Sunteți pe pagina 1din 4

Argumente contra globalizarii

Influenta globalizarii asupra democratiei, inlocuieste dictatura elitelor nationale(un aspect pozitiv), cu dictatura finantelor internationale(aspect negativ).Astfel sistemul politic national se va confrunta cu presiuni crescande, venite din partea corporatiilor transnationale, puterea acestor grupuri de interese crescand exponential in ultimii ani, datorita posibilitatii de comunicare (internet,telefon etc). Ex:Cumpararea Petrom de catre OMV. Guvernele din tarile in curs de dezvoltare,fiind in general corupte din studiile elaborate de Institutul de cercetare Gallup Organization, deciziile majore le vor lua intodeauna in interesul personal,fara a tine cont de consecintele pe plan nacional. In cea mai mare parte a cazurilor, statele isi pastreaza caracterul national si suveran, totusi din ce in ce mai mult, statul este vazut ca fiind prea mic pentru problemele mari si prea mare pentru problemele mici. Una dintre cele mai mari temeri in ceea ce privea aderarea Romaniei la structurile internationale o reprezenta pierderea suveranitatii. Pentru tarile care au schimbat regimul(Romania),efortul este foarte mare si de lunga durata de a gestiona problemele interne si de a se integra in standardele impuse de UE. De aici rezulta tensiuni interne la nuivelul conducerii tarii: Ex:Disputele sindicate-guvern. Datorita libertatii de miscare a populatiei, s-a acutizat diferenta intre populatia saraca si bogata. Ex: Populatia saraca nu dispune de resursele financiare pentru a beneficia de informatiile necesare dezvoltarii. Globalizarea naste insecuritate, pe cele mai diverse cai:ale terorismului politic transnational,ale traficului ilegal de arme si mijloace letale neconventionale, de droguri si persoane, ale migratiei clandestine, ale proliferarii armelor de distrugere in masa, ale agresiunii economico-financiare, si provocarii de catastrofe de mediu. Securitatea globala este grav afectata de controlul pe care crima organizata il executa asupra tot mai multor teritorii pe piete interne si externe, de violenta, coruptie, santaj, amenintari, contrabanda, de erodarare continua a stabilitatii si autoritatii statale. De aici necesitatea unei abordari preventive, sistematice, coordonate, a problematicii securitatii globale, a armonizarii politicii statale si internationale de combatere a crimei organizate si terorismului, a tuturor aspectelor negative, insecurizate ale globalizarii, a intrarii actualelor institutii si mecanisme de actiune globale, a sporirii legaturilor si funcionalitatii acestora. Datorita diferentelor si discrepantelor populatiei care au survenit in urma globalizarii, populatia saraca care nu detine resurse finaciare, vad schimbarile care au loc in jurul acestora, insa nu se pot bucura de ele, datorita insuficientei financiare, fiind privati de aceste lucruri. Procesul de americanizare influenteaza viata cotidiana a fiecarui individ, insa tine de fiecare din noi daca acceptam sau nu acest lucru. Fiecare tara are valori, traditii, muzica,

obiceiuri, datini si stil de viata si conduita. Surprinzator, n urma unei anchete efectuate de specialistii Bancii Mondiale n rndul a 60.000 de persoane foarte sarace s-a ajuns la concluzia ca ceea ce ei reclama cu prioritate este nu nevoia acuta de bani ci aceea de cucerire a propriei lor demnitati. Insa datorita mijloacelor de comunicare, cei frustrati economic, social si de alta natura, pot decurge la diverse mijloace de protest cu sprijinul tehnologiilor moderne, scaderea sigurantei la toti indicatorii, globalizarea fenemenelor cronice locale si regionale, mondializarea marii criminalitati organizate (traficul de arme, droguri, persoane), radicalizarea fanatismelor entice si religioase, a terorismului. Aciunea concentrata a creterii demografice i dezvoltrii economice accelereaz consumul de resurse naturale, sporind presiunea asupra bunurilor comune globale, favoriznd rspndirea agenilor patogeni, ameninnd speciile i extinznd impactul dezastrelor naturale. Relaiile care se stabilesc ntre aceti factori ai presiunii antropice sunt prezentate mai jos:

Unele probleme care tin de mediu, ar putea fi solutionate si la nivel local, fara a mai implica organismele internationale de protectie a mediului.

