Drept financiar public

Lect. univ. dr. Alice Zdanovschi

SUBIECTE DE EXAMEN
FR, an.univ. 2011 - 2012

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30.

Dreptul financiar. Noiune, izvoare, norme Raporturile de drept financiar Finanele publice. Noiune, forme, particulariti, funcii, structur Moneda i instrumentele monetare. Noiuni generale Ipoteze privind geneza monedei Sistemul bnesc al leului Inflaia monetar. Noiune i formele inflaiei monetare Conceptul de sistem bugetar. Noiune, natur juridic, prile sistemului bugetar Coninutul sistemului bugetar Procedura bugetar. Noiune. Principii Elaborarea i aprobarea proiectului sistemului bugetar Cuprinsul Legii bugetare anuale Execuia bugetelor publice Ordonatorii de credite bugetare Modificarea destinaiei creditelor bugetare Procedura ncheierii execuiei bugetare i controlul execuiei bugetare Sistemul veniturilor publice Veniturile publice ordinare Veniturile publice extraordinare Sistemul cheltuielilor publice. Noiune, rol, structur Cheltuielile publice n domeniul social Cheltuielile publice pentru cercetare-dezvoltare. Cheltuieli militare Cheltuielile publice pentru funcionarea aparatului de stat Cheltuielile publice pentru aciuni economice Rspunderea juridic n domeniul financiar Controlul financiar. Noiune, rol, funcii Formele controlului financiar Auditul public intern Curtea de Conturi a Romniei Spaiul monetar Euro

Veniturile statului sunt o poriune pe care fiecare cetean o d din avutul su pentru a avea sigurana celeilalte poriuni sau pentru a se folosi de ea n mod plcut. Pentru a stabili aceste venituri n chip potrivit, trebuie s in seama i de nevoile statului i de nevoile cetenilor .
Montesquieu, Despre spiritul legilor, 1748

Toat lumea vrea s triasc de pe urma statului. Oamenii uit c statul triete pe cheltuiala tuturor.
Frederic Bastiat (1801 1850)
1

Noiuni introductive privind dreptul financiar

Definiia dreptului financiar este format din totalitatea actelor normative care reglementeaz relaiile de constituire, administrare, repartizare i utilizare a fondurilor bneti ale statului i ale instituiilor publice (banul public), destinate satisfacerii sarcinilor social-ecomonice ale societii.
Banul public fondurile comune constituite la nivelul ntregii societi pentru a fi administrate de ctre stat n numele i n interesul ntregii societi.
Prin intermediul finanelor publice se asigur constituirea, repartizarea i utilizarea cu eficien a banului public pentru dezvoltarea economic-social a societii. Ex: sporirea produciei de mrfuri,
dezvoltarea forelor de producie, dezvoltarea nvmntului, protecia social,etc.

este o ramur a DREPTULUI PUBLIC

care are n centrul reglementrii sale

finanele publice (i care) se ocup de reglementarea primar i secundar a tuturor aspectelor care in de administrarea banului public i evidena patrimoniului statului i instituiilor publice.

are o relaie de tip parte ntreg cu dreptul fiscal --- cea mai important parte!
Dr.fiscal, in timp, s-a desprins din cel financiar devenind autonom. El se ocupa cu toate aspectele prinvind V si Ch publice. V publice sunt numeroase. Unele dintre ele au caracter fiscal. Normele care reglementeaza veniturile publice sunt deja atat de amplu reglementate incat au dus la aparitia unei ramuri autonome. dreptul fiscal trateaz aspecte legate de veniturile publice reprezentate de impozite n relaie direct cu pltitorii acestora n procesul privind declararea, stabilirea, verificarea i colectarea impozitelor () datorate bugetului general consolidat. N. B. !!! Veniturile publice reprezint doar un capitol al dreptului financiar; are n centrul reglementrii sale (nu doar) impozitele + (ci i) contribuiile sociale + contribuiile la fondurile speciale extrabugetare + mprumuturile de stat + veniturile statului din valorificarea din valorificarea proprietilor deinute + veniturile din capital + etc. dreptul fiscal are ca obiect de reglementare doar o mic parte dintr-un capitol al dreptului financiar --- importana este susuinut de aspectele economice i implicaiile sociale ale colectrii impozitelor i taxelor de la persoane fizice i juridice.
Raportul intre dr.financiar si cel fiscal este acela de la intreg la parte.
.

Principiile dreptului financiar

Legalitatea; Planificarea financiar; Verificarea legalitii modului de utilizare a banului public.

1. Legalitatea are o consacrare constituional expres n art. 137 din Constituie --- !!! legea fundamental statueaz obligativitatea reglementrii prin lege a tuturor aspectelor care vizeaz banul public principiul exclude posibilitatea N. B.
reglementrii primare a unor instituii fundamentale pentru prin acte normative ale executivului. --- !!! banul public face obiectul de reglementare al legii ordinare posibilitatea reglementarii primare prin ordonane i ordonane de urgent (din economia textelor constituionale)
1

societate

2. Planificarea financiar consacrare constituional expres; N. B. instrumentul juridic al planificrii financiare este Bugetul public naional --- art. --- !!! format din bugetul de stat + bugetul asigurrilor sociale de stat + bugetele locale i cuprinde previziuni clare privind volumul veniturilor i
necesarul cheltuielilor pentru anul financiar urmtor;

138 Const.:

--- !!! se aprob n anul anterior anului financiar n legtur cu care se face planificarea. Trsturi este strict pt. c !!! planificarea financiar ia forma legii prin legea bugetar anual; supl dc. !!! legea bugetar anual poate fi modificat pe parcursul exerciiului financiar n situaia n care se constat modificri semnificative n procesul formrii i administrrii veniturilor statului;

Discuie privind practica legislativ cnd rap. jur. nscute sub imperiul unei ordonane (respinse prin lege -caracter neretroactiv- de parlament) n rap. jur. definitive --- ! al cror izvor juridic este o reglementare a unui organ al executivului ntr-un domeniu rezervat legii ca act juridic al parlamentului de lege ferenda (aguna) posibilitatea trecerii reglementrilor juridice din domeniul finanelor publice n sfera legii organice.

 predictibil c. !!! la baza planificrii financiare stau rapoarte de specialitate privind impactul anumitor msuri de politic financiar asupra economiei naionale n ansamblul su etc.
3.

Verificarea legalitii modului de utilizare a banului public consacrare constituional la nivel de principiu --- !!! avnd n

vedere intersul public al modului de utilizare a resurselor financiare puse la dispoziia statului ( n calitate de administrator al Banului Public), la a cror constituire contribuie n fapt toi cetenii art. 140 arat c modul de formare, administrare i de ntrebuinare a resurselor financiare ale statului i ale sectorului public se realizeaz de ctre Curtea de Conturi !!! organ specializat n acest tip de control; !!! prezint anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naional din exerciiul bugetar expirat, cuprinznd i neregulile constatate. N. B. !!! Sectorul public = instituiile finanate majoritar sau integral
din venituri extrabugtetare + ntreprinderile la care statul sau o unitate administrativteritorial este acionar unic sau acionar majoritar.

Izvoarele dreptului financiar

totalitatea actelor normative care reglementeaz raporturile juridice financiare. Criteriu: gradul de generalitate sau specificitate

izvoare comune dreptului financiar i altor ramuri de drept:

Constituia, legile ordinare ale parlamentului, ordonanele de guvern i ordonanele de urgen (n baza unei legi de abilitare a guvernului stabilete limitele clare de competen n reglementare), hotarrile guvernului = ca i reglementri secundare n materie. (nu primare ca izv. de mai sus)

izvoare specifice dreptului financiar:

Legea finanelor publice (Legea nr. 500/2002) este o lege-cadru !!!
4

definete sfera de cuprindere a finanelor publice; precizeaz aria de cuprindere a instituiilor publice - - - reglementeaz principiile i normele de baz ale activitii financiare a statului, constituind cadrul legislativ general al finanelor publice. Legea nr. 273/2006 privind finanele publice locale (intrat n vigoare la 1 ian 2007) regulile privind modul de constituire, administrare i utilizare a resurselor financiare publice
locale; (n substana ei) automonia financiar local; rolul i atribuiile organelor administraiei publice publice; raporturile administrative ntre autoritile locale, pdop, i autoritile centrale + prefect, pdap; etc. locale n administrarea finanelor

Ordonana de urgen a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea i utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului (aprobat i modificat prin Legea nr. 201/2003)
stabilete regulile privitoare la circulaia efectiv, prin conturi de tip bancar, a resurselor financiare publice; atribuiile Trezoreriei finanelor publice; modul de utilizare a resurselor contului curent general al trezoreriei statului.

N. B. !!!

TREZORERIA finanelor publice = o instituie de tip bancar prin

care se deruleaz fondurile publice aparinnd att bugetului central, ct i bugetelor locale sau bugetului asigurrilor sociale de stat; instituia financiar prin intermediul creia se ncaseaz efectiv veniturile statului i se efectueaz cheltuielile. Legea nr. 94/1992 privind organizarea i funcionarea Curii de Conturi,
atribuiile de control ale acestui organ n materia modului de constituire,

republicat 2009

administrare i utilizare a banului public.

N. B.

!!!

Reglementrile secundare norme de aplicare sau

explicaii

ale noiunilor cuprinse n reglementrile primare, fr a putea extinde sfera ori nelesul vdit nendoielnic al reglementrilor primare. Dreptul Uniunii Europene
5

Normele dreptului financiar

n. j. fin !!! o regul de conduit stabilit prin lege, care cuprinde drepturile

i obligaiile subiectelor participante la raportul de drept financiar i a crei respectare este

asigurat de autoritatea de stat.

( n. j. = o regul de conduit general i impersonal, stabilit de stat prin intermediul atribuiei de

legiferare i a crei respectare este garantat de fora coercitiv a statului.)

coninutul normei de drept fiscal = ipotez + dispoziie + sanciune; elementul specific al n. j. fin. Este SANCIUNEA sunt stabilite saciuni caracteristice acestei categorii de relaii, ex.: amenda contravenional, majorri de ntrziere, recuperarea prejudiciului n cadrul rspunderii materiale, supravegherea activitii economico-financiare, etc. sanciunile se constat i se aplic de ctre organele de

control financiar ale statului subiecte ale raporturilor juridice financiare, care au atribuii de verificare a respectrii legalitii n domeniul disciplinei financiare i bugetare. Sanctiunile se constata si se aplica de catre organele de control financiar ale statului fizice si juridice, subiecte ale raporturilor juridice financiare.

Raporturile de drept financiar

r. j. fin. !!! sunt formate din relaiile sociale care iau natere i se sting n procesul i care sunt

constituirii, repartizrii i utilizrii fondurilor bneti ale statului reglementate de normele juridice financiare.

( r. j. = relaia social care ia forma juridic prin reglementarea sa expres de ctre lege i a cror
executare este asigurat prin aplicarea legii de ctre autoritatea de stat)

se disting de celelalte raporturi de drept printr-o serie de trsturi specifice:

6

 subiectele participante i poziia pe care o ocup unele fa de altele; obiectul de reglementare; modalitile de realizare a formei de activitate n cadrul creia i are sorgintea.

Clasificare n funcie de sfera de cuprindere a finanelor publice (legea 500/2002) raporturile de drept financiar pot fi: raporturi juridice bugetare fiscale de creditare de garantare de organizare a circulaiei monetare valutare de asigurare prin efectul legii de control financiar. clasificarea se exprim prin afirmarea i consacrarea doctrinei intervenioniste statul trebuie
s joace un rol tot mai activ n viaa economic i s influeneze procesele economice.

Elementele constitutive ale raporturile juridice financiare:

Subictele participante la rap. de dr. fin.: STATUL reprezentat printr-un organ de specialitate n activitatea financiar nvestit cu atribuii n procesul de constituire, repartizare i utilizare a fondurilor bneti puse la dispoziia statului n interesul ntregii societi;

Statul, entitate abstract din punct de vedere juridic, dar realitate concret din punct de vedere economic i financiar, are menirea/ obligaia constituional de a satisface n mod rezonabil nevoile sociale ale populaiei existente. ORICE PERSOAN FIZIC SAU PERSOAN JURIDIC care

interacioneaz cu organele statului n procesul administrrii finanelor publice, contribuabilul. R.J.fin. Apar numai n cadrul activitii financiare nfptuite de stat i organele sale. !!! fr excepie, unul dintre subiecte este STATUL printr-un organ de

specialitate care intr n raportul juridic de pe poziia de purttor al autoritii de stat

N. B.

!!! (creeaz) o poziie juridic de subordonare a tuturor subiectelor fa de !!!

subiectul purttor al autoritii de stat. Excepii

exist n domeniul dreptului fiscal sau n domeniul datoriei publice (etc.) o serie de raportuir juridice n cadrul crora subiectele participante la raporturile juridice se afla pe o poziie de egalitate juridic cu statul.

N. B.

!!!

r. j. f. se nasc, se modific i se sting pe baza manifestrii

unilaterale de voin a statului (aceast particularitate ofer posibilitatea) executrii directe a obligaiilor generate de raporturile juridice financiare n sarcina diverselor subiecte de drept implicate n administrarea banului public, fr a fi necesar o hotrre judectoreasc aceasta nu nseamn
o poziie abuziv a organelor statului n raport cu celelalte subiecte sau domnia arbitrariului n aceast materie.

!!!

N. B.

!!!

diferena actele administrative din domeniul finanelor

publice sunt executorii prin ele nsele persoana care

se simpte lezat de aplicarea actului administrativ avnd dreptul de a folosi toate mijloacele puse la dispoziie de legislaia procesual-civil administrativ nelegal. n vederea desfiinrii, anulrii, revocrii, modificrii sau ndreptrii actului

Obiectul rap. de dr. fin. este diferit determinat (1.) de sfera de

cuprindere a finanelor publice i (2.) de faptele, actele normative i operaiunile specifice cu privire la activitatea fiscal

(1.) obiectul este format din aciuni de prognoz i organizare bugerar, de creditare, de control financiar, de circulaie monetar etc. (2.) obiectul l formeaz plata (aciunea) unor sume de bani la care sunt inute persoanele fizice sau juridice care realizeaz venituri sau dein bunuri impozabile sau taxabile.

Coninutul rap. de dr. fin. este dat de drepturile i obligaiile

subiectelor participante care difer de cele ale altor rap. jur., c se stabilesc n legtur cu necesitatea i
importana constituirii, repartizrii i utilizrii fondurilor bneti ale statului.

Finanele publice
Finante publice = totalitatea relatiilor de natura economica constituite sub forma baneasca care apar in procesul realizarii si repartizarii resurselor necesare statului pentru indeplinirea sarcinilor sale. Finanele publice formate din totalitatea mijloacelor bneti puse la dispoziia statului prin care acesta i ndeplinete funciile sale. !!! totalitatea relaiilor financiare privind constituirea i repartizarea banului public (sursele de formare i destinaia) ntr-o societate modern 2 mari categorii de mijloace bneti n funcie de formele de proprietate private i publicce (banul public). Notiunea de financia pecuniaria- originea conceptului de finante publice =orice tranzactie care presupune intre prestatii plata unei sume de bani Termenul de finante publice- lb.franceza, sens general- bani si venituri publice destinate acoperirii cheltuielilor statului Exist 2 conceptii:/ teorii de aici dou categorii de finane publice A) clasica: legata de idea de liberalism politic; a fost specifica sfarsitului sec. XIX si inceptului sec. XX- stat neinterventionist Statul era putin preocupat de activitatile private si isi limita interventia la indeplinirea unor functii traditionale- apararea, diplomatia, ordinea publica, justitia. Viata economica era considerata apanajul intreprinderilor private, iar statul respecta principiul laisser faire, laisser passer. Se actiona conform principiului guvernarii ieftine
9

reducandu-se la minim cheltuielile publice. aceasta abordare avea drept efect lipsa protectiei sociale, a reglementarilor in materia concurentei si a practicilor monopoliste, respectiv existenta unor reglementari minimale in ramurile speciale privind bancile, bursele de valori, regimul valutar etc. !!! n consecin, finanele publice clasice se caracterizau printr-o execuie bugetar excedentar (veniturile pe care statul le realizeaz erau mai mari dect cheltuielile pe care le folosea pentru ndeplinirea funciilor sale), o fiscalitate sczut i un stat neintervenionist. B) moderna: s-a dezvoltat dupa I razboi mondial cand statul neinterventionist a fost inlocuit de un stat interventionist care a decis sa influenteze in mod direct procesele economice. Finantele publice se transforma intr-un mijloc de interventie a statului in economie prin stimularea productiei in situatii de criza, mentinerea stabilitatii preturilor, asigurarea unei bune administrari a resurselor naturale ale statului si repartizarea pe cat posibil in mod echitabil a V(veniturilor) nationale. !!! n consecin, finanele publice moderne se caracterizau printr-o execuie bugetar deficitar (volumul cheltuielilor crete i se diversific, aparnd i categoriile cheltuielilor publice economice i celor sociale, depindu-se, astfel, veniturile ncasate de stat), o fiscalitate ridicat i un stat intervenionist.
In noua conceptie, finantele publice au fost definite ca stiinta care studiaza activitatea statului in calitate de detonator a unor tehnici financiare specifice (impozite, taxe, buget public etc.)

In prezent se considera ca finantele publice sunt o disciplina care apartine domeniului juridic, economic si politic si care se pot defini ca ramura a dr. public care are drept scop principal studiul regulilor si operatiunilor referitoare la banul public.

Ca i stat interveionist s-au evideniat dou ci: subveniile i finanare

stat intervenionist n esen pt. a gestiona dezechilibrele economice (avea nevoie de foarte muli bani) intervenea pe dou ci 1. calea subsidiilor/ subveniilor/ ajutoare. 2. calea finanrii. SUBVENIILE

10

 sume alocate de la bugetul de stat (banul public) pentru gestionarea unor dezechilibre ntr-un volum relativ redus ctre (spre sectorul public i privat) toi agenii economici, indiferent de forma de proprietate. o inovaie a statului roman pt. a prevenii conflictele i revoltele popoarelor Imperiului Roman, mai ales de la periferia acestuia, subsidii = ajutoare. [principiu roman: stat de drept = fora legii!!! Nu legea forei haos] la subvenii asistm la o schimbare a formei de proprietate !!! bugetul public ce ine de proprietatea public trece att n sectorul public, ct i n sectorul privat (criteriu) volumul relativ mic al sumei alocate. nu sunt, ntotdeauna, suficiente pt. a rezolva problemele economice.
{2008 SUA Guvernul propune Congresul decide la noi RO guvernul decide ar tebui Parlamentul }

n momentul n care subveniile sunt insuficiente statul trece la FINANARE sume alocate de la bugetul de stat n scopul gestionrii unui dezechilibru ntr-un volum nelimitat ns numai nuntrul aceleiai forme de proprietate numai spre sectorul public. !!! credit diferit (<>) de finanare !!! este rambursabil sume cu titlu nerambursabil

ntotdeauna nelimitat trebuie s salvezi un agent economic (foarte important pentru economie, ofer o siguran mrit, fie prin for de munc asigurat, fie prin credibilitatea pe care o are (ex.: o fabric, o banc, etc.) ), s-l aduci n stare de rentabilitate, vizeaz numai sectorul public pt. a fi salvat este preluat de stat (cumprat sau prin etatizare = luat cu japca/ prin naionalizare pe nimic valoarea de achiziionare este foarte mic), chiar i din sectorul privat prelundu-l devine entitate public, astfel are acces la finanare adus n stare de rentabilitate (aduc profit) statul l privatizeaz /vinde (la preul pieei) (motiv) regimul democratic dac ar rmne n sectorul public creterea ponderii proprietii publice n rapor cu ponderea proprietii private !!! ( Parlamentul are grij ca Guvernul s nu fie tentat de a fi un tiran.)
Finantele publice sau relatiile financiare publice se pot caracteriza, prin prisma specificului lor, prin urmatoarele particularitati/ trsturi: 1. Relatiile financiare sunt relatii cu caracter economic 2. Relatiile financiare apar in forma baneasca 3. Relatiile financiare sunt relatii fara echivalent 4. O alta trasatura a relatiilor financiare este aceea ca mijloacele banesti repartizate si utilizate de subiectele beneficiare nu se ramburseaza.

11

Trsturile finanelor publice

Finanele publice sau relaiile financiare publice se pot caracteriza, n funcie de specificul lor, prin urmtoarele trsturi: 1. Relaiile financiare sunt relaii cu caracter economic, deoarece ele apar n procesul formrii, repartizrii i utilizrii produsului social. 2. Relaiile financiare apar n form bneasc, ntruct, n cadrul produciei de mrfuri i al aciunii legii valorii, procesul de producie, reproducie i de circulaie a mrfurilor, repartiia produsului social, relaiile de schimb, retribuia muncii, precum i relaiile dintre agenii economici sau dintre acetia i persoanele fizice, se exprim prin intermediul banilor, n cadrul unor relaii bneti. Noiunea de ,,finane sau ,,relaii financiare nu poate fi confundat cu cea de bani sau relaii bneti bani = o marf cu caliti speciale finanele = relaii de constituire, repartizare i utilizare a mijloacelor bneti ale societii. 3. Relaiile financiare sunt relaii fr echivalent, adic NU presupun o contraprestaie direct din partea subiectului beneficiar al mijloacelor bneti. 4. Mijloacele bneti repartizate i utilizate de subiectele beneficiare NU se ramburseaz. Pentru a intelege structura finantelor publice este necesar sa avem in vedere urmatoarele acte normative: - L 500/2002 a finantelor publice - OUG 64/2007 a datoriei publice - L 273/2006 privind finantele publice locale L 500/2002 prezinta: bugetul de stat, bug. asigurarilor sociale de stat, bug. fondurilor speciale, al trezoreriei, institutiilor publice organizate la nivel central si bug. fondurilor provenind din imprumuturi interne si externe, bugetele locale.
n conformitate cu Legea nr. 500/2002, finanele publice au urmtoarea structur: bugetul de stat; bugetul asigurrilor sociale de stat; bugetele fondurilor speciale; bugetul trezoreriei statului; bugetele instituiilor publice autonome; 12

 bugetele instituiilor publice finanate integral sau parial din bugetul de stat, din bugetul asigurrilor sociale de stat ori din bugetele fondurilor speciale; bugetele instituiilor publice finanate integral din venituri proprii; bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat i ale cror rambursare, dobnzi i alte costuri se asigur din fonduri publice; bugetul fonduri externe nerambursabile; bugete locale; datoria public.

OUG 64/2007 are in vedere principalele datorii publice. L 273/ 2006 priveste structura bug. locale, ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor, judetelor, institutiilor organizate la nivel local, bug. imprumuturilor externe si interne, inclusive ale fondurilor externe nerambursabile.

Doua functii principale:

1. 2.

functia de repartitie- 2 momente:- constituirea fondurilor publice + distribuirea lor functia de control- modul de utilizare a fondurilor publice, controlul financiar intervenind incepand cu momentul repartitiei acestora.

