore Tencuial` Granopor 2 cca. 3,1 kg 0,25 5.EXECUTAREA IZOLATIILOR FONICE O data cu dezvoltarea mecanizarii, a tehnicii, piata capata un impuls din ce n ce mai rapid si n acelasi timp se produc zgomote din ce n ce mai multe si mai puternice. Pentru a mari capacitatea de munca si de odihna a omului, este necesar sa se atenueze ct mai mult posibil aceste zgomote obositoare ncercnd chiar, ca n unele situatii sa se reduca complet. n acest scop se ntrebuinteaza unele materiale care ajuta fie la reducerea sunetelor chiar la sursa, fie ca le atenuiaza sau le izoleaza fata de rest. Sunetul se propaga att prin aer, ct si prin corpurile solide si lichide, prin vibratii. Pentru impiedicarea propagarii sunetului, trebuie sa se aseze n calea lui materiale elastice care primesc vibratiile, dar nu le transmit mai departe ci le amortizeaza absorbindu-le. Acest lucru se obtine fie cu materiale elastice (cauciuc, materiale plastice etc), fie cu materiale poroase care absorb sunetele si nu le mai transmit nici prin masa lor nici nu le mai reflecta. ncaperile se izoleaza contra sunetelor, tratndu-se att peretii, ct si pardoselile si plafoanele cu materiale care sa nu transmita n interior zgomotele.Energia sonora aeriana (sunetul care se transmite aerian) care ntlneste n directia sa de propagare o membrana despartitoare ce delimiteaza doua medii(un perete sau un planseu) se fractioneaza astfel : o parte care este reflectata, o parte care este absorbita la suprafata si n interiorul materialului din care este alcatuit elementului despartitor si, n sfrsit, o alta parte care este transmite de cealalta parte a elementului despartitor vibratia acestuia. . Energia sonora de impact (sunetul ce ia nastere prin lovire) este transmisa n interiorul elementului despartitor prin conductie solida si apoi radiata la suprafata opusa a acestuia n aerul nconjurator sub forma de energie sonora aeriana. Elementele despartitoare verticale (peretii actionate mai ales de zgomotele aeriene, iar orizontale (plansee) de vibratiile sau socurile mecanice. 5.1 Izolarea fonica a peretilor exteriori sau interiori Un perete ca sa aibe calitati fonoizolatoare trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii: - sa fie complet etans, adica sa nu aiba goluri patrunse dintr-o parte n alta, prin care sunetul sa treaca direct;

-sa aiba o grosime suficienta pentru a capata o masa care sa atenueze sunetele la trecerea prin element ; - sa fie executat eventual cu materiale porose pentru a absorbi o mare parte din sunet. n general datorita climatului nostru (variatii mari de temperatura), peretii exteriori trebuie sa fie mai nti buni izolatori termici. Aceasta calitate se obtine fie prin ngrosarea zidurilor atunci cnd ele sunt portante, fie prin captusirea cu materiale izolatoare cnd sunt membrane subtiri. Prin aceste masuri de izolare termica se rezolva de cele mai multe ori si izolarea fonica a peretilor. Pentru peretii interiori se folosesc mai multe solutii, fiecare dintre ele raspunznd unor anumite scopuri. De obicei, zidurile interioare obisnuite se construiesc din zidarie de o jumatate de caramida grosime, ziduri care, tencuite pe ambele fete, constituie o izolare fonica suficienta pentru ca sunetele ce se produc normal ntr-o ncapere sa nu se auda n

cea vecina n mod suparator. Zidurile mai subtiri de o jumatate de caramida, n general nu izoleaza fonic suficient. Atunci cnd este nevoie de o izolare fonica mai buna, se iau masuri speciale. Din punct de vedere al izolarii fonice, peretii se pot clasifica n doua categorii distincte: pereti simpli, alcatuiti dintr-o singura membrana si pereti multipli, formati din doua sau mai multe membrane,cu straturi de aer ntre ele, care vibreaza independent ntre ele. Din cercetarea variatiei atenuarii sunetului rezulta ca, la un perete simplu, subtire si usor greutate mica sau medie (50300 Kgf/m2) atenuarea sunetului poate fi ameliorata prin micsorarea rigiditatii la ncovoiere si a grosimii sale, iar atenuarea sunetului unui perete greu (mai mare 350 Kgf/m2) poate fi ameliorata prin marirea rigiditatii la ncovoiere si prin ngrosarea sa. n privinta peretilor dubli, cu strat de aer intermediar, atenuarea lor fonica depinde de greutatea si rigiditatea la ncovoiere a membranelor componente, de grosimea stratului intermediar de aer,de absorbtia fonica a materialelor ce limiteaza pe o parte si pe alta spatiul de aer, de legatura membranelor ntre ele cu planseele si cu peretii nconjuratori. Totusi, daca cel putin o diafragma prezinta rigiditate la ncovoiere, sunt admise legaturi ntre diafragme. Peretii dubli constituie solutii mai eficace de izolare fonica dect peretii simpli, deoarece permit sporirea valorii atenuarii sunetului fara marirea greutatii constructiei. Astfel, la peretii dubli, cu o greutate 100Kgf/cm2, se poate obtine o capacitate de izolare fonica ridicata prin ndeplinirea urmatoarelor conditii: -membranele sa fie executate din materiale cu rigiditate mica la ncovoiere (placi fibrolemnoase, placi ipsos,etc.) - legaturile intre membrane si elementele adiacente sa lipseasca; - izolarea peretilor pe tot perimetrul sa fie executata cu materiale elastice (pluta,psla, etc); -straturile de aer componente sa fie multiplicate pe ct posibil n functie de grosime necesara a peretelui; -mbinarile sa fie perfect etanse. Pentru peretii interiori aceste conditii pot firealizate prin panouri prefabricate de greutatii 5.2 Izolarea fonica a pardoselilor Planseele sunt supuse mai ales la zgomote de impact (produse prin lovire). Izolareazgomotelor de impact la plansee are ca scop reducerea nivelului sonor care se propaga nncaperea dedesubtul planseului, precum si atenuarea transmisiei zgomotelor princonductie solida n tot restul constructiei. Pentru izolarea fonica a zgomotelor de impact laplansee metoda principala consta n tratarea pardoselii. n privinta izolarii zgomotului aerian la plansee, cerintele sunt identice ca si pentruperetii despartitori ntre apartamente, adica atenuarea nu trebuie sa coboare sub 48 decibeliceea ce se obtine prin realizarea greutatii

unitare necesare planseului, inclusiv pardoseala. Pentru atingerea unei greutati minime necesara la plansee, inclusiv pardoseala, n vederea obtinerii unei izolatii fonice satisfacatoare este suficient ca planseu propriu zis sa aiba circa 200Kgf/m2. n cazul planseelor si pardoselilor care contin n structura lor goluri de aer, ansamblul planseu pardoseala functioneaza caun perete dublu si n acest caz izolarea la zgomotele aeriene creste simtitor.

Combaterea transmisiei zgomotelor de impact prin plansee se poate obtine prin montarea unor pardoseli eficace fonic, care sa contina un amortizor de vibratii provenite din soc, denumite pardoseli flotante. Pardoselile flotante cu strat fonoizolator elastic sunt alcatuite din urmatoarele straturi: -strat de uzura sau de circulatie, care poate fi realizat din parchet lamelar de 10 mm grosime sau parchet lamba si uluc de 1722 mm grosime lipite cu diversi adezivi (la pardoseli calde) sau mozaic (la pardoseli reci); -strat suport (dala flotanta), care poat realizata diritr-o dala din beton greu sau usor (beton din granulit, scorie bazaltica sau zgura etc) 3,5 cm grosime, armat cu plasa de rabit;

Fig. 26. Pardoseala flotanta cu strat fonoizolator elastic: 1 parchet; 2 sapa de beton armat; 3 carton asfaltat cu marginile suprapuse si lipite cu bitum; 4. strat izolator fonic; 5

strat de egalizare din nisip; 6 planseu din beton armat. - strat fonoizolator elastic care poate fi realizat din placi semirigide din vata minerala de 3 cm grosime sau pudreta de cauciuc de 1,5 cm grosime si care se protejeaza la partea superioara cu un rnd de carton asfaltat cu marginile lipite cu bitum, contra patrunderii umezelii, la turnarea stratului suport de beton al pardoselii; -strat de nivelare sau de egalizare din nisip uscat n grosime de 2 cm, care n cazul unui planseu bine nivelat poate lipsi. Pardoselile flotante cu strat fonoizolator (fig. 27) snt alcatuite din urmatoarele straturi: -strat de uzura sau de circulatie care poate fi realizat numai din parchet sau mozaic, asa cum s-a aratat anterior, cu diferenta ca mozaicul se toarna pe un suport de beton de 3 cm grosime, armat cu plasa rabit. Fig. 27. Pardoseala flotanta din placi fibrolemnoase izolatoare

1. parchet; 2 .PPL izolatoare bitumate; 3 .nisip; 4. beton de egalizare; 5 . planseu din beton armat. -strat fonoizolator rigid, care se poate realiza din placi fibrolemnoase antiseptizate, poroase, n grosime de 1,52 cm sau din placi de polistiren expandat n grosime de 12 cm. n cazul pardoselilor reci din mozaic, se prevede peste stratul fonoizolator un strat din carton asfaltat cu marginile lipite cu bitum, care are rolul de protectie fonoizolatiei contra umezelii din stratul suport beton al pardoselii; -strat de egalizare de 12 cm din nisip uscat. Pardoselile flotante dau rezultate remarcabile ca izolare fonica, conducnd la o atenuare cuprinsa ntre 1525 decibeli, ceea ce este foarte mult tinnd seama ca normele germane admit n ncaperile de locuit valoarea minima de 15 decibe. Straturile de circulatie din materiale plastice pot aduce atenuari suplimentare de 2-7 decibeli. Izolarea fonica a planseelor, ca sa fie eficienta trebuie sa fie executata astfel nct sa se evite legaturile rigide cu peretii ncaperilor, deoarece transmiterea zgomotelor de impact se face att direct prin plansee, cat si lateral prin elementele de constructie. a. Executarea pardoselilor flotante. Masuri preliminare Executarea pardoselilor se poate face dupa terminarea lucrarilor de tencuire a sia peretilor si dupa montarea tocurilor la usi. naintea nceperii lucrarilor de pardoseli suprafata planseului se curata de resturile demateriale si moloz. Armaturile sau srmele care ies din planseu se ndoaie sau se taie, strapungerile si rosturile de pe suprafata planseului se astupa cu grija cu mortar deciment. Strapungerile conductelor de instalatii se etanseaza cu mansoane din materialeelastice, care exclud contactul ntre conducte si respectiv stratul suport si pardosoala. Nivelul pardoselii finisate se fixeaza prin trasarea liniei de vagris pe pereti, dupa carese controleaza nivelul planseului pentru a verifica daca pardoseala poate fi realizata n grosimile prevazute n proiect. b. Executarea propriu-zisa a pardoselii Dupa asternerea stratului de nisip pentru nivelare, urmeaza aplicarea stratului fonoizolator. n cazul placilor semirigide, se asterne un strat continuu si uniform de placi cu rosturile tesute. Dupa nivelare, sipcile se ndeparteaza iar loc lor se umple cu pudreta din cauciuc. Pentru asigurarea spatiului liber ntre ziduri si pardoseala izolata fonic cu placi semirigide din vata minerala sau cu pudreta din cauciuc, se aseaza de-a lungul zidurilor, pe ntreg perimetrul camerei, placi semirigide din vata minerala de 1,5 cm grosime si de 6 cm naltime. Stratul fonoizolator se acopera apoi cu un rnd de carton asfaltat cu marginile lipite cu bitum circa 10 cm latime. Cartonul asfaltat se ridica verticala pe o naltime de 610 cm pe

pereti, peste fsiile de placi semirigide. Circulatia pe izolarea fonic pna la montarea straturilor rigide, se face pe dulapi, pentru evitarea deteriorarii ei. Urmeaza ntinderea plasei de rabit peste cartonul asfaltat si apoi turnarea si ntinderea stratului suport de beton.

Circulatia si depozitarea de obiecte sau scule pe stratul suport sunt interzise pna la obtinerea unei rezistente de minimum 40% din marca betonului sau dupa minimum 3 zile, pe timp calduros de la data executarii stratului. La montarea parchetului trebuie avut grija ca frizurile sa fie montate departat de peretecu 1015 mm pe tot perimetrul ncaperii, lasnd marginile cartonului asfaltat sa treaca nsus pe lnga perete. Trebuie ntotdeauna controlat ca penele de montaj ale frizurilor careau asigurat distantarea lor de perete sa fie scoase dupa montarea parchetului, pentru cazgomotul de impact sa nu se propage prin pene n perete. n acelasi scop, pervazul se bate n asa fel nct sa nu se faca legatura ntre pardosealasi perete. Pentru aceasta se bate pervazul fie n dibluri montate dinainte n perete, astfel casa nu atinga parchetul, fie direct n parchet fara sa atinga peretele. La pardoselile cu. fonoizolatie rigida, placile fibrolemnoase poroase se asaza ctmai alaturat una de alta, astfel ca rosturile sa nu depaseasca un cm, iar eventualeledenivelari sa fie completate cu resturi de material, taiate la dimensiuni n asa fel casuprafata superioara pe care se lipeste parchetul sa fie perfect plana. 5.3 Tratarea acustica a salilor de audienta Odata cu cresterea nevoilor culturale ale oam nilor muncii, numarul constructiilor cu caracter cultural al s-a marit considerabil. Astfel, au fost executate cladiri cu sali de dicutii sau de muzica, ca de exemplu: sali deconferite , amfiteatre, scoli, teatre, teatre muzicale, sali de concert, studiouri de muzica, circuri, cinematografe etc. Pentru ca aceste sali sa aiba o acustica corespunzatoare destinatiei lor, este necesar caele sa ndeplineasca o serie de conditii privind volumul si dimensiunile, forma si profilelencaperii, precum si timpul sau de reverberatie. Durata de reverberatie al unei sali este timpul necesar stingerii sunetului emis ninteriorul ntr-o proportie care sa asigure o audibilitate optima. Durata de reverberatie este o caracterista importanta de care depinde calitatea salilor.Valoarea sa optima se stabilesten functie de destinatia ncaperilor ntre limitele 1 si 1,5 secunde. Durata de reverberatie depinde n special de absorbtia fonica si de aceea un mijloc eficient pentru corectarea sa, n afara de alegerea volumului, este si tratarea fonica a elementelor constructiei care limiteaza ncaperea. Pentru tratarea acustica a elementelor de constructii se utilizeaza diferite tipuri de structuri absorbante de sunete, cum sunt: -absorbant sonor prin porozitate, cu structura fibrolemnoasa sau granulara (vata de sticla, psla, mase poroase, draperii, tencuieli ) care, pentru evitarea depunerii de praf n pori sau a deteriorarii lor, se recomanda a se acoperi cu ecrane de protectie, din panouri de placaj perforat, materiale textile, tesaturi din metal sau fibre.Vopsirea acestor materiale poroase diminueaza absorbtia lor fonica, mai ales la vopsirea de ulei, ca urmare a astuparii porilor; -absorbant sonor prin efectul de membrana sub forma unor panouri de placaj, carton,

pnza impregnata , membrane din materiale plastice, geamuri de sticla, montate pe un schelet si despartite de elementele de constructie cu un strat de aer sau cu un strat de aer umplut partial cu un material poros. -rezonatori si structuri rezonant-absorbant, care n principiu constau dintr-o cavitate situata ntr-un perete rigid si legate cu exteriorul printr-un canal (rezonator individual) Mai uzuali sunt rezonatorii cuplati , care constau dintr-o placa perforata sprijinita pe un cadru ce nchide un spatiu de aer ntre ea si perete. Acest spatiu este comun tuturor perforatiilor (rezonatorilor); pentru a se obtine absorbtii mari se introduc n interiorul lui materiale fonoabsorbante ca stofe, psle, hrtii, vata minerala, lipite pe spatele foilor perforate (fig. 28).

Absorbtia fonica ce se obtine cu aceste structuri depinde si de modul de distribuirealor n ncapere, distribuire care trebuie sa fie ct mai neuniforma. Alegerea materialelor si structurilor absorbante de zgomot depinde n afara de absorbtia lor fonica si de o serie de factori ca: greutate proprie, rezistenta mecanica, posibilitati de montaj, mod de ntretinere , comportare la foc, capacitate de reflexie a luminii. Fig. 28. Detaliu de rezonatori cuplati: 1 rama de lemn; 2 strat de aer; 3 saltea din vata minerala; 4 panou perforat. 6.APLICAREA PROCEDURILOR TEHNICE DE EXECUTIE SI DE CONTROL DE CALITATE PENTRU HIDROIZOLATII 6.1. Hidroizolatii -generalitati In tehnica constructiilor, hidroizolatia sau izolatia hidrofuga este o lucrare de protectie ce se executa la anumite elemente de constructie, contra umezirii lor sau a infiltrarii apei prin ele. Hidroizolatia se executa cu materiale si procedee tehnologice diferite. Apa care actioneaza asupra elementelor de constructie poate proveni din precipitatii atmosferice (ploaie, zapada etc), din procesele tehnologice de exploatare a constructiilor sau din acumulari la suprafata terenului (lacuri, balti etc.), precum si din pnza freatica (apa subterana).Apa n calitatea sa de agent natural provoaca probleme serioase la constructiile ingineresti. Prezenta ei este clar daunatoare indiferent de starea n care s-ar afla: lichida, solida respectiv sub forma de vapori. Apa lichida cauta zona de minima rezistenta, patrunznd chiar si n cavitatile capilare, cea nghetata macina, distruge

mecanic, iar cea sub forma de suspensii n aer numita vapori de apa este nesanatoasa organismului uman, facilitnd printre altele aparitia si dezvoltarea igrasiei. Trebuie mentionat faptul ca 95 % din toate problemele ce pot aparea la orice constructie au legatura cu apa. Patrunderea apei n elementele de constructie poate produce degradarea elementelor de rezistenta din beton, zidarie de caramida, lemn etc. sau corodarea celor metalice, putnd mpiedica chiar desfasurarea proceselor tehnologice, conducnd n final la pagube considerabile. Rolul de a proteja constructiile contra actiunii nefaste a apei revine hidroizolatiei. Marile si numeroasele obiective necesare ntregii activitati sociale ca locuinte, hale industriale, centrale termo si hidroelectrice, case pentru transformatoare,tuneluri, canaluri, bazine, rezervoare etc. nu ar putea fi exploatate fara o hidroizolatie corespunzatoare. Lucrarile de hidroizolatie au initial un cost redus fata de costul total al constructiei, nsa snt delicate, impun o conceptie si o executie corespunzatoare, deoarece defectiunile de hidroizolare conduc la masuri de remediere dificile, foarte costisitoare si nu ntotdeauna complet reusite, n unele cazuri chiar imposibile. Pentru executarea unor hidroizolatii de buna calitate tehnicienii si muncitorii din aceasta specialitate trebuie sa cunoasca scopul acestor lucrari, materialele si procedeele tehnologice cele mai adecvate si mai mult dect la alte meserii sa execute lucrarile cu multa constiinciozitate. n concluzie putem spune ca protectia fata de ea trebuie rezolvata prin solutii eficiente si de durata. 6.2Acoperisuri Prin acoperis se ntelege elementul de constructie care are rolul de nchidere la partea superioara a cladirilor. Acoperisul are un important rol functional, protejnd incinta constructiei contra infiltratiilor datorite ploii si zapezii, contra schimbului de temperatura si umiditate, contra nsoleierii. Este cel mai solicitat element al constructiei, suportnd influenta nefavorabila a factorilor climatici, solicitari mecanice si sarcini nsemnate, de multe ori asigurnd ventilarea si luminarea incintelor si chiar servind ca platforma pentru procese tehnologice. Este elementul care n functie de scopul constructiilor a evoluat cel mai mult din punct de vedere structural si al formei. Ca structura a evoluat de la acoperisuri cu nclinarea mare si fara pod, la acoperisuri cu nclinari variabile si cu pod aerat, la acoperisuri -terasa si cu nclinarea foarte redusa constituite din mai multe straturi, fiecare cu rol distinct (de bariera contra vaporilor, termoizolatie, hidroizolatie, protectie etc). O mai mare varietate de forme au aparut la acoperisurile industriale, ca bolti, n forma de Sheed (sed) plan sau curb, din pnze

subtiri etc.

