Sunteți pe pagina 1din 11

ANALIZA UNEI CAMPANII ELECTORALE

Introducere Termenul political marketing este originar din market, care n limba englez desemneaz piaa. Marketingul politic apare ca domeniu de activitate la nceputul secolului XX, ca urmare a dezvoltrii sferei serviciilor n societatea industrial i cunoate o evoluie rapid din acel moment i pn n prezent. Marketingul politic este tributar marketingului comercial dar se dezvolt ca i sfer de activitate autonom n contextul valurilor de democratizare, ntruct alegerile democratice reclam o cunoatere aprofundat a electoratului. Organizarea campaniilor electorale n concordan cu preceptele marketingului politic este o regul a jocului electoral respectat cu din ce n ce mai mult strictee chiar i n contexte politice naionale n curs de democratizare, un exemplu simptomatic n acest sens fiind America Latin. Marketingul politic comprim cercetarea i gndirea strategic, n scopul identificrii percepiilor sau problemelor sociale relevante pentru configurarea opiunilor electorale pn la nivel de cetean. Importana campaniilor electorale Originea termenului de campanie se regsete n vocabularul militar, unde o campanie desemneaz o serie de operaiuni desfurate ntr-un anumit moment al rzboiului sunt menite s genereze un anumit rezultat. Campaniile electorale sunt competiii bazate pe idei, reprezint o sum de aciuni care au drept scop determinarea unur grupuri de votani s susin aceste idei. Ca n orice alt competiie exist nvini i nvingtori, ns, prin natura procesului, ntotdeauna vor exista mai muli dezamgii dect satisfcui de rezultatul scrutinului. Campaniile electorale au constituit de-a lungul timpului un subiect de analiz att pentru mediul academic ct i pentru consultanii care activeaz n acest domeniu. Cercettorii din mediul universitar sunt interesai s explice de ce voteaz alegtorii n vreme ce consultanii ncearc s identifice n permanen noi metode de a determina alegtorii s voteze ntr-un anumit sens. Cercettorii sunt interesai s afle cine sunt cei care contribuie cu bani la campanie i care sunt motivele care i determin s fac acest lucru, n vreme ce consultanii sunt interesai de diversificarea metodelor de a convinge oamenii s contribuie financiar. Aceste dou perspective sunt diferite dar sunt ambele necesare pentru a nelege derularea unei campanii electorale. n esen, campaniile electorale au drept scop, informarea electoratului cu privire la oferta politic i persuadarea pentru a-i influena sau configura opiunea electoral. Practic, campaniile electorale au rolul de a determina electoratul s voteze ntr-un anumit sens i pentru atingerea acestui scop se folosesc de toate mijloacele de comunicare specifice publicitii comerciale. Costisitoare, antrenante, zgomoase si spectaculoase n acelai timp campaniile scot, aa cum sublinia Ron Faucheux, ce este mai bun i ce este mai ru din oameni. Cu toate c sunt uneori foarte agresive i depesc limitele eticii i - uneori -ale bunului sim ele promoveaz alegerile, pivotul n jurul cruia graviteaz democraia.