Controlul financiar asupra fondurilor publice analizeaza provenienta resurselor, nivelul de constituire, titlu cu care se repartizeaza catre beneficiar, gradul de redistribuire intre sectoare, modul de asigurare a echilibrului intre V publice si Ch publice.
n procesul formrii, repartizrii i utilizrii mijloacelor bneti ale societii, finanele publice ndeplinesc dou funcii: 1. Funcia de repartiie Aceast funcie se realizeaz n procesul de formare i repartizare a mijloacelor bneti, mai exact n momentul repartiiei procesului social i a venitului naional, evideniindu-se dou momente: formarea resurselor i repartizarea acestora. Formarea resurselor se realizeaz prin mobilizarea unei pri din sumele rezultate n urma repartiiei primare a venitului naional, adic prin preluarea unei pri din finanele private de ctre stat pentru a se colecta veniturile publice, ndeosebi colectarea de impozite i taxe. Pe seama veniturilor bneti primare, finanele contribuie la formarea de mijloace bneti destinate constituirii de fonduri n contul persoanelor fizice i persoanelor juridice care particip direct sau indirect la reproducia produsului social. Repartizarea mijloacelor bneti se realizeaz n cadrul repartiiei secundare (redistribuirea) a venitului naional, astfel, resursele private devenind ban public sunt folosite de ctre stat pentru a-i ndeplinii sarcinile sociale. Redistribuirea venitului naional se realizeaz, n principal, prin intermediul sistemului de preuri i tarife (la bunuri i servicii) i prestrile de servicii, cu caracter indirect, productiv. Distribuirea i redistribuirea venitului naional duce la formarea veniturilor finale ale statului, ale agenilor economici i ale presoanelor fizice.
13

2. Funcia de control Necesitatea funciei de control a fianelor publice decurge din faptul c fondurile de resurse financiare constituite la dispoziia statului aparin ntregii societi. Funcia de control a finanelor publice este strns legat de funcia de repartiie, dar are o sfer de manifestare mult mai larg dect aceasta, deoarece vizeaz pe lng constituirea i repartizarea fondurilor bneti ale statului, i modul de utilizare a resurselor respective, cutnd s previn efectuarea de cheltuieli ilegale, inoportune sau ineficiente.

Banul public= mijloace banesti ale societatii administrate de catre stat. Se considera ca acest concept ar fi aparut o data cu statul care a impus ideea ca orice persoana care realizeaza un V sau detine anumite bunuri in proprietate datoreaza statului anumite impozite. Pentru ca prin intermediul banului public statul pune la dispozitia membrilor societatii in conditii specifice o gama variata de utilitati private in sens larg care se concretizeaza in actiuni cu caracter social, econ., de mentinere a ordinii publice, aparare nationala, dezvoltarea relatiilor internationale etc. Punerea la dispozitie a acestor servicii obliga statul sa procedeze la o redistribuire a V si averilor persoanei dupa anumite criterii stabilite de organele de decizie politica. Trebuie retinut ca transferurile de putere de cumparare si redistribuirea V prin intermediul fin. publ. nu constituie un scop in sine, ci un mijloc prin care se urmareste ocuparea fortei de munca, reciclarea disponibilitatilor banesti temporare in economie, combaterea fenomenului inflationist, asigurarea unui echilibru financiar si realizarea unui echilibru general al economiei. Instrumentul specific de actiune este bugetul (principalul plan financiar al statului care cuprinde totalitate V si Ch publice) dc. V=Ch=> buget echilibrat V>Ch=> buget excedentar V<Ch=> buget deficitar Pe lng politica fiscal, un rol important n cadrul politicii financiare revine politicii bugetare. Politica bugetar reprezint procesul de stabilire i ierarhizare a prioritilor economico-sociale la nivelul autoritilor de decizie (centrale sau locale), concretizat n structurarea i dimensionarea cheltuielilor publice. Politica bugetar se constituie ntr-un complex de aciuni complementar politicii fiscale, ambele

14

tipuri de politici reprezentnd instrumente de intervenionism ale statului n scopul modelrii evoluiilor economico-sociale dintr-o ar. Iar istoric vorbind se poate observa, potrivit doctrinei, c ncercarea de a coordona impozitarea, cheltuielile publice i deficitul bugetar ntr-un set coerent de politici care pot s ajute la conducerea unei economii nu este att de veche. Politica bugetar per se exist de numai circa 60 de ani, n timp ce deficitul i impozitele au fost utilizate de milenii.
Constituirea fondurilor const n formarea fondurilor publice de resurse bneti,care se realizeaz prin politica de alocare sau politic fiscal a resurselor bugetare sub urmtoarele forme: impozite, taxe, contribuii pentru asigurri sociale, amenzi, penaliti, v r s m i n t e d i n v e n i t u l i n s t i t u i i l o r p u b l i c e , v r s m i n t e d i n p r o f i t u l r e g i i l o r a u t o n o m e , redevene, chirii din concesiuni i nchirieri ale unor bunuri aparinnd statului etc. La constituirea fondurilor publice particip: 1.ntreprinderile, indiferent de forma de proprietate asupra capit alului sociali de forma juridic de organizare a acestora; 2. instituiile publice i unitile din subordinea acestora; 3. populaia; 4.persoane juridice i fizice romne rezidente n strint ate. C e l e m a i m u l t e r e s u r s e f i n a n c i a r e s u n t m o b i l i z a t e l a f o n d u r i l e p u b l i c e c u t i t l u definitiv i fr contraprestaie.

MONEDA
Sub aspect conceptual:

Moneda= o marfa speciala cu rol de echivalent general. Fenomenul valorii

Conceptual

Pt. ca o marfa sa devina speciala si sa fie caracterizabila drept moneda tb. s ndeplineasc cumulativ cinci condiii care s-au evideniat de-a lungul evoluiei comunitilor umane de la ceata primitiv la popor, naiune:
O marf pentru a fi moned trebuie s ndeplineasc cumulativ cinci condiii:

1. s fie general acceptat de comunitate; 2. s fie divizibil (sa poata fi impartita fara a se altera, prile s pstreze calitile ntregului); 3. s fie tezaurizabil (sa pastreze si sa transmita valoare in timp, valoarea s fie constant n timp, inalterabil); 4. s aib o valoare de ntrebuinare (folosin) foarte mic; 5. s fie relativ rar (argintul a inundat pia).
sub aspectul funcionalitii sale:

Moneda este un instrument social-economic, indispensabil oricarei economii. Moneda, in forma ei clasica de disc metalic cu greutate determinata, se utilizeaza a mijloc de circulatie, de plata si tezaurizare. Ea reprezinta un instrument etalon legal de plata pentru
15

facilitarea schimburilor, pentru acumulari, fiind masuratorul general de valori care poarta girul autoritatii emitente, statul, si care se bucura de incredere publica. Putere circulatorie Putere = Valoare, valabilitate. Putere de circulaie (sau circulatorie) a unei monede = nsuirea monedei de a servi la vnzare-cumprare.
Putere de cumprare (a banilor) = cantitatea de mrfuri i de servicii care poate fi obinut n schimbul unei anumite sume de bani.
Functiile monedei 1. Functia de evaluare a valorilor economice. 2. Functia de mijlocire a schimburilor de bunuri si servicii prin intermediul operatiunilor de vanzare-cumparare. 3. Functia de mijlocire a platilor. 4. Functia de mijlocire a creditului. 5. Functia de mijlocire a economiilor. 6. Functia de tezaurizare 7. Functia sociala de distribuire si redistribuire a bunurilor si serviciilor.

Moned lingvistic MONET/ MONED economia natural schimbul n natur ( se folosea cantitatea din producie care excedea consumului propriu) schimb 1 cal (Satu Mare) = 1 sac de grne (Galai) pentru ca n acelai loc i n acelai timp Cererea i Oferta s se ntlneasc !!! era nevoie de ceva special care s faciliteze schimbul apare MONEDA principal factor de progres i civilizaie (i de distrugere). Terminologie monet / ban / moned schimbul s-a complicat apare fenomenul moned pentru a facilita schimbul

MONET:
(1) (literatura de specialite) primele piese sub form de disc cu o anumit valoare au fost btute (confecionate) n Roma Antic pe lng templele zeiei Iunion Moneta (zeia comerului i fertilitii) aceste piese s-au numit MONET cuvnt de origine latin care s-a impus n majoritatea statelor supuse Imperiului roman. Banc:

16

 trgurile din antichitatea roman la Roma veneau (toi) majoritatea strinilor consecin au aprut aa zii valutiti (mnuitori de bani) persoane care schimbau piesele strine care aveau valoare de moned cu piesele romane; acetia i desfurau activitatea n trg pe o banchet de lemn = numit bancop de aici cuvntul banc (cu sensul de instituie) dac aceste persoane svreau infraciuni n activitatea lor aceast banchet era rupt (= faliment) de aici cuvntul bancrut. la greci acest banchet = se numea = trapez greceti avem cuvntul trapeza cu sens de banc). Roma = aria de rspndire a civilizaiei. Monet = origine latin datorit sferei de influen a ariei de rspndire a civilizaiei romane n majoritatea statelor exist termenul de monet, inclusiv romnii, totui la noi prin uzan public se folosete termenul de moned (dar ambii termeni sunt coreci) BAN: (un prim sens (1)) Moned sinonim (care desemneaz acelai fenomen la noi) cu = ban (1. sens = marf cu rol de echivalent general) Pn la retragerea aurelian (271-274), o perioad de aproximativ 160 de ani au circulat pe teritoriul rii noastre valorile romane (economice, culturale, politice, etc.), inclusiv monetele romane de aici cuvintele: monetar, monetrie.
Tot de la romani: cuvntul: fisc fiscus procuratorae = denumire dat de romani persoanelor care aveau obligaia de a colecta drile ctre imperiu.

(pe frontispiciul bncilor

Odat cu retragerea aurelian au disprut toate aceste valori. 1.100-1.200 de ani activitatea economic pe teritoriul rii noastre a fost foarte slab, aproape inexistent, n consecin i activitatea monetar. Locuitorii s-au ntors la schimbul n natur. Dar n unele zone, n timp, unde schimbul s-a complicat au existat medalii din metal (medalii moned) care facilitau schimbul i erau garantate de cei care le puneau n circulaie conductorii locali = (bani (2. sens istoric)).
17

 chipul conductorului/ blazonul familiei erau confecionate n atelierele proprii (bnrii nelegere. malul stng al Dunrii = conductorul local era numit ban prin anii 1400 (sec 15)
BANUL era un mare dregtor teritorial n unele ri sud-est-europene. Banul a jucat un rol de mare importan n istoria rii Romneti, precum i a unor regate/regiuni din sudul Ungariei medieval. n ara Romneasc, banul apare n Sfatul domnesc n timpul lui Mircea cel Btrn.
De la sfritul secolului al XV-lea este conductorul judeelor de pe malul drept al Oltului (regiune cunoscut ulterior cu numele Oltenia), cel mai de seam ntre dregtorii rii Romneti, singurul, n afar de domnitor, cu dreptul s pronune pedepse capitale. Teritoriul Olteniei a fcut parte din Banatul de Severin. Acest spaiu a fost cunoscut i cu denumirea "Banatul Craiovei" sau "Bnia Craiovei", iar Craiova este supranumit i astzi "Cetatea Bniei".

nu influen slav ),

dar nu aveau valoare pe legend nu era nimic la mica

{Kiriescu, ,,Geneza monetei, ed. Remus Cioflec, bucureti 1945}

MONED:
(2.)
25 noiembrie 1715. nceputul domniilor fanariote n ara Romneasc prin instaurarea la domnie a lui Nicolae Mavrocordat. Domniile fanariote nsemnau o prelungire a controlului exercitat de Poart asupra rilor Romne, dar cu autonomie intern sporit. ntre 1711/1716 i 1821, unii dintre fanarioi au fost numii domnitori (voievozi) ai rilor Romne Moldova i Valahia, de obicei ca o promovare pentru funcionarii dragomani. Aceast perioad este cunoscut n istoria Romniei ca epoca fanariot/domniile fanariote.

Pe la 1700 a reintrat n lexicul romnesc pe vremea fanarioilor prin filier greac = MONED. n greac nu este t ci ci teta un sunet care se pronuna nazalizat d. Ambii termeni au circulat pn dup cel de-al doilea rzboi mondial, cnd uzan public a impus cuvntul moned, dar ambii termeni sunt coreci. derivai : monetar, monetrie. La noi !!!! moned exist o situaie inedit (instrumente monetare) numerar: metalic = Moned = o marf cu rol de echivalent general. Fenomenul valorii !!!
18

monezi/ monede i hrtie.

 marfa mrfurilor o marf special care n procesul schimbului intermediaz este o a treia marf De la primele comuniti umane, de cnd au simit nevoia ca mrfurile existente s se raporteze la o marf special pentru a o vinde oricrui membru al colectivitii ( marfa la care ne raportm). Iniial, denumirile monedei au exprimat materialul din care a fost confecionat nsemnul respectiv aureus, argent. Etimologic, cuvintele care desemnau n societile patriarhale moneda artau originea instrumentului monetar.

Exemple de comuniti umane i de mrfuri care au reprezentat moned:

1. (Prima etap/ perioad:) Comunitatea agricultorilor moned cerealele; *Pescarii petele uscat; Pstorii animalul n turm latinescul pecus (= animalul de turm ntrebuinat deseori ca etalon de schimb) termenul pecunia (= sum de bani, avere) de la acest termen a derivat noiunea de pecuniar = bnesc; ( peculium = la origine avea sensul de turm redus ca numr de capete n timp i-a transferat semnificaia primar, desemnnd unica economie bneasc). latinescul capita (= numrtoarea capetelor de vit) a derivat termenul capital; * Militarii din legiunile romane din Nordul Africii erau pltii cu sare salarium = salariu, salariat; Vntorii pieile de animale subdiviziunea rublei este copeic = cojoc fcut din piei de animale. India rupie n sanscrit rupa = vac;
19

* Insulele Yap dintr-un arhipeleag din Oceanul Pacific (jumtatea secolului XV) pietre mari de moar cu un diametru de aproximativ 2 m (insule diferite, teren de cumprat, pietrele trasportate cu barca pe mare, furtun, la rm vnztorului pietrele sunt la fundul oceanului); n New York la sfritul secolului XIX coliere din scoici = wampuee; * America de nord tutun, praf de puc; coloniti i femeile; 2. (A doua etap) n cadrul acestor comuniti din noianul de mrfuri care au reprezentat moned trebuia ca ceva s se impun cu aproximativ 2500 de ani n urm a nceput s se foloseasc METALELE. 3. (A treia etap) Acum 1500 de ani EPOCA BIMETALIST monedele erau confecionate din aur i argint. Pe la sfritul secolului XIX (n America de Nord i Sud, dar) n special n Australia s-a descoperit foarte mult argint piaa fiind inundat de argint, drept consecin s-a trecut la sistemul monometalist, argintul ne mai fiind la fel de rar ca i aurul. 4. (A patra etap) Cam n anul 1890 s-a trecut la SISTEMUL MONOMETALIST, moneda fiind reprezentant de aur. 5. (A cincea etap) n prezent, marfa cu rol de echivalent general moneda = aurul. (rolul de moned l ndeplinete aurul). Aurul a avut putere circulatorie pn la cel de-al Doilea Rzboi Mondial, a circulat sub forma unor piese-disc. [Ca instrument monetar,] dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial, aurul s-a retras din circulaie (5.) locul lui fiind luat de INSTRUMENTE MONETARE !!! Excepie: Aurul mai are putere circulatorie ca marf ntr-o singur ipotez (la nivel statal), sub form de LINGOU = o pies paralelipipedic din aur pur i care trebuie s ndeplineasc cumulativ trei condiii:
20

1. Calitatea aur monetar se evalueaz (i exprim valoarea) n puncte = 99,9% puncte [Karate = o modalitate de evaluare a aurului de ctre bijutieri]. Exist dou sisteme de evaluare a metalelor preioase: a) sistemul arab Aurul i Argintul pn la 1000 de puncte; b) sistemul european Argint 1000 de puncte; Aur 100 de puncte. 2. Cantitatea = greutatea, ntre 1 uncie (32 g) i 12,5 kg (Crmida Strlucitoare). 3. Sigiliul emitentului autoritatea !!!
O marf pentru a fi moned trebuie s ndeplineasc cumulativ cinci condiii: 1. s fie general acceptat; 2. s fie divizibil (prile s pstreze calitile ntregului); 3. s fie tezaurizabil (valoarea s fie constant n timp, inalterabil); 4. s aib o valoare de ntrebuinare (folosin) foarte mic; 5. s fie relativ rar (argintul a inundat pia). Nota bene !!!

Metodele care au intermediat initial schimbul aveau forme uzuale (cutite, varfuri de sageata), abia ulterior impunandu-se discul metalic. Timp de 21 de sec. s-au utilizat monede din metal pretios cu valoare intrinseca. Odata cu aparitia primelor banci (1609- Banca din Amsterdam), metalul pretios a inceput sa-si imparta rolul cu bancnotele convertibile in metal pretios. In timp, s-a evoluat de la bancnote convertibile in aur la bancnote neconvertibile in aur sau alt metal pretios si s-a ajuns in final la banii de cont. Preluarea functiilor monedei efective de catre bancnote a facut posibila indeplinirea unor functii suplimentare si fara moneda metalica. Bancnota neconvertibila s-a impus in circulatie pe baza a 2 garantii: acoperirea in marfurile si serviciile ale caror schimb le permitea si garantia statului emitent.

INSTRUMENTELE MONETARE
21

Instrumentele monetare sunt formele de reprezentare n circulaie a monedei, a valorii.

Instrument monetar= forma de manifestare a monedei in circulatie, forma care a inlocuit in final moneda si care beneficiaza de un curs fortat.

Moneda-aur i pierde puterea circulatorie, locul a fost luat de instrumentele monetare! N. B. !!! Prima form de instrument monetar a fost n perioada mprilor chinezi, acum aprox. 3000 de ani n timpul Dinastiei Ming (a construit aproape 70% din Marele Zid Chinezesc) Ne mai avnd metal pentru a bate moned (piese) pentru a finana construcia Zidului, acest mprat s-a gndit s foloseasc un nlocuitor buci de mtase (semnate de el) cu sigiliul regal i cu o anumit valoare (= asemntor unei bancnote). Bancnotele moderne, asemntor celor de azi au aprut n secolele XIV-XV (de Banca Regal a Suediei/ Banca Angliei conflict cine a emis prima o bancnot).

Societile moderne cunosc urmtoarele instrumente monetare: 1. numerarul 2. conturile scripturale (moneda scriptural) 3. conturile electronice (moneda electronic) 1. Numerarul are o existen fizic sau material i circul sub dou categorii, (care reprezint primele forme de instrumente monetare): a) numerarul metalic (monezile) b) bancnotele = note de banc a) Monezile (numerarul metalic) (sg.: moned, pl.: monezi/ monede) se bate [expresie
numismatic]

pentru valori mici (trebuie s aib o rezisten mare) i dintr-un aliaj de metale comune, Durata de via

tehnic vorbind numit tombac, i se mai spunea billon, proporia n aliaj a metalelor o cunoate doar emitentul (oel, nichel, cupru, aluminiu, zinc, bronz, aram, etc.). este de aproximativ 3 ani. b) Bancnotele care se bat pentru valori mari pe o hrtie special cu un coninut care poate fi hrtie, estur i plastic mai nou (material sintetic).
22

Durata de via este de aproximativ 8 luni pentru bancnotele cu un coninut mrit de hrtie, iar pentru cele cu un coninut mrit de plastic de aproximativ 1 an i 2 luni. Terminologic = not de banc !!! {o legend a unui numismat englez face trimitere la povestea lui Robin Hood} Relaiile comerciale ntre dou mari orae (Londra i Nothingam), n timp, a devenit problematic, deoarece negustorii erau nevoii s transporte o cantitate foarte mare de aur (ex. 2-3 kg) i, de cele mai multe ori, exista riscul de a fi tlhrii. prin secolele XIII-XIV-XV doi frai au deschis fiecare cte o banc n cele dou mari orae. Astfel, cel care pleca de la Londra spre Nothingam, i avea cam 2-3 kg de aur, lsa aurul la banca din Londra i prinea o hrtiu cu valoarea cantitii depuse i semntura bncii. n acest fel disprea riscul de a rmne fr aur n timpul cltoriei, iar la banca de la Nothingam n locul hrtiuei respective primea cantitatea de aur depus la Londra aceast hrtie a primit denumirea de not de bnc iar de aici cuvntul bancnot !!! N. B. !!! n fond oamenii aveau nevoie de ceva care s nlocuiasc aurul (1.) riscul de a fi furat i (2.) nu ar ajunge niciodat cantitatea de aur de pe mapamond pentru a asigura cererea de instrumente monetare. DIFEREN ntre FALSIFICARE i (<>) CONTRAFACERE sunt operaiuni diferite de aciune asupra monedei !!! n deceniul 8 al secolului XX singura moned internaional era $ (dolarul american), iar 25% din cantitatea de bilelete SUA, care circula n lume, erau falsificate/ contrafcute acestea se confundau cu cele autentice. * Cel mai vestit falsificator al Antichitii a fost mpratul roman Nero (i-a zeificat calul) pentru reconstrucia Romei nu a avut suficient aur (moneda de atunci discuri din aur masiv aureii) aa c a pus n circulaie aurei cu miez de plumb. La noi sec. XVIII bancopi = fali falsificatorii = calpuzani n Legiuirea luin Hamangiu acetia erau pedepsii cu tierea minii. falsificarea = producerea unui instrument monetar n integralitatea sa (complet). contrafacerea = o intervenie asupra unei bancnote autentice prin care i se schimb valoarea. !!! N. B. !!! n timp, n perioada interbelic a avut loc un boom economic, financiar iar numeralul metalic i bancnotele nu au mai fcut fa cererii de instrumente monetare pentru a satisface circulaia monetar, astfel, au aprut conturile scripturale (moneda scriptural) !!! [circulaia monetar (1.) legal i (2.) paralel = e legal, dar nu poate fi reglementat.
23

Relaiile sociale reglementate devin raporturi juridice Exist relaii care nu pot fi reglementate prin lege dar nu sunt ilegale paralele]

2. Conturile scripturale (moneda scriptural) a) Conturi scripturale instrumente monetare de transfer scriptic de la o persoan titular de cont la alta prin intermediul unei instituii numit banc !!! [ trecerea dintr-un cont n altul se face scriptic. (se folosete cecul ???)] nu au o existen material concret aa cum are numerarul. n utimele dou decenii ale secolului XX datorit globalizrii relaiilor economice, financiare, comerciale, bancare nici conturile scripturale nu au fcut fa cererii de instrumente monetare, principalul motiv fiind timpul necesar i celui mai simplu transfer ntre dou conturi (2-3 zile) (prea mult timp). Astfel, au aprut conturile electronice. 3. Conturile electronice (moneda electronic) care asigur transfer instantaneu. (de prin deceniul 8 al secolului XX) i sunt mult mai sigure mpotriva falsificatorilor n raport cu conturile scripturale i numerarul. Marele bnci i schimb codul de transfer zilnic.
[Bancorex (faliment provocat) n 92-93 un student de la Poli a sustras n 24 h o sum foarte important a fost prins]

n acest caz se folosesc cardurile bancare Cardul este un instrument de plat bazat pe electronic, ca alternativ a instrumentelor ,,clasice de plat numerarul i cecul, iar deintorul lui are dreptul de acces la o procedur de autorizare i plat cu card. Denumit i portofel electronic.
ntr-o alt clasificare: categorii de monede existente in circulatia monetara
1.

moneda efectiva (manuala)- semne monetare utilizate in cadrul circulatiei numerarului moneda de cont (bancara)- nu are o existenta fizica, ci se materializeaza in documente

(moneda metalica + bancnote)

2.

bancare (documente pe suport de hartie si inscrieri electronice)

24

3.

moneda conventionala- nu are o existenta fizica, ci se materializeaza in documente

bancare (documente pe suport de hartie si inscrieri electronice)

Exista mai multe monede conventionale: DST (dr. speciale de tragere) utilizate in sistemul creat de FMI. Nu au existenta fizica, se utilizeaza exclusiv de catre state in raporturile cu FMI si nu are capacitatea de a efectua plati si decontari in mod direct. Valoarea unui DST se stabileste pe baza de cos valutar (modalitate de determinare a paritatii valutare-o formula).