6.3. Structura hidroizolatiilor si a termoizolatiilor la acoperisuri a.) Generalitati. Factorii care determina n principal structura izolatiei la acoperisuri snt: temperatura si umiditatea din interiorul constructiei, forma nvelitorii, panta acesteia, structura de rezistenta, consumul de energie nglobata n materialele termoizolatoare si hidroizolatoare, caracterul definitiv sau provizoriu al constructiei. Astfel, la constructiile nencalzite n interior se executa numai hidroizolarea nvelitorii, iar la cele ncalzite se executa si lucrarile de termoizolatii (uneori cu termoizolatie la interior si hidroizolatie la exterior). Exista nsa si exceptii ca,de exemplu, unele hale de forjare. Structurile posibile ale hidroizolatiilor si termohidroizolatiilor snt aratate schematic. In cazul unor termohidroizolatii, termoizolatia are un rol complex: asigura temperatura si confortul necesar n interiorul constructiei, mpiedica condensarea vaporilor de apa pe suprafata interioara a planseului-suport al nvelitorii si contribuie substantial la diminuarea consumului de combustibil necesar pentru ncalzirea interiorului constructiei. Folosirea termoizolatiei trebuie nsa sa rezulte dintr-un studiu al conditiilor de exploatare si sa fie evitata ori de cte ori acest lucru este posibil. Temperaturile medii, obisnuite, n interiorul constructiilor ncalzite snt cuprinse ntre 18 si 22C, n unele cazuri putand fi chiar mai coborte, iar umiditatea normala este pna la (60%). Pentru umiditati mai mari snt necesare masuri constructive speciale pentru diminuarea presiunii exercitate de vapori si pentru eliminarea (difuzarea) acestora n atmosfera. De aceea, n astfel de cazuri, se executa straturi de difuzie a vaporilor, guri de evacuare a vaporilor (deflectoare), canale de aer pentru circulatia si eliminarea vaporilor de apa etc. Fara aceste masuri, att termoizolatia cit si hidroizolatia nvelitorii snt n pericol de a se deteriora, termoizolatia devenind umeda, iar hidroizolatia basicndu-se si umfandu-se n numeroase locuri. In aceste conditii, aceste straturi nu mai ndeplinesc rolul ce le revine. Acoperisurile prevazute cu hidroizolatii bituminoase se grupeaza dupa urmatoarele alcatuiri de principiu: -acoperisuri reci, la care hidroizolatia se aplica direct peste elementul de rezistenta din beton armat (Fig.29 ); -acoperisuri calde, cu elementul de rezistenta din beton armat la care hidroizolatia se aplica direct peste termoizolatia din placi de polistiren celular, protejate pe o fata (fig. 30); -acoperisuri calde, la care hidroizolatia se aplica pe sape din mortare sau betoane, executate peste straturile de termoizolatie (Fig. 28).

Fig.29 Hidroizolatii bituminoase la acoperisuri reci ; 69

Fig. 30 Hidroizolatii bituminoase la acoperisuri cu elementul de rezistenta din beton armat, la care hidroizolatia se aplica direct pe termoizolatie din polistiren celular protejat pe o fata; Fig 31 Hidroizolatii bituminoase la acoperisuri cu elementul de rezistenta din beton armat, la care hidroizolatia se aplica pe sapele din mortare sau betoane executate pe termoizolatie din placi de beton celurar autoclavizat, materiale pilonate sau tasabile;

Fig. 32. Hidroizolatii bituminoase la acoperisuri cu elementul de rezistenta din tabla cutata, la care hidroizolatia se aplica direct pe termoizolatia din placi de polistiren celular; Fig. 33. Hidroizolatii bituminoase la acoperisuri cu elementul de rezistenta din panouri de beton celular autoclavizat, la care hidroizolatia se aplica direct pe aceasta.

6.4. Clasificarea Hidroizolatiilor. Pentru o buna orientare in tehnica hidroizolarii constructiilor este necesar ca muncitorul specialist sa inteleaga rostul alcatuirilor stabilite,folosind cu pricepere cunostintele si ndemanarea pentru asigurarea calitatii lucrarii. De aceea, conditiile care trebuie rezolvate, regulile si masurile de specialitate ce trebuie cunoscute si aplicate n vederea stabilirii unor alcatuiri corespunzatoare, conduc la necesitatea unei clasificari a tipurilor de hidroizolatii. In consecinta, o clasificare rationala a tipurilor de hidroizolatii trebuie n primul rnd sa tina seama de modul cum apa actioneaza asupra diferitelor elemente de constructie si n functie de conditiile rezultate sa se aleaga materialele si alcatuirile cele mai potrivite pentru elementele respective: 4.1. Hidroizolatia elementelor de constructie situate peste nivelul terenului. In aceasta categorie se trateaza numai hidroizolarea acoperisurilor n functie de panta, n tara nostra conform normativului pentru hidroizolatii bituminoase, acoperisurile se clasifica astfel: 1) Acoperisuri plate (terase) cu panta 1,5-7%: - terase necirculabile cu panta 2-7%; - terase circulabile cu panta 1,5-4%. 2) Acoperisuri nclinate cu panta 7-150%: - acoperisuri cu pante medii 7-20%; - acoperisuri cu pante mari peste 20%. 3) Elemente de constructie aferente acoperisurilor cu panta peste 150% (calcane, aticuri, reborduri etc). Proiectarea componentei hidroizolante va respecta prevederile Normativului NP-040-02 referitoare la alcatuirea, fixarea si protectia hidroizolatiilor n functie de panta acoperisurilor: NOTA: Pentru pante de max.20% sau cu pante locale >20%, suprafata de lipire n totala aderenta poate sa fie min.75% dar cu prevederea prin calcul de mijloace mecanice de fixare suplimentara. Proiectarea componentei termoizolante si a gurilor de intrare si iesire a aerului pentru ventilare si decomprimare se va face conform normativelor C 107/0...6. Totodata se vor avea n vedere si prevederile reglementarilor tehnice referitoare la certificarea energetica a cladirilor. La remedierea receptoareler de apa pluviala se va prevedea desfacerea si refacerea n totalitate a lor, a hidro si termoizolatiei (pe o zona de minim 1 m2) din jurul acestora si a elementelor de protectie mpotriva colmatarii. In proiecte se vor prevedea solutii de remediere ce includ produse care necesita n primul rnd operatiuni de aplicare, ntretinere si remediere usor de executat, iar n al doilea rnd, la demolarea constructiei, permit recuperarea, reconditionarea sau

reintegrarea n natura (reducerea utilizarii sapelor de ciment simple sau armate, a produselor oxidabile sau cu rezistenta scazuta n timp la actiunea apei, etc) Proiectarea va promova n cadrul lucrarilor de refacere, structuri termohidroizolante care n exploatare vor asigura: -accesul usor pentru verificarea starii hidroizolatiei si a etanseitatii acesteia (ex.terase protejate cu dale pe ploturi); -posibilitatea remedierii hidroizolatiei tara distrugerea termoizolatiei (ex.hidroizolatii flotante); -protectia la foc din exterior; aspectul decorativ al suprafetei teraselor vizibile din cladirile adiacente mai nalte; -protectia mediului prin organizarea teraselor gradina, mai ales n zona locuintelor. 7. Materiale termoizolatoare folosite pentru lucrarile de termohidroizolatii la acoperisuri Polistirenul celular se utilizeaza pna la temperatura de maximum + 80C. Se livreaza n placi de 4 000, 2 000, 1 000 mm lungime, 500 mm latime si 12, 24, 36, 48, 60, 72, 96 mm grosime cu abateri admise la lungime si latime pna la +5 mm si la grosime pna la +1,5 mm. Exista sortimentul PEX calitatea I si PEX ignifugat, cu densitati aparente de 15-24 kg/m 3 si respectiv 19- 29 kg/m 3 . Polistirenul celular se transporta cu mijloace de transport acoperite si se depoziteaza n stive, fara limitarea naltimii, cu conditia de a nu prezenta pericol de rasturnare; se depoziteaza n magazii uscate, ferite de caldura, de soare, de surse de foc si de umezeala. Betonul celular autoclavizat are densitatea aparenta n stare uscata de 550 kg/m 3 si se produce n forma de placi cu dimensiunile 490 x 240 mm, avind grosimi de 63, 75, 100 si 125 mm. Placile semirigide de vata minerala tip G 80 si G 100 snt alcatuite din fibre de vata minerala legate cu liant bituminos. Se fabrica cu dimensiuni de 1200 x 600 x (30, 40, 50, 60, 70, 80) mm. Din considerente de ordin economic si de reducere a consumului de energie nglobata, utilizarea betonului celular autoclavizat si a vatei minerale se restrnge numai la cazurile unde aceasta este impusa de procesul tehnologic al obiectivului de investitii (de exemplu, la hale climatizate, la spatii frigorifice, constructii cu regim special de functionare etc). Pentru celelalte cazuri, pe lnga placile din polistiren urmeaza a se utiliza pentru izolatii termice unele materiale care au mai fost folosite n trecut n acest scop (placi din stalilit, placi din stufit) si unele materiale noi fabricate din deseuri industriale (placi din izolemn, placi din deseuri textile -tefo, placi din deseuri poliuretanice, placi din puzderie de in si cnepa) sau din materii prime locale (placi din izostuf, placi din turba, placi din perlit liant cu ciment etc).

8. Hidroizolarea terasei inclinate (fara apa baltita)

Hidroizolarea se face cu produsul hidroizolant ISOFLEX pe baza de elastomeri. Consumul total al hidroizolantului ISOFLEX este de 1.0 1.5 kg/m.p. Eventualele remedieri locale ale inclinatiilor se fac cu mortar de ciment, suportul aplicarii produsului ISOFLEX trebuie sa fie curat si uscat. Inainte de aplicarea produsului ISOFLEX este necesara grunduirea suportului cu ISOPRIMER , acesta fiind un grund pentru ISOFLEX cu un consum de 200 300 g/m.p.. Dupa uscarea grundului ,se aplica local un strat de ISOFLEX de-a lungul imbinarii terasei cu elemente verticale (parapete,etc), ca si de-a lungul fisurilor existente sau rosturilor de dilatatie, ca si la punctele de imbinare a terasei cu aerisirile, cosurile de fum, jgheaburilor de apa,etc. Cat timp stratul acesta este inca proaspat se armeaza cu o banda din tesatura pliesterica sau din plasa din fibre de sticla lata de 10 centimetri. In continuare terasa se acopera in totalitate cu ISOFLEX , folosid pensula sau trafaletul. Daca se considera necesar ISOFLEX-ul poate fi diluat cu pana la 5 % apa, pentru o aplicare mai usoara. 73

Urmeaza o alta acoperire totala cu ISOFLEX, in cruce fata de precedenta si numai dupa uscarea acesteia, rezultatul final fiind o membrana unitara,elastica,impermeabila, fara rosturi si fara imbinari,cu o durata mare de viata datorata compozitiei sale de hidroizolant. 9. Hidroizolarea terasei prin lipirea de membrane bituminoaseplastomerice cu granule ISOGUM P Mai intai se remediaza eventualele pante cu mortar de ciment, pentru lipirea membranelor bituminoase fiind necesar un suport curat si uscat. Terasa se grunduieste initial cu emulsia bituminoasa ISOPAST (avand un consum de 300 500 g/m.p. si este necesara diluarea acesteia cu apa in proportie de 30 50 %) sau cu lacul de bitum ISOLAC (consum de 250 300 g/m.p.) Dupa uscarea grundului urmeaza lipirea membranelor bituminoase ISOGUM P ,pe directie perpendiculara fatta de inclinatii, pornind de la punctele cele mai de jos. Lipirea se face printr-o simpla apasare, dupa ce membanele bituminoase au fost incalzite in prealabil cu arzatorul. 74

Membranele bituminoase se petrec una peste alta la margini cu 10 centimetri. Imbinarea dintre ele se etanseaza prin incalzire locala cu arzatorul si apasare cu spaclul. In continuare pentru protejarea bitumului expus, toate imbinarile se acopera cu ISOFLEX. Marginile membranei bituminoase la parapet sau la alte elemente verticale se etanseaza prin incalzire locala cu arzatorul si apasare cu spaclul. se u IS banda de tesatura poliesterica. Etansarea imbinarii membranei bituminoase cu grilaje sau tevi care trec prin terasa se fac cu ISOFLEX armat cu banda de tesatura poliesterica. Utilizarea membranelor bituminoase este o solutie ideala, cu conditia sa se acorde atentie maxima lipirii corecte a acestora si etansarii imbinarilor dintre ele si a punctelor de imbinare ale acestora cu alte elemente. Se recomanda ca aplicarea lor sa se faca de specialisti in izolatii. 75

10. Hidroizolarea terasei si termoizolarea sa ulterioara (terasainversata) Eventualele remedieri locale ale pantelor se fac cu mortarul de ciment, suportul se curata bine de praf ,materiale friabile,etc. Urmeaza udarea acestuia fara formarea de baltoace, se prepara AQUAMAT-FLEX (mortar hidroizolant flexibil bicomponent cu un consum de 1 kg/m.p./strat)prin amestecarea componentului A mortarul cu componentul B (elastifiant). Se face prima aplicare de AQUAMAT-FLEX cu bidineaua, in fasii late de 1 metru. Aplicarea se extinde si pe elemente verticale cu 15 20 centimetri. Pe stratul proaspat de AQUAMAT-FLEX se monteaza si se incorporeaza tesatura poliesterica pentru armarea straturilor hidroizolante (TREVIRA) lata de un metru. Aplicarea de AQUAMAT-FLEX se continua pe toata suprafata terasei, in fasii late de 1 metru iar fasiile de tesatura poliesterica se vor petrece una peste alta cu 10 centimetri. Primul strat de tesatura poliesterica ,dupa uscare, se acopera cu un al doilea strat de AQUAMAT-FLEX , urmand un altreilea strat aplicat in cruce peste precedentul dupa uscarea acestuia. Grosimea fiecarui strat nu va depasi 1 milimetru. 76

Peste hidroizolatie, dupa uscarea acesteia, se monteaza, prin simpla aplicare, placi din polistiren extrudat. Urmeaza montarea de geotextil sau de panza de sac din plastic.

In final se monteaza placi pentru terasa sau se toarna pietris (grosimea stratului 6 -8 cm) pentru protejarea hidroizolatiei si a termoizolatiei de radiatia solara si de vant. In acelasi timp se realizeaza si o buna accesibilitate a terasei. 11.TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A LUCRARILORDE HIDROIZOLATII SI TERMOIZOLATII BITUMINOASELA ACOPERISURI Lucrari care trebuie terminate nainte de a ncepe lucrarile de hidroizolatii si termoizolatii La preluarea frontului de lucru pentru lucrarile de izolatii la acoperisuri se verifica existenta urmatoarelor conditii tehnice si stadii obligatorii ale lucrarilor de constructii: -terminarea completa a tuturor lucrarilor de constructii, instalatii si montaj pe ntreaga suprafata ce urmeaza a fi izolata. In cazul unor suprafete mari predarea frontului de lucru se poate face si pe portiuni nsa nu mai mici de 500 m 2 (fig. II.12, a si b); - starea de umiditate a sapei de egalizare (de protectie sau suport) sa nu depaseasca 8 %;

Fig. 31. Preluarea frontului de lucru de catre izolatori pentru executarea lucrarilor de hidroizolatii si verificarea pantei suportului hidroizolatiilor: a caz in care nu se poate prelua frontul de lucru; b in acest caz se poate prelua frontul de lucru pentru hidroizolatii; c verificarea pantei suportului: 1 front de lucru; 2 element-suport; 3 boloboc; 4 rigla gradata; 5 dreptar. - suportul sa fie neted (asperitati de max. 2 mm), rigid, fara fisuri si cu panta prescrisa n proiect; -nu se admit mai mult de o denivelare de +5 mm pe o suprafata verificata cu dreptarul de 3 m lungime, n orice directie, si nici contrapante; la suportul alcatuit din elemente prefabricate (chesoane) nu se admit denivelari mai mari de 10 mm; rectificarile locale vor avea panta de 1 : 5. Daca denivelarile snt mai mari de 10 mm se va realiza o sapa continua de 20 mm cu avizul proiectantului; -sapele din mortar de ciment (nu se admit din mortar de var sau de var cu adaos de ciment) trebuie sa aiba dozajul corespunzator marcii prescrise n proiect; -existenta rosturilor n sapa, pe contur si n cmp, la intervalde 4 -6 m, de circa 20 mm latime, umplute cu mastic de bitum; -corecta armare a sapelor slab armate (retea din f 6 mm la 25 mm) cu grosimea de 30 mm; - respectarea grosimii minime a sapei, prevazuta n proiect; - pantele trebuie sa corespunda cu prevederile din proiect; - se verifica cu dreptarul de 1m lungime,cu bolobocul si metrul; -executarea completa a aticelor, rebordurilor si a altor elemente iesite din planul suportului orizontal, inclusiv tencuirea si driscuirea acestora precum si existenta scafelor de racordare ( r = 5 cm); -existenta diblurilor necesare pentru montarea elementelor de tinichigerie la atice, rosturi etc. (distanta prescrisa de 35 cm, forma n coada de rndunica, impregnarea); -montarea sifoanelor si a gurilor de scurgere la cota necesara pentru a nu mpiedica scurgerea apelor; -existenta tuturor pieselor de strapungere a nvelitorii (tuburi de ventilare etc); conductele calde ce strapung acoperisul vor fi izolate astfel ca hidroizolatia sa nu se degradeze datorita temperaturii acestora; -existenta parapetelor metalice definitive si a celor provizorii de protectie, de pe contur si n jurul golurilor; -rezemarea sau ancorarea corecta a sapelor-suport, n cazurile speciale prevazute n proiect; -eliminarea crligelor metalice care au servit la transportul si montajul prefabricatelor care alcatuiesc suportul; -ncheierea proceselor-verbale de lucrari ascunse pentru lucrarile ce se acopera prin executarea ulterioara a altor lucrari. 12. Pregatirea suportului hidroizolatiei, executarea amorsajului si a termoizolatiei Dupa preluarea frontului de lucru se procedeaza la curatirea suportului prin maturare energica. Eventualele pete de substante grase se ard cu flacara si se curata funinginea formata.