Evoluia campaniilor electorale Cum au aparut campaniile electorale Campaniile electorale au aprut odat cu opiunea pentru un nou mandat a primului preedinte american, George Washington, n anul 1793. Susintorii acestuia au fcut propagand politic pentru realegerea sa iar n acel moment ncepe practic istoria de peste 200 de ani a campaniilor electorale. Cum s-a ajuns la campaniile electorale pe care le vedem astzi Din acel moment i pn n ziua de astzi, campaniile electorale au cunoscut o dinamic i o evoluie foarte accentuat, metodele utilizate de cei ce le pun n practic fiind tot mai variate de la un scrutin la altul. Datorit faptului c sunt legate fundamental de mijloacele de comunicare n mas, unii autori sunt de prere c aceste manifestri au aprut doar n secolului XX i din acest motiv ne vom raporta doar la campaniile contemporane iar, pentru a nelege evoluia acestora, vom opera o comparaie ntre campaniile de astzi i cele din urm cu cteva decenii. Aceast comparaie poate fi structurat pe trei dimensiuni: 1. Apariia unor juctori noi. Pn nu demult, candidaii participau la alegeri ca simpli reprezentani ai formaiunilor politice iar succesul lor depindea n mare parte de succesul sau eecul partidului pe care l reprezentau. n special n cazul alegerilor parlamentare, rolul candidailor era acela de a sprijini financiar partidul iar n schimbul acestui serviciu ei erau recompensai cu nominalizarea pe lista de partid. Asigurarea contactului dintre alei i alegtori era, n mare parte, datoria activitilor de partid. Prin comparaie, campaniile electorale contemporane se concentreaz tot mai mult pe persoana candidatului iar rolul partidelor n campanie este n scdere. Aceasta poate fi o consecin a cercetrii asociate marketingului politic, care a relevat faptul c oamenii simt nevoia de a alege persoane, nu formaiuni politice, pentru a le reprezenta interesele. Consultanii politici s-au adaptat foarte repede acestui tip de provocri, rspunznd foarte promt noilor configuraii sociale i uneori chiar alimentnd configurarea electoratului de o anume manier. 2. Schimbarea tacticilor. Difuzarea mesajului este o procedur fundamental n cadrul unei campanii electorale, fiind poate procedura tactic cea mai relevant n contextul configurrii opiunilor electoratului. n trecut mesajul era transmis ntregului electorat ntr-un singur fel i foarte imprecis. Astzi, teoreticienii marketingului politic susin ideea conform creia, a ncerca s atingi prin intermediul mesajului ntregul electorat nseamn a risca s nu atingi pe nimeni. Consultanii au neles foarte bine acest aspect iar determinarea preferinelor electoratului, prin intermediul unor cercetri, stratificarea acestuia pe baza preferinelor i apoi adoptarea unei modaliti de comunicare oportun pentru fiecare grup n parte constituie o procedur utilizat n fiecare campanie modern. O alt evoluie determinant pentru alegerea tacticilor de campanie este evoluia tehnologic. Astfel dezvoltarea televiziunii i radioului, a calculatoarelor i a internetului au atras dup ele i o diversificare a tacticilor utilizate de strategii campaniilor electorale. 3. Diversificarea resurselor. n trecut, motorul oricrei campanii electorale l constituiau oamenii. Campaniile electorale nu au fost niciodat ieftine, dar cea mai important resurs au fost ntotdeauna constituit din oameni. n ziua de astzi, o campanie electoral se bazeaz pe capital

financiar. Aproape toate tehnicile utilizate ntr-o campanie sunt condiionate de resursele financiare de care aceasta dispune. ntr-adevr, rolul voluntarilor sau al activitilor de partid nu sa estompat n totalitate dar resursele financiare sunt cele care pot nlocui n mare msur insuficiena altora. Apariia noilor juctori, schimbarea tacticilor i diversificarea resurselor, tematizate mai sus, reprezint raiuni suficiente pentru a afirma c, la acest moment, campaniile electorale trebuie s se bazeze n toate fazele lor de producie pe componenta de cercetare.

MARKETINGUL POLITIC ELECTORAL Se contureaza doua mari ramuri ale marketingului politic: A. Marketingul politic electoral B. Marketingul politic de prezenta Marketingul politic electoral prezinta urmatoarele particularitati: obiectivele sunt mai concrete si mai clar precizate, activitatea are un caracter discontinuu, presupune o mare mobilizare de resurse financiare si umane si se caracterizeaza printr-un grad mai mare de actiune. Marketingul politic electoral se confunda cu campania electorala si, desi ncepe cu cteva luni naintea campaniei oficiale, este dedicat exclusiv acesteia. n perioada premergatoare campaniei se pune la punct strategia dupa care care se va conduce candidatul. Strategia de marketing este punctul vital al succesului n lupta electorala, deoarece fara ea implica organizarea unei campanii pe o perioada de timp relativ scurta, precum si mobilizarea efectiva ntr-o coalitie cstigatoare a unor forte disparate aflate uneori n conflict. Organizarea unei campanii electorale a implicat dintotdeauna constituirea unor aliante ntre votanti, membri sau donatori. Acestea au presupus acceptarea unor compromisuri, chiar cu riscul de a nu obtine ceea ce si-a propus fiecare. Ca o regula generala, un candidat trebuie sa faca fata la cinci categorii de public diferite: 1. 2. Nehotartii Grupurile de interese, organizatiile non-guvernamentale si sindicatele.