4. moneda de calcul- instrument monetar care are drept functie masurarea drepturilor si obligatiilor reciproce apartinand partilor unui contract. Acest rol poate fi indeplinit de aur, petrol sau de o valuta liber convertibila determinata de partile contractante. 5. moneda fiduciara- instrument monetar concretizat intr-un titlu care inglobeaza o creanta care circula pe baza increderii de care se bucura in randul publicului emitentul titlului (de ex. obligatiuni) 6. cardul bancar- suport de informatie standardizat, securizat si individualizat care permite detinatorului sa utilizeze in vederea efectuarii unor operatiuni specifice disponibilitati banesti proprii aflate intr-un cont deschis pe numele sau detinatorului cardului sau sa utilizeze o linie de credit deschisa de emitent in favoarea sa.

Ipotezele privind geneza monedei

Literatura de specialitate a studiat acest fenomen care a marcat viaa societii dezvoltnd o suit de teorii care incearca sa gaseasca originile acestui fenomen, ipoteze privind geneza monetei, adic ce anume a cauzat acest fenomen remarcabil, n centrul acestor ipoteze (ca un lait motiv) se afl SCHIMBUL cu diferite nuane. Moneda a prut datorit schimbului !!! Printre cele mai semnificative ipoteze enumerm:
I.

Ipoteza economica/ realist

Moneda a aparut ca mijlocitor al schimbului. La momentul la care schimbul in natura a devenit incomod, oamenii au fost obligati sa inventeze si sa accepte in mod universal o marfa intermediara. Cu alte cuvinte, oamenii au adoptat tacit, intr-un consens general, a 3-a marfa care sa masoare bunurile supuse schimbului. In doctrina s-a realizat si o etapizare a istoriei economice in functie de monede. Se considera ca evolutia s-a produs de la economia naturala (premonetara)
25

careia ii erau specifice 2 subdiviziuni: econ.familiala si cea in natura, la o economie monetara care nu a mai permis schimbul in natura. In timp, s-a evoluat de la utilizarea unor marfuri oarecare ca etalon de valoare, la utilizarea unui metal obisnuit, iar de la acesta s-a trecut la utilizarea metalelor pretioase. Pe treapta superioara a economiei de credit se considera ca se pun in circulatie anumite bunuri contra promisiunii de a restitui in viitor aceeasi valoare. II. Aparitia monedei ca etalon de valoare Moneda a aparut deoarece era necesar sa se stabileasca intre oameni o ierarhie e valorilor. Moneda etalon a preexistat monedei intrument de schimb. Etalonul de valoare clasic a constat in animale de turma la care s-a renuntat in timp datorita lipsei calitatilor unui eficient instrument de schimb. S-au impus ca moneda metalele ce puteau fi si etalon de valoare si mijlocitor al schimbului apte sa stabileasca pretul oricarui bun supus tranzactiunii. Efectul a fost acela de a elimina schimbul in natura (trocul). III. Ipoteza religioas Considera ca initial monedei nu i-au fost specifice functiile mercantile, ci cele religioase. Doctrina porneste analiza de la scrisorile lui Homer cu observatia ca in religia antropomorfic zeii erau reprezentati asemanator oamenilor, fiind posibila o negociere a bunavointei acestora. La origine, darul oferit zeilor era specific econ.casnice, fiind reprezentat de un animal de turma. Prin utilizarea in practicile religioase anumite animale ajung sa fie sacralizate prin cresterea nr.membrilor comunitatilor, nr.animalelor jertfite ajungand sa fie f.mare. S-a trecut la o etapa superioara in care s-ar fi creat mici statuete din metal pretios (amulete) care ar fi fost oferite zeilor. In timp, si acest statuete, ajungand in nr.f.mare, au inceput sa fie utilizate de catre preoti si in raporturi laice. Etapa urmatoare de evolutie a fost aceea de imprimare pe o moneda a reprezentarii animalului. Prin intermediul preotilor punerea acestor obiecte intr-un circuit economic s-a realizat. IV. Ipoteza social (moneda insign aristocratic - mijloc de difereniere social) Autorii ei trateaza moneda drept o categorie sociala, si nu una economica. Se considera ca scopul crearii monedei a fost acela de a distinge posesorul de moneda de restul obstei. Moneda ar
26

fi consacrat anumite ranguri ale posesorilor, astfel ajung si un mijloc de ascensiune sociala. Adeptii teoriei considera conceptul de moneda sinonim cu cel de podoaba, abia ulterior aceasta transferandu-se in sfera economica. Aceasta teorie se bazeaza si pe observatia ca podoabele din metal pretios tezaurizate erau utilizate la rascumpararea prizonierilor de razboi, obtinerea anumitor demnitati, precum si in sacrificiile religioase. V. Ipoteza patrimonial Costin Kiritescu observa faptul ca bunurile carora practica economica le-a imprimat functia monetara au constituit la origine patrimoniul unei persoane. Tendinta general umana de a poseda cat mai multe bunuri a avut drept efect acumularea unor bunuri in surplus fata de necesitatile de consum. Bunurile respective au devenit mijloc de tazaurizare si semne ale bogatiei individuale. Initial, bunurile din patrimoniu care puteau fi tezaurizate constau in ornamente cu valoare intrinseca si utilitate casnica.

Crearea sistemului bnesc al leului

n spaiul carpato-danubiano-pontic -

Se consider c rolul de echivalent general ndeplinit pentru prima dat pe aceste

meleaguri de un metal trebuie atribuit aramei care a nceput a se utiliza din neoliticul trziu sub form de lingouri sau obiecte. sec. V i.Hr. apar coloniile grecesti Histria, Tomis, Callatis care emit moneda sec. II i. Hr. incep sa patrunda monedele romane

n perioada antichitii un moment important este Primul fenomen

monetar propriu, (dup moartea lui Burebista - 44 . H. ) KOSONUL DACIC n Transilvania au fost descoperite prin secolul 16 monedele de aur (din aur roiatic) cu legenda koson (medalii-moned), ele cntresc n medie 8,41 gr. i au diametrul de 18-21 cm. Apariia lor masiv n Munii Sebeului dovedete c ele au fost emise aici. Pe avers este redat un consul roman ntre doi lictori, un cerc perlat care nconjura grupul de personae, iar dedesubt n legend monograma literei K.
27

Imagine: (1.) avers inspiraie roman (a) un grup de 3 persoane: una n prim-plan integral, i 2 n plan secundar care crau pe umeri fasciile -semnul puterii la romani- mnuni de nuiele cu un topor (fascia fascism). mesaj: dac vrei s fii unii unii puterea n frunte. (b) un cerc perlat care nconjura grupul de persoane; (c) monograma literei K.

Koson = anagrama numelui preotului Comosicus, urmaul lui Burebista Pe revers figureaz un vultur cu aripile deschise ce ine n gheare o cunun, vulturul carpatin = acvila (ntreag)
toate imaginile pe orice moned sunt fie reprezentate complet, fie prin efigie (doar capul) ntotdeauna imaginea are privirea spre dreapta = viitor.

pe Koson acvila are privirea spre napoi (mesaj) vulturul carpatin asigur legtura dintre voi i Zamolxis, v va proteja independen doar dac meninei motenirea lui Burebista Statul Centralizat Dacic.
mesajul spiritual al kosonului este formidabil!!!
nainte de H. pe meleagurile noastre (n antichitate) Burebista a creat un stat foarte puternic statul dac al lui Burebista (asasinat de un apropriat sindromul Brutus) Nobilii daci = tarabostes (purttori de cciuli) 44 . H. Burebista a fost asasinat dup moartea lui Burebista statul ncepuse s se destrame, astfel, preotul zeului Zamolsiz zeul dacilor Komosicus a hotrt s se bat o medalie care s transmit un mesaj spiritual nemaipomenit. Strjerul cosmic al munilor legtura cu divinitatea era acvila = vulturul carpailor.

Monedele cu legenda koson se nscriu printre cele getodacice i au fost emise ntr-un centru din inima Daciei dup modelul denarilor romani de argint. Aceti kosoni sunt singurele monede lucrate din aur n toat istoria getodacilor. Kosonului i s-a atribuit un caracter comemorativ, fiind emis de Comosicus, urmaul lui Burebista, aceast moned-medalie avnd pe avers vulturul Carpailor ocrotitor, simbol al unitii neamului dac nfptuite de Burebista. circulatia monedelor romane se mentine pn la retragerea trupelor n perioada ulterioara cuceririi romane au circulat pe teritoriul Daciei romane dinarii republicani, sesterii, aureii i dinarii imperiali. Sistemul monetar roman se baza pe emisiuni monetare din aur, argint i bronz. Moneda de aur era aureus, cea de argint denarul cu subdiviziune quinarul de bronz btut n trei valori principale: sesteriul, dupondiul i assul. !!! Retragerii romane i urmeaz o etap n care circulaia bneasc i recapt funciile din perioada preroman. Circulaia monetar se va restrnge n aa msur nct produsele se vor procura, n cea mai mare parte, pe calea schimbului specific economiei naturale. ulterior avem monede bizantine si nu se mai emit monede pe plan local
28

n Dobrogea, care aparinea de Imperiul bizantin, s-a meninut o circulaie monetar activ. Aici, n secolele IV-VI, s-a aplicat sistemul monetar roman, reorganizat de ctre Diocleian i Constantin cel Mare (aureus este denumit solidus, iar denarul este nlocuit cu follis-ul de bronz). Din epoca lui Diocleian i Constantin cel Mare monedele romane bizantine sunt frecvente i pe teritoriul Daciei, urmare a negoului intens cu strinii, plii subsidiilor, invaziilor etc. Pn n secolele X-XI relaiile marf - bani erau totui restrnse, viaa desfurndu-se n tiparele economiei naturale. Slabele relaii comerciale se ncropeau pe aria teritoriului romnesc tot prin intermediul monedelor bizantine. sec. XIV momentul banariilor statelor feudale romneti Dup o perioad ndelungat de stopare a emisiunilor monetare, n epoca feudalismului dezvoltat, datorit extinderii schimburilor, rolul banilor crete n nsemntate i determin crearea - dup formarea statelor feudale ara Romneasc i Moldova - unor sisteme monetare proprii, ca expresie a suveranitii i independenei rilor romne. Monedele btute n bnriile romneti purtau denumiri extrem de variate: ducai, dinari, groi, taleri, groie, bani, lei.
Monedele emise din ara Romneasc au fost btute de Vladislau Vlaicu (1364-1377), probabil la monetria de la Arge. Aceste monede de argint se mpreau sub aspect ponderal n: ducai, dinari i bani. Se consider c primele emisiuni dateaz din 1365, cnd apar ducaii. n Moldova, Petru Muat a btut primele monede din argint, adoptnd ca sistem grosul. Apariia groilor moldoveneti este situat n anul 1377, fiind emii de monetria de la Suceava.

!!! n comerul medieval, principiul teritorialitii monedelor nu avea aplicare, uneori fiind preferate monedele strine cu valoare deja recunoscut, superioar celor depreciate, emise de ctre domnitorii pe teritoriul crora aveau loc acte de comer nlesnite de utilizarea banilor. Existena, alturi de cele locale, a monedelor strine este caracteristic acelor perioade n care monedele aflate n circulaie aveau o valoare proprie, intrinsec. Printre monedele strine cu acces larg n circulaia mrfurilor n Moldova s-au ntlnit i zloii ttreti (ducaii veneieni de aur), denumii i echini, iar din 1581 sunt menionai n hrisoave i talerii de argint ai rilor de Jos, thaleri leonis, nume cptat datorit reprezentrii pe revers a unui leu ridicat n dou labe. !!! Cu timpul, talerul-leu olandez de circulaie local a fost nlocuit cu monede mai slabe, leul transformndu-se astfel ntr-un ban fictiv, de calcul. Dispariia din circulaie a talerilor-lei
29

olandezi este urmat de apariia subunitii leului vechi, fictiv numit para. Leul vechi este mprit n 40 de parale. Al.I. Cuza a vrut sa impun romanatul, dar nu a reusit (domnitor ntre 1859 -1862) Problema monedei naionale este pus n discuia Adunrii Legiuitoare n vara lui 1859, elaborndu-se cu acest prilej mai multe proiecte i propuneri de denumiri, care au fost dezbtute n timpul domniei lui Cuza. 1866- n Constituie se consfinete dr. de a bate moneda ( Carol I 18661914 domnitor, apoi Rege al Romniei ) Haosul monetar care a caracterizat a doua jumtate a veacului trecut a fost lichidat, ntruct reprezenta o frn n ascensiunea economiei naionale. Lipsa unei monede naionale favoriza circulaia unei mulimi eterogene de monede strine care ngreunau circulaia mrfurilor. Se ajunsese la utilizarea a nu mai puin de 75 specii de monede strine, provenite din cele mai diferite ri europene: napoleonul francez, lira sterlin, lira turceasc, ducatul austriac, francii,
icosarii, creiarul, talerul prusac, rubla i copeicile, echinul veneian, colonatul spaniol .a.

Era necesar o asanare monetar = retragerea tuturor monedelor din circulaie i punerea unei singure monede, pentru a asigura o stabilitate social i politic. O moned (naional) = putere i stabilitate cnd se bucur de ncrederea populaiei. barometrul de ncredere dintre guvernai i guvernani. Primul pas important n adoptarea sistemului monetar naional s-a fcut prin proclamarea n Constituia din 1866 (alin. 13 al art. 93) a dreptului suveran al ii de a bate moned - conform Tratatului i Conveniei de la Paris, potrivit crora (dei dreptul de a bate moned nu figurase expres) Congresul de la Paris consfinea dreptul de administrare intern cruia i era specific i acela de a emite moned proprie. Legea nr. 14/1867 prin care s-a creat sistemul bnesc al LEULUI - un sistem bimetalist Au-Ag Situaia economic i istoric reclama cu necesitate introducerea unui sistem monetar unitar, generalizat pe ntregul teritoriu al statului romnesc, indispensabil economiei naionale. Din anul 1866 au nceput pregtirile i elaborarea studiilor pentru nfiinarea sistemului monetar naional. n martie-aprilie 1867 este depus la Parlament proiectul de lege.
30

Legea pentru nfiinarea unui nou sistem monetar i pentru fabricarea monedelor naionale din 26 aprilie 1867 a intrat n vigoare la 1/13 ianuarie 1868 marcnd unul din principalele momente ale afirmrii voinei de independen i suveranitate a poporului romn. Sistemul monetar romnesc a contribuit la schimbarea esenial a valorii i calitii leului ca unitate monetar a Romniei. Particularitile sistemului bnesc al leului de la 1867:
1. un

coninut bimetalist

piesa avea o reprezentare n Aur i Argint

L 14/1867

instaureaza un sistem bimetalist Au-Ag

2.

avea o subdiviziune banul 1 leu = 100 bani

??? 2 sudiv ??? 1 leu = 100 bani /// 1 ban = 100 parale paraua o pies otoman de foarte mic valoare.

TERMINOLOGIE: !!! puterea de cumprare i stabilitatea unei monede naionale este dat de ncredere ntre guvernani i guvernai !!! Propaganda de la acea vreme era ineficient s se rspndeasc ceva nou, necunoscut. Legiuitorul de la 1867 a folosit denumiri care deja existau n contiina romnilor (comunitii) i n care aveau ncredere, precum denumirea de leu i cea de ban LEUL: n 1867, dup aproximativ trei secole de la prima apariie menionat documentar cu privire la existena leilor n circulaie pe teritoriul rii, primul sistem bnesc al Romniei moderne va prelua denumirea de leu pentru noua unitate monetar romneasc. Aceast moned a fost creat n 1575 de ctre statele Olandei. ntre sec. 17-18-19 (cam 300 ani) n Europa Apusean i Rsritean a circulat acest moned care s-a bucurat de o mare ncredere o pies btut n rile de Jos (Benelux) = scut din argint n valoare de 5 guldeni. taler
olandez.

Denumirea de leu este ntlnit i n sistemele monetare naionale ale altor state care au preluat-o pentru moneda lor naional (n Albania lek, n Bulgaria leva, n Sierra Leone leone). Denumirea de lei - leones apare i ntr-o scrisoare a lui Vasile Lupu adresat bistrienilor n anul 1639. BAN: piesele puse n circulaie de ctre domnitorii locali - bnriile
31

 1880 nfiinarea BNR 1890- trecerea la sistemul monometalist Au

1928- introducerea biletelor de banc i renunarea la etalonul Au dup 1989 s-au schimbat nsemnele monetare ale comunismului

Denominarea monedei naionale prin legea 348/2004, n vigoare 2005

Denominarea procedeul prin care se reduce valoarea nominal a unor nsemne monetare. Procedeul este numit popular i tierea zerourilor. Acest lucru se practic atunci cnd sumele de bani devin
foarte mari n valoare absolut, datorit inflaiei.
Denominarea nu trebuie confundat cu stabilizarea monetar, care este o aciune de stopare a inflaiei ce presupune ncetarea emisiunii de sume bneti excedentare i eliminarea surplusului de bani din circulaie. n timp de denominarea este o simpl operaiune aritmetic, stabilizarea este o msur cu efecte mai profunde, nsoit de obicei de interdicia de a schimba sume de bani n noua moned peste o limit stabilit de lege.

n prezent
Unitatea monetar naional este consacrat n prezent i de prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Bncii Naionale a Romniei care, la art. 13 stipuleaz: Moneda naional este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul, iar Banca Naional a Romniei este unica instituie autorizat s emit nsemne monetare, sub form de bancnote i monede metalice, ca mijloace legale de plat pe teritoriul Romniei (art. 12 din Legea nr. 312/2004) Legea nr. 312/2004 consacr, n art. 14 alin. (1) i (2), dreptul exclusiv al Bncii Naionale a Romniei de a stabili valoarea nominal, dimensiunile, greutatea, desenul i alte caracteristici tehnice ale bancnotelor i monedelor metalice, precum i obligaia semnrii lor de ctre guvernatorul Bncii Naionale a Romniei i casierul central, ceea ce reflect procesul de depolitizare a instrumentului monetar, tendin manifestat i n practica monetar a altor state. Bnca Naional a Romniei trebuie, potrivit legii, s asigurare stabilitatea monedei naionale, pentru a contribui la stabilitatea preurilor.
In Romania un rol central revine BNR care are drept obiectiv fundamental asigurarea stabilitatii preturilor. Pentru atingerea acestui obiectiv BNR

elaboreaza, aplica si raspunde de

politica monetara, valutara, de credit si de plati.

32

Pentru viitor un viitor apropiat Romnia dorete s

adere la zona euro i s adopte moneda euro ca moned naional.

Circulatia monetara
Circulatia monetara= totalitatea operatiunilor efectuate cu masa monetara concretizate in incasari si plati banesti determinate de circulatia marfurilor, prestarea serviciilor si executia de lucrari in cadrul unui stat. Ca temei legal pt. circulatia si emisiunea monetara avem L 312/2004- statutul BNR. Diferenta circulatia monetara-circulatia baneasca: not. de bani nu e identica cu not. de moneda, respectiv instrument monetar. Bani= expresia generala pentru intreaga varietate a instrumentelor care indeplinesc functiile de masura a valorii marfurilor, de mijloc de circulatie si de plata si de activ de rezerva. Moneda= forma concreta de manifestare a banilor. Operatiunile cu masa monetara se deruleaza intre pers. fiz si juridice. In functie de posibilitatile bancii centrale de a supraveghea circulatia monetara se disting 2 forme de manifestare a acesta: -circulatia monetara legala (se deruleaza prin conturi) -circulatia monetara paralele (in numerar) Intr-o economie se incearca sa se limiteze utilizarea numerarului din urmatoarele considerente: anumite riscuri (furt, pierdere) si costuri ridicate de emisiune si administrare a acestora. In tarile dezvoltate numerarul mai reprezinta doar cateva procente din masa monetara utilizata in circulatie. Renuntarea la numerar nu-i facila pentru ca generalizarea circulatiei in cont obliga la un anumit nivel de dezvoltare a sistemului bancar si dotarea cu o anumita tehnologie de prelucrare a datelor.

Puterea de cumparare a unitatii monetare

Puterea de cumparare= volumul de bunuri si servicii care pot fi achizitionate cu o unitate monetara intr-o unitate de timp si pe o arie geografica determinata. Reprezinta capacitatea reala de a achizitiona bunuri si servicii intr-o anumita perioada. Acest indice reflecta evolutia preturilor si evolutia veniturilor banesti ale populatiei. Puterea monedei nationale se raporteaza la P monedelor straine, fiind importanta determinarea intre cele 2 categorii de P.
Preturile interne = CURS VALUTAR Preturile externe

Stabilitatea monetara= posibilitatea mentinerii P unei monede la intervale diferite de timp.

In conditiile unei economii de piata functionale, prin stabilitate monetara se intelege existenta unui echilibru intre cererea solvabila si cererea de bunuri si servicii de pe piata. cererea solvabila>productia (din considerente monetare)=> proces inflationist cererea solvabila<productia (din considerente monetare)=> fenomen deflationist Stabilitatea si intarirea unei monede sunt procese care nu se realizeaza de la sine, ci sunt rezultatul unor politici econ.-fin. complexe. Evolutia unei monede este determinata nu numai de fenomenele economice, ci si de fenomenele politice, sociale, militare etc.
33

O alta problema controversata in th. monetara este aceea a bazelor stabilitatii monetare. S-a incercat determinarea daca stabilitatea monetara este intrinseca (P deriva din esenta acestora) sau extrinseca=> 3 directii principale: a. Stabilitatea P este legata de o valoare reala (de ex. Au)=> banii tb.confectionati din metal pretios sau emisiunea monetara tb. sa fie acoperita prin fonduri de rezerva de metal pretios b. Th. nominalista=> baza materiala a banilor e data de puterea legii; pt.ca banii sunt o creatie a legii, legea si statul sunt forte care confera o anumita valoare monedei c. P deriva din functionalitatea lor=> depinde de modul in care se desfasoara activ. econ., de respectarea legii, de adaptare la volumul si structura productiei si mentinerea unui sistem monetar sanatos. In Romania un rol central revine BNR care are drept obiectiv fundamental asigurarea stabilitatii preturilor. Pentru atingerea acestui obiectiv BNR elaboreaza, aplica si raspunde de politica monetara, valutara, de credit si de plati. Devalorizarea monetara= reducerea legala a valorii valutare paritare a monedei. Valoarea paritara e data de continutul valoric al unitatii monetare. Acest continut valoric e determinat fie prin lege nationala, fie prin conventii internat. Val. paritara se exprima printr-un etalon care poate fi Au, alta moneda sau un cos de valute si determina raportul dintre valute diferite. Categorii de devalorizare monetara:
a. devalorizare explicita: masura luata de stat si exprimata intr-un act normativ b. devalorizare implicita: proces econ.-fin. cu caracter de continuitate care afecteaza in permanenta moneda unui stat=> statul nu exprima intr-un act normativ existenta devalorizarii c. devalorizare defensiva: operatiune de omologare oficiala a pierderii P unei monede in urma unei inflatii d. devalorizare ofensiva: procedeu de stimulare pe cale monetara a exportului practicat de catre state pt.perioade scurte de timp e. devalorizare totala: specifica situatiei in care nivelul P a ajuns atat de scazut incat impiedica derularea corecta a functiilor monetare=> solutia: inlocuirea vechii monede cu o moneda noua prin reforma monetara

INFLAIA MONETAR
este o Criz monetar care afecteaz stabilitatea monetar !!! Inflatie (bani multi, marfuri putine) Inflatia = o rupere de echilibru la un moment dat intre masa monetara si masa de bunuri si servicii de pe piata prin inmultirea semnelor monetare intr-o astfel de masura incat sa determine un fenomen de crestere a preturilor si ulterior de depreciere monetara. !!! Cuvntul inflaie latinescul inflare = a exagera, a umfla.

n terminologia economic prima oar n S.U.A. n perioada rzboiului de recesiune = emisiunea exagerat de etalon de hrtie.
INFLAIA se produce ca urmare a creterii cantitii de bani fr acoperire pe pia dpdv. cantitativ/ material;
34

 i datorit scderii puterii de cumprare a U. M. caracter funcional.

