Sunteți pe pagina 1din 25

Colegiul Tehnic Ion Mincu CRAIOVA

Proiect
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE NIVEL 3
SPECIALIZARE:Tehnician mecanic pentru intretinere si reparatii

INDRUMATOR: PROF. IONIC MIHAELA CIOBANU


1

ABSOLVENT: PAUL VERONEL

Tema proiectului MASURAREA REZISTENTELOR ELECTRICE

CUPRINS
Pag.
- TEMA PROIECTULUI. 2 -CUPRINS...........................................3 -ARGUMENT4 -APARATUL DE MASURAT..........................................5 -CARACTERISTICILE METROLOGICE ALE APARATELOR DE MASURAT...............6 -MASURAREA CURENTILOR.. ..8 -AMPERMETRE MAGNETOELECTRICE9 -AMPERMETRE TERMOELECTRICE11 -AMPERMETRU ELECTRONIC DE CURENT CONTINUU12 -OHMETRE13 -MASURAREA REZISTENTELOR ELECTRICE PRIN METODE DE PUNTE.16 -PROTECTIA MUNCII22 -BIBLIOGRAFIE...24

Argument

Aparatele pentru masurarea miscarii sarcinilor electice au fost construite numai dupa 3 sferturi de veac de la construirea aparatelor pentru masurarea sarcinilor electrice. In 1820, Oersted a descoperit actiunea curentului electric asupra unui ac magnetic, construind astfel si primul ampermetru. Pentru marirea sensibilitatii acestuia a fost introdus acul magnetic in interiorul unei bobine formate dintr-un mare de spire.Aceste bobine au fost denumite multiplicatori deoarece deviatia acului se marea direct proportional cu numarul spirelor. Constructii foarte perfectionate de astfel de aparate pentru masurarea curentului au fost efectuate de academicienii rusi Lenz si Iacobi. Si in prezent sunt folosite in tehnica aparate de masurat asemanatoare celor construite de Oersted si Iacobi. Astefel sunt indicatorii arcurilor inverse din redresorii cu mercur.In circuitele anodice ale acestor aparate, curentul trebuie sa treaca intr-un singur sens.Trecerea curentului in sens invers constituie un defect, intreaga instalatie iesind din functiune.Pentru a se determina pe care anod s-a produs arcul invers, in jurul circuitului fiecarui anod este dispus un mic ac magnetic.In mod normal, el se afla indreptat intr-o anumita directzie.Cand curentul trece in sens invers, el se desmagentizeaza si isi schimba pozitia.

Aparatul de masurat Tehnica de msurare, cu ajutorul creia se efectueaz orice proces de msurare, conine pe lng metoda de msurare si o a doua component : mijlocul de msurare ca element fizic cu ajutorul cruia se aplica o metod de msurare n scopul realizrii experimentului ce conduce la determinarea valorii msurandului analizat. Mijlocul de msurare, pe care indiferent de complexitatea lui l vom denumi la modul generic aparat de msurat, este plasat ntre obiectul sau procesul analizat si operatorul care executa msurarea, figura 1.5,a. Ca urmare, sub forma sa cea mai simpla, un aparat de msurat poate fi considerat ca un diport cruia la intrare i se aplica un semnal X (v. fig. 1.5,b) prelevat de la obiectul analizat si care reprezint msurandul, iar la ieire furnizeaz un semnal Y (un rspuns) sub o forma ce poate fi perceputa de operator ca rezultat al msurrii.

Fig. 1.5 n general, sau mai bine zis n cazurile reale, rspunsul Y nu depinde numai de mrimea de intrare (semnalul X ), aa cum arata (1.5), ci si de alte mrimi care influeneaz aparatul, fr a fi utile (adic supuse msurrii). Aceste mrimi perturbatoare sunt denumite mrimi de influenta ; aa sunt mrimile ce reprezint influena mediului asupra aparatului de msurat (ca: temperatura, presiunea, umiditatea, vibratiile s.a.), mrimi perturbatoare electromagnetice (determinate de: cmpurile electrice, cmpurile magnetice, undele electromagnetice, semnalele transmise prin reeaua comuna de alimentare cu energie electrica etc.). n afara mrimilor de influenta, rspunsul (mrimea de ieire a aparatului mai depinde si de comenzile care au fost date aparatului de msurat, prin elementele de comanda cu care marea majoritate a aparatelor sunt dotate. De aceea, o reprezentare mai completa a aparatelor de msurat este data de schema din figura 1.6.