3. Mass-media (poate sa contribuie la vizibilitatea unui candidat sau poate sa-l pastreze ntr-un con de umbra.) 4. 5. Structurile proprii de partid. Donatorii si contribuabilii financiari.

Comunicare politic Campaniile electorale sunt definite n foarte multe feluri ns, nainte de toate ele sunt campanii de comunicare. Desigur, combinarea unor aspecte de natur economic, sociologic, psihologic, i istoric sunt foarte relevante pentru organizarea campaniilor electorale ns comunicarea rmne pilonul central al acestor manifestri. Comunicarea politic este cea care ocup spaiul dintre scopurile i aspiraiile candidatului pe de-o parte i comportamentul electoratului pe de alt parte. Comunicarea politic este cea care servete drept punte de legtur ntre mentalitatea alegtorului pe de-o parte i aciunile candidatului pe de alt parte. n timpul derulrii campaniilor electorale candidaii apar la televizor, particip la dezbateri, participa la talk-show-uri, pregtesc mesaje i slogane, distribuie materiale de campanie, particip la manifestri, se ntlnesc cu electoratul i multe altele. Toate aceste eforturi, au un singur scop, i anume comunicarea cu electoratul. Campaniile electorale ncep, se deruleaz i se ncheie conform unor repere stabilite de comunicarea politic, aceasta constituindu-se n baz epistemologic ntruct fr comunicare nu putem vorbi despre campanii electorale. Comunicarea politic n spaiul mediatic: analiza unei campanii electorale Autor(i) : Andra SECELEANU An publicare : 2008 ISBN : 978-973-1709-31-4 Coninut : download PDF PREFA Comunicarea mediatic are un impact social i politic major, n ultimii 15 ani n Romnia, pentru c genereaz fenomene pozitive i negative, mai mari sau mai mici, de aceea ea este studiat cu tehnici adecvate care s evidenieze consecine, riscuri i avantaje. Cu ajutorul mass-media, de exemplu, guvernanii pot da impresia c are loc o guvernare eficient i grijulie, preocupat de viaa fiecrui cetean. Pe de alt parte, tot media este capabil s demate manipularea, dovedindu-i capaciti complexe de integrare n societatea contemporan. De aceea, lucrarea Comunicarea politic n spaiul mediatic analiza unei campanii electorale a lector univ. dr. Andra Seceleanu a atins dou scopuri importante: nelegerea elementelor componente ale realitii mediatice i politice contemporane, i totodat nelegerea unei viziuni epistemologice noi a comunicrii, aa cum este ea ncadrat ntr-o larg realitate de procese sociale. Capitolul Funcii i caracteristici ale presei romneti contem-porane, prezint modul n care presa a devenit un pol n jurul cruia se nvrtesc celelalte sectoare ale existenei societii, consecin a faptului c trim ntr-o lume cultural a semnificaiilor, creat de mass-media, i nu n realitatea nsi. Prin analizarea funciilor sale specifice i a rolului pe care l are, sau i-l asum mass-media n societate, lucrarea ncearc s arate care este aciunea presei n modelarea societii n ansamblu, prin impunerea unor noi principii i norme, prin construirea unei scri de valori, diferit de cea tradiional, avnd ca efect crearea de noi imagini i reprezentri sociale i, implicit, schimbarea (sau cel puin modificarea) mentalitilor colective existente.