Dar n circulaia monetar pot aprea variaii pozitive sau negative (de cretere sau de scdere) n masa monetar dar n msura n care acestea sunt rezultatul cerinelor i economiei naionale (o atare situaie) nu poate fi considerat inflaie doar dac nu este urmat de fenomenul de cretere a preurilor. !!! un cerc vicios ntruct ruperea de echilibru ntre masa monetar i masa de bunuri determin o cretere a preurilor, se ajunge la situaia n care nevoile statului nu mai pot fi acoperite cu veniturile prevzute n buget ceea ce va necesita o cretere a impozitelor sau procurarea de venituri suplimentare pe calea mprumutului. Aceast nou situaie va face ca masa monetar existent s apar din nou ca insuficient. o nou cretere a ei va provoca o nou urcare (i mai mare) a preurilor. preurile astfel mrite vor face iari necesar o mas i mai mare de moned. pn va trebui s intervin un miracol care s scoat economia naional din aceast micare circular vicioas.

Forme de manifestare:
n functie de: a. gradul de depreciere
1) 2)

latenta: se mentine inca increderea publicului in moneda nationala reala: deprecierea banului se accentueaza; se pierde increderea in moneda nationala, iar excesiva: deprecierea monetara impiedica exercitarea functiilor specifice de catre moneda

producatorii nu mai vand marfuri in moneda nationala

3)

nationala b. cresterea preturilor

1) 2)

relativa: cresterea preturilor< (mai mic) cresterea masei monetare absoluta: invers

c. ordinul de marime rata inflaiei 1) inflaia trtoare sau latent (engl. creeping inflation) (n cadrul creia) creterea preurilor nu depete 3 4 % pe an duce la o depreciere monetar lent i progresiv 2) inflaia deschis (engl. open inflation) creterea preurilor evolueaz ntre 5 10 % pe an; 3) inflaie galopant creterea preurilor este, anual, peste 15 % fapt care provoac mari dezechilibre economico sociale. 4) hiperinflaia forma paroxistic a oricrei inflaii, pune n eviden trei caracteristici eseniale ale oricrei inflaii:
35

 existena unui deficit bugetar; creterea cantitii de moned emis; determinarea valorii monedei n raport cu valutele strine.
Ex.: (1920 -)1923 n Germania kg. de unt = 280 miliarde de mrci, iar un dolar = 4,2 trilioane de mrci sprijin financiar extern.
!!! O form de manifestare a inflaiei este considerat i inflaia real determinat de cerere care s-a manifestat: (att) direct prin creterea efectiv a preurilor i tarifelor pt produsele ce nu au preuri fixe (ct i) sub forma (larg rspndit, a) unor creteri semioficiale de cele mai multe ori prin substituirea unor produse (dar i) prin penuria de mrfuri (i) economiile forate ale populaiei. Meninerea fix a preurilor la majoritatea produselor a fcut ca inflaia s nu se manifeste, n mod deosebit, prin creterea vizibil a preurilor, ci mai ales prin epuizarea rapid a produselor din magazine proces care, n timp, a dus la cronicizarea penuriei, la apariia i proliferarea pieei negre, subterane pe care sunt desfcute, la preuri foarte mari, alimente, medicamente, mbrcminte, etc. (n condiiile) penuriei de mrfuri inflaia s-a manifestat (nu numai) sub forma pieei subterane, (ci i) prin creterea depunerilor la C.E.C. = sub forma economiilor forate. ( penurie = lipsa mijloacelor de trai, srcie.) !!! n literatura de specialitate apar i urmtoarele noiuni stagflaie, slumplaia, megainflaie = cnd inflaia depete lunar 15 %. Stagflaia (engl. stagflation) = un fenomen de regres economic pe fondul unei inflaii persistente (n per. anilor `60 -`70) (care a demonstrat nu numai c inflaia nu stimuleaz procesele economice, dar) contribuie (ntr-o msur apreciabil) la stagnarea i la adncirea crizei economice i monetare (care s-a agravat n anii `73 -`74). Aproximativ n aceeai termeni de comparaie s-a conturat i slumpflaia (engl. slumpflation), care definete tot un regres economic i tot pe fondul crizei monetare.

DEFLAIA pia.

fenomenul invers inflaiei atunci cnd moneda se aprecieaz, iar

cantitatea de mas monetar devine insuficient pentru acoperirea bunurilor i serviciilor de pe

Conceptul de sistem bugetar

Notiune, natura juridica, coninutul bugetului/ sistemului bugetar, partile (cuprinsul) sistemului bugetar

Sistemul bugetar reprezint principalul plan financiar al statului, prin care sunt prevzute veniturile si cheltuielile pentru o perioada determinata de timp, fiind alctuit dintr- un ansamblu de bugete distincte care sunt elaborate, aprobate si executate in conditii de autonomie.
36

(Bugetul)

Sistemul bugetar este instrumentul tehnic prin care se gestioneaz banul public.

Terminologie: Cuvntul buget provine din franceza veche (normand), unde cuvinte ca bouge, bougette desemnau o pung din piele sau o pung de bani (pentru cheltuielile cotidiene). Termenul a fost preluat n Anglia odat cu cuceririle normande, unde termenul derivate de budjet desemna un sac al regelui coninnd banii necesari acoperirii cheltuielilor publice; i de aici s-a rspndit n ntreaga lume cu semnificaia financiar actual.
n Romnia termenul de buget apare pentru prima oar n Regulamentele Organice. Astfel, n capitolul 3 din Regulamentul Organic al Moldovei, care se ocup de finanele publice, se ntlnete

termenul bindge, dar i expresia nchipuirea cheltuielilor anului viitor (art. 117). Reglementarea actuala- sist. bugetar al statului este organizat intr-o conceptie specifica economiei de piata cuprinzand un sistem unitar de bugete distincte care sunt elaborate, aprobate si executate in conditii de autonomie. Sist. bug. roman cuprinde un sist. unitar de bugete reglementate pt. administratia publica centrala in L 500/2002 si , respectiv, pt. administratia publica locala in L 273/2006.
Importanta deosebita a sistemului bugetar in cadrul finantelor publice si al relatiilor social-economice poate fi sintetizata astfel: participa in mod direct la indeplinirea functiilor si sarcinilor statului; asigura autonomia reala a colectivitatilor locale, constituite in cadrul unitatilor administrativ-teritoriale; garanteaza realizarea efectiva a protectiei sociale a unor categorii importante din randul populatiei; asigura echilibrul financiar, monetar si valutar al statului; are un important rol stabilizator al economiei nationale

Natura juridic
1.

-opinii:

act administrativ: pt.ca atat V cat si Ch sunt simple evaluari de ordin financiar. Sist.

bug. e considerat un act-conditie pus de catre legiuitor la dispozitia ag. administrativi pt.a permite acestora sa deruleze acte jur. prin care sunt create creante de la si in favoarea tezaurului public
2.

lege propriu-zisa: bugetul constituie un adevarat program de administrare intocmit de

puterea legislativa ceea ce justifica concluzia in sensul ca sist.bug nu poate fi decat o lege
37

3.

lege si act administrativ: pornind de la deosebirea realizata intre legea formala si legea

materiala se considera ca sist. bug. e o lege in partea care este creatoare de dispozitii generale si un act adm. in partea creatoare de acte individuale
4.

act de planificare financiara: care in urma adoptarii de catre organul legislativ printr-o

lege specifica dobandeste natura jur. de lege

5.

principalul plan financiar al statului care se bucura de caracter executoriu

are natur juridic de lege

!!!!!!!!! Sistemul bugetar= principalul plan financiar al statului care cuprinde indicatori financiari privind modul de realizare al V si al Ch statului. Cum Parlamentul nu poate sa aplice procesul de adoptare a legilor unui document al crui continut nu are trasaturile normei jur., ci reprezinta doar un plan format, n principal, din indicatori de plan care sunt aleatorii, susceptibili de modificare pe perioada de plan, leguitorul dezbate si adopta legea bugetara anuala de aprobare a sist.bug. Astfel, printr-un subterfugiu de tehnica jur. se confera sist.bug., care ramane in esenta un plan, forta obligatorie a normei de drept=> sist.bug are nat.jur. de lege. !!!!!!!!

Continutul sist.bugetar
Continutul sist.bug.= ansamblul V si Ch bugetare.
A.

Veniturile publice reprezint sursele pentru constituirea banului public.

n activitatea statului modern sursele de formare a Banului Public se mpart n dou mari categorii: surse ordinare - normalitatea ntr-un stat modern taxele i impozitele = fiscalitatea statului modern
38

 surse extraordinare - excepia, autoritile statului apeleaz atunci cnd sursele ordinare sunt insuficiente. Veniturile bugetare (ordinare)= V care se incaseaza cu regularitate la B (buget) si sunt alcatuite din resurse banesti colectate in baza prev. L fin.publ. si a L fin. publ.loc. In temeiul L 500/2002 V bug sunt alc.din: impozite taxe contributii varsaminte In doctrina V bug sunt descrise ca fiind alc. din:

V fiscale: impozite si taxe -indirecte: rezulta din circulatia marfurilor, bunurilor si serviciilor !!!(taxe

Impozite: - directe: pt.bunuri detinute in proprietate si pt. V realizate vamale, TVA) Taxele: se percep pt.serviciile publicesolicitate autoritatilor publice de catre pers. fiz. si jur.

V nefiscale: V obtinute in urma administrarii proprietatilor statului.

!!! Deosebire V fiscale- V nefiscale: la V nefiscale, in procesul de realizare a V, nu se produce o schimbare a titularului dr. de propr., statul fiind cel care realizeaza V si tot statul fiind si colectorul V.

V parafiscale (uneori): anumite taxe speciale pe care comunitatile locale le pot

stabili pt. o perioada determinata de timp in vederea realizarii unui obiectiv specific. (ex. bariera de la intrarea in statiunea Mamaia) Veniturile extrabugetare (extraordinare)= V la care statul apeleaza in cazuri exceptionale atunci cand resursele curente nu acopera integral Ch bug. Mai multe categ. de surse ale V extrabug.: mprumuturile (pe piata interna- bond-urile; pe piata externa- emisiunea de titluri) = creditul = mprumutul care vizeaz banii preul creditului = dobnda; garantat; rambursabil.
Statul se mprumut pe plan intern = datoria public; credit bancar intern i internaional (instituii financiare internaionale); guvernamental ntre state, guverne !!! orice credit are !!! serviciul datoriei publice externe = dobnda i alte condiii, condiionaliti Ex. FMI acordul stand-by condiionaliti [Grecia colaps; Italia 2000 de mild de euro; Romnia 70 mild euro]
39

 vanzarea unei parti din rezerva de Au si rezerva valutara, bunuri mobile (actiuni) si imobile apartinand statului, emisiunea monetara (care nu e recomandata Bani fr acoperirea n mrfuri i servicii inflaia). sumele realizate din amenzi, succesiunile vacante, valorificarea bunurilor confiscate, abandonate i fr stpn B. Cheltuielile publice = reprezint destinaia Banului Public, modaliti de
repartizare i utilizare a fondului bnesc bugetar n vederea atingerii obiectivelor generale ale socieii.

Cheltuielile publice- determinate de tipul si gradul de dezvoltare al econ. 5 + 1 categorii de cheltuieli publice 1) cheltuieli pentru finanarea activitilor sociale cea mai important nvmnt, sntate, cultur, protecie social, activiti sociale, omaj, pensie, sport, etc. 2) cheltuieli pentru finanarea activitilor economice investiiile de stat - infrastructura (rutier, feroviar, canalizare i ap, gaze natural, telecomunicaii) 3) cheltuieli militare (venituri uriae, profit mic) august 1945 avionul B52 care a transportat bomba atomic a
costat ct greutatea sa n aur:

-directe (intretinerea trupelor, armament) -indirecte (lichidarea urmarilor unui razboi 4) cheltuieli pentru funcionarea aparatului de stat (nu ntreinerea meninerea structurii deoarece s-ar putea s ai nevoie cndva de ea i nu acum) pentru strucuturi necesare doar acum. 5) pentru cercetare-dezvoltare: cerc. fundamentala, cerc. aplicativa Cheltuieli bugetare planificate + 1 = alte cheltuieli rezerva bugetar situaii imprevizibile ce nu pot fi planificate: 1. calamiti naturale 2. cheltuieli suplimentare neprevzute n realizarea investiiilor de stat (exist devizul pentru realizarea investiiei dar pe parcurs apar situaii imprevizibile) 3. influena negativ n evoluia preurilor pe piaa internaional (itei crete preul depende tot sistemul economic pe o perioad de 4-5 luni Guvernul trebuie s asigure un tampon ntre preurile internaionale i cele interne finanez, suport 50% din diferen)

40

Partile componente ale sistemului bugetar

(!!! a nu se confunda cu Continutul sist.bug.) Format din anumite verigi care formeaza un ansamblu coerent denumit structura bugetara. Structura bugetara a unui stat depinde de tipul de stat, respectiv:

state de tip unitar: o legislatie unica, organe unice ale adm. publ. centrale si org.autonome in Struct. bug. a oricarui stat de tip unitar cupr.: un sist. bug. gen. al statului (bug. privind

teritoriu. administratia publica centrala) la care se adauga bugete locale autonome organizate la nivelul fiecarei unitati adm.-terit.

state de tip federal: federatie+state membre ale federatiei+unit. adm.-terit. Struct. bug. a statelor federale e formata din bug. federatiei, bug. statelor/ provinciilor si

bug. locale. Repartizarea V si Ch intre B centrale si B locale se realizeaz in functie de atributiile conferite de lege administratiilor centrale si locale. De regula, cele mai importante V si principalele categorii de Ch formeaza obiectul B centrale. In Romania, sistemul bugetar este unul specific unui star unitar si cuprinde:
1.

la nivel central:

a. b. c. d. e. f.

bugetul de stat bugetul asigurarilor sociale de stat bugetele fondurilor speciale bugetul trezoreriei statului bugetele institutiilor publice autonome bugetele institutiilor publice finantate integral/ partial din bugetul de stat, bug. asigurarilor

sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, dupa caz g. bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii h. bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate/ garantate de stat si a caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice i. bugetul fondurilor externe nerambursabile
41

In cadrul bug. adm. publ. centrale se prevad distinct bug. Senatului, Camerei

Deputatilor, Presedintelui, Guvernului si al altor institutii care nu au organe ierarhice superioare (SRI, ICCJ, BNR, TVR) !!!!! la nivel local:

2.

bugetele locale ale unit. adm.-terit. care au personalitate juridica (fiecare are un buget propriu, in conditii de autonomie)
N.B.!!! Romnia are un nr. de bugete locale = cu nr. U.A.T. existente, cte judee, municipii, Municipiul Bucureti, sectoarele M.Buc., orae, comune exist.

!!!!

Sistemul bugetar nu-i alcatuit dintr-un document unic, ci se prezinta sub bugetul general al statului V si Ch adm. publ. central bugetul Asigurrilor Sociale de Stat privete asistena i asigurrile sociale, de la pensii la alocaiile

forma unui ansamblu de bugete clasificate astfel:

sociale.

- bugetele locale - bugetele institutiilor pulice - bugetele extraordinare (imprumuturile)

Procedura (activitatea) bugetara

Procedura bugetara= ansamblu de acte si operatiuni cu caracter tehnic si normativ infaptuite de organele de specialitate in scopul elaborarii, adoptarii, executarii si incheierii exercitiului bugetar. Procedura bugetara se desfasoara pe parcursul a trei ani calendaristici.
42

Etape:
elaborarea proiectelor bugetare (proiectului sistemului bugetar) - aprobarea acestora - executia bugetara - incheierea exercitiului bugetar
-

PRINCIPII de derulare a procedurii bugetare:

1. 2.

principiul universalitatii : V si Ch se includ in bugete in totalitate in sume brute principiul neafectrii V bug.: nu-i permis ca anumite V bug. sa fie specific

directionate pt.acoperire unei anumite Ch, sunele ncasate, virate, depuse la buget se depersonalizeaz EXCEPTIE: avem voie in cadrul donatiilor si sponsorizarilor care pot fi afectate unei anumite destinatii
3.

principiul publicitatii: actele juridice i operaiunile privind Banul public trebuie s

fie cunoscute de societate; anumite reguli de transparenta asigurate prin:

- dezbaterea publica a proiectelor bugetare - dezbaterea publica a conturilor generale anuale ale executiei bug. - publicarea in partea I in M.Of. a actelor normative de aprobare a bugetelor si conturilor anuale de executie - utilizarea mijloacelor de comunicare in masa pentru difuzarea catre public a informatiei asupra continutului sist.bug.
4. 5.

principiul unitatii: V si Ch se inscriu intr-un singur document

Specializrii bugetare= Veniturile i cheltuielile publice proveniena veniturilor publice i s tiu desinaia Principiul specializrii privind ndeosebi cheltuielile publice prin clasificaia bugetar instrument tehnic ntocmit de MFP structurarea pe titluri, capitole, subcapitole, seciuni trecerea unei cheltuieli (alocaii bugetare) de la o seciune la alta se face foarte strict Destinaia banului public schimbarea destinaiei BP deturnarea de fonduri
[!!! Alte cheltuieli publice rezerva bugetar orice stat trebuie s aibe un capitol special pentru aceste situaii obiective rezerva bugetar este la dispoziia Parlamentului n majoritatea statelor la noi din 2002 rez bug este la dispoziia primului-ministru !!!]
6.

principiul anualitatii execuiei bugetare: V si Ch bug sunt aprobate de L bugetara pt.

o perioada de 1 an care corespunde duratei unui exercitiu bugetar = execuia bugetar cea de-a treia etap a activitii bugetare realizarea veniturilor i efectuarea cheltuielilor se ntinde pe 365 de zile calendaristice
43

 Poate sau nu s coincid cu anul calendaristic !!!

Propunerile penru viitor proiecia i probabilitatea raport invers proporional Secolul 19 finanele publice clasice Jumtatea sec. 20 un an mai rezonabil perioada se reduce n cadrul execuiei bugetare prin repartizarea pe trimestre a V i Ch pub n funcie de specificul activitii !!! pn n deceniul 7-8 sec 20 au existat 2 sisteme: state a cror execuie bugetar nu coincide cu anul calendaristic: din motive economice, de tradiie etc. state a cror execuie bugetar coincide cu anul calendaristic 1 ian 31 dec actualmente n 90% - 95% din statele lumii coincide cu anul calendaristic globalizarea relaiile dintre state trebuie s existe compatibilitate ntre activiti: economice, bugetare, sociale, industriale motive de ordin practic !!! 1930 romnia motive economice: agricultura execuia bugetar 1 aprilie 31 martie Tradiie Japonia, SUA anul bugetar 1 oct 31 Sept (i azi) 1 oct 31 Sept Marea Britanie - dup vacana parlamentar - mapa de piele = bugetul a 2-a constituie a rii
7.

principiul unitatii monetare: operatiunile bugetare se exprima in moneda nationala,

toate actele juridice i operaiile care privesc banul public sunt realizate, cuantificate n Unitatea monetar cu putere circulatorie pe teritoriul statului respectiv. (leul)
8.

Realitii bugetare= propunerile fcute la venituri i cheltuieli trebuie s fie ct

mai aproape de realitate !!! Propunerile penru viitor proiecia i probabilitatea raport invers proporional
9.

principiul echilibrului bugetar : V bug ar trebui sa acopere Ch

teoria deficitului controlat buget deficitar Da situaie rezonabil max 3% PIB

= echilibrul (relaia) ntre Venituri i Cheltuieli !!! deficitul bugetar controlat n raport de acest echilibru un buget poate apare n 3 ipostaze: 1) Buget echilibrat problem teoretic echilibru perfect 2) excedentar venituri mai mari 3) deficitar cheltuieli mai mari Excedentar la sfritul execuiei bugetare excedent de bani La 31 dec 10% din BP zeci de miliarde capital/ bani n stare latent orice ban necheltuit are efecte negative riscul pierderii, devalorizare; nu aduc profit, punerea pe pia necontrolat inflaie. (construcie apartamente cnd nu am fonduri dar mai pot construi ANL ) !!! situaia unui buget excedentar este negativ Deficit situaii rezonabile max. 3% din PIB Politica de deficit bugetar a UE max. 3%/ 5% PIB

Deficit bugetar L500/2002 parte a ch bug ce depete v bug ntr-un an bugetar.

44

10.

principiul solidaritatii: obliga la ajutorarea unit. adm.-terit. preum si a pers. fiz aflate-

n stare de extrema dificultate prin alocarea de sume din fondul de rezerva bug. constituit in acest scop
11. principiul

autonomiei locale financiare: unit. adm.-terit. au dr. la resurse fin.

suficiente=> se acorda autoritatilor locale dr. de a stabili nivelul impozitelor si taxelor locale cu respectarea principiilor generale stabilite de C. fiscal
12.

principiul proportionalitatii : resursele financiare ale comunitatilor locale trebuie sa principiul consultarii: acorda dr. autoritatilor adm. publice locale de a fi consultate in

fie proportionale cu responsabilitatile impuse de lege autoritatilor admministratiei publice locale

13.

legatura cu procedura de alocare a resurselor financiare de la bug.de stat

Elaborarea bugetului
Proiectele legilor bugetare si proiectele bugetului de stat se elaboreaza de Guv. prin MFP avand in vedere in principal urmatoarele criterii: - prognozele indicatorilor macroeconomici si ai indicatorilor sociali pt. anul avut in vedere si pt. urmatorii 3 ani - politicile fiscale si bugetare - politicile si strategiile sectoriale (ex. reducerea mineritului) - prevederile acordurilor intl. de natura financiara semnate sau ratificate - propunerile ord. pr. de cr., programele de finantare propuse de ei, propunerile de defalcare si transfer catre bugetele locale - posibilitatile de finantare a deficitului bugetar

Calendar bugetar:

45

1. pana la 31 martie se elaboreaza indicatorii macroeconomici si sociali care se actualizeaza continuu pe parcursul procesului bugetar 2. pana la 1 mai MFP inainteaza Guv. obiectivele politicii fiscale si bugetare impreuna cu limitele de Ch gandite pt. fiecare categorie de ord. pr. de cr. 3. pana la 15 mai Guv aproba obiectivele politicii fiscale si bugetare si informeaza comisiile pentru buget, finante si banci ale Parlamentului in legatura cu principalele orientari ale politicii macroeconomice si finantelor publice 4. pana la 1 iunie ministrul FP transmite tuturor ord. pr. o scrisoare-cadru care specifica urmatoarele:
a. contextul macroeconomic care tb. avut in vedere la intocmirea proiectului de buget b. metodologiile de elaborare a documentelor c. limitele de Ch pe care si le doreste Guv. a fi respectate

5. pana la 15 iunie MFP comunica ord. pr. limitele de Ch finalizate 6. pana la 15 iulie ord. pr. de cr. au obligatia de a depune la MFP proiectele bugetelor lor care, insa, tb. insotite de documentatii si fundamentari. Camerele Parl., cu consultarea Guv., isi aproba propriile bugete in vederea includerii lor in bug. general. Tot acum, autoritatile administratiei publice centrale transmit propuneri de defalcare si transfer din fondurile centrale la bugetele locale. Dupa centralizarea informatiilor de catre ord. pr. de cr., la nivelul MFP se poarta discutii intre conducerea MFP si fiecare ordonator. In caz de divergenta hotaraste Guv. in ansamblu. 7. pana la 1 august proiectele ord. pr. de cr. sunt centralizate la nivelul MFP 8. pana la 30 septembrie, pe baza acestor proiecte, MFP prezinta Guv. proiectele legilor bugetare si proiectele bugetelor ord. pr. Proiectul legii bugetare este insotit de un raport provind situatia macroeconomica a anului bugetar in cauza si de proiectiile pe urmatorii 3 ani. Aceste documente se insusesc de catre Guv. si vor reprezenta politica social-fiscala a acestora. 9. pana la 15 octombrie proiectele bugetelor si proiectul legii bugetare anuale definitivate la nivelul Guv. se depun la Parl.