Degradarea mediului nivelul de trai ridicat inseamna la inceput mai multa productie si un consum mai mare care duc la poluare. Oponentii globalizarii invoca consecintele negative: - desfiintarea natiunii si statului national; - reducerea locurilor de munca in tarile in curs de dezvoltare sau cu un nivel mai redus al productivitatii muncii; - specializarea unor state in activitati de productie generatoare de poluare si care necesita un consum mare de munca, materii prime si energie; -adancirea decalajelor economice ( in prezent 258 de persoane miliardare detin o bogatie egala cu cea posedata de 2,5 miliarde de oameni aproape din populatia Terrei). De asemenea, se mentioneaza pericolele privind desfiintarea unor ramuri, falimentarea unor banci, destabilizarea vietii economice, inclusiv a unor state.

Globalizarea implic numeroase riscuri, printre care omajul, crizele financiare globale, adncirea decalajelor ntre bogai i sraci, de culturalizarea, americanizarea, etc. Hans Peter Martin, Harald Schumann,Capcana globalizrii: atac la democraie i bunstare, Editura Economic, 1999 Pg. 13 20% din populaia apt de munc ar fi suficient nsecolul urmtor pentru a asigura avntul economieimondiale. .. O cincime din cei care caut de lucru vor fide ajuns pentru a produce toate mrfurile i a furnizaserviciile de nalt calitate pe care i le poate permitesocietatea mondial. .. Dar ce se va ntmpla cu ceilali? 80% dintre cei cedoresc s munceasc vor rmne fr slujbe? Problema viitorului este to have lunch or to be lunch,a avea mncare sau a fi mncat. George Soros, Criza capitalismului global, Editura Polirom, 1999 Pg.105 Sistemul este favorabil capitalului financiar, care are libertatea de a se mica acolo unde este mai bine recompensat, ceea ce a dus la rapida dezvoltare apieelor financiare globale. Rezultatul este apariia unuisistem circulator gigantic, care absoarbe capital prinpieele i instituiile financiare de la centru, dup care lpompeaz ctre periferie, fie n mod direct, sub formde credite i investiii

de portofoliu, fie indirect, princorporaiile multinaionale. Sistemul este nsprofund deficient ctigul banilor are prioritateasupra tuturor celorlalte considerente sociale.Dezvoltarea economiei globale nu se sincronizeaz cudezvoltarea societii globale. Critica pe care o aduc sistemului capitalistglobal are dou direcii principale: defectelemecanismului de pia (instabilitile de pe pieelefinanciare internaionale) i deficienele aprute nsectorul ce nu aparine relaiilor de pia (non marketsector). David C. Korten, lumea post corporatist, Editura Antet, 1999 Cartea mea precedent, Cnd corporaiile conduc lumea, mprtea opinii din contientizareamea personal a realitii unei lumi conduse despeculani financiari i afaceri la nivel nalt. De lapublicarea ei n 1995, tendinele ngrijortoare pe care le descria s-au agravat puternic.. Sistemul financiarglobal este astzi att de instabil nct pn i mariispeculani care au fcut averi de pe urma acesteiinstabiliti lanseaz semnale de alarm. Lumea post corporatist pornete de la ameninarea reprezentat de un colaps ecologic isocial, provocat de excesele unui sistem economic orbfa de nevoile umane. Ea este scris pentru a sfidapovestea ce a devenit o mantr a discursului public icare sun cam aa: C ne place sau nu odat cu prbuirea socialismului forele globalizrii economice i noul capitalism global sunt imuabile i ireversibile. Nu exist alternativ. Trebuie s ne adncim devotamentul fa de consumerism, liber schimbism i cretere economic, chiar n timp ce ndurm ncercrile distrugerii creatoare provocate de capitalism. ntre timp, cei care vor supravieui i vor prospera trebuie s nvee s ctige n competiia nemiloas generat de economia global. Pentru cei dintre noi care consider c viaa nseamn mai mult dect goana dup bani i achiziionarea din megamall-uri a unor produse despre care aflm c ne trebuie abia dup ce vedem reclama la televizor, acest discurs este un ndemn dezumanizant la disperare i resemnare.