O reuit a lucrrii o constituie subcapitolul Violena n pres realizat att pe baze teoretice ct i factuale, prin analiza unor aspecte, cum ar fi obsesia tirajului mare, a vandabilitii, ceea ce conduce la expresii subculturale, argotice, care violenteaz bunul gust i educaia. Din dorina de echilibru i evideniere a adevrului, autoarea a ncercat s justifice situaiile din vocabularul i frazeologia violente din presa postdecembrist scriind c acestea i au originea ntr-o defulare lingvistic, fireasc pn la un punct, la nivel emoional, manifestat dup cderea regimului comunist. Dac astzi suntem victimele unei adevrate explozii informa-ionale, care, oricum ar fi privit, nu poate fi benefic nici individului, nici grupului n care acesta triete, iar presa i atribuie un rol de agend a realitii, atunci se justific ntrebarea creia, ncercm s-i gsim rspunsul: Reprezint presa o realitate psihosocial definitorie pentru condiia uman, reflect ea corect comportamentul i modul de a gndi al cititorilor si? Contribuie ea i dac da, n ce msur? la amplificarea fenomenului violenei individuale i sociale? n capitolul Comunicarea politic n spaiul mediatic este analizat comunicarea n relaiile ei cu politicul, prin cercetarea practicilor discursive efective, care ajung s fie practici politice. Viaa politic actual poate fi caracterizat ca un continuu efort de comu-nicare al locutorilor politici pentru a-i legitima aciunile, discuia fiind principala modalitate prin care se realizeaz participarea politic. Studiul descrie spaiul public, ca loc al manifestrii aciunii politice, ntruct aciunea politic n spaiul public modern se bazeaz pe principiul legitimrii, care reprezint noul principiu de aciune politic, i care se obine prin desacralizarea politicului, cu ajutorul unor tehnici i strategii formale i informale de publicitate i evaluare politic. Noul model de spaiu public se afl la intersecia mai multor cmpuri: cmpul jurnalistic, cmpul politic, cmpul cultural, nelese ntr-un sens larg. Pornind de la sensul clasic al teoriei democraiei, unde mass-media are menirea s difuzeze i s rspndeasc informaii despre problemele publice, inclusiv politice, s informeze corect i la timp cetenii, care, la rndul lor, vor influena procesul decizional la nivelul societii, lucrarea arat cum efectele mass-media se pot resimi n zone diferite ale societii. Mesajele mediatice pot stimula obediena fa de puterea politic i instituiile acesteia, sau pot promova susinerea partidelor ce cultiv valorile liberale, pro-capitaliste. Prin difuzare, saturare i exagerare, massmedia pot impune acele fapte i idei care corespund liniei oficiale i produc consens politic n raportul dintre putere i guvernai. Cercetarea aduce n discuie o form de comunicare politic, aceea a comunicrii cu publicul prin intermediul mass-media. ntruct comunicarea mediatic se adreseaz unui public heterogen, (n funcie de mai multe criterii: vrst, sex, religie, etnie, cultur, nivel de instruire, categorie socio-profesional etc.) i discursul politic trebuie s se adapteze pentru a putea ctiga i menine atenia unui public ct mai larg. Prin intermediul presei, clasa politic i extinde destinatarul ntr-un mod mult mai facil. Fr intermedierea canalelor mediatice, personajele politice i-ar ctiga cu greu popularitatea i i-ar face cunoscute mesajele politice cu mai mult dificultate. Capitolul Mediatizarea vieii politice n condiii de campanie electoral, prezint condiiile ultimului deceniu, n care s-a produs adevrata desctuare a mass-media i invazia lor intens n politic, iar ntreaga activitate a mass-media, n fond subordonat politicii, devine primordial, considerat tocmai din perspectiva circum-stanelor de ordin politic, deci a campaniilor electorale. Ritmul i traiectoria vieii politice romneti decurg din ciclurile electorale. Anii electorali au influenat politica romneasc, dndu-i sens i consisten- pe termen mediu. Lucrarea evideniaz, prin analizele de caz efectuate, n ce mod, n ultimul timp, adaptarea practicilor mediatice n cadrul campaniilor electorale, antreneaz tot mai mult aa-numitele tehnologii murdare (sau cenuii, negre), destul de eficiente, dup cum ne confirm experiena alegerilor, pentru manipularea opiniei publice. Manipularea politic are mai mari anse de reuit n campania electoral, deoarece electoratul este mai atent la informaiile politice i manifest un interes mai ridicat fa de actorii politici. n studiul ntreprins, se demonstreaz modul n care,