Umiditatea suportului se verifica cu ajutorul unor fsii de carton bitumat de 20 x 30 cm, care se lipesc cu bitum fierbinte in mai multe puncte de pe suprafata sapei, dupa amorsarea locala a acesteia. Fisiile se lipesc numai pe 20 x 20 cm, restul servind pentru prindere cind sint smulse de pe suport, la circa 1-2 ore. Daca desprinderea se realizeaza n masa stratului de bitum de lipire sau daca se sfisie cartonul bitumat rezulta ca suprafata este corespunzatoare n ceea ce priveste gradul de umiditate admisibil. In cazul n care fsia se desprinde de pe suport, cu bitum cu tot, nseamna ca suprafata este inca prea umeda. Pentru controlul umiditatii se pot utiliza si umidometre electrice. a)Executarea amorsajului. Amorsarea suportului hidroizolatiei se executa de muncitorii izolatori si serveste la realizarea unei aderente bune dintre stratul de bitum pentru lipirea pe suport a hidroizolatiei (sau barierei contra vaporilor) si suportul de beton sau sapa de egalizare. Stratul de amorsaj trebuie sa formeze o pelicula bine patrunsa n porii suportului de beton sau de mortar de ciment. Acest amorsaj se aplica n toate cazurile, cu exceptia hidroizolatiei care se aplica peste o termoizolatie din polistiren celular protejat numai cu o pelicula din mortar de ciment cu aracet. Amorsajul se poate realiza din: - solutii bituminoase; - suspensie de bitum filerizat (Subif); - solutie de bitum gata preparata, marca ISOPAST si emulsie de bitum anionica. Amorsajul din solutie bituminoasa (bitum taiat) consta din mase bituminoase aplicate n stare rece, ce se prepara din bitumuri dizolvate n solventi organici (benzina sau white-spirit) n proportiile prevazute n tabela 1. Solutiile de bitum se prepara prin turnarea treptata a bitumului n vasul cu solvent, amestecndu-se continuu si la distanta de cel putin 50 m de orice sursa de foc, tinndu-se seama si de directia vintului, pentru ca vaporii de benzina ce se degaja la preparare sa nu fie antrenati de vnt n directia cazanelor de topit sau a altor surse de foc, ci n directie opusa. Tabela 1 Materialul Domeniul de utilizare Solvent Bitum topit Apa Pasta Emulsie anionica Solutie amorsare 65 70 35 30 bituminoasa (bitum taiat) atansare 50 40 50 60 Suspensie amorsare 50 60 50 40 de bitum filerizat etansare 30 20 70 80

(Subif) Chit de matare 100 bitum rosturi,etansare filerizat si si protectie 10 - 20 90 80 cu celuloza 79

(Celochit) Emulsie amorsare 30 - 33 70 67anionica cu 55% etansare 100 bitum Nota. Emulsia bituminoasa se aplica mecanizat. Straturile de etansare se aplica dupa retete proprii corespunzatoare emulsiilor si pantelor. Solutia de bitum se prepara pe santier, la minimum 50 m de orice sursa de foc, din bitum fierbinte la care se adauga treptat benzina sau white-spirit sub continua agitare. Odata materialul preparat, se va putea aplica transportndu-se cu grija, ntruct este un material inflamabil, lundu-se toate masurile de paza si securitate a incendiilor (P.S.I.) necesare att la confectionare, transport, ct si la aplicare. Solutiile de bitum se depoziteaza n ncaperi special amenajate (bordeie), fiind produse inflamabile si se transporta la locul de munca cu vase nchise, lundu-se toate masurile speciale de PSI. Inainte de aplicarea amorsajului, se curata bine suprafata respectiva, ndepartndu-se materialele, utilajele si tot ce nu are legatura cu izolatia, maturndu-se bine, si numai dupa ce stratul-suport (neted) este perfect curat si uscat se va putea aplica amorsajul. Pe acoperis, amorsajul n stare rece se aduce la locul de aplicare in galeti cilindrice (cu gura larga), n care se nmoaie periile de par sau fibra prevazute cu coada lunga si se aplica pe suprafata-suport prin frecare intensa, n doua straturi, cel de-al doilea strat aplicndu-se dupa uscarea celui precedent; culoarea finala trebuie sa fie neagra si putin lucioasa. Amorsajul din suspensie de bitum filerizat (Subif) se prepara din Subif (pasta) si apa n proportiile prezentate n tabela 1. Se amesteca cele doua componente pna la dizolvarea pastei de Subif, aceasta constituind suspensia de amorsaj. Suprafata de beton se va curata n aceleasi conditii mentionate la amorsajul cu solutii bituminoase, tehnologia de aplicare fiind nsa diferita. Inainte de aplicarea materialului, se umezeste suprafata cu apa curata prin frecare cu peria sau cu matura. Dupa ce suprafata se zvnta materialul pentru amorsare este aplicat cu o perie de par sau fibra, de asemenea n doua straturi, cel de-al doilea strat aplicndu-se dupa uscarea celui dintai. La uscarea celui de-al doilea strat, culoarea trebuie sa fie bruna-cenusie, n caz contrar se mai aplica nca un strat de material. Amorsajul cu suspensie de bitum este indicat la suprafete cu mare posibilitate de uscare sau cnd solutia de bitum nu este recomandata din punctul de vedere al securitatii muncii si al masurilor de paza si securitate a incendiilor. Amorsajul din solutii de bitum CITOM se livreaza gata preparat si se aplica, de asemenea, cu peria, n aceleasi conditii ca amorsajul din solutii bituminoase descris. Amorsajul cu emulsii de bitum anionice constituie un mijloc modern de realizare a amorsajului, care elimina pericolele utilizarii solutiilor bituminoase cu benzina.

80

Emulsiile de bitum snt produse cu stabilitate limitata n timp (2-3 luni), de aceea aprovizionarea lor trebuie bine corelata cu perioada n care se programeaza executarea lucrarilor de hidroizolatii. Se livreaza n cisterne de 20 t care se descarca cu un dispozitiv de transvazare, la santier, n butoaie metalice de 200 litri cu capac, etanse si curate (butoaiele destinate emulsiei se spala cu apa si apoi prin clatire cu acid clorhidric diluat, n concentratie de 2-3%) si se depoziteaza ferite de ger si de caldura. Inainte de aplicarea amorsajului, se curata bine suportul cu matura si cu peria sau, preferabil, cu aspiratorul de praf, iar emulsia se omogenizeaza prin amestecare cu un bat curat. Emulsia omogenizata se filtreaza prin site cu ochiuri de 1 mm si se aplica manual sau mecanizat pe suprafete uscate. Fig.32 Instalatie pentru aplicarea mecanizata a emulsiei de bitum: 1 rezervor; 2 palnie de incarcare; 3 distribuitor de aer comprimat; 4 manometru de presiune; 5 pistol pulverizator. Aplicarea manuala a emulsiei se realizeaza prin ntinderea cu perii de tip Sizal, relon plastifiat sau par de porc, prin frecare energica, pentru a obtine o pelicula continua si ct mai subtire. Stratul urmator se aplica numai dupa ruperea" si uscarea celui precedent. Ruperea emulsiei se constata prin schimbarea culorii de la cafeniu la negru, iar uscarea se verifica prin frecare usoara cu podul palmei; palma nu trebuie sa se murdareasca. La o temperatura medie de +20C ruperea se produce dupa circa 30 min de la aplicare, iar uscarea dupa 3 ore. Temperatura minima admisa n timpul aplicarii emulsiei este de +5C. Aplicarea mecanizata a emulsiei se realizeaza cu ajutorul unei instalatii de stropit sub presiune (fig. 32) formata din: rezervorul de presiune 1,de circa 150 litri, plnia de ncarcare 2, distribuitorul de aer comprimat 3 (la 3-4 atm.), manometrul de presiune 4, pistolul pulverizator format din doua tevi de cupru, mbracat cu manson de cauciuc si cu duze pentru emulsie si pentru aer comprimat 5, furtunuri si robinete. Instalatia se monteaza pe un suport fix sau mobil pe pneuri. Dupa umplerea rezervorului cu emulsie se porneste compresorul si se deschide robinetul de admisie a aerului comprimat n rezervor, controlndu-se permanent mentinerea presiunii de 3-4 atm. Se deschid robinetele pistolului pulverizator, reglndu-se jetul de emulsie si de aer comprimat, pentru a se obtine un flux continuu si uniform de material. Dupa fiecare ntrerupere a operatiei de aplicare, instalatia se curata cu petrol sau white

spirit. Pentru asigurarea presiunii de 3-4 atm, termostatul compresorului de aer 16 va regla la presiunea de 3,5 daN/cm 2 , iar supapa de siguranta la 1 daN/cm 2 . Instalatia trebuie verificata periodic de catre organele de specialitate. Conditiile de aplicare a emulsiei n straturi succesive snt aceleasi ca si n cazul aplicarii manuale. La aplicarea manuala consumul este de 500 g/m 2 pentru un strat, iar la aplicarea mecanizata de 300 g/m 2 . Pelicula de bitum prin aplicarea emulsiei, dupa uscare, trebuie sa aiba o culoare neagra, lucioasa, aspect uniform si continuu, fara pete mate si o grosime de circa 1 mm. Verificarea calitatii amorsajului se efectueaza n mod similar cu procedeul de verificare a umiditatii sapei. b.)Executarea barierei contra vaporilor. Barierele contra vaporilor se aplica numai in cazurile n care exista o termoizolatie n structura nvelitorii. Ele se aplica n toate cazurile sub termoizolatie si au rolul de a mpiedica patrunderea vaporilor de apa n zona de termoizolatie si de a evita in acest mod producerea condensului. Barierele contra vaporilor se aplica n majoritatea cazurilor pe un suport n panta, dar n cazul unor termoizolatii n vrac, care constituie totodata si elemente de panta, se pot aplica si pe un suport orizontal. Bariera contra vaporilor se aplica concomitent cu stratul de difuzie, stratul de bitum pentru lipirea barierei constituind totodata si bitumul de lipire al stratului de difuzie. Suportul barierei contra vaporilor trebuie sa fie uscat si sa corespunda conditiilor indicate anterior. Barierele contra vaporilor se pot realiza din pelicule de bitum, din folii bitumate sau din polietilena sau din straturi complexe pe baza de materiale bituminoase n suluri. La aplicarea barierei contra vaporilor din pelicule, bituminoase, amorsajul se executa din bitum taiat n proportie de 33-45% bitum si 67-55% solvent. Peste amorsajul uscat se aplica un strat de etansare din solutie de bitum 50-70% bitum si 50-30% solvent; operatia se repeta pna la obtinerea numarului de straturi prevazut n proiect. Pentru obtinerea unor pelicule mai groase se poate aplica la cald si o solutie preparata din 75% bitum si 25% solvent. Bitumul folosit trebuie sa aiba un punct de nmuiere ridicat, de cel putin 90C. Temperatura bitumului n timpul aplicarii trebuie sa fie de minimum 150C si nu va depasi 220C. Bitumul se ntinde cu peria de Sizal sau cu cosoroaba, iar pe portiunile greu accesibile se va folosi canciocul. Bariera contra vaporilor din folii bitumate poate fi alcatuita din carton bitumat, mpslitura din fibra de sticla bitumata sau folie de aluminiu bitumata de 0,1 mm. Cartonul bitumat sau mpslitura se lipesc la petreceri (10 cm) sau pe toata suprafata, dupa cum se precizeaza n proiect. In cazul lipirii numai la petreceri nu se impun conditii de limitare a umiditatii suportului. Suprafata-suport este amorsata cu solutie de bitum n benzina, 33-45% bitum si 67-55%

solvent, sau cu emulsii anionice, n conditiile prezentate anterior.

Derularea si lipirea foliei bitumate a barierei se executa concomitent cu derularea foliei stratului de difuzie. In astfel de cazuri, bitumul de lipire se aplica ntre cele doua folii. Sulurile de carton bitumat sau mpslitura bitumata se deruleaza, se curata prin maturare si periere, se taie la dimensiunile impuse de situatia locala si se ruleaza din nou strns. Se trece apoi la lipirea lor, fsie cu fsie, derulandu-se peste stratul de bitum fierbinte care se toarna cu canciocul. Imediat dupa lipire, suprafata foliei se preseaza cu o spatula de lemn de 15-20 cm latime. Pe suprafetele verticale este necesar sa se foloseasca masticuri bituminoase cu punctele de nmuiere corespunzatoare. Pe aceste suprafete fsiile se lipesc de jos n sus. Peste folia bituminoasa care alcatuieste bariera contra vaporilor se aplica la cald un strat de acoperire din bitum a carui temperatura trebuie sa fie de minimum 150C. Acest strat de acoperire poate sa lipseasca atunci cnd urmeaza sa se aplice n continuare o termoizolatie care se lipeste tot cu bitum la cald. In toate cazurile, bariera contra vaporilor trebuie ridicata pe verticala, pe conturul termoizolatiei, pe o naltime egala cu grosimea acesteia. Barierele contra vaporilor alcatuite din straiuri complexe pe baza de materiale bituminoase n suluri se executa din aceleasi materiale ca si cele din folii bitumate si n conditii similare, cu mentiunea ca stratul urmator se decaleaza la petreceri fata de cel precedent. c.)Executarea straturilor de difuzie a vaporilor. In conditii de umiditate marita n interiorul ncaperilor de sub acoperis si n conditii de existenta n structura termohidroizolatiei a unor straturi umede (de exemplu, sape din mortar de ciment) bariera contra vaporilor nu este suficienta pentru a nlatura actiunea vaporilor si de aceea se impun masuri speciale care sa asigure eliminarea vaporilor n atmosfera (difuzie). In acest scop se folosesc diverse sisteme: cu strat de ditfuzie a vaporilor din materiale bituminoase sub forma de foi bitumate perforate si blindate (fig. 33, a), cu canale de aerare realizate prin asezarea distantata a placilor tenmoizolatoare (fig. 33, b) si prin realizarea unor mici canale n grosimea stratului termoizolant, sus (fig. 33, c) sau jos (fig. 33, d). Aceasta ultima posibilitate se realizeaza n unele cazuri de folosire a polistirenului celular. Caile de difuzie a vaporilor snt prezentate n figura 33, e; este foarte important n executarea lucrarilor ca aceste cai de circulatie a vaporilor sa nu fie ntrerupte si sa aiba o legatura corespunzatoare cu exteriorul.

Fig.33. Sisteme de difuzie a vaporilor: a strat de difuzie din foi perforate bitumate; b difuzie cu canale de aer realizate prin distantarea placilor izolatoare; c difuzie cu canale practicate in grosimea materialului termoizolant, la partea superioara; d difuzie cu canale practicate in grosimea materialului termoizolant la partea inferioara; e sistemul de functionare a stratului de difuzie si a deflectorului; f difuzie din foaie bitumata perforata blindata; 1 hidroizolatie; 2 strat de difuzie; 3 strat termoizolant; 4 canale in materialul termoizolant; 5 material termoizolant; 6 placi termoizolante canelate la partea inferioara; 7 deflectoare; 8 strat de bitum de lipire; 9 foie bitumata perforata; 10 nisip grauntos (1 3 mm); 11 picioruse formate prin lipirea foii turnate cu mastic de bitum. Straturile de difuzie din foi bitumate pot fi din carton bitumat perforat si blindat sau din mpslitura din fibre de sticla bitumata blindata si perforata. Blindajul consta dintr-un strat de nisip cu granulatia de 3 mm pe una din fete. Stratul de difuzie se lipeste cu stratul de nisip n jos (pe suprafata-suport), prin intermediul bitumului care se aplica peste foaia bitumata perforata si care formeaza niste picioruse de fixare n dreptul orificiilor (fig. 33, f). Fig.34. Detaliu de copertina cu rebord cu termoizolatii si cu strat de difuzie: 1 element de rezistenta; 2 sapa de egalizare; 3 strat de difuzie din impaslitura; 4 bariera contra vaporilor; 5 strat de poza din nisip (pentru termoizolatie din B.C.A); 6

termoizolatie din beton celular autoclavizat; 7 sapa de protectie si suport pentru hidroizolatie; 8 hidroizolatie; 9 strat de protectie a hidroizolatiei; 10 strat suplimentar de panza bitumata; 11 sort din tabla zincata (0.5 mm grosime); 12 diblu de lemn;13 agrafa; 14 jgheab. Fig.35. Detaliu de atic cu termoizolatii si strat de difuzie: 1 element rezistenta; 2 beton de panta greu; 3 sapa de egalizare; 4 strat de difuzie; 5 bariera contra vaporilor; 6 termoizolatie din placi de polistiren celular; 7 pelicula din mortar de ciment cu aracet; 8 panza bitumata; 9 hidroizolatie orizontala; 10 strat de protectie; 11 hidroizolatie verticala; 12 tencuiala de protectie armata; 13 agrafa; 14 copertina din tabla zicata; 15 platbanda; 16 surub. Eliminarea vaporilor se realizeaza fie prin zonele de contur ale acoperisului (atice, reborduri etc), fie prin guri de aerare (deflectoare) pozate n cmpul nvelitorii si n special la coame (fig. 36). Deflectoarele se prevad n cazul acoperisurilor cu latime mai mare de 12 m, cte o bucata pentru 100 m 2 suprafata de nvelitoare, uniform repartizate, la maximum 10-12 m ntre ele. Se folosesc deflectoare simple si deflectoare duble, dupa cum n structura de termohidroizolatie se gaseste un strat de difuzie sau doua. Fig.36. Deflector simplu pentru un strat de difuzie: 1 element de rezistenta; 2 sapa de egalizare; 3 strat de difuzie;

4 bariera contra vaporilor; 5 termoizolatie; 6 sapa-suport pentru hidroizolatie; 7 hidroizolatie; 8 panza bitumata; 9 fretare cu sarma zincata; 10 deflector din tabla zincata. In figura 37 este detaliat modul n care se realizeaza ventilatia stratului de difuzie la un perete vertical. Pe partea verticala a aticelor, stratul de difuzie se lipeste n fsii de bitum cald la intervale de cte 50 cm. In dreptul gurii de scurgere stratul de difuzie se opreste la o distanta de 15-20 cm de marginea gurii. Fig.37. Dispozitiv de aerare: a sectiune verticala A A ; b sectiune orizontala B B ; c detalii de alcatuire a dispozitivului de aerare 9 din tabla zincata: 1 protectia hidroizolatiei; 2 hidroizolatie; 2a strat suplimentar de panza bitumata (50 cm latime); 3 termoizolatie; 4 bariera contra vaporilor; 5 strat de difuzie; 6 strat-suport din mortar marca M100 a; 7 protectia hidroizolatiei verticale; 8 strat de carton bitumat lipit cu mastic de bitum in spatele dispozitivului de aerare; 9 dispozitiv de aerare din tabla zincata. In lipsa foilor bitumate perforate stratul de difuzie se poate realiza cu un strat de mpslitura bitumata, tip IBP, aplicat peste un strat de nisip (1-3 mm granulatie) si lipit cu mastic bituminos de 20-30 cm latime. e. Executarea hidroizolatiilor bituminoase La nvelitori se folosesc izolatii hidrofuge bituminoase alcatuite din straturi multiple de masticuri sau de suspensii de bitum si straturi intermediare din materiale bituminoase n suluri. Se folosesc izolatii la cald din masticuri de bitum si folii din pnza bitumata, mpslitura din fibre de sticla bitumata si carton bitumat. Acesta din urma are rol de protectie sau de

strat hidroizolant la constructii provizorii. In afara de materialele bituminoase n suluri, se folosesc si alte sortimente noi cu caracteristici superioare, cum snt: tesatura din fibre de sticla bitumata, folia de aluminiu bitumata (simpla sau n combinatie cu tesatura si mpslitura din fibre de sticla bitumata, pozitionata ca strat de acoperire sau n interior) si materiale bitumate n suluri cu strat gros de bitum (similar genului de produse cu bitum preaplicat). Se mai folosesc, de asemenea, izolatii la rece" din straturi de suspensie de bitum filerizat si pnza impregnata. In marea majoritate a cazurilor se foloseste sistemul de hidroizolatie la cald, care s-a dovedit mai eficient, chiar si n cazurile de panla mare, daca s-au luat masurile speciale ce se impun. a.)Conditii de executie. Dupa felul de aplicare pe suport, hidroizolatia poate fi: lipita cu mastic de bitum la cald sau cu suspensii de bitum la rece. Pentru asigurarea unei executii de calitate a hidroizolatiilor, trebuie sa se respecte urmatoarele conditii: -hidroizolatiile sa se execute de catre echipe de specialitate; -calitatea materialelor trebuie sa fie verificata, iar depozitarea lor sa se faca n mod corespunzator; -sa se asigure cai de acces scurte si libere pentru transportul si manipularea materialelor; -lucrarile de hidroizolatie sa se execute n mod normal pe timp frumos, pna la temperatura minima de +5C prin procedeul la cald si de 8C prin procedeul la rece. Sub aceste temperaturi, de la caz la caz, se stabilesc masurile necesare pentru asigurarea calitatii lucrarilor; -executarea conform proiectului si coordonarea stricta ntre toate unitatile de executie pe tot timpul realizarii lucrarii; - suportul hidroizolatiei sa fie neted, rigid, plan si uscat. Tehnologia de executie a hidroizolatiei bituminoase. Inainte de aplicarea hidroizolatiei curente, la dolii, guri de scurgere etc, se va aplica la scafe un strat suplimentar de pnza bitumata, tip PA 45 sau FA 55, lipit la cald cu mastic biturninos, indiferent daca hidroizolatia se executa la rece sau la cald. La scafe, stratul suplimentar va avea 50 cm. latime, iar la dolii minimum 1 m (fig. 38, a). Cnd versantii doliilor au panta peste 70% stratul suplimentar se va ridica pe 20 cm pe versanti. De asemenea, la doliile cu versanti cu panta peste 40%, nainte de aplicarea hidroizolatiei, se va realiza un strat de mortar de ciment, indiferent de natura termoizolatiei. Pe contur, la reborduri, copertine etc. se va verifica existenta diblurilor la intervale de 35 cm si agrafelor de prindere a jgheaburilor, glasurilor etc. Peste acestea, nainte de aplicarea hidroizolatiei si a sorturilor din tabla zincata se aplica un strat de carton bitumat sau mpslitura din fibre de sticla bitumata de 30 cm (mai lat dect sortul de tabla zincata), pentru a se proteja tabla zincata de efectul de coroziune pe care l sufera n timp, n contact direct.