Aprobarea sistemului bugetar

46

(prin adoptarea legii bugetare anuale)

Guv. supune spre aprobare Parl. proiectele legilor bugetare, proiectele de buget, proiectele eventualelor legi de ratificare si contul general anual de executie. MFP furnizeaza Parl., la cererea acestuia, documentele care reprezinta fundamentarea proiectelor de buget. Parlamentul adopta legile bugetare anuale si legile de ratificare elaborate de Guv. in contextul strategiei macroeconomice asumate de acesta. In timpul dezbaterii nu pot fi aprobate amendamente la legile bugetare anuale care ar determina o majorare a deficitului bugetar fata de proiectiile propuse initial de Guv. Daca legile bugetare anuale si proiectele de buget depuse n termen legal nu au fost adoptate de catre Parl. pana cel tarziu la data de 15 decembrie a anului anterior celui la care se refera proiectele de buget, Guv. solicita Parl. aplicarea unor proceduri de urgenta. Sistemul unitar de bugete, care cuprinde acea lista de bugete stabilita de L finantelor publice, se aproba prin acte specifice, dupa cum urmeaza:
-

prin lege: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele prin legi speciale: bugetele institutiilor publice autonome prin lege ca anexa la bugetele ord. pr. de cr.: bugetele institutiilor finantate partial prin actul ord. de cr. ierarhic superior: bugetele institutiilor publice finantate prin actul organului de conducere, cu acordul ord. de cr. ierarhic superior: bugetele prin H.G.: bugetul trezoreriei statului pe ansamblu/ parti/ cap./ subcap./ titluri/ art./ alin. pe ord. pr. de cr. pe credite pt. actiuni multianuale

fondurilor speciale, bugetele creditelor externe si bugetele fondurilor externe nerambursabile

-

din sistemul unitar de bugete

-

integral din sistemul unitar de bugete

-

institutiilor publice finantate integral din V proprii

-

Bugetul se aproba de Parl. pe 3 componente principale: -

Estimarile pt. urmatorii 3 ani sunt informatii necesare procesului de finantare pe termen mediu, dar nu fac obiectul unei autorizari pe anul in curs.
47

Daca legile bugetare nu au fost aprobate cu 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar, Guv. isi va indeplini sarcinile avand grija ca limitele lunare de Ch sa nu depaseasca fie: a)
b)

1/12 din prevederile bugetului anului precedent 1/12 din sumele propuse in proiectul de buget inca neadoptat daca acestea sunt

mai mici decat cele prevazute-n anul anterior Bugetele locale la nivel judeean/ municipii/ orae/ comune la consiliul judeenean/ la consiliul local sunt depuse 3 documente: - proiectul bugetului local - proiectul Hotrrii de consiliu judeean pentru aprobarea Bugetului Local/ proiectul H. Consiliului Local - rapoartele comisiilor de specialitate Consiliul judeenean/ consiliul local se pronun asupra Hotrrii consiliului o trimite napoi preedintelui cns jud/ primarului

Legea bugetara anuala

Contine orice legi bugetare si prevede in principal urmatoarele: -

la V: estimarile anului bugetar la Ch: creditele bugetare aprobate, deficitul/ excedentul bugetar si

reglementarile specifice exercitiului bugetar in cauza Anexele legilor bugetare cuprind intre altele: -sintezele bugetelor componente ale sistemului unitar de bugete -bugetele ordonatorilor pr. de cr. si anexele acestora -sumele defalcate din unele V ale bug. de stat si criteriile de repartizare a acestora catre bugetele locale V si Ch se grupeaza n buget pe baza clasificatiei bugetare. V sunt structurate pe capitole si subcapitole, iar Ch pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole si, uneori, chiar si aliniate. Pt. ca Ch publ. au o destinatie precisa si limitata.

48

Nr de salariati si fondul de salariu de baza se aproba distinct prin anexa la bug. fiecarui ord. pr. de credite. Nr. de salariati aprobat anual fiecarei institutii publice nu poate fi depasit. Tot drept anexa la bugetele ord. pr. de cr. se aproba si programele acestora. In alte anexe distincte sunt prevazute fondurile externe nerambursabile De regula, bugetul de stat include la dispozitia Guv. 2 fonduri cu destinatie speciala:
-

fondul de rezerva: se repartizeaza unor ord. pr. de cr. atat la nivel central cat si la nivel fondul de interventie: se repartizeaza tot unor ord. pr. atat la nivel central cat si local,

local, pe baza de H.G. pt. finantarea unor Ch urgente sau neprevazute

-

tot pe baza de H.G., insa pt. finantarea unor actiuni urgente in vederea inlaturarii efectelor unor calamitati. Exista o anumita flexibilitate intre aceste 2 fonduri, fiind posibil ca pe parcursul anului bugetar fondul de interventie sa fie majorat cu resurse din fondul de rezerva in functie de necesitatile concrete.

Execuia bugetar
Procedura executiei bugetare= ansamblul de acte si operatiuni prin care se realizeaza urmatoarele etape: repartizarea pe trimestre a V si Ch bugetare executia de casa bugetara realizarea V efectuarea Ch - incheierea executiei bugetare Procedura executiei bugetare se deruleaza cu respectarea urmatoarelor principii:
1.legile bugetare anuale aproba creditele bugetare pt. Ch exercitiului bugetar si structura functional-econ. a acestora 2.creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata unui exercitiu bugetar 3.alocatiile pt. Ch de personal nu pot fi majorate, dar nu pot fi nici neutilizate si virate-n vederea utilizarii la alte articole de Ch 4.de principiu, creditele bugetare aprobate unui ordonator pr. de credite nu pot fi virate si utilizate pentru finantarea altui ord. pr. de cr.
49

5.tot de principiu, creditele bug. aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pt. finantarea altui capitol 6.modificare destinatiei cred. bug. este permisa numai in cazuri expres prevazute de lege

Etape: 1. repartizarea pe trimestre a veniturilor i cheltuielilor bugetare

Conform principiului anualitii execuiei bugetare coroborat cu principiul realitii (calculul probabilitii) de facto n cadrul execuiei bugetare realizarea veniturilor i efectuarea cheltuielilor se repartizeaz pe trimestre n funcie de specificul activitilor socialeconomice (pe domenii de activitate nvmnt, sntate, construcii).
La 1 ian Bugetul = sac gol am nevoie de bani s aloc pentru destinaiile prevzute de lege.

V si Ch aprobate in cadrul sistemului unitar de bugete se repartizeaza pe trimestre in functie de anumite criterii: - termenele legale de incasare ale V; - termenele si posibilitatile de asigurare a surselor de finantare a deficitului bugetar; - perioada in care e necesara efectuarea Ch bugetare. Aprobarea repartizarii se realizeaza de Ministerul Finantelor Publice (MFP) si de ordonatorii de credite. In tem. L 500/2002 a fin. publice se observa ca MFP dispune repartizarea pentru majoritatea destinatiilor. Ordonatorii pr. de credite aproba repartizarea pentru subdiviziunile clasificatiei bugetare pentru care nu decide MFP, pt. bugetele proprii si pt. bugetele ord. sec. si/ sau tertiari, dupa caz. Ordonatorii sec. aproba repartizarea si utilizarea bug. proprii si repartizarea bug. ord. tertiari (care doar consuma).
Ordonatorii: - principali: ministrii, conducatorii organelor de specialitate ale adm. publ. centrale, conducatorii altor autoritati publice si conducatorii institutiilor publ. autonome ! Prin legi speciale pot fi desemnati ca ord. pr. de cr. : secretarii generali sau alte persoane. Ord. pr. de cr. pot delega in tot sau in parte aceasta calitate altor persoane, dar e esential ca actul de delegare sa mentioneze limitele si conditiile delegarii. - secundari si tertiari conduc entitati cu personalitate juridica, entitati care se gasesc in subordinea ord. pr. de cr.
50

2. execuia de cas bugetar/ a sistemului bugetar

Presupune acte i operaiuni de ncasare, pstrare i eliberare a mijloacelor bneti din bugetul de stat (B.P.) [sub aspect tehnic] ncasarea <> colectarea BP/ veniturilor la bugetul de stat realizarea B.P./ncasarea la buget a veniturilor bugetare Virarea la buget n cadrul stopajului la surs Pstarea ntr-un cont al Trezoreriei la BNR Eliberarea mijloacelor bneti ctre destinaia prevzut de lege cheltuielile publice De execuia de cas bugetar se ocup de ntreg bugetul un departament n cadrul MFP cu structuri n teritoriu Trezoreria de stat la nivel central; la nivelul UAT structurile Trezoreriei !!! Este interzis institutiilor publice sa deruleze operatiuni de incasari si plati prin banci comerciale.

EXECUIA DE CAS BUGETAR presupune acte i operaiuni de ncasare, pstrare i eliberare a mijloacelor bneti din bugetul de stat (B.P.), reprezint un complex de operaiuni care se refer la ncasarea veniturilor i plata cheltuielilor bugetare. Execuia de cas bugetar se realizeaz prin TREZORERIA STATULUI (pe baza unor norme specifice emise de MEF) care asigur: 1. ncasarea veniturilor bugetare; 2. efectuarea cheltuielilor bugetare n limita creditelor bugetare i destinaiilor aprobate; 3. efectuarea operaiunilor de ncasri i pli privind datoria public intern i extern rezultat din mprumuturile contractate direct sau garantate de ctre stat; 4. efectuarea altor operaiuni financiare n contul autoritilor administraiei publice. Instituiile publice efectueaz operaiuni de ncasare i pli prin unitile teritoriale ale trezoreriei statului n a cror raz i au sediul i la care au deschise conturile de venituri, cheltuieli i disponibiliti. !!! Este interzis institutiilor publice sa deruleze operatiuni de incasari si plati prin banci comerciale. Trezoreria statului este o instituie de tip bancar, instituia financiar, prin care statul asigur efectuarea operaiunilor de ncasri i pli privind fondurile publice. Statul garanteaz efectuarea operaiunilor financiare prin trezoreria statului n condiii de siguran i legalitate, precum i pstrarea integritii disponibilitilor bneti. Contul curent general al Trezoreriei Statului funcioneaz la Banca Naional a Romniei i este deschis n numele (1.) Ministerului Economiei i Finanelor i (2.) al unitilor Trezoreriei Statului din cadrul direciilor generale ale finanelor publice judeene, a Municipiului Bucureti i ale administraiilor finanelor publice ale sectoarelor Municipiului Bucureti.
51

3. realizarea veniturilor bugetare

presupune n concret ncasarea la Buget a sumelor de bani prevzute n bugetului de stat. Sumele provin din diferite venituri stabilite prin lege doar Parlamentul poate reglementa i institui veniturile publice (veniturile ordinare fiscale, nefiscale, parafiscale; veniturile extraordinare) Veniturile i cheltuielile sunt indicatori de plan se planific
[!!! n proiectul de buget 2012 s-a planificat o surs de venit ca i ordinar - venituri din amenzi, valorificarea bunurilor vacante, confiscate, fr stpn] !!! Amenda = o sanciune pentru nclcarea legii Sarcina principal a statului prevenirea nclcrii legii !!! existena unui plan de amenzi implicit ncurajeaz nclcarea legii !!!

Principiile care stau la baza realizrii veniturilor bugetare: 1) obligaia realizrii veniturilor la termenele i n cuantumul legal repartizarea pe trimestre 2) veniturile prevzute n buget reprezint obligaii minime pentru autoritile statului (mai puin s nu faci) Obligaia realizrii veniturilor la termenele i n cuantumul legal 1 ian bugetul = sac gol nu au fonduri pentru finanarea cheltuielilor publice Obligaiile fiscale sunt de regul anuale pentru a ncuraja constituirea banului public faciliti fiscale bonificaie 10% pentru impozitul pe cldire !!! sanciune pentru neplata la termen i n cuantum = majorri de ntrziere Nu penalizri, penaliti clauze civile; dobnda preul creditului !!!
Dobnda ca i sanciune pentru neplata la termen sanciune la sanciune Activitile independente/ liberale declaraii anticipative (estimative) pli anticipative ex 15 mai 2011 pentru 2010 regularizare am platit mai mult sau mai puin

n realizarea veniturilor bugetare sunt necesare o serie de acte i operaiuni, urmtoarele ETAPE: 1. identificarea veniturilor i bunurilor impozabile sau taxabile i stabilirea (calcularea) obligaiilor bugetare datorate; 2. ncasarea propriu-zis a veniturilor bugetare;
52

De regul, ncasarea ar trebui s se fac prin plata realizat voluntar de ctre contribuabil, dup caz: (1.) n numerar, (2.) prin transfer bancar i (3.) aplicare i anulare de timbre fiscale mobile. 3. urmrirea realizrii (ncasrii) veniturilor bugetare se realizeaz de ctre organele care au dreptul de a ncasa astfel de venituri n situaia n care contribuabilul nu i ndeplinete obligaiile de plat la termenele prevzute de lege, precum i de ctre organele care nu ncaseaz direct veniturile bugetare, adic MEF prin Agenia Naional de administraie Fiscal i organele financiare locale de pe lng primrii i prefecturi. n procesul ncasrii veniturilor bugetare pot aprea venituri ncasate fr s se cunoasc veriga bugetar creia i sunt destinate sau subdiviziunea clasificaiei bugetare n care trebuie nscrise. Aceste venituri se nregistreaz provizoriu ntr-un cont de venituri neclarificate, urmnd ca ntr-un termen rezonabil (aproximativ o lun) situaia lor s fie clarificat i s fie nregistrate n conturile bugetare respective. n cazul n care nu se reuete identificarea conturilor n cauz, acestea vor fi trecute n contul ncasri din diverse alte surse ale bugetului de stat.

4. efectuarea cheltuielilor bugetare

(problemele pe care trebuie s le rezolvi cu banii de care dispui) reprezint repartizarea banului public de la buget ctre destinaiile legale prevzute prin alocaii bugetare (credite bugetare) Alocaiile bugetare = sumele alocate de la buget din BP conform destinaiei legale. alocarea spre destinaiile legale a B.P. TERMINOLOGIE Creditul bugetar <> alocaia bugetar
Sintagma de credit bugetar este folosit n 90% din situaii terminologie improprie Creditul = mprumutul sub form bneasc dobnd preul creditului, garantare, termen de rambursare scaden !!! Pentru orice alt marf dect banii termenul restituire Cea mai bun sintagm pentru sumele repartizate de la buget ctre diverse destinaii legale = alocaii bugetare alocarea de la buget sume din BP conform destinaiei legale !!!

Principiile care guverneaz efectuarea cheltuielilor publice: 1) obligaia efecturii cheltuielilor publice conform destinaiei legale;
53

2) cheltuielile publice reprezint obligaii maxime. Obligaia efecturii cheltuielilor publice conform destinaiei legale Per a contrario schimbarea neprevzut de lege a destinaiei BP duce la tragerea rspunderii juridice prin infraciunea de deturnare de fonduri !!! (pedeapsa cu nchisoare la noi; state din asia pedeapsa capital) Exist situaii obiective prevzute de lege excepii: transferarea, virarea, suplimentarea, anticiparea, blocarea, anularea.
FINANAREA de la bugetul de stat reprezint alocarea de fonduri bneti necesare entitii finanate pentru ndeplinirea unor activiti social-economice, acestea sunt sume primite cu titlu gratuit i nerambursabile. Finanarea de la bugetul de stat prezint urmtoarele particulariti: a) beneficiaz de alocaiile bugetare numai nteprinderile i instituiile publice; b) scopul pentru care sunt alocate fondurile bugetare este bine precizat prin lege: pentru aciuni social-culturale, activiti economice, cercetarea tiinific fundamental, aprare, funcionarea aparatului de stat. Schimbarea destinaiei fondurilor n afara prevederilor legii bugetare anuale este calificat de legea penal ca ntrunind elementele infraciunii de deturnare de fonduri. c) fondurile bugetare se acord beneficiarilor cu titlu gratuit, adic fr echivalent; d) creditele (alocaiile) acordate n sistemul bugetar nu se ramburseaz, aceste sume nu se mai restituie.

(!!!)

n procesul execuiei bugetare cheltuielile bugetare parcurg urmtoarele FAZE:

a) angajament; b) lichidare; c) ordonanare; d) plat. Execuia bugetar se bazeaz pe principiul separrii atribuiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite bugetare de atribuiile persoanelor care au calitatea de contabil.

54

Operaiiunile specifice angajrii, lichidrii i ordonanrii cheltuielilor bugetare sunt n competena ordonatorilor de credite i se efectueaz pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale instituiei publice. Plata cheltuielilor bugetare este asigurat de eful compartimentului financiar-contabil n limita fondurilor disponibile. Efectuarea plilor se face n limita creditelor bugetare aprobate, numai pe baz de documente justificative i numai dup ce acestea au fost lichidate i ordonanate conform legii. Angajamentul constituie o faz n procesul de execuiei bugetare reprezentnd orice act juridic din care rezult sau ar putea rezulta o obligaie pe seama fondurilor publice. ndeplinete calitatea de angajament orice contract sau document similar din care rezult obligaii de plat n sarcina sectorului public. Lichidarea este o faz care presupune verificarea pe baza documentelor justificative existena unui angajament, existena unei sume datorate i exigibilitatea sumei datorate. Ordonanarea constituie o faz n care se confirm urmtoarele aspecte: 1. faptul c livrrile de bunuri, prestrile de servicii sau executrile de lucrri, dup caz, au fost efectuate conform contractului i 2. faptul c plata poate fi realizat. Plata cheltuielilor bugetare este o faz n procesul execuiei bugetare care reprezint actul final prin care instituia public i achit obligaiile financiare fa de tere persoane care, dup caz, au furnizat un bun, au executat o lucrare sau au prestat un serviciu.

Cine are dreptul s foloseasc BP Utilizatorii de bani publici ordonatorii bugetari (ordonatorii de credite)

Ordonatorii bugetari
Sunt ordonatori bugetari conductorii instituiilor publice cu personalitate juridic.
Conductorii = alei (primarii) i numii (ministrii) Instituiile publice = doar acestea (ex. minister, Parlament, judectorie, Tribunal) potrivit legii 500/2002
55

Radet regie nu instituie public Cu personalitate juridic = doar instituiile cu personalitate juridic care au capacitate juridic i de exerciiu pot participa la circuitul civil i financiar.

n funcie de organizarea aparatului de stat central i local, ordonatorii bugetari sunt clasificai n trei categorii: 1) principali 2) secundari 3) teriali !!! n funcie de organizarea aparatului de stat n cadrul execuiei bugetare se pot ntlnii toate categoriile (P+S+T) sau doar dou dintre ele putnd lipsii secundarii (P+T unde exist 2 structuri) de regul n cadrul Bugetului local Atribuii (2 categorii): 1) de a folosi, utiliza, sumele alocate de la buget pentru instituia pe care o conduc P+S+T 2) de a repartiza alocaiile bugetare ordonatorilor din subordine P+S Atributiile ord. de cr.: Ord.pr. de cr.bug repartizeaza cr.bug si pt. bug. propriu, si pt. entitatile din subordine. La momentul repartizarii, ord. pr. retin 10% din sumele aprobate pt. asigurarea unei executii bug. prudente. De la acest principiu exista exceptii Ch de personal si Ch care decurd in obligatii intl. Sumele reprezentand 10% vor fi insa repartizate in trimestrul.II dupa analizarea de catre ord. pr. a executiei bugetare din trimestrul I. Ord. sec. isi repartizeaza propriul buget si bug. din subordine fara a putea retine o parte din sume. Ord. tertiari doar utilizeaza sumele. Responsabilitatea ord. de cr.: Ord. de cr. au obligatia de a angaja si utiliza creditele bug. in limitele prevazute si conform destinatiei. Ord. raspund in principal de urmatoarele: -realizarea V -angajarea, lichidarea si ordonantarea Ch -angajarea si utilizarea creditelor bugetare
56

-pastrarea integritatii bunurilor apartinand entitatii pe care o conduc -organizarea si tinerea la zi a contabilitatii -organizarea si monitorizarea sistemului referitor la achizitiile publice -organizarea si tinerea la zi a situatiei patrimoniului entitatilor pe care le conduc.

!!!! Executia bugetara se realizeaza pe principiul separarii atributiilor persoanelor care au calitatea de ord. de cr. fata de cele care au calitatea de contabil. Ord. de cr. vor indeplini operatiuni specifice angajarii, lichidarii si ordonanrii Ch. Contabilii vor realiza operatiunile de plata. In ambele cazuri, ei au nevoie de anumite vize de specialitate ale compartimentelor interne. Regulile de efectuare a Ch bug.: - efectuarea concreta a platilor se face in limitele creditelor bugetare aprobate - numai pe baza de acte justificative - numai dupa ce acestea au fost lichidate si ordonantate conform legii Lichidarea= verificarea pe baza documentelor justificative a urmatoarelor aspecte: -existenta angajamentului -suma datorata -exigibilitatea Ordonantare= confirmarea faptului ca, dupa caz, livrarea de bunuri, prestarea de servicii sau executarea de lucrari au fost efectuate si plata se poate realiza. Pe cale de exceptie de la principiile L500, se permite Guv. la propunerea ministrului Fin. Publ. sa stabileasca anumite actiuni si categorii de Ch pt.care se pot efectua plati in avans. Plati in avans 2 conditii: - avansul anual sa nu depaseasca 30% din valoarea anuala a lucrarilor, serviciilor etc. - pana la 31 dec. a anului bugetar in care s-a acordat plata-n avans, sumele reprezentand avansuri sa fie justificate prin bunuri, servicii sau lucrari, in functie de contract. In situatia in care
57

sumele platite-n avans nu sunt justificate pana la sfarsitul anului bugetar, acestea tb. recuperate de catre autor. publica care le-a acordat si vor fi restituite bugetelor de unde provin. Recuperarea sumelor nejustificate se face cu perceperea de penalitati calculate de la data acordarii avansului si pana la data recuperarii.

Modificarea destinatiei creditelor bugetare

Modificarea destinatiei cred. bugetare= exceptie de la principiul conform caruia creditele bugetare aprobate pt. un ord. pr. nu pot fi utilizate de un alt ord. pr. dupa cum nici cred.bug aprobate la un capitol, de principiu, nu pot fi utilizate pt. finantarea altui capitol. Situatii: A. Virarile de credite bugetare= operatiuni de trecere a sumelor bugetare neutilizate de la subdiviziuni ale clasificatiei bugetar, unde sunt disponibile, la subdiviziuni unde sunt insuficiente. Virarile sunt permise de la un capitol la altul sau intre programe cu respectarea urmatoarelor conditii: 1. incepand cu trimestrul III al exercitiului bugetar 2. cu acordul MFP 3. cu cel putin 1 luna inainte de angajarea Ch 4. in limita a 10% din prevederile capitolului bugetar si 5% din prevederile programului Virarile tb. sa respecte prevederile legilor buetare si ale legilor de rectificare. Sunt interzise virarile de credite bug. de la capitolele care au fost majorate din fondurile aflate la dispozitia Guv. B. Transferurile de credite bugetare= in situatia in care in timpul exercitiului bugetar au loc treceri de unitati, actiuni sau sarcini de la un ord.pr. de cr. la un alt ord. pr. sau de la un articol la altul in cadrul aceluiasi ord. MFP este autorizat sa opereze modificari necesare in structura bug. ord. pr. si in structura bug. de stat fara afectarea echilibrului bugetar.