ntr-o campanie electoral, se reevalueaz rolul presei scrise, n condiiile n care practica electoral a devenit de neconceput n absena dispozitivului televizual. n context electoral, presa scris are posibilitatea s-i accen-tueze poziia de evaluator sau comentator al evenimentului i, prin aceasta, s devin unul dintre iniiatorii dezbaterii electorale. Dac la televiziune condiia de evaluator nu este uor de atins, avnd n vedere cadrul interactiv (la care contribuie candidaii/ moderatorul/ dispozitivul televizual), n schimb, n presa scris evaluarea se petrece la rece, aadar, fr s fie ntrerupt sau controlat de replica imediat a candidatului. Presa scris poate s redeschid mai uor schimbul discursiv dintre candidai, jurnaliti i public. Evidenierea cilor prin care presa scris contribuie ntr-un mod specific la circulaia discursului electoral, n condiiile n care se reproeaz adesea mediatizrii televizuale c distruge discursul iniial al actorului politic, a beneficiat de o atenie deosebit n lucrare. Presa scris poate stabiliza discursul electoral (supus reformulrii constante la televiziune), atrgnd atenia asupra discursului iniial al candidatului. n aceast parte a lucrrii, sunt comentate condiiile n care presa poate destabiliza i ea discursul electoral, avnd n vedere c utilizeaz adesea formele fixe ale unui discurs (electoral) tocmai pentru a genera propriul su discurs. Lucrarea i ncheie demersul investigativ prin analiza mutaiilor aprute n spaiul comunicaional i a comportamentului actorilor n acest spaiu: partide, public, media, n situaia campaniei electorale pentru alegerile locale din 2004 n municipiul Constana. n lucrarea de fa se manifest experiena acumulat de domnioara lector univ. dr. Andra Seceleanu n timpul organizrii unor demersuri investigative cu prilejul alegerilor din 2004. Cu acest prilej au fost formulate unele concluzii cu privire la spaiul mediatic din Romnia: comunicarea politic este personalizat n exces, succesul depinde mai mult de calitile i imaginea personal a omului politic, mass-media a devenit un actor tot mai activ pe scena politic, implicndu-se n dezbaterile i n conflictele pentru distribuia puterii. Mass-media a devenit un mediator n relaia dintre politicieni i electorat, dar i o form de bruiaj la adresa comunicrii directe. Pe acest fond clasa politic s-a ndeprtat de electorat, care se simte reprezentat mai mult de media dect de politic. Abordarea competent a problematicii, exemplificrile suges-tive, acurateea a studiului de caz, concluziile bine argumentate, stilul clar folosit de autoare, concur la realizarea unei lucrri interesante att pentru profesionitii domeniului, teoreticieni sau practicieni, pentru studenii atrai de particularitile comunicrii politice n spaiul mediatic, ct i pentru cei implicai n organizarea campaniilor electorale. Prof.univ.dr. Teodor DIMA +Membru corespondent al Academiei Romne Cursul isi propune familiarizarea studentilor cu notiunile de baza ale istoriei campaniilor electorale romanesti. Obiective specifice ale cursului sunt: 1. 2. 3. 4. identificarea principalelor concepte, perioade istorice si evenimente; identificarea etapelor in evolutia campaniilor electorale; identificarea principalilor actori politici (partide, candidati, structuri media); definirea si identificarea segmentelor si bazinelor electorale specifice fiecarei campanii electorale; 5. prezentarea si comentarea campaniilor electorale prezidentiale, generale si locale. Cursul cuprinde teme precum: perioada decembrie 1989 mai 1990, campania electoral din 1990, perioada mai 1990 septembrie 1992, campania electoral din 1992, perioada septembrie