Fig.38. Tehnologia de executie a hidroizolatiei bituminoase: a aplicarea stratului suplimentar de panza bitumata la dolii; b si c pozarea foilor bitumate pe acoperisuri (b paralel cu coama; c perpendicular pe coama); d pozarea foilor bitumate la acoperisuri cu dolii si cu panta pana la 20 %; 1 element de rezistenta; 2 strat suplimentar de panza bitumata; 3 hidroizolatie curenta; 4 7 - foi bitumate. Crligele si agrafele nu trebuie sa depaseasca nivelul superior al sapei de egalizare. La acoperisuri cu pante pna la 20% foile bitumate se pozeaza paralel cu coama (Fig. 38, b), ncepnd de la streasina, sau perpendicular pe coama, prin derulare de la coama spre streasina (fig. 38, c). La pante peste 20 % foile bitumate se pozeaza, obligatoriu, paralel cu directia pantei (fig. 38, b). La acoperisuri cu dolii avnd pante sub 20 % foile bitumate se aseaza ca n figura 38, d. La acoperisuri cu dolii, foile bitumate trebuie taiate la lungimi corespunzatoare, pentru a ajunge din dolie in dolie, din jgheab n jgheab sau cel putin de la jgheab pna peste coama. Fig.39. Pozarea foilor bitumate la acoperisuri cu doua pante si la acoperisuri de tip cupola:

a la acoperisuri in 2 pante; b la acoperisuri cupola; 1 coama; 2 streasina; 3 14 ordinea de lipire a foilor bitumate. Pentru a se mpiedica alunecarea hidroizolatiei, daca sulurile nu snt destul de lungi pentru a acoperi placa din streasina n streasina trecnd peste coama (suprafata plana sau curba), foile bitumate snt pozate ca n figura 39, a. La cupole, foile bitumate se vor aplica dupa indicatiile din figura 39, b. La pante mari, n afara de filerizarea corespunzatoare a bitumului si de masurile indicate, se executa si ancorarea foilor bitumate prin prindere n cuie de otel cu cap lat si cu saibe din tabla zincata de 0,75 mm si 0 2 cm. La capetele foilor, curele se bat la intervale de 10 cm, iar de-a lungul foii la 30 -50 cm, nsa numai pe latura care se acopera prin petrecerea foii urmatoare. Hidroizolatia acoperisurilor cu panta de 40 -70% se realizeaza prin procedeul la cald (fig. 40, a, b si d ), iar la cele cu panta mai mare, prin procedeul la rece cu Subif si Celochit (fig. 40, e), singurul procedeu recomandat la pante de peste 70%. ac

Fig.40. Detalii de alcatuire a hidroizolatiilor la acoperisurile reci: a,b,c si d hidroizolatii aplicate la cald cu protectie din vopsea reflectorizanta; e hidroizolatie aplicata la rece cu protectie din mortar bituminos; 1 element de rezistenta orizontal; 1a element de rezistenta inclinat, din beton armat; 2 strat din mortar de ciment M 100; 2a strat de panta (mortar de ciment M 100 sau beton r = 1800 kg/m 3 ); 3 amorsaj cu solutie, emulsie, sau suspensii bituminoase; 4 hidroizolatie la cald; 5 protectia hidroizolatiei cu vopsea reflectorizanta; 5a protectia hidroizolatiei din

mortar bituminos; 6 straturi de etansare si lipire din mastic de bitum; 6a straturi de etansare si lipire din Subif si Celochit. c. )Hidroizolatii aplicate la cald. La aplicarea foilor bitumate prin procedeul la cald se foloseste bitumul topit n cazane, ntr-o gospodarie de bitum. Acesta se transporta n galeti si se aplica, dupa. caz, cu canciocul, peria si cosoroaba la locul de lucru. Pentru executarea hidroizolatiei n cmp, sulurile se deruleaza pe suprafata-suport si se curata prin periere energica, dupa care se lasa un timp suficient pentru relaxarea si ndreptarea lor. Se matura suprafata-suport, se pozeaza si se croiesc foile la lungimea necesara pe locul de aplicare. Se ruleaza din nou sulurile si se lipesc prin derulare succesiva peste stratul de mastic de bitum cald turnat cu canciocul n fata si pe toata latimea sulului. La oricare din sistemele utilizate pentru aplicarea hidroizolatiei bituminoase se vor respecta urmatoarele reguli: -petrecerile foilor bitumate n lung vor fi de 7-10 cm, iar la capete, de 10 cm; acestea se preseaza cu canciocul cald; -ntre straturi se va realiza o decalare a petrecerilor de 50 cm pentru doua straturi, si 33 cm, respectiv 66 cm, n cazul a trei straturi ; -foile se vor aplica ncepnd de la partea cea mai coborta a nvelitorii (guri de scurgere, streasina etc); -la aplicarea foilor bitumate paralel cu linia de panta, se va tine seama de directia vntului dominant (fig. 38, c); -la aticele si rebordurile cu naltimea mai mare de 60 cm, hidroizolatia va fi ridicata pe verticala pe 30 cm, se va ancora ntr-un slit si se va proteja (fig. 41, a si b); -protectia hidroizolatiei verticale se realizeaza cu tencuiala din mortar de ciment M100 a, de 3,5- 4 cm grosime, armata cu plasa sudata (f 6 mm) si rabit; - ntarirea si racordarea hidroizolatiei la scafe se executa ca n figura 41, c. In cazul folosirii mpsliturii din fibre de sticla bitumata aceasta nu se va ridica pe verticala ci se va opri la scafa unde se va racorda cu straturile de pnza biturnata ce se aplica pe rebord sau atic. La acoperisurile n forma de sed, dolia trebuie sa aiba o panta catre gurile de scurgere de 1.5 -2 %. Stratul suplimentar de pnza captuseste dolia si se ridica pe placa sedului pna la aceeasi naltime ca la luminator. Partea superioara a rebordului interior al luminatorului trebuie sa fie la cel putin 25 - 30 cm peste punctul cel mai de sus al doliei izolate. In dolie se va realiza, indiferent de natura termoizolatiei, un suport rigid pentru hidroizolatie (fig.41,d). n afara de stratul suplimentar de pnza bitumata, se vor aplica minimum trei straturi de foi hidroizolante.

90

Fig.41. Detalii de executie a hidroizolatiei bituminoase: a si b racordarea hidroizolatiei pe verticala ( a cu slit; b cu rebord de acoperire); c intarirea si racordarea hidroizolatiei la scafe; d aplicarea hidroizolatiei in dolie la seduri; 1 suportul hidroizolatiei; 2 strat suplimentar de panza bitumata; 3 hidroizolatie; 4 protectia hidroizolatiei; 5 piron; 6 sapa rigida. Hidroizolatia se prinde sub rebordul luminatorului cu o platbanda fixata cu cuie n dibluri. La coama, hidroizolatia se ancoreaza, de asemenea, cu cuie de otel si se protejeaza cu un sort din tabla zincata, ancorat de crlige prinse cu cuie n dibluri. In aceasta zona se aplica suplimentar o fsie de pnza bitumata care va acoperi partea, nclinata pna la luminator, iar pe placa sedului, minimum 30 cm. Rosturile de dilatatie-contractie ale sapelor-suport pentru hidroizolatii trebuie sa aiba 20 mm latime si sa fie prevazute att pe contur, n afara scafei, ct si n cmp, la intervale de 4-6 cm. Rosturile se umplu cu mastic bituminos. Peste aceste rosturi se aplica nainte de executarea hidroizolatiei fsii de carton biturnat cu latimea de 20 cm liber asezate, pentru a realiza local o hidroizolatie flotanta, capabila sa nlature deficientele provocate de miscarile de dilalatie si contractie. Hidroizolatia nvelitoriior se realizeaza din cel putin doua straturi de materiale bituminoase n foi. Impslitura din fibre de sticla bitumata nu se utilizeaza pe suprafete verticale si la racordarea la scafe; n aceste zone se nlocuieste cu pnza bitumata. Suprafetele hidroizolate sau n curs de hidroizolare nu vor servi ca locuri de depozitare a materialelor si utilajelor si nici pentru circulatie n scopul executarii altor lucrari de constructii-montaj. d.)Hidroizolatii aplicate la rece. Hidroizolatiile la rece se aplica numai pe suport din beton sau mortar cu fata drisuita. Subiful si Celochitul se pregatesc pe santier prin amestecare conform tabelei II.1. Sulurile de pnza bitumata se nmoaie initial n butoaie cu suspensie diluata ca pentru amorsare. Pe suprafata amorsata se ntinde cu perii de par sau gletuitorul de cauciuc un strat de suspensie care se lasa sa se usuce. Pe acest strat se incepe aplicarea

hidroizolatiei prin ntinderi succesive pe zone ct latimea unei foi de pnza, peste care se aplica imediat foile de panza bine ntinse si cu petreceri ntre ele de 10 cm. In acest mod se acopera toata suprafata tronsonului de acoperis cu un strat de panza, peste care se ntinde imediat un strat de suspensie. Dupa uscarea acestui strat se verifica daca este bine acoperita textura pnzei; n caz contrar, se mai ntinde un strat de suspensie sau un strat de Celochit pentru a se obtine un strat bituminos continuu. Se continua aplicarea similara a celui de-al doilea strat de pnza, cu petrecerile intercalate cu ale primului. Scafele, doliile si gurile de scurgere vor fi ntarite prin aplicarea straturilor suplimentare de pnza bitumata PA 45 sau de tesatura din fire de sticla bitumata cu mastic bituminos, nainte de aplicarea hidroizolatiei la rece. La scafe si dolii, pnzele se muleaza usor, fara a fi ntinse fortat. Peste stratul al doilea de pnza se aplica straturile de etansare din suspensie, pna la acoperirea texturii, dupa a caror uscare se mai ntind cu geluitorul de cauciuc succesiv doua straturi de Celochit. Pentru fiecare strat se aplica 1-1,2 kg/m2 suspensie de bitum si 5 - 1,8 kg/m2 Celochit. Hidroizolatie la rece pe baza de emulsii acrilice Produsul este o emulsie pe baza de rasini acrilice, pigmenti, materiale de umplutura, plastifianti, hidrofuganti, apa si diversi auxiliari. Tipul N este ne ignifug. Tipul I este ignifug. Dupa aplicare se usuca la aer si formeaza pelicule foarte flexibile, impermeabile la apa si foarte rezistente la factorii de mediu. Prezinta aderenta foarte buna la o mare diversitate de suporturi. Are bune proprietati termoizolante si fono-adsorbante. Este utilizat n principal ca hidroizolatie la rece pentru terase exterioare circulate accidental, pentru fundatii si subsoluri.Produsul se poate utiliza si n alte scopuri, cum ar fi: adeziv pentru polistiren, pe orice tip de suport; pluta pe ori ce tip de suport, mocheta, lemn si materiale compozite pe baza de lemn. Se utilizeaza de asemenea pentru decoruri(butaforie), pentru protectia obiectelor din polistiren, sau pentru schimbarea texturii diverselor materiale. Domeniile de utilizare nu sunt limitative, ele putnd fi extinse prin colaborarea dintre producator si utilizator. Pentru micsorarea vscozitatii, la nevoie, se poate dilua cu 5 -15 % apa prin agitare mecanica, energica. Pentru marirea vscozitatii, la nevoie se poate adauga faina de cuart 10 35%, prin agitare mecanica, energica. Este un produs ecologic datorita continutului foarte mic de substante organice volatile(VOC). 11.1. Ccaracteristici tehnice

Nr. crt Caracteristicile produsului U.M . Conditii de livrare Metode de analiza Proprietatile produsului la livrare 1 Aspect _ Pasta omogena, de culoare alba *) vizual 2 Densitate, 20 C. g/cm 3 1,4 1,6 SR ISO 2811 92

Nr. crt Caracteristicile produsului U.M . Conditii de livrare Metode de analiza 3 Continut de substante nevolatile, 2 h / 120 .C % 75 .2 SR ISO 3251 4 Timp de uscare, 20 .C ore max. 16 STAS 2875/75 5 Continut de substante organice volatile, VOC % max. 1,5 Garantat de producator Proprietatile peliculei uscate 1 Aspect -Pelicula semimata vizual 2 Culoare -alb*) vizual 3 Aderenta, grila 2 mm, pelicula 300 m -1 SR ISO 2409 4 Flexibilitate pe dorn conic mm 1 STAS 7543/74 5 Rezistenta la apa la 23 .C dupa 24 ore dupa 48 ore dupa 72 ore -1- foarte buna 2 - foarte buna 3 foarte buna STAS 2313/76 f)Utilizarea ca hidroizolatie la rece - pentru terase Aplicarea unei amorse obtinuta din produs diluat cu apa n proportie de 1 : 10-14 se recomanda pentru lucrari pretentioase, suprafete murdare sau foarte lucioase. nainte de utilizare se omogenizeaza perfect produsul n ambalaj(daca este cazul). Aplicarea se face la temperatura de minim + 5 0 C suport uscat sau umed, desprafuit si fara pete de uleiuri sau grasimi. Amestecul bine omogenizat se aplica cu trafaletele sau pensula, fie cu ajutorul unor spacluri metalice zimtate. Al doilea strat se poate aplica la interval de 2 8 ore ( n functie de temperatura mediului, porozitatea suportului siviteza curentilor de aer). n functie de conditiile de exploatare si garantia ceruta se pot aplica pna la 3 5 straturi, primul strat fiind aplicat mai subtire pentru asigurarea aderentei. Se aplica straturi perpendiculare unul peste celalalt. La cerere straturile pot fi de culori diferite. Se poate aplica si cu pistolul, prin diluarea produsului cu 10-15% apa. Pentru garantii de peste 10 ani(max. 15 ani) se impune aplicarea n final a 2-3 straturi de email alchidic modificat cu poliuretan si bronz aluminiu, care protejeaza la radiatia UV

si reflecta peste 80% din radiatia infrarosie. Acest ultim strat se va reface obligatoriu la 3-5 ani. La aplicare are o mai mare productivitate n comparatie cu alte tipuri de izolatii, si conduce la economii de manopera. Produsul se poate utiliza ca etansant si adeziv pentru diverse tipuri de materiale, inclusiv lemn si materiale compozite derivate din lemn. n aceasta varianta produsul nu poate fi slefuit dupa ntarire. Aplicarea se face pe suprafete curate, de preferat pe ambele parti si se preseaza usor. 93

Este recomandat ca cel putin unul din materialele lipite sa fie poros astfel ca n timp sa permita evaporarea apei continuta de produs Produsul este destinat acoperirii elementelor de butaforie, n special din polistiren si fibra de sticla, cu urmatoarele scopuri: -mascarea texturii/structurii acestora conferirea unei noi texturi, putndu-se imita alte materiale, prin procedee simpleschimbarea culorii suportului marirea elasticitatii si a rezistentei la impact n comparatie cu protectiile clasice pe baza de rasini poliesterice nesaturate sau epoxidice impermeabilizarea la apa. Avantajele acestui produs sunt : - este un produs ecologic, fara solventi organici - nu dizolva suportul( ex. polistirenul ) - nu prezinta risc de inflamabilitate la aplicare -conduce la economii importante de manopera si scurteaza timpi de executie, deoarece fiind tixotrop se poate aplica la grosimi de 1-3 mm ntr-un singur strat, att pe suprafete verticale ct si orizontale -se poate vopsi sau lacui cu orice tip de vopsea sau lac, dar n special cu produse pe baza de apa. Pentru produsele pe baza de solventi organici se recomanda consultarea producatorului sau efectuarea unor probe. n varianta HRA 117 i, pelicula uscata este ignifuga are bune proprietati insonorizante n comparatie cu alte tipuri de acoperiri. Cu rezultate exceptionale se poate utiliza la lipirea placilor de polistiren pe tencuiala si a plasei de fibra de sticla peste polistiren sau a tavanelor false din polistiren. Ambalarea produsului se face n recipienti din plastic nchisi etans, cu masa ntre 5 200 kg. Fiecare ambalaj trebuie sa aiba o eticheta pe care sunt prevazute urmatoarele: -marca de fabrica a firmei producatoare -denumirea produsului conform standardului de firma -numarul lotului, masa neta, termenul de valabilitate -data expirarii - inscriptia : A se feri de nghet ! si A se feri de copii ! Produsul se depoziteaza n locuri acoperite, la temperaturi cuprinse intre 5 si 25 .C, ferit de bataia directa a razelor solare. Transportul se face cu mijloace de transport acoperite, la temperaturi pozitive. Fiecare transport va fi nsotit de un certificat de calitate si sau declaratie de conformitate . Produsul are o valabilitate de 18 luni de la data fabricatiei. Executarea hidroizolatiei n zonele de contur ale acoperisului. Acoperisurile pot fi marginite pe contur de copertine simple, de reborduri

(h = 15 - 20 cm), de atice si de pereti ai unei cladiri alaturate sau ai casei scarii etc.

Executarea copertinelor (sorturi). Dupa forma acoperisului, sistemul de scurgere a apelor si structura generala a nvelitorii pot exista copertine simple la coama, la streasina sau pe partile laterale ale acoperisului. In aceste cazuri rolul copertinei este de a ntari hidroizolatia n aceste zone. La copertine hidroizolatia se executa ca n detaliul din figura II.15. La coame, tabla acopera hidroizolatia de sus n jos, iar la streasina hidroizolatia se aplica peste copertina, pna la 5 cm de marginea acesteia. La fel se procedeaza si pe partile laterale ale unei invelitori n panta. In unele cazuri se prevede scurgere libera la picatura", iar n altele, apele snt colectate la streasina n jgheaburi si apoi n burlane. In cazul nvelitoriior protejate cu dale, placi etc. se folosesc sorturi de tabla prevazute cu un opritor cu fante, pe tot conturul acoperisului; naltimea acestuia este de cel putin pna la nivelul superior al protectiei hidroizolatiei. Aplicarea sortului din tabla zincata nu trebuie sa conduca la denivelarea locala a hidroizolatiei si la stagnarea apelor din precipitatii n aceste zone, asa incit sapa-suport se va racorda perfect la nivelul sortului. Sorturile cu opritor cu fante se monteaza dupa executarea jgheaburilor. Executarea hidroizolatiei la reborduri. Rebordurile snt elemente de contur ale constructiei cu naltimea mica (15 cm) si servesc, fie la limitarea termoizolatiei pe contur, fie la realizarea unui element de ncastrare a balustradelor de protectie. Se realizeaza din beton sau din zidarie, tencuita cu mortar de ciment M 100 T, de 15 cm grosime. La scafe se realizeaza o racordare cu raza r = 5 cm. Hidroizolatia rebordurilor se realizeaza ca n figura II.15, fiind protejata cu un sort din tabla zincata de 0,5 mm grosime. Executarea hidroizolatiei la atice. Aticele au rol similar cu al rebordurilor la care se adauga si rolul de protectie pentru terase circulabile sau rol de aspect estetic la fatadele cladirilor. Aticele au naltimi de minimum 30 cm de la nivelul hidroizolatiei si grosimi de 15-50 cm, n medie. Pot fi cu suprafata orizontala sau n panta, paralel cu aceea a nvelitorii. In cazul unor atice cu naltimea pna la 60 cm, hidroizolatia din cmp se ridica pe atic pna la partea superioara a acestuia, continundu-se si pe portiunea orizontala. Bariera contra vaporilor, stratul de difuzie sau hidroizolatia se aplica pe atice dupa executarea unei tencuieli de 15 mm grosime din mortar de ciment M100T si, respectiv,dupa realizarea unei scafe de racordare cu raza de 5 cm. Pe atice, hidroizolatia se aplica din fsii taiate, astfel nct sa se realizeze dintr-o singura bucata, fara nnadiri la cap. Foile bitumate se aplica de jos n sus. Racordarea hidroizolatiei orizontale din cmp cu cea verticala se realizeaza ca n figura 41, a si b. Pe partea verticala a aticelor nu se utilizeaza mpslitura din fibre de sticla bitumata, aceasta nlocuindu-se cu pnza bitumata sau cu tesatura din fire de sticla bitumata. Protectia hidroizolatiei verticale se realizeaza cu o tencuiala din

mortar de ciment M 100, de 3,5 -4 cm grosime, armata cu retea din otel-beton (f 6mm)la 25x25cm (ancorata de partea superioara a aticului) si cu plasa de rabit. Partea superioara a aticului se protejeaza cu o copertina din tabla zincata sau cu o copertina din beton prefabricat

sau din beton mozaicat. Armatura din tencuiala se ancoreaza de o bara din otel-beton, asezata n lungul aticului, care este fixata cu agrafe. Intre copertina si tencuiala de protectie se intercaleaza un strat de carton bitumat sau mpslitura din fibre de sticla bitumata. Copertina de protectie se pozeaza cu pante spre interior si n lungul aticului, se mbina prin falt, avnd si posibilitatea de dilatare. In figura 42, a si b se prezinta detaliile de executie a termo-hidroizolatiilor la atice, n doua variante de nvelitoare si de pozitii a gurilor de scurgere si a pantelor respective. . La atice cu naltimea mai mare de 60 cm, racordarea hidroizolatiei se executa ca n figura 41, a si b, la circa 30 cm naltime de la nivelul hidroizolatiei. Orificiile de scurgere a apei prin atice (barbacane) se realizeaza cu piese speciale din tabla zincata nglobate ntre un strat suplimentar de pnza bitumata si hidroizolatie (II.24, c). Pentru a se evita nfundarea orificiilor este uneori necesara confectionarea si montarea la intrare a unui gratar (parafrunzar) din srma. .Executarea hidroizolatiei n zona rosturilor.In afara de rosturile din sapa-suport a hidroizolatiei exista si rosturi de dilatare a constructiei, precum si rosturi de dilataretasare ntre doua constructii alaturate. Rosturile de dilatare unor reborduri realizate in lungul lor. Rosturile de dilatare de nivel se utilizeaza la acoperisuri nclinate pe care apa se scurge cu mare usurinta, precum si n cazul unor terase circulabile. Sapa de egalizare se rotunjeste la muchii, iar distanta libera n rost, dupa executarea ei, trebuie sa fie de 3 cm. Dupa amorsarea sapei se aplica un strat de pnza bitumata de 1 metru latime introdus cu o bucla si n interiorul rostului, pe o adncime de circa 5 cm. In punga formata se introduc clti bitumati sau franghie gudronata. Apoi se monteaza n mastic de bitum cald o bucata de tabla zincata de 0,75 mm, cu o bucla-compensator n dreptul rostului, dupa amorsarea n prealabil a suprafetei interioare a acesteia (fig. 43, a). La acoperisurile fara atic, bucla va fi n sus, iar la cele cu atic (terase) va fi n jos. Tabla se fixeaza cu cuie n diblurile montate n suportul hidroizolatiei. Peste tabla zincata se aplica un amorsaj si hidroizolatia curenta si, uneori, un strat suplimentar de pnza sau carton bitumat apoi se aplica stratul de circulatie. 96