58

C. Suplimentarea creditelor bugetare= legile bug. anuale prevad posibilitatea de suplimentare de fonduri pe actiuni, obiective si ord. pr. in functie de evolutia anumitor indici de preturi sau pt. cazuri exceptionale. Suplimentarea se produce la propunerea ord. pr. si cu aprobarea MFP. In acest scop au fost reglementate si cele 2 fonduri specifice aflate la dispozitia Guv. D. Anticiparea creditelor bugetare Pentru finanarea unor aciuni social-culturale i acoperirea unor cheltuieli economice de interes local, organele de decizie ale unitilor administrativ-teritoriale pot ncuviina utilizarea unor fonduri de pn la 50% din sumele ncasate din veniturile proprii ale bugetelor locale respective peste cele aprobate E. Blocarea alocaiilor bugetare intervine n situaii de suspiciune folosirea i destinaia Banului Public, pentru evitarea, prevenirea, pagubelor, prejudiciilor legate de folosirea B.P., este posibil pn la finele trimestrului III 30 sept. de ce? Intervine anularea [Delapidare <> deturnare de fonduri] F. Anularea creditelor bugetare= ord. pr. de cr. au obligatia de a analiza lunar si de a propune MFP anularea creditelor aferente sarcinilor desfiintate sau amanate. Pentru sfarsitul anului bugetar termenul limita de transmitere a propunerilor de anulare e 10 dec. Cu creditele bugetare anulate se majoreaza fondul de rezerva aflat la dispozitia Guv. Anularea creditelor bugetare se dispune de drept (prin efectul legii 500/2002) pentru sumele alocate de la buget care nu au fost folosite, cheltuite, pn la finele execuiei bugetare 31 dec. !!! sumele anulate nu mai pot fi folosite cu aceeai destinaie anul urmtor vor reprezenta venit la bugetul pe anul urmtor !!! Exist excepii de la anularea de drept a alocaiilor bugetare: 1) nu se anuleaz cheltuielile pentru lucrrile executate, finalizate, dar nedecontate pn la 31 dec., pentru aceste situaii obiective se pot face pli pe seama bugetului pe anul trecut dar n prima lun a anului viitor !!!
59

Situaii obiective recepia cldirii are loc la sfritul anului plata n ian. anul viitor n baza bugetului trecut (n practic Trezoreria nu mai d bani dup 20 dec.) 2) nu sunt anulate sumele din fondurile speciale destinaii special sumele se raporteaz cu aceiai destinaie n execuia bugetar viitoare implic un nr mai mare de ani aceast excepie are caracter teoretic deoarece legea 500/2002 nu reglementeaz fonduri speciale

Procedura incheierii executiei bugetare

Procedura incheierii executiei bugetare= etapa de finalizare a procedurii bugetare in ansamblu. Ea se concretizeaza in contul general anual de executie bugetara. Contul gen.anual de exec.bug. este intocmit de MFP pe baza situatiilor financiare prezentate de ord.pr. de cr., avand in vedere situatia conturilor referitoare la executia de casa a bugetului de stat, bug. asig.soc. de stat si al fondurilor speciale. Ord.pr. de cr. au obligatia sa redacteze si sa anexeze la situatiile financiare mentionate rapoarte anuale de performanta in care se prezinta pe fiecare program: -obiectivele stabilite initial -rezultatele preconizate -rezultatele obtinute concret -indicatorii si consturile asociate -situatia angajamentelor legale Guv. analizeaza si prezinta spre adoptare Parl.conturile anuale de exec. pana la 1 iulie a anului urmator celui de executie. Conturile se aproba prin lege dupa verificarea acestora de catre Curtea de Conturi. Structura conturilor anuale de executie a bugetelor In temeiul legii, conturile anuale de exec.ale bug.de stat, bug.asig.soc. de stat, fondurilor speciale, bug.ord.de cr. vor cuprinde: a) La V: -prevederile bug.initiale -prevederile bug.definitive -incasarile realizare
60

b)

La Ch:-creditele bug.initiale -cr.bug. definitive -platile efectuate

Contul gen. de exec. a datoriei publice este intocmit de catre MFP si e anexat la contul gen.anual de exec.a bug.de stat. Contul datoriei publice cuprinde contul datoriei publice interne, externe directe a statului si situatia garantiilor guvernamentale pt.credite interne si externe contractate de diferite pers.jur. Excedentul sau deficitul bug.se stabileste ca diferenta intre V incasate si platile efectuate pana la sfarsitul anului bug. Daca se inregistreaza excedente, acestea vor diminua din deficitele anilor precedenti. Principii ale incheierii executiei bugetare: 1. exec.bug.se incheie pana la 31 decembrie a fiecarui an 2. orice V neincasat si orice Ch angajata, lichidata, ordonantata si neplatita pana la 31 dec. se vor incasa, plati in contul bugetului pe anul urmator 3. creditele bug. neutilizate pana la inchiderea anului se anuleaza de drept 4. disponibilitatile din fondurile externe nerambursabile si din cele destinate cofinantarii contributiei financiare a UE ramase la sfarsitul executiei bugetare in conturile structurilor de implementare se raporteaza in anul urmator. In cazul bug.asig.soc. de stat si bugetele fondurilor speciale echilibrate prin subventii de la bug.de stat, eventualele excedente se vor repopulariza cu bug.de stat in limita subventiilor primite.

Controlul executiei bugetare

Sunt mai multe organe cu atributii in zona controlului: Parl., Curtea de Conturi, MFP, instantele de judecata de dr.comun.
Trei forme de control: 1) politic Parlamentul 1) cu ocazia aprobrii contului general i annual 2) n timpul anului de execuie bugetar interpelri 3) moiunea simpl i de cenzur 4) controlul ad-hoc n teritoriu a fiecrui parlamentar 2) financiar extern specializat control ulterior Curtea de Conturi 61

3) financiar intern specializat auditul public intern fiecare instituie public are un department propriu de audit intern.

Parlamentul exercita un control politic pe baza documentatiei de la Guv.in cursul anului bugetar. Controlul se poate exercita la cerere/ oficiu si urmareste evolutia exec.bug. atat cu privire la realizarea V, cat si cu privire la efectuarea Ch.
Parl. Rom. exercita un control financiar ulterior si verifica constituirea, repartizarea si utilizarea fondurilor publice.

Curtea de Conturi prezinta Parl. anual un raport asupra conturilor de gestiune ale bunului public din exercitiul bugetar expirat. Raportul va meniona si eventualele nereguli constatate. Pt.a asigura o autonomie decizionala pt. Curtea de Conturi prin lege membri ei sunt independenti si inamovibili. financiar extern specializat !!!!! financiar intern specializat auditul public intern fiecare instituie public are un department propriu de audit intern MFP exercita un control administrativ-financiar. Acest control se exercita prin organe de specialitate si urmareste modul de realizare a V, realizarea Ch, limitarea Ch de functionare, eliminarea Ch considerate inoportune sau neeconomice, utilizarea fondurilor conform destinatiei. Organele de inspectie vor avea in vedere pe de o parte volumul cr.bug.aprobate prin legile bug.anuale si eventualele sesizari realizate de org.de control financiar, judiciare, inclusiv jurnalele mijl. de comunicare in masa. Cu prilejul controlului organele de inspectie verifica anumite obiective:
incadrarea Ch bug.in limitele sumelor si conturilor repartizate si respectarea repartizarea de catre ord.de cr. a alocatiei bug.la termenele si in cuantumul efectuarea Ch bug. cu respectarea normelor si dispozitiilor legale specifice de modul in care se actioneaza pentru restrangerea Ch la volumul necesar cu modul in care actioneaza institutiile publice care se autofinanteaza cu strictete a destinatiei acestora prevazut de lege aprobare a Ch eliminarea Ch inoportune pt.realizarea V propuse. Se urmareste cresterea nivelului si posibilitatilor de autofinantare.
62

Se controleaza gradul de dotare cu obiecte de inventar si mijloace fixe,

situatia reala a patrimoniului

Veniturile publice
Veniturile publice reprezint totalitatea resurselor bneti ale statului, fiind un indicator financiar, n cadrul bugetelor, care desemneaz (re)sursele i sumele care se pun la dispoziia statului. Acestea se nscriu n Bugetul de stat cu sumele lor minime astfel nct efectivul lor poate fi mai mare. sunt ordinare i extraordinare. a) veniturile ordinare sunt reprezentate de impozite, taxe, contribuii sociale i contribuii la fondurile speciale extrabugetare contribuiile sociale sunt venituri planificate prin Bugetul Asisurrilor Sociale de Stat; precum i veniturile statului din dividende, dobnzi, vnzarea aciunilor sau activelor dinpatrimoniul privat al statului sau unitilor administrativ-teritoriale; redevenele din concesionarea bunurilor aparinnd domeniului public; venituri provenite din diferite contracte cu parteneri privai, cum ar fi nchirierea, asocierea n participaie, parteneriatul public-privat. (caracterul nefiscal i fiscal)

63

b) veniturile extraordinare sunt reprezentate de mprumuturi interne sau externe, emisiunea de obligaiuni de stat bonurile de tezaur; precum i transferurile i virrile de credite bugetare, ce apar n cadrul operaiunii de consolidare bugetar (n procesul de echilibrare a sistemului bugetar n ansamblul su), deoarece pentru bugetul ce beneficiaz de - astfel de - venituri (le provenite din transferuri i virri) acestea reprezint venituri extraordinare.

Veniturile publice ordinare

1. Impozitele. Impozitul reprezint o contribuie b neasc obligatorie i cu titlul nerambursabil, datorat , conform legii, bugetului de stat de c tre persoanele fizice i persoanele juridice pentru veniturile pe care le obin sau bunurile pe care le posed. Trsturi: - impozitul este o contribuie bneasc; - este o contribuie obligatorie; - impozitele sunt prelevri cu titlu nerambursabil; - impozitele sunt datorate conform dispoziiilor legale; - impozitele sunt datorate de ctre persoanele fizice i juridice; - impozitul se datoreaz pentru veniturile realizate i bunurile deinute.
Trstura esenial a impozitelor este reversibilitatea, potrivit creia sumele concentrate de stat pe calea impozitelor se rentorc sub forma unor aciuni, servicii, gratuiti de care beneficiaz cei care au contribuit la formarea fondurilor generale ale societii. n schimbul impozitelor ncasate, statul se oblig i trebuie s creeze i s asigure un cadru general favorabil desfurrii activitilor economice, sociale i politice n societate, conform principiului cine pltete impozite are dreptul de a beneficia de protecie din partea organelor statului.

2. Taxele. Taxele reprezint, alturi de impozite, cea de-a doua categorie principal de venituri de la bugetul de stat. Taxa reprezint plata efectuat de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile prestate acestora de ctre instituii publice. Taxele se caracterizeaz prin urmtoarele trsturi: - reprezint plata neechivalent pentru servicii sau lucrri efectuate de organe sau instituii care primesc, ntocmesc sau elibereaz diferite acte, presteaz servicii i rezolv alte interese legitime ale persoanelor fizice sau juridice;
64

- subiectul pltitor este precis determinat din momentul cnd acesta solicit efectuarea unei

activiti din partea unui organ sau instituie de stat; - taxele reprezint o contribuie de acoperire a cheltuielilor necesare serviciilor solicitate de diferite persoane, pe cnd impozitele se folosesc la acoperirea cheltuielilor generale ale societii; - taxele reprezint pli fcute de persoanele fizice sau juridice pentru servicii sau lucrri efectuate n mod direct i imediat acestora de ctre organe sau instituii de stat specializate.
Principalele impozite datorate bugetului de stat sunt: - impozitul pe profit; - impozitul pe venit; - taxa pe valoarea adugat; - accizele; - taxele vamale. Principalele impozite i taxe datorate bugetelor locale sunt: - impozitul pe cldiri; - impozitul pe teren; - taxa asupra mijloacelor de transport; - impozitul pe spectacole; - taxa hotelier; - taxe speciale. - Constituie venit la bugetul local sumele provenite din dobnda pentru plata cu ntrziere a impozitelor i taxelor locale, taxele de timbru prevzute de lege, taxele extrajudiciare de timbru prevzute de lege.

3. Contribuiile sociale.
Acestea se pltesc lunar. - contribuia de asigurri sociale; - contribuia de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale. 4. -

Contribuiile la fondurile speciale extrabugetare.

contribuia la Fondul naional unic de asigurri sociale de sntate; contribuii la bugetul asigurrilor de omaj.

Principalele impozite datorate bugetului de stat a) Impozitul pe profit un impozit direct, datorat de contribuabili bugetului de stat. Impozitul se calculeaz asupra profitului, adic a masei impozitabile stabilite ca urmare a scderii cheltuielilor necesare realizrii venitului din totalul ncasrilor entitii supuse impozitrii. Acest impozit privete veniturile realizate de persoanele juridice. Cota de impozitare este de 16 %.
b) Impozitul pe venit privete veniturile realizate de persoanele fizice.

Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit legii, sunt urmtoarele: venituri din activiti independente (activiti comerciale, profesii liberale); venituri din salarii; din cedarea folosinei bunurilor; din pensii; din activiti agricole; din premii (i jocurile de noroc); din investiii !!! cota de impozitate este de 16 %. venituri din transferul proprietilor imobiliare (3 %);
65

 veniturile din jocurile de noroc (20 % din ctiguri de pn la 10. 000 RON i 25 % peste 10. 000 RON); venituri din alte surse, definite de prevederile codului fiscal (art. 78) ex.: onorariile din activitatea de arbitraj comercial. c) Taxa pe valoarea adugat un impozit indirect, datorat bugetului de stat. Este un impozit stabilit asupra consumului, care se regsete n preul final al produsului/ bunului (livrat) sau serviciului prestat. Cota de impozit este de 19%. Baza impozabil este preul produsului sau tariful serviciului. d) Accizele sunt taxe speciale de consum care se datoreaz bugetului de stat, ele sunt de dou feluri: accize armonizate i alte accize. Distincia dintre cele dou categorii se face n funcie de obiectul lor, adic n raport de produsele accizabile provenite din producia intern sau din import ce urmeaz a fi impozabile. Produsele accizabile care fac obiectul de impunere a al accizelor amortizate sunt: berea, vinurile, buturile fermentate altele dect bere i vinuri, produsele intermediare (au o concentraie de acool ce variaz), alcoolul etilic, uleiurile minerale (benzina, motorina, pcura, gazele naturale, gazul petrolier, etc.) i electricitatea. e) Taxele vamale sunt impozite indirecte aplicate asupra preului mrfurilor n momentul importului acestora n teritoriul naional al Romniei, mai nou n teritoriul Uniunii Europene (consecin a faptului c Romnia este stat membru al U.E.). Importul const n intrarea n ar a mrfurilor strine i introducerea acestora n circuitul economic. La importul mrfurilor, autoritatea vamal realizeaz procedura de vmuire i de ncasare a datoriei vamale aferente drepturilor de import, aplicnd i msuri de politic comercial. ncepnd cu 1 ianuarie 2007 Romnia este membr a Uniunii Europene. Astfel, regimul juridic aplicabil taxelor vamale va fi acela al unei uniuni vamale, iar Romnia se situeaz acum la grania extern a Uniunii Europene. Libera circulaie a mrfurilor presupune realizarea unei uniuni vamale care s priveasc toate categoriile de mrfuri i s implice interzicerea ntre statele membre a taxelor vamale asupra importurilor i exporturilor ori a altor taxe avnd efect echivalent, adoptarea unui tarif vamal comun n relaiile cu rile tere i eliminarea restriciilor cantitative sau a masurilor cu efect echivalent ntre statele membre. Astfel, uniunea vamal implic interzicerea n comerul ntre statele membre a taxelor vamale i a altor taxe cu efect echivalent. Interzicerea taxelor vamale are o sfer mai larg, aplicndu-se, potrivit art. 24 CE, nu numai mrfurilor care sunt originare dintr-un stat membru, ci i i celor care provin dintr-o ar ter, care se vor afla n liber circulaie ntre statele membre odat intrate n circuitul comercial comunitar, dac formalitile de import au fost ndeplinite i orice taxe vamale sau taxe avnd efect echivalent exigibile, au fost ncasate n acel stat membru i nu au beneficiat de o reducere total sau parial a unor astfel de taxe. O alt condiie de existen a uniunii vamale este adoptatea unui tarif vamal comun n relaiile cu statele tere, care este impus la graniele comunitare.
66

 Orice marf care urmeaz s intre pe teritoriul comunitar va fi supus acestui tarif, indiferent de ara de intrare. Taxele vamale sunt identice, fr a fi necesar a se distinge n funcie de ziua n care are loc importul, ntruct protecia la frontierele externe ale Comunitii este aceeai, ceea ce difereniaz uniunea vamal de simpla zon de liber schimb n care fiecare ar membr i pstreaz propriul ei tarif vamal. Data de 1 ianuarie 2007 aduce Romniei i statutul de ar situat la grania extern a U.E. Astfel, Romnia va fi parte activ a politicii de cooperarea teritorial european la graniele externe U.E.

Principalele impozite i taxe datorate bugetelor locale a) Impozitul pe cldiri un impozit anual datorat bugetului local al unitii administrativ-teritoriale n care este amplasat cldirea de ctre orice persoan fizic / juridic care are n proprietate o cldire situat n Romnia (venit = reprezint i amenzile i penalizrile aferente impozitului pe cldiri). n cazul unei cldiri proprietate public/ privat a statului/ a unei u. a.-t. concesionat, spre exemplu, impozitul pe cldiri reprezint sarcina fiscal a concesionarului. !!! * n cazul proprietarilor persone fizice impozitul pe cldiri se calculeaz prin aplicarea cotei de impozitare (care este) de 0,1% la valoarea impozabil a cldirii. * n cazul proprietarilor persoane juridice impozitul pe cldiri se calculeaz prin aplicarea unei cote de impozitare cupris ntre 0,25% i 1,5% (care se stabilete prin hotrre a consiliului local --- n municipiul Bucurete de Consiliul General) asupra valorii de inventar a cldirii. = valoarea de intrare a cldirii n patrimoniu, nregistrat n contabilitatea proprietaruluicldirii, conform legii. b) Impozitul pe teren un impozit anual datorat bugetului local al unitii administrativ-teritoriale n raza cruia este situat terenul de ctre orice persoan fizic / juridic care are n proprietate un teren situat n Romnia (venit = reprezint i amenzile i penalizrile aferente impozitului pe teren). n cazul unui teren proprietate public/ privat a statului/ a unei u. a.-t. concesionat, spre exemplu, legiuitorul a reglementat taxa pe teren care reprezint sarcina fiscal a concesionarului. !!! Impozitul pe teren se stabilete lund n calcul numrul de metrii ptrai de teren, rangul localitii (municipiu, ora, comun, etc.) n care este amplasat terenul i zona i/sau categoria de folosin a terenului, conform ncadrrii fcute de consiliul local. c) Taxa asupra mijloacelor de transport o tax anual pltit de ctre orice persoan fizic / juridic care are n proprietate un un mijloc de transport ce trebuie nmatriculat n Romnia i este datorat bugetului local al unitii administrativ-teritoriale unde persoana i are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, dup caz.

67

Dac mijlocul de transport face obiectul unui contract de leasing financiar taxa se datoreaz de ctre locatar. Taxa se stabilete avndu-se n vedere anumite criterii, cum ar fi capacitatea cilindric (a motorului) sau masa total maxim autorizat. Codul fiscal reglementeaz o combinaie de taxe fixe i taxe ad valorem n modalitatea de stabilire a sarcinii fiscale asupra contribuabilului deintor al unui mijloc de transport. d) Impozitul pe spectacole orice persoan care organizeaz o manifestare artistic, o competiie sportiv sau alt activitate distractiv n Romnia are obligaia de a plti acest impozit. Acesta este datorat bugetului local al unitii administrativ-teritoriale unde are loc manifestarea artistic, competiia sportiv sau alt activitate distractiv. Impozitul pe spectacole se calculeaz prin aplicarea cotei de impozit la suma ncasat din vnzarea biletelor de intrare i a abonamentelor. Cota de impozit este fie de 2% pt., de exemplu, spectacolele de teatru, manifestrile muzicale, competiiile sportive interne i internaionale, etc. (cinematograf, circ, oper) i de 5% pt oricare alt manifestare artistic. Sumele pltite de organizator n scopuri caritabile sunt deductibile. e) taxa hotelier consiliul local poate institui o tax pt. ederea ntr-o unitate de cazare, ntr-o localitate asupra creia consiliul local i exercit autoritatea. instituirea nu este obligatorie ( da perceperea n condiiile Codului fiscal). se ncaseaz de ctre personele juridice prin intermediul crora se realizeaz cazarea (unitatea de cazare), odat cu luarea n eviden a personelor cazate. are obligaia de a vrsa taxa colectat la bugetul local al u. a.-t. n raza creia este situat aceasta. Cota taxei = ntre 0.5 % i 5 % din tariful de cazare se datoreaz pt. ntreaga perioad de edere !!! n cazul unitilor amplasate ntr-o staiune turistic taxa se datoreaz numai pt. o singur noapte, indiferent de perioada real de cazare !!!, iar cota taxei poate varia n funcie de clasa cazrii n hotel. f) Constituie venit la bugetul local sumele provenite din: dobnda pt. plata cu ntrziere a taxelor i impozitelor locale; taxele judiciare de timbru prevzute de lege; taxele de timbru prevzute de lege; taxele extrajudiciare de timbru prevzute de lege. g) Taxe speciale/ taxele parafiscale ( n teoria fiscal) pentru funcionarea unor servicii publice locale, create n interesul persoanelor fizice i juridice, consiliile locale, judeene i Consiliul General al Municipiului Bucureti, dup caz, pot aproba taxe speciale. cuantumul taxelor speciale se stabilete anual, iar veniturile obinute din acestea se utilizeaz integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pt. nfiinarea serviciilor publice locale + pt. finanarea cheltuielilor de ntreinere i funcionare ale acestor servicii.
68

!!! se ncaseaz numai de la persoanele fizice i juridice care se folosesc de serviciile publice locale pt. care s-au instituit taxele respective. ntr-un cont distinct, deschis n afara bugetului local, fiind utilizate n scopurile pentru care au fost nfiinate iar contul de execuie al acestora se aprob de consiliul local, judeean i CGMB, dup caz.

h) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat bugetele locale beneficiaz de sume defalcate din impozite reprezentnd venituri ale statului. Legea nr. 273/2006 privind finanele publice locale stabilete cadrul legal pt. defalcarea unei pri din sumele primite de bugetul statului cu titlu de impozit pe venit, pe profit, T.V.A. etc. ctre bugetele locale. (Exemplu) din impozitul pe venit, ncasat la bugetul de stat la nivelul fiecrei u. a.-t., se aloc lunar, n termen de 5 zile lucrtoare de la finele lunii n care s-a ncasat acest impozit, o cot de 47% la bugetele locale ale comunelor, oraelor i municipiilor, pe teritoriul crora i desfoar activitatea pltitorii de impozite, 13% la bugetul propriu al judeului i 22% ntr-un cont distinct, deschis pe seama consiliului judeean pt. echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraelor, municipiilor i judeului.