1992 noiembrie 1996, campaniile electorale din 1996, perioada 1996-2000, campaniile electorale din 2000, perioada 2000-2004, campaniile electorale din 2004, campaniile electorale din 2007, campaniile electorale din 2008, campania pentru alegerile europarlamentare din 2009. Cursul isi propune sa ajute studentii sa construiasca instrumente adecvate de analiza cantitativa si calitativa a strategiilor de campanie electorala, sa investigheze o serie de aspecte electorale, sa avanseze ipoteze, sa propuna solutii si sa realizeze planuri de campanie pentru organizatii politice. Marketing politic si electoral Cursul isi propune sa ofere o imagine de ansamblu a domeniului, precum si a tehnicilor, metodelor si instrumentelor de lucru specifice marketingului politic. Obiective specifice ale cursului sunt: 1. 2. 3. 4. formarea abilitatilor de analiz a structurii unei campanii; identificarea mizelor, pozitionarii, conceptelor si temelor de campanie; formarea abilitatilor de concepere si organizare a unei campanii electorale; formarea abilitatilor de concepere si organizare pentru promovarea imaginii unei institutii politice.

Cursurile se desfasoara sub forma unor prelegeri, sprijinite de prezentarea unor materiale ilustrative relevante pentru campaniile electorale din ultimii ani. Seminariile cuprind dezbateri ale temelor prezentate la curs, simulari ale unor situatii de tip electoral si lucrri practice de concepere si redactare a materialelor electorale (sloganuri, discursuri, mesaje etc.). Tematica de curs cuprinde subiecte precum: diferentele dintre comunicare politica, marketing politic, propaganda, persuasiune, informare, campania electorala (tipologii), resursele electorale, strategii electorale, teme si mesaje electorale, dinamica de campanie, publicitatea electorala, marketingul instituional, imaginarul politic romanesc, creatia in publicitatea politica si electorala: slogan, discurs, afie, panouri, pliante, spoturi etc. Bazele comunicarii politice Cursul isi propune sa familiarizeze studentii cu notiunile de baza si termenii-cheie ai comunicarii politice. Obiective specifice ale cursului sunt: 1. 2. 3. 4. 5. definirea si identificarea elementelor de teorie a comunicarii politice; definirea formelor, modalitatilor si tipurilor de comunicare politica; identificarea structurilor si produselor media; definirea si identificarea categoriilor electorale; dezbaterea unor studii de caz specifice din Romania, Europa si SUA.

Tematica de curs cuprinde subiecte precum: sisteme politice i electorale, sisteme de nominalizare i votare a candidailor, triunghiul de aur- candidai-media-electorat, candidatul: intre real si ideal, familia candidatului si echipa de campanie, efectele media asupra comunicarii