Fig.42. Detalii de executie a hidroizolatiei la atice: a pentru acoperis cu guri de scurgere interioare, in camp; b pentru acoperis cu guri de scurgere pe contur, laga atic; c orificiu de scurgere prin atic (barbacana). 1 element de rezistenta; 2 sapa de egalizare; 3 start de difuzie a vaporilor; 4 bariera contra vaporilor; 5 termoizolatie; 6 sapa-suport a hidroizolatiei; 7 strat suplimentar de panza bitumata; 8 strat de panza bitumata; 9 strat de impaslitura din fibra de sticla bitumata; 10 strat de impaslitura bitumata tip IB (sau IA); 11 strat decarton bitumat;12 agrafa de 30 x 2 sau 20 x 3 mm la cate 40 cm; 13 bolt impuscat; 14 otel beton (f 6 mm) de ancoraj; 15 retea de otel de f 6 mm la 25 cm; 16 plasa de rabit; 17 tencuiala din mortar de ciment M 100 a, de 3.5 4 cm; 18 strat de carton bitumat; 19 sort din tabla zincata de 0.5 mm; 20 strat de protectie; 21 beton de panta; 22 hidroizolatie; 23 barbacana din tabla zincata cu sectiunea de 14 x 20 cm, cu guler pentru racordarea hidroizolatiei; 23a manson din carton bitumat lipit in interiorul orificiului; 24 diblu de lemn; 25 parafrunzar.

Fig.43. Hidroizolatia rosturilor la acoperisuri: a rosturi de nivel la acoperisuri; b de dilatare cu rebord la terase cu termoizolatie; 1 strat-suport al hidroizolatiei; 2 hidroizolatie; 3 strat de nisip; 4 placi prefabricate; 5 fasii din placi semirigide din vata minerala sau franghie bitumata pentru etansarea rostului; 6 franghie bitumata, calti bitumati sau pasla minerala; 7 mastic de bitum; 8 compensator din tabla zincata (de 0.5 mm grosime); 9 dibluri de lemn de 50 x 50 x 50 mm la 35 cm interval pe fiecare latura a rosturilor; 10 rost intre placile prefabricate umplut cu mastic; 11 strat suplimentar de panza bitumata; 12 protectia hidroizolatiei; 13 agrafa (de 30 x 20 mm); 14 element de rezistenta; 15 sapa de egalizare; 16 bariera contra vaporilor; 17 strat de nisip de1 cm; 18 termoizolatie; 19 dop din mastic de bitum; 20 strat de panza bitumata; 22 sapasuport pentru hidroizolatie. Executarea hidroizolatiilor la gurile de scurgere. Apele de pe acoperis se pot scurge fie pe conturul acestuia (la streasina, picatura" sau la barbacane si jgheaburi si burlane), fie prin guri de scurgere interioare (Fig. 44). Gurile de scurgere pot fi amplasate, de asemenea, fie pe conturul constructiei, linga atice, fie n interiorul suprafetei izolate.Inainte de executarea hidroizolatiei se verifica n amanunt corecta pozitionare a gurilor de scurgere, precum si realizarea corespunzatoare a betoanelor de panta din dolii (fara denivelari si cu panta minima admisa). In dreptul gurilor de scurgere betonul de panta se nlocuieste pna la grosimea de 2 -2,5 cm cu mortar de ciment,care la buza gurii de scurgere va avea o grosime de 0,5-1 cm. Fig.44. Hidroizolatia gurilor de scurgere la terase: a terasa necirculabila fara termoizolatie; b terasa necirculabila cu termoizolatie; c terasa circulabila fara termoizolatie; d - terasa circulabila cu termoizolatie; 1 elemente de rezistenta; 2 tronson de conducta metalica; 3 tub de evacuare; 4 mortar M 100a pentru prinderea tronsonului metalic; 5 beton de panta; 6 strat de egalizare M100 T, de 1.0 1.5 cm grosime; 7 sapa-suport a hidroizolatiei; 8 termoizolatie; 9 strat de difuzie; 10 bariera contra vaporilor; 11 startul suplimentar de panza bitumata de la dolie; 12 manson cu guler din panza bitumata; 13 guler si stut din tabla de plumb de 2 mm grosime; 14 primul strat al hidroizolatiei, panza

bitumata; 15 straturile 2 si 3 ale hidroizolatiei; 16 mansonul cosului de protectie; 17 cos de protectie (parafrunzar); 18 dale prefabricate; 19 start de pietris de 7 15 mm grosime; 20 hidroizolatie; 21 strat de protectie a termoizolatiei; 22 manson din teava; 23 gura de scurgere din fonta;24 strat de pietris in jurul gurii de scurgere. In zona adiacenta gurii de scurgere, panta suportului se va accentua pna la 5-10 % pe o zona cu raza de 25-50 cm, dupa caz. La sape se lasa, de asemenea, o adncitura de 0,6 -1 cm pentru a compensa grosimea gulerului de plumb si a straturilor hidroizolatoare suplimentare. Inainte de executarea hidroizolatiei se verifica legarea gurilor de scurgere la reteaua de canalizare la care se prevede racordarea acestora. Se verifica, de asemenea, ca buza gulerului de fonta a tubului de scurgere sa nu depaseasca nivelul suportului hidroizolatiei sau sa fie mai jos cu 1 cm. La portiunea de sapa adncita, se aplica cu bitum fierbinte un strat de pnza bitumata (de 1x1 on), care se introduce n tubul de scurgere pe o portiune de 10 cm adncime, scop n care se cresteaza bucata respectiva pentru a permite mularea. Apoi se monteaza un guler din tabla de plumb (r = 50 cm), de 2 mm grosime, peste stratul de ntarire din pnza bitumata. Acesta se vopseste cu solutie de bitum, nainte de montare, iar dupa aceasta se bate cu ciocanul de lemn, pentru a se obtine o buna mulare a sa pe suport. Peste gulerul de plumb se aplica straturile curente ale hidroizolatiei. Primul strat (de pnza bitumata) se cresteaza si se introduce n interiorul tubului de scurgere pe o adncime de 15 cm, lipindu-se cu bitum fierbinte pe gulerul de plumb, pe care se preseaza pe ct posibil. Restul straturilor se taie cu cutitul, pe conturul gurii de scurgere, fara a se introduce n golul tubular, dar avndu-se grija sa fie bine lipite. Pentru a se preveni nfundarea gurilor de scurgere se prevad gratare (parafrunzare) care se confectioneaza pe santier si care se fixeaza prin presare de peretele golului izolat (fig. 44, a si b). La gurile de scurgere interioare se verifica ca tronsonul de scurgere in portiunea placii de beton sa fie metalic si sa fie racordat cu restul tubului la minimum 20 cm sub nivelul placii. La terasele circulabile, gurile de scurgere se realizeaza si cu sifoane de pardoseala, hidroizolatia pozndu-se ntre gratarul sifonului si rama acestuia, respectndu-se, n general, aceleasi conditii de executie ca si la gurile de scurgere descrise anterior . La aceste conditii se adauga si necesitatea turnarii n jurul piesei de fonta a unui dop de bitum pentru colmatare si etansare. In jurul acestor sifoane de pardoseala se va aplica, n locul stratului de poza din nisip, un strat de circulatie din pietris (de 15-20 mm granulatie), pe o raza de 40 cm n jurul gurii de scurgere, pentru a se evita scurgerea nisipului n tub. De asemenea, n zona

gurilor de scurgere, termoizolatia se aplica pna lnga tubul de scurgere, pentru a nu se forma punti termice care ar putea provoca condensarea vaporilor. Executarea hidroizolatiei la gurile de scurgere trebuie facuta cu foarte multa atentie, deoarece n aceste puncte hidroizolatia este solicitata la maximum si adeseori constituie sursa infiltratiilor ce se ivesc.

11.10. Executarea hidroizolatiei la strapungeri. La strapungerile formate din elemente rigide, fara trepidatii sau temperatura ridicata, cu diametrul ntre 35 si 200 mm racordarea izolatiei se realizeaza cu ajutorul unui manson din tabla zincata introdus, de preferinta, intre doua mansoane de pnza bitumata si mastic de bitum .In cazul unor mansoane din pnza bitumata, acestea se matiseaza cu srma zincata (f 0,8 mm). Cnd exista trepidatii sau o temperatura ridicata n tubul strapungerii, se executa o izolare termica ntre tub si rebord cu saltele sau placi de vata minerala, pentru ca temperatura hidroizolatiei sa nu depaseasca 40C Fig.45. Executarea hidroizolatiei la strapungeri din elemente rigide: 1 strat-suport; 2 hidroizolatie; 2a strat suplimentar din panza bitumata; 3 strat de protectie; 4 manson cu flansa; 5 element de strapungere; 6 manson de protectie din tabla zincata; 7 garnitura din carton bitumat; 8 bratara de presiune; 9 etansare prin chituire; 10 cuie de prindere. Fig.46. Executarea hidroizolatiei la strapungeri cu izolare termica si rebord:

1 strat-suport; 2 hidroizolatie; 2a strat suplimentar din panza bitumata; 3 rebord in jurul strapungerii; 4 protectia izolatiei; 5 saiba de tabla; 6 pasla minerala; 7 element de strapungere; 8 manta de protectie din tabla zincata; 9 chituire cu chit de miniu; 10 bratara de presiune; 11 opritor.

Hidroizolatii terase cu membrane termosudabile - refacere Se verifica pantele si se controleaza daca suprafata este curata, fara asperitati mai mari de 2 mm si denivelari mai mari de 5 mm. Se va verifica daca suportul este sanatos, intarit si uscat (umiditate max.4%). Se va verifica daca sunt fixate conductele de scurgere, elementele de strapungere, daca sunt executate rebordurile aticele, lacasurile rosturilor, tubulatura de ventilatie. In cazul in care se fac corecturi cu sapa din mortar de ciment, aceasta trebuie sa fie din mortar M 1 00 curat (fara var) si aderenta la suport. Aceleasi operatii se repeta pentru zonele verticale ale aticelor si a scafelor de racordare cu suprafata orizontala. In cazul in care trebuie decapata izolatia veche, aceasta se executa cu scule speciale, urmarind eliminarea zonelor cu basici si fisuri datorate imbatranirii izolatiei vechi. M aterialele folosite pentru reparatii locale, cat si cele in strat continuu sunt membrane termosudabile pe baza de bitum modificat, armate cu fibra de sticla sau poliester - conform ofertei acceptate de beneficiar si agrementelor aferente elaborate de laboratoare atestate de MLPTL. Stratul final al hidroizolatiei este autoprotejat la razele UV cu granule de ardezie. Scule si dispozitive folosite: - maturi; - razuri pentru decaparea zonelor degradate; - perie pentru amorsaj; - arzatoare cu flacara alimentate de la butelii cu gaze prin intermediul furtunelor si a ceasurilor regulatoare de presiune; - cutite speciale pentru taiat membranele hidroizolatoare; - mistrii pentru presarea membranelor. Lucrarile care se executa pentru refacerea hidroizolatiei sunt urmatoarele: - decaparea suprafetelor degradate; - uniformizarea suprafetei prin topirea bitumului din stratul superior; - amorsarea suprafetelor; - reparatii locale cu membrane lipite prin sudura la cald; - lipire strat continu cu membrane ardezie pe suprafete orizontale si verticale pe atice; - etansarea hidroizolatiei la gurile de scurgere din terasa. La preluarea materialelor se controleaza ca acestea sa fie in ambalajul original si sa aiba certificat de calitate care sa ateste calitatea si incadrarea in termenul de garantie. Materialele hidroizolatoare in suluri se vor pregati pentru punerea in opera dupa cum urmeaza: - se deruleaza sulurile pe terasa; - se lasa sa se relaxeze foliile; - se croiesc la dimensiunile necesare prin taiere; - se probeaza la pozitie. Nu se admit la executie materiale hidroizolatoare deteriorate sau cu alte defecte. Pregatirea suprafetei suport Suprafata suport preluata in conformitate cu cerintele dela pct. 5.4. Se curata de materiale sau elemente

straine procesului de lucrari si se matura pentru a obtine un suport curat, fara praf, urme de grasimi sau uleiuri, bavuri. Se urmareste realizarea unei suprafete cat mai plane si uniforme, astfel incat lipirea membranelor prin topirea bitumului din compozitie sa se faca cat mai etans, fara goluri de aer. Executie amorsaj Stratul de amorsa din solutie bituminoasa, aplicabil la rece, cu peria in strat uniform, continuu, fara aglomerari de material sau zone neac9perite. Uscarea se realizeaza in cateva ore (min. 2 ore), in functie de temperatura mediului ambiant, obtinandu-se o suprafata continua, uniform colorata, fara fisuri, aderenta la stratul suport, fara basici, exfolieri, neregularitati. Hidroizolatia propriu-zisa este alcatuita din membrane pe baza de bitum modificat, armate cu fibra de sticla sau poliester, care se aplica prin termosudare, in aderenta totala cu ajutorul arzatorului cu f1acara. Se urmareste lipirea rulourilor in sensul pantei pentru a nu da posibilitatea infiltrarii apei pe la suprapuneri. - In cazul in care structura adoptata pentru refacerea hidroizolatiei este compusa din doua straturi, se va urmari decalarea suprapunerilor dintre randuri si teserea suprapunerilor din acelasi strat. - Aplicarea hidroizolatiei pe suprafetele verticale se face in acelasi mod, dupa masurarea si taierea membranei la dimensiunea impusa de inaltimea aticelor si a zonei de suprapunere peste stratul orizonatal. - Se verifica continuitatea, fara alunecari, dezlipiri, basici, cu suprapuneri sigilate conform datelor prezente si agrementului teh~ic eliberat pentru materialele folosite. - Etansarea hidroizolatiei la gurile de scurgere si alte elemente de strapungere (def1ectoare, etc) se realizeaza conform detaliilor din Normativul C 1 1 2/86 si a dosarelor tehnice atasate Agrementelor tehnice. - Terasele sunt necirculabile, deci ultimul strat de hidroizolatie este format din membrana autoprotejata la razele ultraviolete cu granule de ardezie. Etichete: hidroizolatii, hidroizolatii terase Hidroizolatii la infrastructura Se controleaza daca suprafata este curata, fara asperitati mai mari de 2 mm si denivelari mai mari de 5 mm, verificate in toate directiile cu dreptar de 2 m lungime si muchiile de min. 2 cm. Se va verifica daca suportul este sanatos, intarit si uscat (umiditate max.4%). Betonul trebuie sa aiba vechime de minim 24 zile de la tumare. Se va verifica daca sunt fxate conductele de scurgere, elementele de strapungere daca sunt executate lcasurile rosturilor acolo unde sunt prevazute prin proiect. In cazul in care se fac corecturi cu sapa din mortar de ciment, aceasta trebuie sa fe din mortar M100 curat (fara var) si aderenta la suport. Structura lucrarilor de hidroizolatii este urmatoarea: - amorsarea suprafetei cu solutie bituminoasa; - izolatia hidrofuga cu membrane termosudabile; - protectia mecanica a hidroizolatiei; La preluarea materialelor se controleaza ca acestea sa fe in ambalajul original si sa aiba certifcat de calitate care sa ateste calitatea si incadrarea in termenul de garantie. Materialele hidroizolatoare in suluri folosite se vor pregati pentru punerea in opera dupa cum urmeaza:

- se deruleaza sulurile; - se lasa sa se relaxeze foliile; - se croiesc la dimensiunile necesare prin taiere ; - se probeaza la pozitie. Pregatirea suprafetei suport Suprafata suport preluata in conformitate cu cerintele dela pct. 5.4. Se curata de materiale sau elemente straine procesului de lucrari si se matura pentru a obtine un suport curat, fara praf, urme de grasimi sau uleiuri, bavuri. Executia hidroizolatiei - Executia amorsajului. Stratul de amorsa se aplica la rece cu pensula in strat uniform, continu, fara aglomerari de material sau zone neacoperite. Se lasa sa se usuce pentru a rezulta o suprafata lucioasa, neteda si uniforma. - Hidroizolatia se realizeaza astfel: Membranele hidroizolatoare pe baza de bitum modifcat se deruleaza, se croiesc la dimensiuni si se aplica prin lipire la cald, in aderenta totala. La baza peretelui, perimetral constructiei se intoarce hidroizolatia verticala pe talpa orizontala pe latime de 1 0 cm, iar pe verticala se va executa hidroizolatia cu 1 5 cm peste cota terenului care reprezinta si cota pana la care se monteaza protectia mecanica a hidroizolatiei. - Pe suprafetele verticale lipirea se face de la nivelul inferior la cel superior, respectand suprapunerile intre randurile si straturile rulourilor hidroizolatoare - prin decalare (tesere) pe cele doua directii.. - Protectia hidroizolatiei se monteaza conform instructiunilor furnizorului si a agrementului respectiv. Etichete: hidroizolatie, hidroizolatii fundatii Hidroizolatii cu foi de bitum aditivat Se controleaza daca suprafata este curata, fara asperitati mai mari de 2 mm si denivelari mai mari de 5 mm, verificate in toate directiile cu dreptar de 2 m lungime si muchiile de min. 2 cm. - Se va verifica daca suportul este sanatos, intarit si uscat (umiditate max.4%). - Betonul trebuie sa aiba vechime de minim 24 zile de la tumare. - Se va verifica daca sunt fxate conductele de scurgere, elementele de strapungere daca sunt executate lcasurile rosturilor acolo unde sunt prevazute prin proiect. - In cazul in care se fac corecturi cu sapa din mortar de ciment, aceasta trebuie sa fe din mortar M100 curat (fara var) si aderenta la suport. Structura lucrarilor de hidroizolatii - amorsarea suprafetei cu solutie bituminoasa; - izolatia hidrofuga cu membrane termosudabile; - protectia mecanica a hidroizolatiei; La preluarea materialelor se controleaza ca acestea sa fe in ambalajul original si sa aiba certifcat de calitate care sa ateste calitatea si incadrarea in termenul de garantie. Materialele hidroizolatoare in suluri folosite se vor pregati pentru punerea in opera dupa cum urmeaza: - se deruleaza sulurile; - se lasa sa se relaxeze foliile; - se croiesc la dimensiunile necesare prin taiere ; - se probeaza la pozitie.