69

Veniturile publice extraordinare

Datoria publica
Datoria publica= datoria publica guvernamentala si datoria publica locala. Datoria publica guvernamentala= totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale statului roman la un moment dat, provenind din imprumuturile contractate de pe pietele financiare in mod direct sau garantate in numele statului roman de catre Guv.Ro. sau MFP. Datoria publica locala= totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale autoritatilor administratiei publice locale la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate pe pietele financiare. Datoria pub.guv. este alcatuita din: a)datoria pub.guv. interna= totalitatea obligatiilor financiare ale statului roman provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat de la pers.fiz.si jur.rezidente in Romania in lei/ valuta. Se mai incadreaza si sumele utilizate temporar din disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei statului pt.finantarea temporara a deficitelor bugetare. b)datoria pub.guv. externa= totalitatea obligatiilor financiare apartinand statului si care provin din imprumuturi contractate direct sau garantate de la pers.fiz si jur.nerezidente. Datoria pub.locala:

70

a)interna= ansamblul obligatiilor financiare care apartin autoritatilor administratiei publice locale si care provin din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la pers.fiz si jur.rezidente. b)externa= (idem)...nerezidente. Totalitatea sumelor reprezentand rata de capital, dobanzi, comisioane, orice alte conturi aferente dat.pub. la o anumita data sau pt. o anumita perioada alcatuieste serviciul datoriei publice. Baza de date organizata pe suport magnetic si pe hartie care evidentiaza datoria publica in ordine cronologica se numeste registrul datoriei publice. Acesta e alcatuit din 4 subregistre: subregistrul dat. pub. guv. interne, externe, subregistrul dat. pub. locale interne, externe. Fiecare mentioneaza 2 pozitii: datorie publica directa si datorie publica garantata. Din ian. 2005 Guv. este autorizat sa contracteze imprumuturi exclusiv prin MFP. Acesta din urma poate contracta in scopurile urmatoare: 1. finantarea deficitului bugetar 2. mentinerea unui sold corespunzator in contul curent general al Trez.statului 3. finantarea unor proiecte aprobate prin HG 4. sustinerea balantei de plati si a rezervei valutare 5. alte cazuri prevazute de lege Imprumuturile contractate direct sau garantate de autor.adm.pub.locale nu reprezinta obligatii ale Guv, iar plata seviciului datoriei pub. aferente acestor oblig. se efectueaza din bugetele locale. Autor.adm.pub.locale pot contracta direct sau garanta imprumuturi atat interne, cat si externe in urmatoarele scopuri: 1. pt.realizarea unor investitii de interes pub.local 2. pt.refinantarea dat.pub.locale Rambursarea dat.pub.guv. reprezinta o obligatie neconditionata si irevocabila a statelor de plata, a capitalului, dobanzilor si oricaror altor costuri aferente imprumuturilor contractate sau garantate.
71

Dat.pub.se contracteaza prin instrumentele datoriei publice:

1.

titlurile de stat emise pe piata interna/ externa = instrumente financiare care atesta

dat.pub.sub forma de bonuri, certificate de Trezorerie, depozit sau alte instrumente reprezentand imprumuturi in lei si valuta. Se pot emite pe termen scurt (>1 an), mediu(1-5 ani), lung (<5 ani), in forma materiala sau dematerializata (inscriere in cont). Pot fi: -nominative/ la purtator -negociabile/ nenegociabile
2.

imprumuturile de stat= contractate de la banci, alte institutii de credit, pers.jur

romane/ straine, institutii financiare intl. sau alte asemenea entitati 3. imprumuturi temporare din disponibilitatile contului curent general al Trez.statului 4. garantiile de stat Existenta si functionarea Comitetului Interministerial de Garantii si Credite de Comert Exterior (organism care examineaza si avizeaza emiterea de garantii de stat pt.imprumuturi contractate de ag.economici si subimprumuturi acordate de MFP) si Comisia de Autorizare a Imprumuturilor si Garantiilor Locale (examineaza si avizeaza contractele de imprumut si garantiile emise de autor.adm.pub.locale). Atributii ale MFP in legatura cu gestionarea instrumentelor dat.pub.: MFP e autorizat sa emita titluri de stat la momentul si cuantumul considerate oportune poate delega unor agenti sau altor institutii atributiile privind emisiunea de titluri de stat poate mandata o institutie financiara sa administreze imprumuturi externe in schimbul este autorizat sa emita garantii de stat pt.imprumuturi contractate de agentii econ.sau

(conventii incheiate intre MFP si BNR) unui comision de administrare autoritati ale adm.pub. desemnate prin HG (este necesar avizul Comitetului Interministerial de

72

garantii si credite de comert exterior si cel al Comisiei de autorizare a imprumuturilor si garantiilor locale daca sunt implicate autoritati locale) obligatia de a rambursa imprumuturile directe contractate in numele Guv. gestioneaza fondul de risc constituit pt.acoperirea riscurilor financiare care decurg din

imprumuturi si garantii asumate de stat BNR si alte institutii financiare, in temeiul unor conventii incheiate cu MFP, pot exercita functia de agent de inregistrare a dat.pub.interne sau componente ale acesteia precum si alte activitati legate de emiterea si administrarea titlurilor de stat.

Cheltuielile publice
Cheltuielile publice= modalitatea de repartizare si utilizare a resurselor bugetare in vederea satisfacerii necesitatilor generale ale societatii. Marimea Ch. pub. Difera de la o tara la alta si de la o perioada de timp la alta, structura acestora fiind puternic influentata de structura sociala. Pt.indeplinirea functiei sale principale, orice stat efectueaza Ch privind urmatoarele domenii principale: social cercetare-dezvoltare apararea nationala Ch pt.functionarea aparatului de stat Ch cu caracter economic A)Clasificarea administrativa 1.organica-grupeaza Ch pub.dupa institutiile la care se refera si dupa sursele de finantare a acestora 2.functionala-grupeaza Ch pub.dupa profilul activitatii institutiilor publice fara sa aiba in vedere sursele de finantare B)Clasificarea economica 1.dupa rolul jucat in procesul reproductiei sociale, Ch pub. se impart in:
73

a)Ch pub.reale sau negative= o parte din V national (ex. Ch militare, pt.sustinerea aparatului de stat etc.) b)Ch pub.economice sau pozitive= avansul din V national pt. investitii si dezvoltare c)Ch pub.neutre= acele Ch care nu influenteaza V national; reprezinta mai mult o categorie teoretica pt.ca in practica Ch se incadreaza efectiv fie in categoria celor reale, fie economice. 2. a)Ch de functionare sau curente= necesare sustinerii activitatii institutiilor publice si presupun o contraprestatie directa (ex. Ch pt.salarii, pt.furnizarea de bunuri, servicii si lucrari) b)Ch pub.de transfer= sume acordate cu titlu nerambursabil (ex. ajutoare, indemnizatii, pensii etc.) c)Ch de investitii= se materializeaza de regula in bunuri publice cu caracter durabil, urmare a derularii unor proceduri de achizitie publica si, uneori, de concesiune (ex. cele rezultate din achizitii) C)Dupa caracterul Ch publice de a fi permanente sau incidentale, ele se impart in: 1.Ch pub. ordinare 2.Ch pub.extraodinare D)Dpdv juridic: 1.Ch cu titlu definitiv(rezultate din achizitiile publice) 2.Ch cu caracter temporar(ex. imprumuturile din resurse bugetare) E)Dpdv al intinderii in timp: 1.anuale 2.multianuale In practica bugetara Ch se sintetizeaza de regula in structura lor economica: Ch curente (ex. Ch de personal, Ch de materiale, subventii, rezerve etc.) Ch de capital Imprumuturi Rambursari de credite

I. Ch in domeniul social
Intra: 1. Ch pt.finantarea invatamantului (investitii in capital uman) 2. Ch pt.sanatate
3.

Ch pt.organizarea sistemului securitatii sociale, asistenta sociala etc.

74

1. Finantarea Ch pt.invatamant se asigura pe seama resurselor bugetare, a imprumuturilor contractate pe piata de colectivitatile locale, precum si pe seama resurselor provenind din taxe scolare, donatii, V din exploatarea proprietatilor scolilor si altele. Se considera in doctrina financiar-econ. faptul ca educatia si pregatirea profesionala sunt cele mai importante investitii in capitalul uman. Conceptul de capital uman a fost introdus in doctrina in 1960 cu scopul explicarii diferentelor de salarii intre meserii aparent similare. Cele mai importante investitii se realizeaza prin 2 componente principale: capitalul tangibil capitalul intangibil

In capitalul tangibil sunt incluse Ch suportate de familie si de societate pt.dezvoltarea individului in perioada copilariei. Capitalul intangibil reuneste Ch de instruire, educatie, asistenta sociala propriu-zisa. 2. Ch pt.sanatate difera in functie de varsta beneficiarului si de mobilul urmarit prin asistenta medicala. Sist.de asig.soc. presupune plata pensiilor la care se adauga diferite categorii de ajutoare in caz de boala, pt.accidente de munca, diverse alocatii si indemnizatii cum ar fi cele pt.someri sau pers.defavorizate. Pt. prevenirea imbolnavirilor si pt.pastrarea sanatatii, in unele state se introduc servicii medicale profilactice alaturi de servicii medicale stomatologice si servicii medicale curative. In zona serviciilor medicale profilactive: monitorizarea evolutiei sarcinii, urmarirea dezvoltarii copilului si controale periodice cu analize gratuite. Ch medicale curative: servicii medicale de urgenta, tratamente chirurgicale, procedurile de recuperare etc. Sist. public acorda pensii pt.limita de varsta, pensii anticipate, de invaliditate si pensii de urmas. De regula, beneficiarii indemnizatiei de somaj sunt considerati asigurati in sist.de asigurari sociale si in sist.de asigurari de sanatate.

II. Ch pt. cercetare-dezvoltare

75

Intra:
1.

Ch pt.cercetare fundamentala: are ca obiect dezvoltarea cunostintelor intr-un anumit Ch pt.cercetarea aplicativa: are ca scop crearea de noi produse sau de noi procedee Ch pt.dezvoltare: urmareste valorificarea prealabila a posibilitatilor realizarii unui produs Rezultatul activitatii de cercetare se materializeaza in elucidarea unor aspecte cu

domeniu al stiintei
2.

tehnologice
3.

pe scara industriala prin constituirea de prototipuri, statii pilot etc. caracter teoretic sau in rezolvarea unor probleme cu caracter practic legate de nevoile economiei nationale. Pt.determinarea eficientei proiectelor de cercetare-dezv.se utilizeaza de regula metoda costuri-avantaje/beneficii. Oportunitatea cercetarii este judecata prin prisma rezultatelor finale. Sistemul national de cercetare-dezv este constituit din ansamblul institutiilor de dr.public si privat ce beneficiaza de personalitate juridica si care au in obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea. Intre persoane jur.de dr. public: - institute nationale de cercetare-dezvoltare - institute si centre apartinand Academiei Romane - institutiile de invatamant superior acreditate - centrele specifice organizate ca persoane juridice cu capital public Principalele obiective ale strategiei nationale in domeniul cercetarii-dezv.se refera la: -promovarea si dezvoltarea sistemului de cercetare pt.sustinerea dezv.economice -integrarea in comunitatea stiintifica intl. -protectia patrimoniului tehnico-stiintific roman -dezvoltarea resurselor umane din cercetare -dezvoltarea bazei materiale -finantarea activitatii de cercetare Sursele de finantare a acestor Ch publice provin de la bugetul de stat, agentii economici, din programe de cooperare intl (internaional)

III. Ch militare

76

Acesta e unul dintre capitolele cele mai importante, avand in pondere ridicata in bugetele statelor. Sunt Ch neproductive care afecteaza in mod deosebit economiile statelor in curs de dezvoltare. Se observa ca in statele in curs de dezvoltare rtimul de crestere a Ch militare depaseste uneori de cateva ori ritmul cresterii V national. Ch militare sunt impartite in literatura de specialitate in: directe i indirecte Se incadreaza in Ch militare directe: Ch ocazionate de intretinere in tara si in strainatate a armatei, flotei maritime si aeriene, achizitionarea de armament, echipament militar, mijloace specifice de subzistenta etc. Cheltuielile militare indirecte sunt Ch publice cu lichidarea urmarilor conflictelor militare, razboaielor, intre care: -plati in contul datoriei publice contractate in timp de razboi -Ch ocazionate de despagubiri si reparatii de razboi-dc.statul e perdant -Ch legate de sustinerea invalizilor, vaduvelor de razboi, orfanilor de razboi -Ch legate de aplicarea unor acorduri cu caracter militar -Ch cu pregatirea conflictelor armate Raportul Ch directe cu cele indirecte in totalul Ch militare se modifica in mod continuu, fiind diferit in caz de razboi comparativ cu perioadele interbelice. Productia militara= marfa cu caracter deosebit, cu piete de desfacere speciale. Productia militara beneficiaza de plasament sigur si de regim de comercializare special. Pe plan intern productia respectiva se livreaza statului, iar pe plan extern guvernelor altor state. Intreprinderile ce executa comenzi militare beneficiaza de multe ori de finantari din partea statului, reusind sa evite astfel riscul efectuarii de investitii pt.produse fara desfacere certa si riscul posibilei insolvente a beneficiarilor.

IV. Ch pt.functionarea aparatului de stat

Institutiile publice actioneaza ca organe ale puterii sau ale administratiei de stat alese sau numite si se preocupa de cele mai variate probleme, de la elaborarea si adoptarea de norme, intretinerea relatiilor diplomatice, stabilirea si incasarea impozitelor si taxelor, investitii in servicii
77

municipale, pana la sistematizarea teritoriala, construirea si mentinerea infrastructurii si protectia mediului inconjurator. Ch cu aparatul de stat implicat in actiunile enumerate se incadreaza in categoria Ch curente pt.functionarea apar.de stat. Acestor Ch curente li se adauga anumite Ch speciale ocazionate de organe insarcinate cu mentinerea ordinii publice, siguranta statului, justitia si procuratura. Nivelul Ch publice pt. functionarea aparatului de stat creste o data cu complexitatea vietii economice si sociale, ajungand in statele dezvoltate sa consume pana la 1/3 din V national si detinand cea mai mare pondere in totalitatea Ch publice. Romania nu face exceptie de la supradimensionarea acestei categorii de Ch publice, fiind caracterizata in prezent de o administratie nejustificat de stufoasa care intretine o birocratie care de multe ori isi dovedeste caracteristicile negative, inclusiv in dezvoltarea economica.

V. Ch pt.finantarea activitatii economice

Functia economica a statului se manifesta, intre altele, in dezvoltarea sistematica a ramurilor economiei nationale, potrivit cerintelor legilor economice: fiecare stat aloca o parte din resurse pt.sustinerea dezvoltarii constante a economiei nationale. Resursele banesti destinate finantarii economiei servesc la acoperirea Ch bugetare destinate realizarii urmatoarelor directii principale: - dezvoltarea sectorului de stat - finantarea investitiilor de stat Dezvoltarea sectorului de stat se realizeaza prin 3 directii principale: 1.participarea statului alaturi de societati comerciale private la dezvoltarea unor ramuri industriale cu motivarea ca asemenea Ch publice sunt reclamate fie de nevoi generale ale statului, fie de apararea nationala etc. 2.sustinerea de catre stat a investitiilor publice in intreprinderi cu caracter militar finantate direct de la bugetul de stat

78

3.sustinerea de catre stat a costurilor de rascumparare a unor intreprinderi particulare fie din considerente de ordin politic, fie pt.evitarea declansarii falimentului ce ar putea avea consecinte grave in plan econ, soc, politic. Intre Ch pt. finantarea economiei nationale investitiile publice ocupa locul cel mai important. La intocmirea obiectivelor de investitii, statul trebuie sa se opreasca asupra acelora care asigura o dezvoltare complexa a economiei, dar si pe echilibrul necesar intre crearea de mijloace de productie si productia propriu-zisa de bunuri destinate satisfacerii pietei interne si sustinerii exporturilor.

[[[
Procedura de provizionare a investitiilor publice Guv. elaboreaza prin MFP strategia in domeniul investitiilor publice pornind de la propunerile de programe de investitii elaborate de ord. pr. de cr. Ch. pt. investitiile publice si Ch de investitii finantate din fonduri publice se cuprind in proiectele de buget ca anexa la bugetele ord. pr. de cr. Ord. pr. de cr. au obligatia de a propune anual un program de investitii cu precizarea insa a unor informatii financiare si nefinanciare in conformitate cu dispozitiile Legii finantelor publice. Informatiile financiare se refera, in principal, la urmatoarele: - valoarea totala a proiectului - creditele de angajament - creditele bugetare - graficul de finantare corelat cu graficul de executie - analiza cost-beneficiu - costurile de functionare si intretinere ulterior punerii in functionare a obiectivului Informatiile nefinanciare includ: - strategia in domeniul investitiilor - descrierea proiectului - stadiul fizic al obiectivului daca exista In domeniul investitiilor publice, MFP are dreptul si obligatia sa stabileasca continutul, forma si informatiile referitoare la programele de investitii si criteriile de evaluare si selectie a obiectivelor de investitii publice.
79

Documentatiile tehnico-economice ale obiectivelor de investitii se aproba in functie de valoarea obiectivului fie de: - Guv. - ord. pr. de cr. - ceilalti ord. de cr. cu avizul ord. pr. Obiectivele finantate din fonduri externe pe baza de credite externe se aproba prin H.G. Obiectivele de investitii se cuprind in programe anuale numai daca in prealabil documentatiile tehnico-economice si notele de fundamentare privind necesitatea si oportunitatea au fost elaborate si aprobate in conformitate cu prevederile L finantelor publice. Ord. pr. de cr. au intreaga responsabilitate in legatura cu realizarea obiectivelor incluse-n programele de investitii. Pe parcursul executiei bugetare, ord. pr. de cr. urmaresc derularea procesului investitional si intocmesc rapoarte trimestriale de monitorizare pe care la transmit MFP. Daca din motive obiective un proiect de investitii publice nu se poate realiza conform proiectiei bugetare, ord. pr. de cr. pot solicita MFP pana la 31 octombrie redistribuirea de fonduri intre programele de investitii, anexa la propriul buget. Prin exceptie de la prevederile L fin. publ., angajamentele legale privind Ch de investitii finantate sau cofinantate de o institutie internationala se deruleaza in conformitate cu clauzele acordului de finantare.

]]]

Raspunderea juridica privind executia bugetara

Raspunderea juridica e o forma a raspunderii sociale stabilita de stat in urma incalcarii unor norme de dr. prin fapte considerate ilicite si care determina suportarea consecintelor corespunzatoare de catre persoana vinovata, daca e cazul, prin utilizarea fortei de constrangere a statului. Sanctiunile juridice aplicabile in cazul nerespectarii normelor de drept indeplinesc in principal 2 functii: -o functie educativ-preventiva -o functie coercitiva a)Functia educativa se realizeaza prin influenta pe care o exercita asupra constiintei oamenilor dreptul in general ca instrument de ordonare a desfasurarii raporturilor sociale. Constiinta ca fapta ilicita cauzatoare de prejudicii nu ramane nesanctionata, ci atrage dupa sine o obligatie de dezdaunare este de natura a indeplini o functie sociala de prevenire a producerii unor fapte similare.
80

b)Exercitarea constrangerii nu reprezinta un scop in sine, ci urmareste cultivarea sentimentului de respect pentru disciplina si ordinea sociala.
Formele rspunderii juridice sunt: 1. Rspunderea penal temeiul ei l reprezint infraciunea. Principalele infraciuni care pot fi svrite sunt: delapidarea, gestiunea frauduloas, deturnarea de fonduri, etc. 2. Rspunderea civil temeiul ei l reprezint fapta ce provoac un prejudiciu care trebuie acoperit. Rspunderea civil poate fi contractual sau delictual. 3. Rspunderea administrativ poate fi contravenional, prin atingeri aduse patrimoniului, bunurilor i banului public, fapte ce au un grad de pericol social mai redus i disciplinar, prin nerespectarea contractului colectiv de munc, a obligaiilor contractuale.

In legatura cu executia bugetara poate interveni atragere raspunderii: -patrimoniale -administrative - contraventionale -penale

Raspunderea penala Infractiunile specifice legate de executia bugetelor cuprinse in Codul Penal sunt: -abuzul de incredere -gestiunea frauduloasa -delapidarea -deturnarea de fonduri Primele 3 sunt indeplinite de regula de functionari publici care nu sunt neaparat ord.de cr., pe cand deturnarea de fonduri este o infractiune specifica ord.de cr. Deturnarea de fonduri= schimbarea destinatiei fondurilor banesti sau a resurselor materiale fara respectarea prevederilor legale daca fapta a cauzat o perturbare a activitatii econ.-fin. sau a produs o paguba unui organ, unei institutii de stat sau altei unitati publice. Sanctiunea: inchisoare 6 luni-5 ani. Agravanta: 5-15 ani pt.consecinte grave asupra activitatii. L 500 face o referire la infractiune in legatura cu incalcarea a 2 din principiile fundamentale ale legii: - principiul conform caruia sumele aprobate la partea de Ch prin bug.care compun sist.unitar de bugete reprezinta limite maximale care nu pot fi depasite - principiul conform caruia angajarea de Ch bugetare tb.sa se faca in limita proiectelor bug.aprobate Sanctiunea: alternativ inchisoare 1 luna-3 luni -amenda 5000-10000 RON
81

Raspunderea contraventionala Incalcarea normelor imperative ale L 500 constituie in majoritatea cazurilor contraventii. Acestea sunt sanctionate: - 500-1000 RON - 1000-2000 RON - 2000-3000 RON

Constatarea contraventiei si aplicarea amenzii se poate face de CC (curtea de conturi), MFP si alte persoane daca sunt desemnate expres prin legi speciale.

Constituie contraventie:
-inscrierea sau angajarea unei Ch daca nu exista baza legala pt.respectiva Ch -angajarea, ordonantarea sau plata unei Ch in situatia in care aceasta n-a fost aprobata conform legii si nu are prevederi bugetare -netransmiterea de catre ord.pr.de cr. Ministerului FP, conform legii, a situatiei virarilor creditelor bugetare -angajarea si ordonantarea de Ch fara viza prealabila de control financiar preventiv propriu -nerespectarea oricareia dintre principiile executiei de casa bugetara -angajarea si utilizarea de cr.bug. in alte scopuri decat cele aprobate

CONTROLUL FINANCIAR
Etimologic, cuvntul ,,control provine din expresia latin ,,contra rolus, care nseamna verificarea actului original dup duplicatul care se ncredineaz n acest scop unei alte persoane. Controlul este aciunea de stabilire a exactitii operaiunilor materiale care se efectueaz anticipat executrii acestora, concomitent sau la scurt timp de la desfurarea lor. Controlul financiar reprezint un mijloc de prevenire a faptelor ilegale, de identificare a deficienelor i de stabilire a msurilor necesare pentru restabilirea legalitii. Controlul financiar ndeplinete i anumite funcii: funcia de evaluare, preventiv, de documentare, recuperatorie i funcia pedagogic. Controlul financiar, care face parte din controlul economic, are drept scop cunoaterea de ctre stat a modului n care sunt administrate i cheltuite mijloacele materiale i financiare puse

82

la dispoziie de stat, i n consecin, urmrete asigurarea i consolidarea unui echilibru financiar, eficiena economico-financiar, precum i dezvoltarea economiei naionale. Controlul financiar trebuie deosebit de controlul fiscal, adic de activitatea specializat desfurat de organele fiscale competente pentru verificarea ndeplinirii de ctre subiectele pasive ale raporturilor de drept procesual fiscal, altele dect organele fiscale, a obligaiilor ce le incumb n cadrul acestor raporturi. Potrivit doctrinei i legislaiei, n funcie de momentul n care se desfoar, se disting urmtoarele forme de control: - controlul financiar preventiv; - controlul financiar concomitent; - controlul financiar ulterior; 1. Controlul financiar preventiv este activitatea prin care se verific legalitatea i regularitatea operaiunilor efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public nainte de aprobarea acestora. MEF elaboreaz i transmite spre dezbatere Guvernului, pn la sfritul trimestrului I al fiecrui an, raportul naional anual privind controlul preventive. MEF organizeaz autoritile de coordonare i reglementare a controlului financiar preventiv pentru entitile publice. Are drept scop identificarea operaiunilor care nu respect condiiile de legalitate i regularitate i/sau, dup caz, de ncadrare n limitele i destinaia creditelor bugetare i de angajament, prin a cror efectuare s-ar prejudicia patrimoniul public Obiectul acestui control vizeaz, spre exemplu, angajamentele legale i angajamentele bugetare; deschiderea i repartizarea de credite bugetare; ordonanarea cheltuielilor, etc. Acest control se prezint sub dou forme: a) controlul financiar preventiv propriu; Conductorii entitilor publice au obligaia de a organiza n egal msur att controlul financiar preventiv propriu, i n consecin s stabileasc proiectele de operaiuni, documentele justificative, circuitul acestora cu respectarea dispoziiilor legale, ct i evidena angajamentelor n cadrul compartimentului contabil (se actualizeaz i se raporteaz).
83

Angajarea i ordonanarea cheltuielilor se efectueaz numai cu viza prealabil de control financiar preventive propriu. Viza de control financiar preventiv propriu se exercit prin semntura persoanei desemnate i prin aplicarea sigiliului personal al funcionarului nsrcinat cu aceast activitate. Toate documentele prezentate la viza de control financiar preventiv se nscriu n Registrul privind operaiunile prezentate la viza de control financiar preventive. b) controlul financiar preventiv delegat. Este acel tip de control preventiv care se exercit de ctre MEF, prin controlori delegai, la unele entiti publice asupra unor operaiuni care pot afecta execuia n condiii de echilibru a bugetelor sau care sunt associate unor categorii de riscuri determinate prin metodologia specific analizei riscurilor. Fac obiectul acestui tip de control, spre exemplu, ordonatorii principali de credite ai bugetelor, operaiunile derulate prin trezoreria statului, pentru operaiuni privind datoria public i altele, etc. Controlorul delegat este funcionarul public al Ministerului Economiei i Finanelor, care exercit atribuii de control financiar preventiv delegat. 2. Controlul financiar concomitent (sau simultan/ operativ/ curent) se exercit n timpul desfurrii proceselor economice i financiare, n acelai timp sau paralel cu efectuarea actelor i operaiunilor pe care le presupun aceste activiti, n scopul de a se putea intervene pentru corectarea sau eliminarea deficienelor ori a ilegalitilor. Se exercit inopinat, cel puin odat pe lun, prin verificri faptice, pe baz de documente, de regul prin sondaj. Poate fi fcut de membrii consiliului de administraie, cenzorii, inspectorii sau alte personae avnd atribuii similare. 3. Controlul financiar ulterior se exercit asupra actelor i operaiunilor economicofinanciare, dup ce acestea au fost executate.