politice (framing, priming, horse-race effect, issue-ownership etc.), tipare electorale, criterii de segmentare, preferine electorale, campania negativa (modelul competiiei politice, efecte asupra comportamentului electoral ), campania video (tipologia si functiile spoturilor), dezbaterile electorale televizate (tipologia dezbaterilor si strategii de dezbatere), impactul Internetului asupra comunicrii politice, noile media (impactul Facebook, Second Life, YouTube, Twitter), clivajul online-offline (modalitati de mobilizare a electoratului online, activitati de e-campaigning) etc. In cadrul cursului vor fi prezentate teorii, metode si instrumente specifice marketingului si psihologiei reclamei si consumatorului, care pot fi aplicate si marketingului politic si electoral. Obiective specifice ale cursului sunt: 1. construirea abilitatilor de analiza de personalitate, pentru a putea fi aplicate la analiza comportamentului candidatilor politici; 2. construirea aptitudinilor de cercetare, care sa faca posibila creionarea unei segmentri politice, descrierea unor grupuri tinta. Studentii vor invata teoriile, conceptele i modelele relevante ale psihologiei sociale si vor putea identifica o serie de cadre relevante pentru aplicarea psihologiei sociale n secvente de comunicare politic. Cursul este axat pe abordarea principalelor paradigme si teorii utile in comunicarea politica si electorala si pe elaborarea de proiecte de segmentare politica, folosind instrumente, metodele si tehnicile de cercetare specifice. Sunt prezentate modele si cadre de diagnoza care tin de comportamentul politic sau electoral al unor grupuri-tinta, studentii putand opta pentru cadrul de diagnoza corect, in functie de particularitatile grupului-tinta, realiza o analiza de personalitate si creiona posibile linii de actune in cazul unei confruntari politice. Sociologie politica Mass media si societatea Cursul isi propune s formeze capacitatea de a analiza rolul media in societatea contemporana, modul in care evolueaza opinia publica, relatia dintre mass media si opinia publica. Cursul prezinta evolutia mijloacelor de comunicare in mas, momentele importante in studiul opiniei publice si etapele constituirii principalelor teorii moderne ale comunicarii, si explica teorii si evenimente prin intermediul teoriilor care alctuiesc un corpus important al comunicarii: teoria glontului magic, fluxul comunicarii in doua trepte, spirala tacerii, agenda-setting, teoria cultivarii etc. Curs se concentreaza pe analiza si prezentarea cadrelor teoretice de analiza, iar seminarii pe dezbateri, lucru n echipe si vizionari de filme. Studentii sunt incurajati sa aplice cunostintele dobandite prin studiul teoriilor moderne ale comunicarii n interpretarea sau solutionarea unor situatii reale din mass media romanesti si internationale. Gestionarea crizelor de imagine

Cursul isi propune sa familiarieze studentii cu notiunile si conceptele caracteristice gestionarii crizelor de imagine si sa formeze deprinderi practice de lucru in cadrul echipelor care gestioneaza crizele. Obiective specifice ale cursului sunt: 1. cunoasterea modului de manifestare si de identificare a diferitelor tipuri de crize; 2. formarea deprinderilor practice de gestionare a comunicarii pe timpul crizelor de imagine si de utilizare a tehnicilor specifice rezolvarii acestora. Vor fi explicate modul de aparitie si evolutie a crizelor, tipurile si componentele managementului situatiilor de criza. Studentii vor avea ocazia sa invete cum sa interpreteze parametrii crizei de imagine, probabilitatile de aparitie a crizei si impactului probabil al acesteia, precum si rolul mass-media in situatiile de criza. Nu in ultimul rand, studentii vor invata cum sa identifice diverse crize si tipurile de management necesar epentru gestionarea crizei respective. Pe parcursul seminariilor, sunt analizate o serie de exemple concrete de crize din perspectiva rolului evenimentelor, a implicarii actorilor, structurilor si mass media. Comunicare si analiza institutionala Cursul isi propune sa prezinte conceptele de strategie-identitate-imagine si a importantei lor pentru organizatii si institutii, mai ales a celor din sfera politicii. La sfarsitul cursului, studentii vor putea dobandi abilitati de a analiza toate aspectele de comunicare ale unei institutii, de a identifica elementele disfunctionale si de a propune soluii viabile. Cursul ii va ajuta pe studenti in dobandirea capacitatii de a elabora o strategie de comunicare coerenta, menita sa mentina/imbunatateasca imaginea institutiei. Cursul cuprinde teme precum: directii si forme ale comunicarii in institutii, conflictele in institutiile publice (cauze si metode de gestionare), metode cantitative si calitative de analiza in comunicare, campanii de comunicare externa si gestionarea crizelor la nivel institutional. De-a lungul cursului si seminariilor vor fi prezentate si exersate concepte si metode ale comunicarii manageriale optime, vor fi analizate cazuri concrete de comunicare externa si interna ale unor institutii politice, vor fi identificate si analizate strategii de comunicare pentru mentinerea/imbunatatirea imaginii institutionale si se va discuta rolul si impactul transformrilor sociale recente si a strategiilor institutionale adecvate pentru a face fata noilor realitati. Predarea este bazata pe metode interactive si simulari filmate, iar seminarul cuprinde aplicatii pe microgrupuri, teste psihosociologice si analiza de materiale video. Analiza imaginii organizatiilor Cursul isi propune familiarizarea studentilor cu notiunile i conceptele analizei imaginii organizatiilor si ajutarea acestora sa isi insuseasca modalitati de lucru caracteristice analizei de imagine. Obiective specifice ale cursului sunt: 1. dezvoltarea capacitatii de construire a instrumentelor specifice analizei de imagine (sistemul indicatorilor de imagine, profilurile de imagine, indicii de imagine);