Pregatirea suprafetei suport Suprafata suport preluata in conformitate cu cerintele dela pct. 5.4. Se curata de materiale sau elemente straine procesului de lucrari si se matura pentru a obtine un suport curat, fara praf, urme de grasimi sau uleiuri, bavuri. Execuia hidroizolaiilor - Executia amorsajului. Stratul de amorsa se aplica la rece cu pensula in strat uniform, continu, fara aglomerari de material sau zone neacoperite. Se lasa sa se usuce pentru a rezulta o suprafata lucioasa, neteda si uniforma. - Hidroizolaiile acoperiurilor se execut cu folii hidroizolatoare cu bitum aditivat cu suport de estur din fire de sticl sau mpletitur din fibre de sticl, aplicate cu flacra. - Suportul pe care se aplic aceste foi poate fi: a)beton monolit sau prefabricat fr termoizolaie sau cu termoizolaie aplicat sub planeu; b)ap de egalizare din mortar de ciment M100, peste termoizolaia din BCA; c)plci din polistiren sau vat mineral caerat, cu foi bituminate pe faa superioar; d)hidroizolaia bituminoas veche, care necesit reparaii, avnd n vedere buna adeziune fa de aceasta i aplicarea relativ uoar a foilor hidroizolatoare cu bitum aditivat. Msuri preventive Suprafeele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau hidroizolatiei, se vor verifica i controla dac corespund urmtoarelor condiii, astfel: - Se verific pantele i starea de curenie a suprafeei, fr asperiti mai mari de 2 mm i denivelri de peste 5 mm verticalitate n toate direciile, iar scafele orizontale cu rate minime de 5 cm i muchii de minim 3 cm. - Se verific dac suportul din mortar sau beton este uscat i ntrit, prin lipirea pe numai 20 cm a unei fee de bitum aditivat de 30 x 20 cm, dup o prealabil amorsare. Dup o or de Ia lipire se ncearc desprinderea ei, care trebuie s cedeze prin rupere. Dezlipirea ei de pe suprafaa a fiei sau cu mortar, arat c apa este umed, ori necorespunztoare pentru aplicarea hidroizolaiei - Se verific dac sunt fixate conductele de scurgere, elementele de strapungere, diblurile, crligele, agrafele de prindere a copertinelor, dac sunt executate rebordurile, lcaurile rosturilor i dac sunt montate deflectoarele pentru difuzia vaporilor, sau alte elemente situate sub bariera contra vaporilor sau sub hidroizolaie. - Bariera contra vaporilor i straturile de difuzie sau hidroizolaia se vor aplica pe suporturile din beton sau mortar de ciment dup amorsare cu emulsie sau soluia de bitum, cu minim 300 g/mp. - Stratul de amorsare cu soluie de bitum se execut pe suportul de beton sau mortar bine curat i uscat, numai n perioada de timp cu temperaturi exterioare pn la 8oC, iar cu emulsie de bitum pe suportul umed la temperaturi peste 8oC. Dup amorsarea straturilor de amorsare trebuie s fie de culoare maro nchis, fr luciu. - Aplicarea stratului de amorsare se execut mecanizat, prin stropire cu pistolul racordat la compresor cu aer comprimat sau cu peria, pe suportul din beton curat i uscat. - Straturile de difuzie nu se aplic n dolii i pe o raz de cca 25 cm n jurul gurilor de scurgere i a strpungerilor. Bariera contra vaporilor se va aplica pe suportul din beton peste stratul de difuzie, lipit i acoperit cu mastic de bitum cu suprapuneri de 7 - 10 cm i trebuie s acopere complet partea inferioar a stratului de izolatie termic. - n cazul izolatiei termice cu plci termoizolatoare din materiale rigide, stratul de mastic de bitum pentru acoperirea barierei contra vaporilor se va utiliza i Ia lipirea plcilor termoizolatoare.

Materiale utilizate la hidroizolaii Conform Normativului C 246-93 - foi hidroizolatoare cu strat de bitum aditivat, sunt necesare urmtoarele materiale: a)estur din fibre de sticl cu bitum aditivat tip T4 STR; b)mpslitur din fibre de sticl cu bitum aditivat tip In - STR 1002-89; c)mpslitur din fibre de sticl cu biturn aditiva tip IAB STR; d)Membrane din bitum aditivat tip Mecabit - SII 29/86; e)Alte membrane bituminoase produse n alte ri cu condiia agrementrii lor n Romnia. Ambalare, marcare, depozitare, transport - Foile de bitum aditivat se ruleaz n suluri de 10 sau 20 ml, cu foile separatoare ntre spirele sulului, pentru a nu se lipi i sunt legate la capete cu srm peste o manet de carton. Fiecare sul se marcheaz cu o etichet pe care se specific: - denumirea produsului i a sortimentului - marca de fabrio sau denumirea fabricii productoare - datafabricaiei - Fiecare lot de livrare se nsoete cu documentul de certificare a calittii. - Sulurile se depoziteaz vertical, se transport i se pstreaz ferite de soare, cldur excesiv umezeal, intemperii, lovituri. Materiale pentru amorsarea suportului a)soluie de bitum STAS (6800-91) emulsie bituminoas anionic NI MICH 5068-72 soluie de bitum, preparat pe antier; b)Benzin auto; c)Tabl zincat STAS 2028-71; d)Tabl de plumb de 2-3 mm; e)Diverse materiale mrunte, piese speciale pentru lucrri aferente strpungerilor, scurgerilor i racordrii hidroizolatiilor; f)Vopsele pe baz de copolimer vinil acrilic de tip VEMOBIT; g)Agregate naturale de ru. Scule i dispozitive La execuia lucrrilor cu foi de bitum aditivat aplicat cu flacr, sunt necesare: a)Arztor racordat prin furtun de cauciuc la butelia de gaz lichefiat; b)Suport cu ax demontabil pentru derularea sulului de foi de bitum aditivat la aplicare; c)Cuit special pentru tiat foile de bitum aditivat; d)Unelte pentru aplicat amorsa pe suprafaa suport; e)Arztor portabil simplu pentru execuia detaliilor (strpungeri, guri de scurgere, racorduri pe contur, etc.) i a reparaiilor locale. Condiii de execuie Pentru execuia corespunztoare a hidroizolaiilor cu foi de bitum aditivat aplicate cu flacra, se vor respecta urmtoarele condiii: - Lucrrile de izolatii trebuie s fie executate de firme specializate, cu lucrtori instruii special i dotai cu scule i dispozitive conform cap. 5.6. - In tot timpul execuiei s fie respectate prevederile proiectului i ale prezentei proceduri. - Calitatea foilor aditivate trebuie s corespund tabelului de la cap. 5.3. - Stratul suport trebuie s fie executat conform proiectului i prevedertlor STAS 2355 /3-87, iar n cazul

tablei cutate, conform normativului specific acesteia. - Courile, aticele, ventilaiile, rebordurile la rosturi i toate lucrrile aferente care se execut pe suportul acoperiului, trebuie s fie terminate nainte de nceperea lucrrilor de izolaii. - Aplicarea amorsei se execut pe un suport bine uscat n cazul folosirii solutiilor bituminoase, iar n cazul folosirii emulsiei anionice, suportul trebuie sa fie umezit. - Termoizolaia din polistiren celular sau vat mineral se aplic sub form de plci caerate pe faa superioar cu foi bituminate, lipite cu bitum care depete cu 10 cm marginile plcilor pe dou laturi adiacente, formnd manete. Manetele stratului, caerate cu foi bituminate se lipesc peste plcile alturate de preferina la rece. - Hidroizolatia se realizeaz prin topirea stratului de bitum aditivat al materialului. - Fazele tehnologice de execuie a hidroizolaiei cu foi de bitum aditivate sunt urmtoarele: a)Derularea sulului pe acoperi, ndeprtarea foilor de polietilen, verificarea aspectului i pozarea corect pe suprafaa de aplicare; b)Rularea materialului, eventual pe un ax mobil; c)Arztorul se racordeaz Ia butelia de gaz Iichefiat, printr-un furtun de cauciuc i se aeaz n faa sulului de foi aditivate; d)Arztorul se aprinde i se dirijeaz flcrile asupra poriunii de foaie ce urmeaz a fi n contact cu suportul n momentul derulrii, pentru a se topi biturnul aditivat pe toat limea sulului din zona respectiv, fr a afecta suportul, n special n ca.zul existenei termoizolatiei; e)Sulul de material hidroizolator se derulareaz treptat, fr a clca pe acesta, concomitent cu retragerea cu vitez corespunztoare a arztorului, astfel c nclzirea bitumului s fie suficient pentru topirea lui uniform, n vederea lipirii pe suport dar fr a duce Ia curgerea lui de pe sul. nainte de utilizare, se fac teste pentru stabilirea timpului optim de acionare cu flacr, funcie de temperatura exterioar, n vederea unei lipiri corecte; f)Poriunea de foaie cu bitum topit se preseaz pe suport, prin greutatea sulului, iar la marginea i Ia caplul sulului cu o mistrie uor nclzit; g)Petrecerile foilor, vor fi de minim 10 cm n sens longitudinal, iar la capetele sulului de minim 5 cm; h)Scafele i doliile se execut ntrite cu un strat suplimentar din fii cu bitum aditivat.

Termohidroizolatii la terase necirculabile Placile de termoizolatie cu grosime stabilita prin proiect se livreaza in pachete ambalate in folie de polietilena. Pe fiecare pachet se afla o eticheta pe care sunt inscriptionate datele de identificare: - denumirea producatorului; - denumirea comerciala a produsului; - dimensiunile placilor; - sigla firmei producatoare. Baloturile cu placi de termoizolatie se desfac si se verifica integritatea fiecarei placi, se croiesc si se probeaza la pozitie. Amorsajul din solutie bituminoasa este livrat in bidoane de 30 1. Rulourile de membrane au 1 0 m lungime si 1 m latime, ambalate pe paleti si cu etichete de identificare. Cerinte de calitate a stratului suport la preluare. Suprafata suport se verifica si se controleaza daca corespunde prevederilor din STAS 1255/3 - 87, astfel: - Se controleaza daca suprafata este curata, fara asperitati mai mari de 2 mm si denivelari mai mari de 5 mm, verificate in toate directiile cu dreptar de 2 m lungime si muchiile de min. 2 cm. - Se va verifica daca suportul este sanatos, intarit si uscat (umiditate max.4%). - Betonul trebuie sa aiba vechime de minim 24 zile de la tumare.

- Se va verifica daca sunt fixate conductele de scurgere, elementele de strapungere daca sunt executate lcasurile rosturilor acolo unde sunt prevazute prin proiect. - Montarea pieselor de trecere ale gurilor de scurgere ale apelor pluviale trebuie sa fie la nivelul betonului de panta urmand ca racordarea hidroizolatiei propriu-zise sa se faca prin intermediul unui guler special din cauciuc ce se va racorda in piesa de trecere; - In cazul in care se fac corecturi cu sapa din mortar de ciment, aceasta trebuie sa fe din mortar M100 curat (fara var) si aderenta la suport. Structura lucrarilor de termohidroizolatii - amorsarea suprafetei cu solutie bituminoasa; - strat difuziune vapori cu membrana perforata; - bariera contra vapori cu membrane termosudabile; - termoizolatie cu placi de vata minerala sau polistiren expandat; - hidroizolatie orizontala si verticala: -primul strat - membrane termosudabile; -al doilea strat - membrane termosudabile cu ardezie lipite in aderenta totala peste primul strat. - protectia mecanica a hidroizolatiei; La preluarea materialelor se controleaza ca acestea sa fe in ambalajul original si sa aiba certifcat de calitate care sa ateste calitatea si incadrarea in termenul de garantie. Materialele hidroizolatoare in suluri folosite se vor pregati pentru punerea in opera, dupa cum urmeaza: - se deruleaza sulurile; - se lasa sa se relaxeze foliile; - se croiesc la dimensiunile necesare prin taiere ; - se probeaza la pozitie. Nu se admit la executie materiale hidroizolatoare deteriorate sau cu alte defecte. Pregatirea suprafetei suport Se curata de materiale sau elemente straine procesului de lucrari si se matura pentru a obtine un suport curat, fara praf, urme de grasimi sau uleiuri, bavuri. Execuia termohidroizolaiilor - Lucrarile de termohidroizolatii se executa la temperaturi consemnate in agrementele produselor folosite, pe timp uscat, fara precipitatii si fara vant puternic. - Fiecare din etapele succesive de executie a structurii de termohidroizolatie constituind o lucrare ascunsa, dupa terminarea fiecarei faze este necesara confirmarea calitatii acesteia prin incheierea procesului verbal de receptie calitativa (PV lucrari ascunse). - Executia amorsajului. Stratul de amorsa se aplica la rece cu peria in strat uniform, continu, fara aglomerari de material sau zone neacoperite. Uscarea se realizeaza timp de minim 2 ore, functie de temperatura mediului ambiant, obtinandu-se o suprafata continua, uniform colorata, fara fisuri, aderenta la stratul suport, fara basici, exfolieri, neregularitati. Eventualele zone cu deficiente se completeaza. - Hidroizolaiile acoperiurilor se execut cu folii hidroizolatoare cu bitum aditivat cu suport de estur din fire de sticl sau mpletitur din fibre de sticl, aplicate cu flacra. - Suportul pe care se aplic aceste foi poate fi: a)beton monolit sau prefabricat fr termoizolaie sau cu termoizolaie aplicat sub planeu; b)ap de egalizare din mortar de ciment M100, peste termoizolaia din BCA;

c)plci din polistiren sau vat mineral caerat, cu foi bituminate pe faa superioar; d)hidroizolaia bituminoas veche, care necesit reparaii, avnd n vedere buna adeziune fa de aceasta i aplicarea relativ uoar a foilor hidroizolatoare cu bitum aditivat. Aplicarea stratului de difuzie vapori cu membrana perforata Se pregatesc rulourile inainte de aplicarea stratului de difuzie se traseaza pozitia deflectoarelor si a zonelor suprafetelor verticale prin care urmeaza a se face eliminarea vaporilor in atmosfera. In apropierea tuturor elementelor care au legatura cu interiorul constructiei ca: strapungeri, guri de scurgere, rosturi de dilatare, etc, stratul de difuzie se va opri la cca 25 cm distanta. Fixarea stratului pe suport se realizeaza odata cu lipirea barierei contra vaporilor prin patrunderea bitumului prin perforarile foilor respective, spre suport. - Pe atice se aplica fasii de cca 30 cm latime, lipite cu bitum numai pe portiunile marginale. - Capetele inferioare ale fasiilor de pe atice se suprapun prin simpla asezare peste stratul orizontal. - Punerea in contact cu atmosfera a vaporilor de apa de sub stratul de difuzie in camp se face prin interrnediul unor pipe de aerisire (deflectoare). Aplicarea barierei contra vapori. - Bariera contra vaporilor se realizeaza prin lipirea unei membrane bituminoase cu ajutorul arzatoarelor alimentate de la butelii cu gaze prin intermediul furtunelor prevezute cu ceas regulator de presiune. - Aplicarea se face in aderenta totala, urmarind sa fie membrana bine lipita, fara goluri, basici de aer, cu suprapunerile bine etansate. - Stratul de bariera de vapori se ridica pe verticala aticului la 20 cm. peste scafa. Montarea izolatiei termice - Termoizolatia este alcatuita din placi de vata minerala sau polistiren si de grosime stabilita de proiectant in functie de destinatia cladirii si de conductibilitatea termica a materialului ales. - Aplicarea placilor termoizolatoare se realizeaza prin lipire cu mastic peste bariera contra vaporilor urmarind decalarea rosturilor dintre placi si completarea spatiilor libere pentru a nu se crea punti termice. Hidroizolatia propriuzisa este alcatuita din doua straturi: Primul strat - membrana pe baza de bitum modificat cu armatura din fibre de sticla sau poliester. Se aplica prin lipire cu mastic sau flacara peste stratul termoizolator. Rulourile de hidroizolatie se lipesc cu suprapunerile decalate si in sensul de scurgere al apelor. - Al doilea strat hidroizolator - tot din membrane termosudabile se aplica prin lipire in aderenta totala peste primul strat. - Aplicarea hidroizolatiei pe suprafete verticale se face in acelasi mod, dupa masurarea si taierea membranelor la dimensiunea impusa de inaltimea aticelor si a zonei de suprapunere peste stratul orizontal. - Etansarea hidroizolatiei la gurile de scurgere si alte elemente de strapungere (deflectoare, etc.) se realizeaza conform detaliilor din Normativul C 1 1 2/86 si a dosarelor tehnice atasate agrementelor tehnice de materiale. - Terasa fiind necirculabila, ultimul strat de hidroizolatie este alcatuit din membrane autoprotejate la raze ultraviolete cu granule de ardezie. - Atat primul strat de hidroizolatie cat si al doilea se racordeaza prin scafe la suprafetele verticale, lipinduse atat pe inaltimea cat si pe toata latimea aticelor. - Protectia mecanica a suprafetei orizontale a aticelor se realizeaza cu glafuri de tabla. Msuri preventive Suprafeele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau hidroizolatiei, se vor verifica i controla dac corespund urmtoarelor condiii, astfel:

- Se verific pantele i starea de curenie a suprafeei, fr asperiti mai mari de 2 mm i denivelri de peste 5 mm verticalitate n toate direciile, iar scafele orizontale cu rate minime de 5 cm i muchii de minim 3 cm. - Se verific dac suportul din mortar sau beton este uscat i ntrit, prin lipirea pe numai 20 cm a unei fee de bitum aditivat de 30 x 20 cm, dup o prealabil amorsare. Dup o or de Ia lipire se ncearc desprinderea ei, care trebuie s cedeze prin rupere. Dezlipirea ei de pe suprafaa a fiei sau cu mortar, arat c apa este umed, ori necorespunztoare pentru aplicarea hidroizolaiei - Se verific dac sunt fixate conductele de scurgere, elementele de strapungere, diblurile, crligele, agrafele de prindere a copertinelor, dac sunt executate rebordurile, lcaurile rosturilor i dac sunt montate deflectoarele pentru difuzia vaporilor, sau alte elemente situate sub bariera contra vaporilor sau sub hidroizolaie. - Bariera contra vaporilor i straturile de difuzie sau hidroizolaia se vor aplica pe suporturile din beton sau mortar de ciment dup amorsare cu emulsie sau soluia de bitum, cu minim 300 g/mp. - Stratul de amorsare cu soluie de bitum se execut pe suportul de beton sau mortar bine curat i uscat, numai n perioada de timp cu temperaturi exterioare pn la 8oC, iar cu emulsie de bitum pe suportul umed la temperaturi peste 8oC. Dup amorsarea straturilor de amorsare trebuie s fie de culoare maro nchis, fr luciu. - Aplicarea stratului de amorsare se execut mecanizat, prin stropire cu pistolul racordat la compresor cu aer comprimat sau cu peria, pe suportul din beton curat i uscat. - Straturile de difuzie nu se aplic n dolii i pe o raz de cca 25 cm n jurul gurilor de scurgere i a strpungerilor. Bariera contra vaporilor se va aplica pe suportul din beton peste stratul de difuzie, lipit i acoperit cu mastic de bitum cu suprapuneri de 7 - 10 cm i trebuie s acopere complet partea inferioar a stratului de izolatie termic. - n cazul izolatiei termice cu plci termoizolatoare din materiale rigide, stratul de mastic de bitum pentru acoperirea barierei contra vaporilor se va utiliza i Ia lipirea plcilor termoizolatoare. Materiale utilizate la hidroizolaii Conform Normativului C 246-93 - foi hidroizolatoare cu strat de bitum aditivat, sunt necesare urmtoarele materiale: a)estur din fibre de sticl cu bitum aditivat tip T4 STR; b)mpslitur din fibre de sticl cu bitum aditivat tip In - STR 1002-89; c)mpslitur din fibre de sticl cu biturn aditiva tip IAB STR; d)Membrane din bitum aditivat tip Mecabit - SII 29/86; e)Alte membrane bituminoase produse n alte ri cu condiia agrementrii lor n Romnia. Ambalare, marcare, depozitare, transport - Foile de bitum aditivat se ruleaz n suluri de 10 sau 20 ml, cu foile separatoare ntre spirele sulului, pentru a nu se lipi i sunt legate la capete cu srm peste o manet de carton. Fiecare sul se marcheaz cu o etichet pe care se specific: - denumirea produsului i a sortimentului - marca de fabrio sau denumirea fabricii productoare - datafabricaiei -Fiecare lot de livrare se nsoete cu documentul de certificare a calittii. - Sulurile se depoziteaz vertical, se transport i se pstreaz ferite de soare, cldur excesiv umezeal, intemperii, lovituri. Materiale pentru amorsarea suportului