n cazul unui aparat de msurat cu m mrimi de ieire (v. fig. 1.6) si m mrimi de msurare (X1, X2, ...Xm), supus unor p mrimi de influenta (s1, s2, ...,sp) si prevzut cu q comenzi (c1, c2, ...,cq) diferite, pentru fiecare mrime de ieire se poate scrie o expresie de forma: Yi = f X 1 , X 2 ,..., X n , s1 , s 2 ,..., s p , c1 , c 2 ,..., c q , unde i = 1, 2, ...,m;
Aici derivatele pariale

f f , reprezint sensibilitile utile ale aparatului de msurat, iar sunt aa X i si

numitele sensibiliti parazite ale aparatului. Sensibilitile utile este bine sa fie ct mai mari, sa aib valori precise si sa fie ct mai stabile n timp, deoarece ele determina n principal precizia aparatului si capacitatea lui de a msura fr alte influente valorile semnalelor de la intrare. Determinarea exact a sensibilitilor parazite nu este necesar, ns trebuie sa fie mici (sub anumite limite admise de clasa aparatului),pentru ca rezultatul Y s depind practic numai de X , fr a fi alterat de variaiile s ale mrimilor de influenta.

Mrimile de intrare ale aparatului de msurat sunt caracterizate de: natura fizica mrimii (tensiuni electrice, cureni electrici, rezistente etc.); intervalul de valori msurabile (valoarea minima, valoarea maxima) si variaia n timp (mrimi constante, variabile periodic, forma de unda etc.). Caracteristicile metrologice ale aparatelor de msurat. Ele se refera la comportarea aparatelor de msurat n raport cu obiectul supus msurrii, cu mediul ambiant si cu operatorul uman si, cele mai importante, sunt: intervalul de msurare (domeniul de msurare) care se exprima prin limitele, minima si maxima, ale valorilor ce pot fi msurate cu un aparat dat. Domeniul de msurare se mparte n mai multe subdomenii, numite game (scri) de msurare

- rezoluia reprezint cea mai mica variaie a rezultatului msurrii care poate fi observat de operator pe dispozitivul de afiare de la ieirea aparatului de msurat si se exprima ca 6

diferena dintre dou numere consecutive ce pot fi percepute la afiaj. - sensibilitatea (S) este raportul dintre variaia Y a mrimii de ieire si variaia corespunztoare X a mrimii de intrare. sensibilitatea relativa (Sr) se definete numai pentru aparatele cu mrimi de ieire electrica sau la convertoarele (traductoarele) utilizate la msurri: y y Sr = x x constanta aparatului (K) se definete numai pentru aparatele de msurat la care sensibilitatea nu depinde de mrimea de intrare X 1 X = S Y prag de sensibilitate (S) prin care se nelege cea mai mica variaie a msurandului ce poate K= fi pusa n evidenta cu ajutorul aparatului de msurat, n condiii reale de funcionare a lui. Acest parametru determina: precizia maxima pe care o poate avea un aparat de msurat si valoarea minima msurabil a msurandului. El depinde, n principal, de: rezoluia aparatului de msurat, de perturbaiile (proprii si exterioare aparatului) si de sensibilitatea indicatorului de nul (la aparatele care folosesc la msurare metodele de zero); precizia instrumentala este calitatea aparatului de a da rezultate ct mai apropiate de valoarea adevrat a msurandului si ea se exprima printr-un numr numit clasa de precizie a aparatului (sau, pe scurt, clasa aparatului) care se determina n funcie de eroare maxim tolerat. - suprancarcabilitatea reprezint capacitatea aparatului de a suporta o valoare de intrare mai mare dect valoarea maxima de regim permanent, pe o anumita durata (scurta sau lunga ce se precizeaz), fr ca parametrii de funcionare ai instrumentului sa se modifice; - fiabilitatea metrologica este data de catre durata de timp (pe termen lung) n care aparatul funcioneaz stabil (adic ncadrat n limitele parametrilor de performanta, n special clasa de precizie).