2. dezvoltarea capacitatii de interpretare a profilurilor de imagine (stabilirea conexiunilor specifice, identificarea vulnerabilitatilor si riscurilor imagologice); 3. dezvoltarea capacitatii de realizare a analizei de imagine si a strategiei imagologice. Activitatile de curs si de seminar se bazeaza pe expuneri, prelegeri, dezbateri, analiza si interpretarea surselor imagologice specifice diferitelor tipuri de imagine a organizatiilor, lucrari practice, analize de imagine. Tematica de curs cuprinde subiecte precum: imaginea sociala a organizatiilor, sistemul indicatorilor de imagine, profilurile de imagine si indicii de imagine, interpretarea profilurilor de imagine, diagramele de dinamica etc. Metode de cercetare in stiintele comunicarii Cursul are o valoare predominant aplicativa si reprezinta o resursa pentru elaborarea unor proiecte de cercetare sau disertatii si este conceput in asa fel incat studentii sa poat folosi ulterior metodele asimilate in diverse filiere profesionale. Sunt luate n considerare criterii precum: 1. cunoasterea si aplicarea unor metode de cercetare folosite in stiintele comunicarii si in analiza comunicarii politice; la finalul cursului studentii trebuie sa aiba abilitatea de a evalua diverse produse comunicationale (discursuri, campanii, emisiuni de televiziune etc.); 2. aprofundarea unor notiuni fundamentale din stiintele comunicarii intr-un cadru metodologic. Cursul este structurat in jurul a trei metode de cercetare complementare analiza de discurs, analiza de continut si analiza de dispozitiv televizual si include: 1. prezentarea analitica a metodei (principalele elemente teoretice si metodologice, prezentarea unor cercetari-reper n domeniu etc.) 2. ateliere de lucru consacrate fiecarei metode in parte, cu aplicatii pe discursuri politice, publicitare si mediatice. Aplicatiile se refer la evenimente si practici din spatiul public romanesc, dar si din spatiile socio-politice europene si americane. Curs Organizare campanie electorala - grupa in formare Curs pentru consilierii si directorii de campanie electorala Campania electorala reprezinta cea mai dinamica activitate politica dar si una dintre cele mai interesante activitati de relatii publice. Candidatii alcatuiesc echipe de campanie formate din specialisti in domeniul comunicarii, de obicei cu experienta in comunicarea politica, fosti jurnalisti, persoane cu expertiza profesionala necesara suportului tehnic de campanie. Echipa este coordonata de un director de campanie care stie sa elaboreze o strategie electorala, stie sa isi stabileasca un plan de comunicare, sa relationeze cu diferitele grupuri cu care candidatul intra in contact, sa tina relatia cu mass media, sa anticipeze si sa gestioneze crizele sau sa reactioneze in cazul unor situatii dificile.

De asemenea, membrii echipei de campanie trebuie sa aiba o baza teoretica si practica solida si sa isi cunoasca foarte bine sarcinile si responsabilitatile dar si regulile dupa care se desfasoara campania. Pentru a veni in sprijinul persoanelor care doresc sa conduca sau sa faca parte din echipele de campanie, Euro Best Team organizeaza cursul Organizare campanie electorala, curs ce isi propune sa ofere intrumente deosebit de utile persoanelor care asigura suportul tehnic al unui candidat in campania electorala.