84

Este considerat controlul cel mai eficient ntruct se realizeaz temeinic, cu amnunire, fr a fi stnjenite activitile curente ale unitilor controlate, asupra actelor i operaiunilor deja ncheiate. O alt clasificare important a controlului financiar, n funcie de sfera de aciune, mparte controlul financiar n: a) control intern; b) control extern. Controlul intern reprezint ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere n concordan cu obiectivele acestuia i cu reglementrile legale, n vederea asigurrii administrrii fondurilor n mod economic, eficient i eficace. Prin ,,economicitate nelegem minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activiti, cu meninerea calitii corespunztoare a acestor rezultate. Prin ,,eficien nelegem maximizarea rezultatelor unei activiti n relaie cu resursele utilizate. Prin ,,eficacitate nelegem gradul de ndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activiti i raportul dintre efectul proiectat i rezultatul obiectiv al activitii respective. Controlul intern este mai puin specific dect controlul preventiv. Controlul intern este o sintagm care se refer la orice tip de control i, n acelai timp, nglobeaz toate formele de control organizate la nivelul unei entiti publice, mai puin controlul preventiv. Spre deosebire de controlul preventiv, care pune accentul pe legalitatea unei operaiuni, controlul intern pune accentul pe randamentul acesteia. . Controlul intern se exercit n interiorul instituiei publice, de ctre conductorul acesteia sau de ctre funcionarii anume desemnai de acesta i se face fie la cerere, fie din oficiu. Scopul final al organizrii controlului intern este buna gestiune financiar. Controlul intern poate fi un control general sau specializat, iar din cadrul controlului financiar intern specializat face parte auditul public intern.
85

Din punctul de vedere al organului care realizeaz controlul exist: - controlul exercitat de MEF, care este preventiv sau concomitent; - controlul exercitat de ctre ordonatorii principali de credite la ordonatorii din subordinea sa, care este concomitent i ulterior; - controlul propriu exercitat de instituia public prin departamentul de specialitate, care este preventiv i concomitent; - controlul exercitat de Curtea de Conturi este ntotdeauna ulterior (prevederile legale au fost modificate, controlul exercitat reprezint procedura de audit public exterior).

Controlul financiar ulterior exterior Acest tip de control este reglementat ca i atribuie a Curii de Conturi. Caracterele acestei forme de control sunt:

este un control ulterior, deoarece se exercit asupra actelor i operaiunilor economicoeste un control financiar, n sensul c atribuiile de control vizeaz creditele bugetare este un control extern, deoarece sfera activitii sale se bazeaz pe documentele este un control total, deoarece sunt urmrite toate aspectele pe care legea le impune; este un control periodic, deoarece se face la o dat stabilit prin Programul anual de este un control de execuie prin el urmrindu-se modul de aducere la ndeplinire a

financiare dup ce acestea au fost executate;

sub aspectul legalitii formrii, repartizrii, ntrebuinrii i stingerii acestora;

existente la ali ageni economici;

control al Curii de Conturi;

dispoziiilor legale.

Auditul public intern

Auditul public intern se exercit asupra tuturor activitilor desfurate ntr-o entitate public sau asupra entitilor subordinate ierarhic i presupune ca funcionarii angrenai n

86

aceast activitate s nu fie implicai n elaborarea procedurilor de control intern i n desfurarea activitilor supuse auditului public intern. Este o activitate funcional independent i obiectiv, care d asigurri i consiliere conducerii unei entiti publice pentru buna administrare a veniturilor i cheltuielilor publice, perfecionnd activitile acesteia. Ajut entitatea public s i ndeplineasc obiectivele printr-o abordare sistematic i metodic, care evolueaz i mbogete eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului i a proceselor de administrare. Potrivit legii, exist trei forme de audit: a) auditul de sistem, reprezint o evaluare n profunzime a sistemelor de conducere i control intern, urmrind eficiena i eficacitatea acestora, iar pentru nlturarea deficienelor se formuleaz recomandri. b) auditul performanei examineaz dac criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor i sarcinilor entitii publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor i apreciaz dac rezultatele sunt conforme cu obiectivele. c) auditul de regularitate presupune o examinare a activitilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimomiului public, sub aspectul respectrii ansamblului principiilor, regulilor procedurale i metodologice care le sunt aplicabile. Auditul public intern este organizat: 1. n organisme de evaluare i stabilire a strategiei, cu un rol consultativ: a) Comitetul pentru Auditul Public Intern (CAPI); b) Unitatea Central de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI); 2. organisme responsabile cu desfurarea activitilor d e audit: c) Compartimentele de audit public intern din entitile publice. Auditorii interni sunt funcionari publici care trebuie s aib o atitudine imparial, s nu aib prejudeci i s evite conflictele de interese.

Curtea de Conturi

87

Potrivit art. 140 din Constituie, Curtea de Conturi exercit controlul asupra modului de formare, de administrare i de ntrebuinare a resurselor financiare ale statului i ale sectorului public. Litigiile rezultate din activitatea Curii de Conturi se soluioneaz de instanele judectoreti specializate. i prezint anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naional din exerciiul bugetar expirat, cuprinnd i neregularitile constatate. Potrivit legislaiei n vigoare, acest raport se public n Monitorul Oficial. Curtea de Conturi este reglementat prin Legea nr. 94/1992 privind organizarea i funcionarea Curii de Conturi, republicat. Totui, acest act normativ, odat cu revizuirea Constituiei prin Legea nr. 429/2003, a fost supus unor importante modificri. Cele mai recente modificri sunt prevzute n Legea nr. 217/2008. Astfel, Curtea de Conturi este instituia suprem de audit, care, avnd aceast calitate, poate reprezenta Romnia n cadrul organizaiilor internaionale ale instituiilor supreme de audit SAI - (INTOSAI cuprinde instituiile supreme de audit din statele member ale ONU, care asigur standarde de audit, metedologii i asigur instruirea n domeniul auditului public, EUROSAI). Funcia de control a Curii de Conturi se realizeaz prin proceduri de audit public extern prevzute n standardele proprii de audit, elaborate n conformitate cu standardele de audit internaionale general acceptate. Potrivit legii organice a Curii, auditul public extern reprezint activitatea de audit desfurat de Curtea de Conturi, care cuprinde, n principal, auditul financiar i auditul performanei. Auditul financiar este activitatea prin care se urmrete dac situaiile financiare sunt complete, reale i conforme cu legile i reglementrile n vigoare, furnizndu-se n acest sens o opinie. Auditul performanei este definit ca fiind evaluarea independent a modului n care o entitate, un program, o activitate sau o operaiune funcioneaz din punctele de vedere ale eficienei, economicitii i eficacitii.
88

Potrivit art. 16 a legii organice a Curii, Curtea de Conturi exercit funcia de control asupra modului de formare, de administrare i de ntrebuinare a resurselor financiare ale statului i ale sectorului public, furniznd Parlamentului i, respectiv, unitilor administrtivteritoriale rapoarte privind utilizarea i administrarea acestora, n conformitate cu principiile legalitii, regularitii, economicitii, eficienei i eficacitii. Totdat, Curtea poate exercita auditul performanei asupra gestiunii bugetului general consolidate, precum i a oricror fonduri publice. (Legalitatea reprezint caracteristica unei operaiuni de a respecta toate prevederile legale care i sunt aplicabile, n vigoare la data efecturii acesteia. Regularitatea este caracteristica unei operaiuni de a respecta sub toate aspectele ansamblul principiilor i regulilor procedurale i metodologice care sunt aplicabile categoriei de operaiuni din care face parte.) Curtea i desfoar activitatea n mod autonom i funcioneaz pe lng Parlamentul Romniei. Articolul 14 i art. 14 1 147 stabilesc organizarea i funcionarea Autoritii de Audit, care are atribuii i proceduri de lucru proprii, n vederea ndeplinirii unor obligaii n domeniul auditului extern, ce revin Romniei n calitate de stat menbru al UE pentru fonduri nerambursabile. Autoritatea de Audit este un organism independent din punct de vedere operaional fa de Curtea de Conturi i fa de celelalte autoriti responsabile cu gestiunea i implementarea fondurilor comunitare nerambursabile. Autoritatea de Audit este singura autoritate naional competent s efectueze audit public extern, n conformitate cu legislaia comunitar i naional, asupra fondurilor comunitare. Totodat, n tot cuprinsul Legii nr. 94/1992 sintagma ,,controlor financiar se va nlocui cu sintagma ,,auditor public extern, care reprezint persoana angajat n cadrul Curii de Conturi, i care desfoar activiti specifice de audit extern n sectorul public, potrivit modificrilor prevzute n Legea nr. 217/2008. Potrivit acelorai modificri ale Legii nr. 94/1992, auditorii publici externi se pot constitui ntr-o asociaie profesional, avnd ca scop promovarea i dezvoltarea auditului public extern,
89

perfecionarea pregtirii profesionale, creterea prestigiului profesiei, precum i asigurarea cooperrii cu alte organisme similare din ar i din strintate. Conducerea Curii de Conturi se exercit de Plenul Curii de Conturi, care este compus din 18 consilieri de conturi, care sunt numii de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau renoit. Curtea de Conturi se renoiete cu o treime din din consilierii de conturi numii de Parlament, din 3 n 3 ani. Dintre consilierii de conturi, Parlamentul numete preedinii i vicepreedinii Curii de Conturi i ai Autoritii de Audit, cte un preedinte i 2 vicepreedini pentru fiecare instituie n parte. Membrii Curii de Conturi sunt independeni n exercitarea mandatului lor i inamovibili pe toat durata acestuia. Ei sunt supui incompatibilitilor prevzute de lege pentru judectori.

Moneda unic european

Spatiul monetar EURO

Euro este moneda nou-creat a Uniunii Europene i a devenit moned oficial la 1 ianuarie 1999. Introducerea monedei euro s-a fcut treptat, iar statele care au adoptat-o alctuiesc zona Euro sau spaiul Euro. Moneda unic Euro a fost pus n circulaie n 2002 sub forma sa fiduciar, dar n funciune din 1 ianuarie 1999, la miezul nopii, ea succede lui European Currency Unit (ECU), respectiv unitatea de cont european, pus n funciune n 1979.

90

Astfel, de la 1 ianuarie 1999 monedele naionale ale rilor participante (11 state) au ncetat s existe legal. Totui bancnotele i monedele naionale au continuat s fie folosite n rile respective, pn la introducerea noilor bancnote i monede pe 1 ianuarie 2002. Un euro este divizat n 100 ceni, sau centime. Emisiunea sa este gestionat de Banca Central European. !!!!! Euro este moneda comun a 27 de state membre a Uniunii europene i moneda unic a 17 dintre acestea. Cele 17 ri membre sunt Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Frana, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Spania, Slovenia, Cipru, Malta, Estonia. Pe lng acestea, 4 "micro-state", prin acordurile monetare ncheiate cu vecinii lor, sunt i ele ataate la zona euro: Andorra, Monaco, San Marino i Vatican. Zona a fost creat n 1999 de unsprezece ri, la care s-a alturat Grecia n 2001, Slovenia n 2007, Cipru i Malta n 2008, Estonia 2011.
Trei ri din Uniunea European nu au fost de acord cu introducerea acestei monede, i anume Danemarca, Regatul Unit i Suedia. State care nu particip la zona euro: Bulgaria, Republica Ceh, Danemarca, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Romnia, Suedia i Regatul Unit sunt state membre ale UE care nu folosesc n prezent moneda unic european.

Zona Euro este o etap a Sistemului Monetar European. ZONA EURO reprezint o zon monetar care are o moned comun, o politic monetar unic i o politic unic n privina ratei de schimb, iar vechile monede naionale sunt eliminate pentru totdeauna.
La 1 ianuarie 1999 numai 11 ri au fost pregtite s adopte euro: Australia, Belgia, Finlanda, Frana, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia i Spania. Doi ani mai trziu, dup mai multe eforturi, i Grecia a reuit s ndeplineasc criteriile de aderare. Danemarca a respins prin referendum adoptarea euro, iar Marea Britanie i Suedia au ales s rmn n afara zonei Euro. ncepnd cu 1 ianuarie 2002, au ieit treptat de pe pia 12 monede naionale, care au fost nlocuite cu euro. Trecerea de la o moned la alta se face pe baza unor rate de conversie fixe, monedele i bancnotele care au ieit din circulaie au avut un termen de preschimbare stabilit de fiecare ar. Odat Euro creat i lansat n mediile financiare europene i mondiale a dat natere la unul dintre cele mai mari i mai puternice blocuri comerciale din lume, dei la aceea vreme doar 12 state din 15 fceau parte din zona monedei unice.
91

Succesul euro va fi determinat n cele din urm de colaborarea guvernelor Uniunii Europene ntr-o larg varietate de domenii, de la formularea politicii ratei de schimb pn la armonizarea sistemelor legale i a politicii de securitate. De aceea conceptul unei Europe occidentale ca un singur bloc economic i politic este acum mai aproape ca niciodat.

Din acest perspectiv euro schimb ntr-un mod semnificativ balana global a puterii. Noua moned creaz a dou pia ca mrine din lume care folosete o moned unic, una care este depit doar de Statele Unite n ceea ce privete producia total. Zona monedei unice europene, per total, deine aproape o cincime din producia global. Zona Euro a devenit o superputere economic, privit din perspectiva comerului mondial i a finaelor globale. Istoric vorbind zona Euro i SUA au contribuit fiecare n msur egal la comerul mondial, fiecare zon este casa unui numr semnificativ de mari companii multinaionale, care reprezint centrele puterii n afacerile internaionale, spre exemplu, din cele mai mari 100 de firme din lume, 36 sunt europene i 24 sunt americane. Pieele de capital europene plesc ns n comparaie cu corespondentele lor americane, imense i foarte lichide. Spre exemplu, piaa american pentru titlurile de valoare interne este de aproximativ de dou ori mai mare dect toate pieele europene la un loc.

Orice ar membr a Uniunii Europene care ndeplinete criteriile de convergen poate adera la zona Euro i nu exist o limit prestabilit n ceea ce privete numrul de ri care pot fi integrate n acest zon.

Criteriile de convergenta trebuie indeplinite pentru a putea adopta Euro. Acestea

au fost stabilite prin Tratatul de la Maastrich (1992; si din 1993 e in vigoare) si reprezinta testul economic de evaluare a statului, de pregatire a unei economii pentru a participa la Uniunea Economica si Monetara (UEM) si se refera la obiectivele care trebuie mentinute in domeniile inflatiei, finantelor publice, ratelor dobanzii si a cursurilor de schimb. I. Inflatia=> mentinerea stabilitatii preturilor Rata medie a inflatiei din ultimele 12 luni trebuie sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5 procente rata inflatiei din primele 3 state cu cele mai reduse rate ale inflatiei. Rata inflatiei din tara candidata trebuie sa se dovedeasca a fi sustinuta. II. Finantele publice a.deficitul bugetar consolidat al statului respectiv< 3% din PIB. b.datoria publica<60% din PIB. III. Rata dobanzii
92

Randamentul mediu al titlurilor de stat pe ultimele 12 luni nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 2 pct.procentuale randamentul aferent titlurilor de stat din primele 3 state cu cele mai reduse niveluri ale inflatiei. IV. Cursurile de schimb Trebuie sa se mentina in anumite marje de fluctuatie (+ - 15%) convenite prin mecanismele ratelor de schimb europene pt.cel putin 2 ani fara a se proceda din proprie initiativa la deprecierea monedei fata de celelalte monede ale statelor membre Mecanismul ratei (cursului) de schimb (ERM exchange rate mechanism)
Definitie: Mecanismul Cursului de Schimb II Aranjment pentru cursul de schimb in care o moneda are o paritate centrala fata de euro, iar cursul de schimb nu poate fluctua fata de aceasta paritate cu mai mult de 1,5%, in sus sau in jos. Participarea la acest mecanism pentru o perioada minima de doi ani este unul din criteriile ce trebuie indeplinite pentru a putea intra in zona euro.

Criteriile de la Copenhaga stabilesc conditiile pe care statele candidate care doresc sa devina membre trebuie sa le indeplineasca: 1. stabilitatea institutiilor care garanteaza democratia, statul de drept, dr. omului si protectia minoritatilor 2. existenta unei economii de piata functionale si capacitatea ei de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din UE 3. capacitatea statului respectiv de asumare a obligatiilor de stat membru, inclusiv cele privind aderarea la obiectivele uniunii politice, economice si monetare (acquis-ul comunitar)

Sistemul EURO e constituit din Bancile Centrale ale Zonei EURO si BCE (Banca Centrala Europeana). Consiliul Guvernatorilor al BCE a ales acest termen pt.a desemna dispozitivul care permite sistemului european al bancilor centrale sa-si indeplineasca misiunile in cadrul Zonei EURO, dorindu-se mentinerea unei distinctii intre Sistemul EURO si Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC) atata timp cat exista state membre ale UE care n-au adoptat EURO. Bancile Centrale (BC) nationale ale statelor membre care n-au adoptat EURO nu participa la procesul de decizie referitor la politica monetara unica pentru Zona EURO, continuand sa conduca propria politica monetara. Atributiile fundamentale ale Sistemului EURO 1.definirea si punerea in practica a politicilor monetare a Zonei EURO
93

2.conducerea operatiunilor de schimb si administrarea rezervelor oficiale ale tarilor din Zona EURO 3.emisiunea de bancnote in Zona EURO si promovarea bunei functionari a sistemului de plati Obiectivul principal al Sistemului EURO este mentinerea stabilitatii

EURO=>stabilitatea preturilor in Zona EURO. Sistemul EURO va sustine si politicile generale economice din cadrul Uniunii. SEBC = BCE + BC nationale ale tuturor statelor membre UE. BC nationale ale statelor care nu participa la Zona EURO fac parte din SEBC si se bucura de un tratament particular, fiind abilitate sa conduca propria politica monetara, insa nu pot participa la luarea deciziilor privitoare la politica monetara a Zonei EURO. Organele de decizie ale BCE
1.Consiliul Guvernatilor- alcatuit din membrii Consiliului Director si Guvernatorii BC nationale ale statelor care au adoptat EURO. 2.Consiliul Director- alcatuit din Presedinte, Vicepresedinte si 4 membri care sunt numiti (toti 6) de catre Guvernatorii statelor membre, la recomandarea Consiliului UE si numai dupa consultarea Parlamentului European, si a Consiliului Guvernatorilor BCE. 3.Consiliul General- Presedinte, Vicepresedinte BCE si Guvernatorii tuturor BC nationale.

Sistemul EURO a fost conceput si reglementat a.i. sa beneficieze de independenta totala in indeplinirea misiunilor sale, acest fapt neexcluzand cooperarea cu alte organisme ale UE. BCE intretine relatii bilaterale cu Consiliul UE. Pe de o parte Presedintele Consiliului UE poate participa la reuniunile Cons. Guvernatilor si ale Cons. Gen. al BCE. Acesta din urma poate si sa supuna motiuni spre deliberare in atentia Cons. Guvernatorilor fara a avea drept de vot. Presedintele BCE e invitat sa participe la reuniunile Consiliului UE si poate delibera asupra problemelor ce privesc obiectivele si misiunile SEBC si poate participa la reuniunile Consiliului ECOFIN (ministrii de Economie si Finante ai UE) si la reuniunile ECOGRUP (ministrii Economiei si Finantelor din Zona EURO). Guvernatorii BC nationale pot asista la reuniunile informale ale Cons. ECOFIN. BCE si BC nationale sunt reprezentate in cadrul Comitetului Economiei si Finantelor, organ cu caracter consultativ care se ocupa de problemele legate de politica economica a UE.
94

[[[Criza din zona euro incarca factura economica a lumii

Autor: Alexandra Grigore Vineri, 25 Noiembrie 2011, ora 08:081

De la blocajele inregistrate pe pietele de credit din Europa de Est, pana la cresterea economica anemica din China, intarzierile in solutionarea crizei din zona euro provoaca pagube din ce in ce mai mari, atat din punct de vedere economic, cat si financiar. In timp ce politicienii oscilieaza asupra felului in care sa isi paseaza unul altuia responsabilitatea rezolvarii crizei din zona euro, analistii citati de Reuters atrag atentia ca Europa ar putea fi condamnata la cativa ani de crestere economica lenta, marcata de datorii in exces. "Ne aflam in mijlocul unei perioade de crestere foarte lente, care ar putea afecta continentul european pentru o perioada de cel putin 20 de ani", spune un official international. Acesta a criticat politicile monetare si fiscale si le-a clasificat drept "toxice". Cifrele analizate de specialistii economici subliniaza cat de dificil devine procesul de "rascumparare a datoriilor" si 95

cat de anevoioasa este recuperarea economica. Cel mai probabil, sectorul privat din zona euro va inregistra un declin, pentru cea de-a treia oara consecutiv, in luna noiembrie, arata datele obtinute in urma unui sondaj efectuat printre manageri. Un alt sondaj, efectuat in China, arata ca pulsul pietelor este foarte mic, in conditiile in care orice masura luata pe continentul european se reflecta si asupra statului chinez. Europa cumpara aproximativ 20% din exporturile Chinei. Un analist din cadrul Barclays Capital estimeaza ca prognoza de crestere economica a PIB-ului pentru China anului 2012 va trebui coborata. Perspectivele slabe de crestere economica din zona euro vor ajusta previziunile pentru anul viitor. "Pe masura ce rata de schimb va continua sa fie influentata de fluxurile de capital ale economiilor emergente la nivel mondial, iar criza din zona euro nu va putea fi incheiata pana anul viitor, rupia ar putea sa se deprecieze", atrage atentia Andrew Kenningham, din cadrul Capital Economics. Analistii sunt sceptici si nu vad prea curand o remediere a problemelor din zona euro. Nici macar Fondul European de Stabilitate Financiara, procesul de achizitii de obligatiuni demarat de BCE, sau euroobligatiunile nu mai par sa rezolve situatia, conchid analistii citati de Reuters. ]]]

96