Msurarea curenilor Ampermetre analogice n general pentru msurarea curentului electric este necesar ntreruperea circuitului i introducerea unui ampermetru A, de rezisten rA, n circuitul parcurs de curentul de msurat. nainte de introducerea ampermetrului n circuit, curentul electric are valoarea I i se numete valoarea adevrat a curentului de msurat:
I= U AB Rc

unde UAB este tensiunea la bornele AB iar RC este rezistena circuitului parcurs de curentul I. A UAB Im A rA

RC

B figura 1. Influena consumului ampermetrului n circuitul de msurare Ca urmare a introducerii ampermetrului n circuit, curentul msurat Im, mai mic dect I, va avea valoarea:
Im = U AB , Rc + rA

unde rA este rezistena intern a ampermetrului. Eroarea relativ ce apare ca urmare a introducerii ampermetrului n circuit este:
1 1 I I RC + r A RC rA r I = m = = A 1 I RC + r A RC RC

Pentru ca aceast eroare s fie ct mai mic trebuie ca rezistena ampermetrului s fie ct mai mic fa de rezistena circuitului.

Ampermetre magnetoelectrice Ampermetre magnetoelectrice sunt alctuite dintr-un miliampermetru conectat la bornele unui unt. Ampermetre magnetoelectrice se construiesc cu unturi interioare pentru domenii cuprinse ntre 0,1 i 100 A i cu unturi exterioare pentru cureni de pn la 10 kA. I0 I RS A r0

unde I este curentul de msurat, I0 este curentul prin ampermetru, r0 este rezistena intern a ampermetrului iar RS este rezistena untului. Dac ampermetrul trebuie s msoare un curent I, de n ori mai mare ca domeniul de msur al acestuia I0, (I = nI0), rezistena untului se calculeaz cu relaia: RS ( I I 0 ) = r0 I 0 r0 RS = I = nI 0 n 1 Schema electric a unui unt multiplu este prezentat in figura 2.

Figura 2. Schema electric a unui unt multiplu n cazul n care gama de msurare este setat pe domeniul k, curentul Ik funcie de rezistenele unturilor va fi: I a ( Ra + RT + Rk +1 + ... + Rn ) = ( I k I a )( R1 + R2 + ... + Rk ) rezult c: Ik =

( R1 + R2 + ... + Rn ) + Ra + RT
R1 + R2 + ... + Rk 9

I a , k = 1,2,..., n

Rezistena RT este realizat n general din manganin i servete la compensarea erorilor de temperatur. Astfel rezistena total Ra + RT variaz mai puin cu temperatura (RT = 1 ... 5 Ra, manganin).

Ampermetre feroelectrice Ampermetrele feromagnetice sunt aparate de msura analogice folosite pentru msurarea curentului alternativ de frecven industrial Dispozitivul feroelectric este format dintr-o bobin fix parcurs de curentul de msurat de form cilindric n interiorul creia se afl dou piese confecionate din material feromagnetic, dintre care una este fixat n interiorul carcasei bobinei iar cealalt este mobil fiind prins pe axul dispozitivului indicator. Cuplul activ este creat de forele de respingere ce apar intre cele dou piese feromagnetice polarizate n acelai sens. Expresia energiei magnetice care acioneaz asupra sistemului este: Wmag = 1 2 Li 2

unde Wmag este energia instantanee a cmpului magnetic al bobinei, i curentul ce trece prin bobin iar L este inductana bobinei. Cuplul activ mediu ce acioneaz asupra sistemului va fi dat de derivata energiei magnetice funcie de unghiul de deviaie: M a med = dWmag d = 1 2 dL 1 2 dL i = I 2 d 2 d

unde I este valoarea efectiv a curentului alternativ, L depinde de poziia pieselor feromagnetice n interiorul bobinei, deci de unghiul de deviaie. Cuplul rezistiv este proporional cu unghiul de deviaie: M r = D Astfel c deviaia acului indicator este dat de relaia: 1 2 dL I 2 D d