a)soluie de bitum STAS (6800-91) emulsie bituminoas anionic NI MICH 5068-72 soluie de bitum, preparat pe antier; b)Benzin auto; c)Tabl zincat STAS 2028-71; d)Tabl de plumb de 2-3 mm; e)Diverse materiale mrunte, piese speciale pentru lucrri aferente strpungerilor, scurgerilor i racordrii hidroizolatiilor; f)Vopsele pe baz de copolimer vinil acrilic de tip VEMOBIT; g)Agregate naturale de ru. Scule i dispozitive La execuia lucrrilor cu foi de bitum aditivat aplicat cu flacr, sunt necesare: a)Arztor cu flacara racordat prin furtun de cauciuc alimentate de la butelia de gaz lichefiat dotate cu ceasuri regulatoare de presiune; b)maturi; c)perie pentru amorsaj; d)Suport cu ax demontabil pentru derularea sulului de foi de bitum aditivat la aplicare; e)Cuit special pentru tiat foile de bitum aditivat; f)Unelte pentru aplicat amorsa pe suprafaa suport; g)Arztor portabil simplu pentru execuia detaliilor (strpungeri, guri de scurgere, racorduri pe contur, etc.) i a reparaiilor locale. h)mistrii pentru presarea membranelor hidroizolatoare la suprapuneri, colturi, scafe, etansari, goluri, etc. Condiii de execuie Pentru execuia corespunztoare a hidroizolaiilor cu foi de bitum aditivat aplicate cu flacra, se vor respecta urmtoarele condiii: - Lucrrile de izolatii trebuie s fie executate de firme specializate, cu lucrtori instruii special i dotai cu scule i dispozitive conform cap. 5.6. - In tot timpul execuiei s fie respectate prevederile proiectului i ale prezentei proceduri. - Calitatea foilor aditivate trebuie s corespund tabelului de la cap. 5.3. - Stratul suport trebuie s fie executat conform proiectului i prevedertlor STAS 2355 /3-87, iar n cazul tablei cutate, conform normativului specific acesteia. - Courile, aticele, ventilaiile, rebordurile la rosturi i toate lucrrile aferente care se execut pe suportul acoperiului, trebuie s fie terminate nainte de nceperea lucrrilor de izolaii. - Aplicarea amorsei se execut pe un suport bine uscat n cazul folosirii solutiilor bituminoase, iar n cazul folosirii emulsiei anionice, suportul trebuie sa fie umezit. - Termoizolaia din polistiren celular sau vat mineral se aplic sub form de plci caerate pe faa superioar cu foi bituminate, lipite cu bitum care depete cu 10 cm marginile plcilor pe dou laturi adiacente, formnd manete. Manetele stratului, caerate cu foi bituminate se lipesc peste plcile alturate de preferina la rece. - Hidroizolatia se realizeaz prin topirea stratului de bitum aditivat al materialului. - Fazele tehnologice de execuie a hidroizolaiei cu foi de bitum aditivate sunt urmtoarele: a)Derularea sulului pe acoperi, ndeprtarea foilor de polietilen, verificarea aspectului i pozarea corect pe suprafaa de aplicare; b)Rularea materialului, eventual pe un ax mobil; c)Arztorul se racordeaz Ia butelia de gaz Iichefiat, printr-un furtun de cauciuc i se aeaz n faa sulului de foi aditivate; d)Arztorul se aprinde i se dirijeaz flcrile asupra poriunii de foaie ce urmeaz a fi n contact cu suportul n momentul derulrii, pentru a se topi biturnul aditivat pe toat limea sulului din zona

respectiv, fr a afecta suportul, n special n ca.zul existenei termoizolatiei; e)Sulul de material hidroizolator se derulareaz treptat, fr a clca pe acesta, concomitent cu retragerea cu vitez corespunztoare a arztorului, astfel c nclzirea bitumului s fie suficient pentru topirea lui uniform, n vederea lipirii pe suport dar fr a duce Ia curgerea lui de pe sul. nainte de utilizare, se fac teste pentru stabilirea timpului optim de acionare cu flacr, funcie de temperatura exterioar, n vederea unei lipiri corecte; f)Poriunea de foaie cu bitum topit se preseaz pe suport, prin greutatea sulului, iar la marginea i Ia caplul sulului cu o mistrie uor nclzit; g)Petrecerile foilor, vor fi de minim 10 cm n sens longitudinal, iar la capetele sulului de minim 5 cm; h)Scafele i doliile se execut ntrite cu un strat suplimentar din fii cu bitum aditivat. Etichete: terase necirculabile, termohidroizolatii Izolatii termice la cladiri Acoperisurile constructiilor civile, industriale si agrozootehnice obisnuite care se termoizoleaza, se impart in functie de destinatie, de panta constructiei si de caracteristicele materialelor utilizate in urmatoarele tipuri: - Terase circulabile si necirculabile panta (1 5% - 4%) - Terase necirculabile la hale industiiale si agrozootehnice cu urmatoarele pante: - mici 2-7 % - medie 7- 20 % - mare ~20 % Stratul suport al termoizolatiei poate fi din: - Beton armat monolit - Elemente prefabricate din beton greu sau usor - Elemente prefabricate din B.C.A. - Elemente structurale din caramida - Tabla cutata, ctc. La alegerea tipului de structura de termoizolat, se va tine seama de: a)Realizarea unui raport minim intre suprafata exterioara a constructiilor i volumul lor; b)Evitarea amplasarii alaturate a incaperilor cu diferente de temperatura medii de regim mai mari de 10 C. c)Elementele exterioare de constructii vor avea o alcatuire a structurilor componente astfel incat sa se elimine sau sa se reduca cresterea cantitatii vaporilor de apa condensati in perioada rece a anului; se recomanda amplasarea staturilor termoizolatoare poroase, permeabile la vapori spre exteriorul elementelor de constructii d)Barierele contra vaporilor se vor aplica indiferent de umiditatea relativa a aerului interior in urmatoarele cazuri: - La elementele exteriare ale constructiilor (pereti, acoperisuri) prevazute la exterior cu un strat cu rezistenta mare la difuzia vaporilor de apa (hidroizolatii, foi de tabla, geam armat, etc.) - La elementele exterioare mixte din materiale cu conductivitate termica mare, placata la interior cu materiale termoizolante poroase permeabile la vapori (pereti de beton greu placati la interior cu B.C.A.) - La pereti din panouri mari prefabricate din beton armat cu structura neomogena, in cel putin 3 straturi. e)Orientarea corespunzatoare a cladirii in raport cu punctele cardinale, directia vanturilor dominante. f)Actiunea temperaturii si solicitarile mecanice asupra termoizolatiei g)Calitatea si propietatile materialelor folosite h)Conditile si procedeele de executie a lucrarilor. Pregatirea suprafetei suport - Suprafata suport trebuie sa fie neteda, fara asperitti si fara contrapante locale.

- Denivelarile de pana la 10 mm dintre elementele prefabricate se vor corecta local cu mortar marca M100T. - Atunci cand tabla cutata constituie stratul suport al termo-hidroizolatiei, ea trebuie montata cu cuta lata spre termo - hidroizolatie. - Nu se admit resturi de materiale de constructii sau corpuri straine pe invelitoarea care urmeaza a se termo - hidroizola si nu se admit suprafete suport murdarite de grasimi sau funingine. - La termoizolatia din placi de b.c.a. se admite o sapa generala de nivelare din mortar de ciment cu grosimca de 15 mm, a carei necesitate va fi stabilita de proiectant. - Sapele din beton armat de 30 mm grosime, executate peste termoizolatiile din materiale tasabile sau pilonate vor fi prevazute cu rosturi la distanta cle 10-15 cm de la atic, iar in camp la intervale de 4-6m pe ambele directii si vor fi umplute cu mastic de bitum. Conditii de microclimat Nu este permisa executarea lucrarilor de termo - hidroizolatii la acoperisuri in urmatoarele conditii: - pe vant cu viteza aerului mai mare de 11 m/sec. - la temperatura exterioara sub 5C - pe ploaie ninsoare sau intemperii. Materiale utilizate Pentru executarea lucrarilor de hidroizolatii vor fi acceptate numai materialele precizate prin proiectele de executie sau cerute de bencficiar. Forta de munca - Izolatori hidrofugi calificati - Tinichigi calificati - Personal auxiliar Pregatirea materialelor - Materialele se vor debita la dimensiunile cerute de montaj placile din polistiren ignifugat expandat cu rol de complectari la scafe pante - contrapante locale si panouri prevazute prin proiect cu rol de suport al hidroizolatiei. - Se interzice punerea in opera a materialelor termoizolante degradate datorita depozitarii sau transportului necorespnzator, udate de precipitatii etc - Termoizolatiile din materiale sensibile la umiditate sau cu absorbire mare de apa la elementele care se realizeaza prin procese umede vor fi protejate cu un strat separator impotriva absorbtiei umiditatii. Executia temoizolatiei la pereti Se deosebesc diferite alcatuiri principale de izolatii la pereti: - pereti stratificati din zidarie (cu un strat termoizolator median, cu sau fara interspatiu de aer ventilat); - pereti din beton armat, termoizolati la exterior; - pereti din beton armat in trei straturi cu strat termoizolator median (panouri mari prefabricate); - pereti pentru fatade usoare. Termoizolarea pertilor stratificati din zidarie cu strat termoizolator median a)Acesti pereti pot fi alcatuiti din doua straturi de zidarie de caramida plina sau cu goluri sau din blocuri mici din beton usor cu goluri sau de beton celular autoglavizat distantate si legate intre ele cu agrafe sau plase metalice protejate anticoroziv. b)In golul dintre cele doua straturi de zidarie se introduce un material de umplutura, in vrac (zgura expandata, deseuri de vata de sticla sau minerala), sub forma de saltele (saltele din fibre de cord de la

anvelope, deseuri sintetice etc) sau placi. c)Bariera contra vaporilor se poate realiza sub forma de folie, amplasata intre spatiul interior de zidarie si termoizolatie sau din pelicule aplicata pe fata interioara a peretilor. Continuitatea barierei din folie se va realiza prin petrecerea acesteia pe o latime de cca. 8 cm. Deasemenea, ea va fi etansata in dreptul strapungerilor. d)Peste stratul de zidarie exterioara de protectie a termoizolatiei se poate executa o tencuiala din mortar de ciment-var, sau o rostuire ingrijita, pentru a feri termoizolatia de apa din precipitatii. e)Umplutura termoizolanta in vrac se va executa succesiv, in straturi de cel mult 30 cm inaltime, pe masura executarii zidariei. Termoizolarea acoperisurilor terasa la cladiri de locuit si social culturale a)La aceste acoperisuri termoizolatia poate fi realizata in doua variante: - cu stratul termoizilator si de panta din materiale in vrac (cenusa de termocentrala zgura expandata, scorie bazaltica, etc.), sau din placi din b.c.a. montate in trepte; - cu stratul de panta din beton si cu stratul termoizolator din placi termoizolatoare (beton celular autoclavizat izobeton C. etc ) in grosime uniforma. b)Lucrarile de termoizolare pentru primul tip de acoperisuri terasa se vor executa conform Instructiuni pentru izolarea termica a acoperisurilor cladirilor de locuit si social-culturale cu cenusa si zgura de termocentrala indicativ C 191-79 sau in conformitate cu proiectele tip in vigoare. c)Stratul termoizolator se aplica pe un strat de poza din nisip de 10-15 mm grosime. Placile termoizolante se monteaza alaturate fara rosturi. Daca pentru realizarea grosirnii prevazute in proiect este neeesar sa se foloseasca mai multe randuri de placi acestea se vor aplica cu rosturi decalate. d)Hidroizolatia se aplica direct pe stratul termoizolator, daca acesta indeplineste conditiile de planeitate prevazute. In caz contrar, se va aplica local o sapa de corectie din mortar de ciment, cu avizul proiectantului. Hidroizolatia si protectia acesteia se realizeaza conform Normativului C 112-80. Acoperisuri pe suport din tabla cutata a)La aceste acoperisuri se pot folosi urmatoarele materiale termoizolatoare: - placi termoizolante din talas liat tip STABILIT; - placi aglomerate din puzderie (PAP) antiseptizate; - placi moi din fibre de lemn (PFL poros), bitumate si antiseptizate; - polistiren celular (pentru lucrari speciale conform reglementarilor in vigoare); - placi din vata minerala G 1 40 (pentru lucrari speciale conform reglementarilor in vigoare); - panouri termoizilante in lamele de vata minerala (pentru lucrari speciale, conform reglementarilor in vigoare); b)Suportul din tabla cutata se realizeaza conform normativului Indrumator pentru prinderea si montajul tablelor metalice profilate la executarea invelitorilor si peretilor, indicativ C 172-74. c)Protectia anticoroziva a panourilor de tabla cutata se va face inclusiv la petreceri si la fata spre termoizolatie conform normativului Instructiuni tehnice privind protectia anticoroziva a elementelor de constructii metalice, indicativ C 139-79. d)Alcatuirea structurii de izolare termica a acoperisului pe suport din tabla cutata atunci cand se folosesc materiale organice care sunt minializate cu substante ce pot ataca tabla cutata, pe langa tratamentul anterior al tablei se prevede o bariera de vapori lipita cu rnastic de bitum. Pentru aerare la termoizolatiile din placi de STABILIT PAP sau PFL poros, fiecare a-III-a cuta mica a tablei cutate va fi lasata netaiata la strena. e)Fixarea termoizolatiei din placi de vata minerala G 140 sau din panouri de lamele din vata minerala pe suportul din tabla cutata se va face fie prin prindere cu cleme sau rondele din tabla zincata de 0.5-0.75 mm grosime fixate cu autonituri sau suruburi autofiletante fie prin lipire cu mastic de bitum. f)In cazul aplicarii prin lipire se va executa si o fixare suplimentara cu cleme, numai pe conturul

acoperisului. g)Panourile din lamele de vata minerala vor fi dispuse cu lamelele perpendicular pe directia cutelor. h)Lipirea termoizolatiei pe suportul din tabla cutata hidroizolatia, protectia sa, racordarile pe verticala si la strapungeri gurile de scurgere, etc. vor fi executate conform normativului C112-80. 7.9.5.Realizarea izolatiei termice la planseele peste spatii neincalzite a)Termoizolarea planseelor din beton in incaperile incalzite situate peste incaperi neincalzite (subsol ganguri logii camere de gunoi sau intrarile blocurilor) se va face: - la partea superioara a planseului de rezistenta utilizandu-se o termoizolatie din placi termoizolante din talas tip STABILIT placi termoizolante din b.c.a. tip IZOBETON C placi spumate din cenuse liata cu ciment sau din placi TEFO; - Ia partea inferioara utilizandu-se aceleasi placi termoizolante prinse de planseu intr-un sistem adecvat. b)La termoizolarea la partea superioara a planseelor, realizata cu ajutorul placilor de STABILIT acestea se aplica pe planseu in acelasi mod ca la acoperisuri si pe ele se aplica o sapa de mortar de ciment nearmata pe o folie bitumata ca suport al pardoselii. La termoizolatia din placi TEFO sapa din mortar se armeaza. c)In cazul termoizolatiei la partea inferioara a planseelor termoizolatia se protejeaza, de exemplu cu placi plane din azbociment fixate cu bolturi. Etichete: izolatii, izolatii termice, sisteme de izolatii Hidroizolatii bituminoase pentru constructii sub nivelul terenului Hidroizolaii - membrane compuse, de regul din mai multe materiale, cu rol de a mpiedica ptrunderea apelor datorit umiditii solului, a infiltraiilor apelor din precipitaii sau a apelor cu presiune n construcii, degradndu-le, facndu-le improprii destinaiei lor. La construcii fara subsol La construciile fara subsol, preluarea frontului de lucru se face urmarindu-se urmtoarele: - soclul construciei trebuie sa aib nlimea de cel puin 30 cm de la nivelul trotuarului; - partea orizontala a soclului fundaiilor zidurilor exterioare i interioare trebuie s fie tencuit cu mortar de ciment M 100 T, fin dricuit, n scopul realizrii planeitii acestora; - de asemenea trebuie tencuit i partea exterioar a soclului pereilor exteriori, n condiiile artate; - cnd se cere i o hidroizolaie orizontal sub pardoselile ncperilor, stratul suport va fi verificat n ceea ce privete rezistena (de preferat un suport din beton uor armat, prevzut cu ap de egalizare din mortar de ciment M 100T, fin dricuit); - la nceperea lucrrilor sapelor suport trebuie s fie uscate. La construcii cu subsol contra umiditii solului i a infiltraiei apei din precipitaii. n scopul realizrii unei bune hidroizolaii, la preluarea frontului de lucru se urmresc urmtoarele: - sptura de pmnt trebuie s aib un taluz corespunztor, n funcie de natura solului, pentru a nu se produce eventuale surpri ale malurilor incintei de lucru; - asigurarea muncitorilor a unui acces sigur i uor la locul de munc; - s se asigure o zon plan de circa 1,4 m, pentru a se permite micarea sigur a muncitorilor n jurul construciei; - preluarea frontului de lucru se face ca i n cazul construciilor fr subsol att a prilor orizontale ale fundaiei pereilor exteriori i interiori, ct i a feelor exterioare ale pereilor exteriori ai construciei. Trebuie s fie tencuit partea orizontal a fundaiilor exterioare i interioare cu mortar de ciment M 100 T, fin dricuit ca i faa exterioar a pereilor exteriori cu mortar de ciment M 100 T fin dricuit, pn la nlimea de minimum 30 cm de la cota trotuarului; - cnd se cere i o hidroizolaie orizontal sub pardoselile ncperilor subsolului, se va proceda ca i n cazul construciilor fr subsol;

- la nceperea lucrrilor, suportul hidroizolaiei orizontale i verticale trebuie s fie uscat. La construciile sub nivelul apelor freatice (cu presiune) Hidroizolaiile mpotriva apelor cu presiune se execut n dou sisteme n funcie de situaia n care este amplasat construcia; - realizarea hidroizolaiei n sistemul "cuv n cuv" (hidroizolaia vertical se execut pe pereii de protecie ai acesteia); - realizarea hidroizolaiei verticale prin exterior, pe pereii de rezisten; Funcie de una din cele dou soluii adoptate, se impune i exigena, n ceea ce privete primirea frontului de lucru: a.Exigene comune celor doua sisteme - taluzul format prin sptura, trebuie sa aib o pant care s asigure o bun desfurare a lucrrilor, evitndu-se eventualele surpri ale malurilor; - s se creeze n jurul construciei o platform orizontal de circa 1,40 m lime pentru o bun micare a muncitorilor i pentru transportul materialelor n incinta respectiv; - s se execute bae n locuri potrivite pentru colectarea apelor; - pe tot parcursul lucrrilor de hidroizolaie (orizontal i verticala), nivelul apelor freatice s fie inut la minimum 30 cm sub nivelul inferior al radierului. - coborrea i meninerea nivelului pnzei freatice la minimum 30 cm. sub cota inferioar a radierului, pe ntreaga durat de execuie; - suprafeele suport s fie rigide i cu forme geometrice simple, iar scafele cu muchii rotunjite cu raza de 5 cm. b.Exigene n cazul hidroizolaiei n sistem "cuv n cuv" - executarea radierului din beton armat suficient de robust, pentru a prelua incarcarile date de peretele de rezisten, ct i pe aceea a peretelui de protecie a hidroizolaiei, fr micorarea suprafeei proiectate a subsolului; - realizarea rebordurilor de-a lungul rosturilor de tasare, avnd nlimea de la suprafaa radierului corespunztoare cu cea proiectata; - executarea pereilor de protecie ai hidroizolaiei din crmida cu grosimea prevzut n proiect; - executarea strpungerilor n locurile prevzute n proiect cu fixarea flanelor fixe; - verificarea flanelor mobile, care se monteaz de ctre hidroizolator n momentul executrii hidroizolaiei (dimensiunea, grosimea, suprapunerea gurilor din aceasta pe butoanele flanei fixe i planeitatea acestora). Aceeai verificare se face i n cazul flanelor fixe i mobile de la rosturile de tasare cnd acestea exist; - executarea apei de egalizare din mortar de ciment de 2 cm grosime i a tencuielii pe faa exterioar a pereilor de protecie, suportul hidroizolaiei, cu acelai material, aplicat n grosime de 2...3 cm; - racordarea suprafeelor orizontale cu cele verticale, ca i aceea dintre perei trebuie s se fac printr-o scafa cu raza de 5 cm; - n momentul nceperii lucrrilor de hidroizolaie, att apa ct i tencuiala trebuie s fie perfect uscate. c.Exigente privind preluarea frontului de lucru n cazul executrii hidroizolaiei verticale pe faa exterioar a pereilor de rezisten n afara exigentelor solicitate la punctul a se mai urmresc: - executarea radierului din beton armat cu grosimea acestuia, prevzut n proiect. Sub radierul trebuie s fie mrit pe ntregul perimetru al construciei nct acesta s ias n exterior cu 10 cm x numrul de straturi hidroizolatoare + 10 cm de la linia exterioar a pereilor de rezisten; - Radierul trebuie s fie prevzut la partea inferioar cu o ap de egalizare din mortar de ciment M 100 T de 2 cm grosime;

- executarea rebordurilor rosturilor de tasare din beton armat avnd nlimea conform cu cea din proiect. Odat cu executarea rebordurilor se monteaz i flanele fixe care trebuie s fie conforme cu cele din proiect (grosimea, limea, planeitatea i distanele dintre buloane); - n momentul cnd se ncep lucrrile de hidroizolaii, se primesc flanele mobile i se verific dac se mbin corect cu flanele fixe. La verificare, dup introducerea prin buloane a flanei mobile prevzute cu guri cu diametrul corespunztor, acestea trebuie s se suprapun perfect, fr denivelri i interspaii ntre acestea; - rebordul rosturilor de tasare se tencuiete cu mortar de ciment M 100 T i se racordeaz cu apa de egalizare a radierului printr-o scaf cu raza de 5 cm; - n momentul n care se ncepe pozarea hidroizolaiei orizontale pe apa de egalizare de sub radier, aceasta trebuie s fie perfect uscat. - Dup ce se realizeaz protecia hidroizolaiei orizontale cu o ap din mortar de ciment, pereii de rezisten, tencuirea i nivelarea feei exterioare a acestora cu mortar de ciment M 100 T de 2...3 cm, i montare a flanelor fixe n punctele de trecere a unor conducte de ctre constructor, se poate trece la nceperea lucrrilor de hidroizolaie vertical; - tencuiala se ridic pe peretele vertical pn la minimum 30 cm de la nivelul trotuarului; - dup uscarea perfect a acestuia se pot ncepe lucrrile de hidroizolaie. d.Exigene privind preluarea frontului de lucru n cazul executrii hidroizolaiilor la rezervoare bazine i canale La rezervoare bazine i canale Rezervoarele, bazinele i canalele se hidroizoleaz funcie de amplasarea acestora: - deasupra solului; semingropate; ngropate sub nivelul solului. Funcie de poziia acestora, preluarea frontului de lucru se face astfel: a.-Rezervoare, bazine i canale deasupra solului n aceast situaie, hidroizolaia se execut numai mpotriva exfiltraiei lichidelor depozitate. Preluarea frontului de lucru se face ca i n cazul hidroizolaiilor sub nivelul apelor freatice n sistem "cuv n cuv" astfel: - pereii i fundul din beton armat ai rezervorului se tencuiesc cu mortar de ciment M 100 T, racordarea suprafeelor tencuite fcndu-se printr-o scaf avnd raza de curbur de 5 cm; - verificarea dac punctele de umplere i golire ale rezervorului au fost plasate i executate conform detaliilor de execuie din proiect; - capacul rezervorului trebuie s fie tratat, n vederea executrii hidroizolaiei acestuia, ca i n cazul nvelitorilor teras, adic cu: - beton de pant ( eventual) - ap de egalizare din mortar de ciment M 100 T, n grosime de 2 cm; b.-Rezervoare, bazine i canale semingropate i ngropate. ntruct este vorba de sptura necesar n vederea amplasrii acestor construcii, preluarea incintei se face ca la punctul 5.1.2.2. aliniatele 1, 2, 3. n cazul n care rezervoarele, bazinele i canalele ngopate total sau parial, dar nu sub nivelul apelor freatice, acestea se execut n totalitate (fundul, pereii laterali i capacul). La preluarea frontului se are n vedere executarea unei tencuieli fin dricuite cu mortar de ciment M 100 T n grosime de 2.. .3 cm a fundului i a pereilor interiori ai acestor construcii. Pe exterior, se tencuiesc numai pereii laterali. n cazul rezervoarelor, bazinelor i canalelor semingropate, tencuiala se ridic pn la 30 cm deasupra trotuarului. Cnd acestea sunt total ngropate, tencuiala se execut pn la nivelul capacului. Pe capac trebuie s se execute un beton de pant i o ap de egalizare din mortar de ciment M 100 T fin

dricuit, suportul hidroizolaiei. Se urmrete de asemenea ca punctele de umplere i golire ale rezervoarelor i bazinelor s fie rezolvate conform detaliilor de execuie din proiect. c.Rezervoare, bazine i canale semingopate sau ngropate, amplasate sub nivelul apelor freatice n acest caz preluarea frontului de lucru, n ceea ce privete executarea hidroizolaiei exterioare se va consulta punctul 5.1.2.3. Aici se urmrete preluarea frontului de lucru n scopul aplicrii hidroizolaiei n vederea mpiedicrii infiltraiei apelor cu presiune n interiorul rezervoarelor, bazinelor i canalelor. Preluarea frontului de lucru pentru executarea hidroizolaiei mpotriva exfiltraiei lichidelor stocate (rezervoare, bazine) sau care curg (canale) se face corespunztor punctului 5.1.2.3. aliniatul a. Execuia La construciile fr subsol Dup uscarea apei se aplic amorsajul dintr-o soluie de bitum dizolvat n benzin. Acesta se aplic uniform pe ntreaga suprafa, n dou straturi, astfel nct suprafaa s capete o culoare brun nchis spre negru. Hidroizolaia se realizeaz conform documentaiei tehnice de execuie, de regul din dou straturi de carton bitumat sau din mpslitur din fibre de sticl bitumat, lipite cu bitum. Sub pardoseli, documentaia de execuie trebuie s prevad un strat de rupere a capilaritii, dintr-un strat de pietri, n grosime de 10 cm. n cazul cnd prin proiect se solicita o hidroizolaie i sub pardoseal, aceasta se aplic pe un suport din beton, de preferin uor armat. Pe acesta se aplic o ap de egalizare din mortar de ciment de 2.. .3 cm grosime, pe care, dup ce se usuc, se aplic amorsajul n condiiile artate mai sus. Hidroizolaia de sub pardoseal trebuie s fie racordat cu hidroizolaia de pe partea orizontal a soclului. Suprafaa vertical a soclului trebuie s fie protejat mpotriva apei din stropire pe o nlime de cel puin 30 cm de la trotuar. Aceast protecie se realizeaz, fie cu o tencuial impermeabil, fie cu o hidroizolaie din foi bitumate. n ultimul caz, se execut mai nti o tencuial din mortar de ciment, fin dricuit, care se amorseaz dup uscare n condiiile artate. Hidroizolaia se execut, de regul, cu un strat de carton bitumat sau mpslitur din fibre de sticl bitumat lipit cu bitum. Hidroizolaia astfel executat, se protejeaz cu o tencuial din mortar de ciment, armat conform documentaiei de execuie. Suprapunerile foilor bitumate trebuie s fie de 8 - 10 cm n lungul acestora, iar la capete de 10 cm. Foile bitumate se lipesc cu bitum la circa 170180oC, sau cu flacra, dup caz, pe ntreaga suprafa. Nu sunt permise zone de neaderen. La construcii cu subsol n aceast situaie se prevede o hidroizolaie pe partea orizontal a fundaiilor zidurilor exterioare i interioare, ca n cazul construciilor fr subsol. Hidroizolaia orizontal a fundaiilor zidurilor exterioare i interioare trebuie s se execute pe ntreaga suprafa a acestora (nu numai ct ine grosimea zidurilor), pentru a se da posibilitatea realizrii racordrii acesteia cu izolaia hidrofug vertical a pereilor, sau cu hidroizolaia de sub pardoseal, cnd este cerut. n general, sub pardoseli se prevede un strat de pietri de 10 - 15 cm grosime, pentru ruperea capilaritii. Dac se cere prin proiect o hidroizolaie orizontal sub pardoseal, aceasta se execut, ca i n cazul construciilor fr subsol, pe un suport al hidroizolaiei realizat din beton uor armat, pe care se aplic o ap de egalizare din mortar de ciment M 100 T n grosime de 2 cm. Amorsaj din bitum dizolvat n benzin se aplic n dou straturi. Al doilea strat se aplic dup ce primul este perfect uscat ( solventul s-a evaporat).

Hidroizolaia se execut ntr-un numr de straturi stabilit prin proiect, din carton bitumat sau din mpslitur bitumat, lipite cu bitum fierbinte sau din materiale similare lipite cu flacra. Lipirea trebuie s fie continu pe ntreaga suprafa, fr discontinuiti. Suprapunerea straturilor izolatoare orizontale trebuie s se fac astfel nct nici o suprapunere a stratului superior s nu cad peste cele ale stratului inferior (cnd hidroizolaia se execut din mai multe straturi). Legtura ntre straturile hidroizolatoare ale fundaiei cu cele de sub pardoseal trebuie s fie asigurat. Pentru executarea hidroizolaiei pe pereii exteriori ai construciei, se aplic un amorsaj cu bitum dizolvat cu benzin n condiiile artate. Nu se ncepe hidroizolaia vertical nainte de a se verifica starea hidroizolaiei orizontale de pe fundaie n vederea realizrii unei racordri corespunztoare. Lungimea foilor bitumate care se aplic pe suprafeele verticale ale subsolului, nu trebuie s fie mai mare de 1,70.. .2,00 m, att cat poate s le manevreze muncitorii n timpul lipirii. Hidroizolaia trebuie s fie aderent pe toat suprafaa. Protecia hidroizolaiei verticale se realizeaz cu o zidrie de crmid de 12,5 cm, sau cu alte materiale nlocuitoare propuse prin proiect (se execut de constructor). n cazul n care terenul de fundare este impermeabil la ap (argilos), se impune ca sub nivelul fundaiilor pereilor exteriori, pe tot conturul construciei, s se prevad un sistem de drenare a apelor din infiltraie pentru a nu se transforma n ape cu presiune datorit stagnrii acestora. Sistemul de drenare const din: - o tubulatura din PVC cu diametrul stabilit prin proiect, perforat la partea superioar, pentru a prelua i conduce apele la canalizare; - un strat filtrant montat n scopul mpiedicrii particulelor fine de pmnt s colmateze tubulatura din PVC. Materialul filtrant trebuie s fie imputrescibil (eventual mpslitur de fibr de sticl, geotextil, etc.); - stratul drenant cu grosimea 10-15 cm din pietri; umplutur de pmnt bine compactat. La construcii subterane executate sub nivelul apelor freatice ( ape cu presiune) Numrul de straturi de foi bitumate din care alctuiete hidroizolaia, este prevzut n STAS 2355/2-87, funcie de presiunea hidrostatic a apei. Sunt dou posibiliti de realizare a hidroizolaiei construciilor executate sub nivelul apelor cu presiune, n funcie de amplasamentul acestora, de natura solului, etc: - cuv n cuv (n acest caz hidroizolaia vertical se execut pe zidria de protecie a acesteia ) - execuia hidroizolaiei verticale pe faa exterioar a pereilor de rezisten; n primul caz, hidroizolaia se execut fr ntrerupere pe orizontal i vertical. n al doilea caz, hidroizolaia se execut n dou etape: a.hidroizolaia orizontal aplicat sub radier, dup care hidroizolatorii ntrerup lucrul, constructorul urmnd s execute, radierul, pereii de rezisten i tencuirea acestora cu mortar de ciment M 100 T. b.dup realizarea pereilor de rezisten, hidroizolatorii execut hidroizolaia vertical. La executarea lucrrilor de hidroizolaie sub nivelul apelor cu presiune trebuie s se aib n vedere prevederile STAS 2355/2-87 "Hidroizolaii din materiale bituminoase la elementele de construcii" i Normativul C 112/86 ca i de un proiect cu toate detaliile de execuie necesare, ntocmit de un proiectant de specialitate. Executarea hidroizolaiei n sistem "cuv n cuv" Dup executarea necesar (subradier, zidria de protecie a hidroizolaiei, apa de egalizare i tencuirea zidriei) de ctre constructor se ncep lucrrile de hidroizolaie astfel: - executarea amorsajului, att pe apa de sub radier, ct i pe tencuiala pereilor zidriei de protecie. Aceasta se execut, fie cu o soluie de bitum dizolvat n benzina preparat pe antier, fie cu o soluie

bituminoas gata preparat. Aplicarea amorsajului se face numai atunci cnd att apa, ct i tencuiala sunt perfect uscate; - executarea stratului suplimentar att la racordarea apei orizontale cu pereii de protecie, ct i la racordarea pereilor de protecie. Stratul suplimentar se realizeaz dintr-o folie bitumat cu limea de 0,50 m; - executarea hidroizolaiei n numrul de straturi prevzute n proiect. Straturile hidroizolatoare se lipesc pe ntreaga suprafa cu bitum topit la 180oC, sau cu flacra, n cazul folosirii foilor bitumate cu bitum aditivat. Suprapunerile foilor bitumate din acelai strat, trebuie s fie de 8... 10 cm, att de-a lungul acestora, ct i la capete. Montarea straturilor se face astfel nct, suprapunerile foilor bitumate dintr-un strat superior nu trebuie s cad peste cele ale stratului inferior (trebuie s existe o decalare a suprapunerilor); - odat cu executarea hidroizolaiei se monteaz i flana fix prin intermediul buloanelor i piulielor, astfel ca aceasta s fie etan n aceast zon; - tot aa se procedeaz i cu montarea flanelor mobile pentru rosturile de tasare; - executantul trebuie s dispun pentru aceste zone sensibile, de detalii de execuie ntocmite de proiectant. Dup realizarea complet a hidroizolaiei, dup verificare i recepie, constructorul execut o serie de lucrri de protecie care trebuie urmrite de beneficiar, pentru a nu deteriora hidroizolaia n timpul montrii armturii din oel beton i a turnrii betoanelor. - chiturile se vor aplica numai pe suprafee uscate, emulsiile numai la temperatura suportului de minimum +15 grade Celsius, masticul de bitum se va aplica numai la temperatura de 160-180 grade Celsius in perioada de vara si cu 15-20 grade Celsius mai mult in perioada de iarna; - hidroizolatia pe verticala la perei se va incepe de la scafe si se va executa pe tot conturul construciei, pana la iiialtimea de maximum 2 metrii. In cazul nlimilor mai mari, legtura straturilor cu cele superioare trebuie sa se efectueze in trepte cu petreceri de minimum 10cm.; - la hidroizolarea construciilor in spatii nchise, se recomanda ca stratul de amorsare sa se execute cu emulsie de bitum; - pe timp clduros si in zonele expuse razelor solare, pentru - prentmpinarea alunecrii stratelor hidroizolatoare, hidroizolatia se va executa in structura completa pe poriuni, urmata imediat de execuia peretelui de protecie; - protecia hidroizolatiei verticale din zidrie de crmida plina de 6-12cm. grosime se va executa cu rosturi verticale la 5m. distanta; - la proteciile din beton, armatura se va fixa cu distantieri pentru a nu strpunge hidroizolatia. Etapele de execuie n cazul n care hidroizolaia vertical se aplic pe faa exterioar a pereilor de rezisten - executarea betonului de egalizare de sub radierul din beton armat (execut constructorul). Acesta se evazeaz pe tot perimetrul construciei cu 10 cm x numrul de straturi hidroizolatoare + 10 cm de la faa exterioar a pereilor de rezisten, care se vor executa; - executarea apei de egalizare din mortar de ciment de 2.. .3 cm (execut constructorul); - aplicarea amorsajului se face ca i n cazul hidroizolaiei cuv n cuv; - aplicarea hidroizolaiei n numrul de straturi prevzut n proiect. Execuia hidroizolatiei se face n aceleai condiii ca i n cazul aceleia din sistemul cuv n cuv. - executarea amorsajului n condiiile artate; - dezvelirea mustilor hidroizolatiei orizontale, verificarea integritii acestora i completarea amorsajului n aceast zon; - executarea hidroizolaiei n numrul de straturi prevzute n proiect. Straturile hidroizolatoare se lipesc pe toat suprafaa (fr zone de neaderen), avnd suprapunerile foilor bitumate i decalarea straturilor n condiiile artate; - odat cu executarea hidroizolaiei se monteaz flanele mobile pentru strpungeri i pentru rosturile de

tasare, n condiiile artate; - dup terminarea lucrrilor se executa protecia hidroizolatiei si umplutura de ctre constructor. Hidroizolarea rezervoarelor, bazinelor i canalelor Hidroizolaiile la rezervoare, bazine i canale se realizeaz n funcie de amplasarea acestora astfel: semingropate; deasupra solului; ngropate sub nivelul solului. Rezervoarele, bazinele i canalele amplasate deasupra solului n acest caz, hidroizolaia se execut numai mpotriva exfiltraiei fluidelor depozitate sau care circul (canale). n aceast situaie modul de execuie a hidroizolaiei este identic cu cel folosit mpotriva apelor cu presiune n sistemul "cuv n cuv". - executarea amorsajului cu materialele i n condiiile artate; - executarea hidroizolaiei n numrul de straturi prevzute n proiect, n funcie de presiunea hidrostatic a fluidului stocat sau care circul, conform STAS 2355/2-87; - executarea eventual a etanrii strpungerilor (umplere, golire, etc.) n condiiile artate i n conformitate cu detaliile de execuie; - protecia hidroizolaiei cu materialele prevzute n proiect n funcie de natura fluidului (eventual protecie anticoroziv); - capacul rezervoarelor se hidroizoleaz, conform documentaiei tehnice de execuie; - cnd fluidele depozitate sunt sensibile la nghet sau la temperaturile ridicate din timpul verii, rezervoarele trebuie s fie izolate termic (att capacul ct i pereii); - nu sunt admise hidroizolaii bituminoase la obiectivele care stocheaz sau prin care circul fluide care pot dizolva bitumul (ex. Produsele petroliere). Cnd rezervoarele, bazinele i canalele sunt semingropate, sau ngropate, este necesar s se execute o hidroizolaie, att mpotriva exfiltraiilor fluidelor din interior, ct i a infiltraiilor apelor din exterior. Executarea hidroizolaiei mpotriva exfiltraiilor se face numai dup ce s-a executat mai nti hidroizolaia mpotriva infiltraiei apelor din exterior. Hidroizolaii mpotriva apelor de infiltraii (pe exteriorul rezervoarelor, bazinelor i canalelor) se execut inndu-se seama de cele dou situaii: - mpotriva apelor de infiltraie (fr presiune), provenite din precipitaii; - mpotriva apelor cu presiune hidrostatic (sub nivelul apelor freatice). Att n cazul hidroizolaiei mpotriva apelor de infiltraii, ct i mpotriva apelor cu presiune hidrostatic, n cazul obiectivelor semingropate, aceasta se ridic pn la minimum 30 cm deasupra trotuarului. n cazul obiectivelor total ngropate, sub nivelul solului, se execut o hidroizolaie i a capacului, n condiiile artate la hidroizolarea acoperiurilor, conform documentaiei tehnice de execuie. Cnd fluidele depozitate sunt sensibile la nghe, capacul obiectivului trebuie s fie izolat termic, dac acesta nu se gsete sub nivelul de nghe al solului. n toate cazurile n care se impune hidroizolaia mpotriva apelor cu sau fr presiune, aceasta se execut n dou faze: - executarea hidroizolaiei orizontale pe apa de egalizare de sub radier; - executarea obiectului (rezervor, bazin, canal); - executarea hidroizolaiei verticale pe peretele exterior al acestora. Hidroizolaia mpotriva exfiltraiilor se face n condiiile artate n cazul rezervoarelor, bazinelor i canalelor supraterane.