Deoarece inductana bobinelor este proporional cu ptratul numrului de spire N, L = L0N2, deci deviaia poate fi exprimat sub forma: dL 1 ( NI ) 2 0 2D d

Deviaia maxim max depinde de amperspirele nominale (NI)nom 10

Ampermetrele feromagnetice se realizeaz prin dimensionarea corespunztoare a bobinei parcurse de curentul de msurat. La ampermetrele cu un singur domeniu de msurare, odat cu cretere curentului nominal se micoreaz numrul de spire al bobinei, ajungndu-se pentru cureni de 200 500 A ca bobina s fie realizat dintr-o singur spir. Pentru msurarea unor cureni de ordinul mA numrul de spire necesar este de ordinul sutelor (300).
La ampermetrele cu domenii multiple, bobina este realizata din mai multe seciuni, schimbarea domeniului de msurare realizndu-se fie prin schimbarea conexiunii serie sau n paralel a seciunilor fie prin schimbarea bornei de utilizare (figura 3, n care este reprezentata schema extinderii domeniului de msurare).

Figura 3 Extinderea domeniul de msur Domeniul de frecven al ampermetrelor feromagnetice de laborator este de 15 500 Hz. Ampermetre termoelectrice Sunt singurele aparate clasice care msoar cureni de frecven foarte mare, zeci i sute de MHz. Ampermetrele cu termocuplu se utilizeaz cu precdere la msurarea valorii efective a curenilor de radiofrecvena, msurnd valoarea efectiva a acestora, indiferent de forma de unda si de frecven i sunt constituite dintru milivoltmetru magnetoelectric conectat la capetele reci ale unui termocuplu. Funcionarea acestora se bazeaz pe efectul Seebeck care const n apariia unei tensiuni continue (tensiune termoelectrica) la capetele ,,reci'' ale unui cuplu format din doi electrozi, atunci cnd capetele ,,calde'' (sudate) ale acestuia sunt nclzite la o anumita temperatur de ctre curentul de msurat I, figura 4.

Figura 5. Miliampermetru termoelectric Astfel, daca T este temperatura capetelor sudate, tensiunea termoelectromotoare ET este dat de o relaie de forma: ET = k1 + k 2 T

11

2 unde T este proporional cu I2 i R: T = k 3 I rt

Curentul ce va trece prin ampermetrul magnetoelectric It va fi dat de relaia: I t = kI 2 Deviaia acului indicator a ampermetrului magnetoelectric va fi:

= SI t = k I I 2
i va fi proporional cu ptratul curentului continuu sau cu ptratul valorii efective al curentului alternativ. Ampermetru electronic de curent continuu Schema de principiu este alctuit dintr-un amplificator operaional ce are conectat n reacie un ampermetru magnetoelectric, figura 5. R1 Un Up U1 U R I + I0 r0 A

Ri

U0

Rezult ecuaia:

(U n U 1 )
Deoarece Un Up rezult (U n U p )

1 1 1 + (U n U p ) + (U n U 0 ) = 0 R1 Ri r0

1 = 0 i se obine: R1 1 1 = (U 0 U n ) = I 0 R1 r0 R I R1

(U n U 1 )
dar Un U1 = U = RI rezult c

I0 =

12

Deci curentul msurat de ctre ampermetrul magnetoelectric este o msur a curentului de msurat. Dac raportul R/R1 este foarte mare (R>>R1) atunci aparatul poate msura cureni foarte mici (nA)

Msurarea rezistenei electrice prin metode directe Ohmmetre Principiul de funcionare a acestor aparate se bazeaz pe aplicarea legii lui Ohm - dac tensiunea sursei de alimentare a circuitului este constanta, valoarea curentului din acest circuit variaz invers proporional cu rezistenta de msurat - ntr-un circuit format dintr-un aparat indicator de msurat curentul, o sursa de curent continuu si rezistorul pasiv a crui rezistenta se msoar. Aparatul este gradat direct n ohmi. Ohmmetrele sunt compuse dintr-un miliampermetru magnetoelectric, rezistoare adiionale variabile si o baterie de curent continuu. La aceste aparate apare n timp, scderea tensiunii la bornele sursei de alimentare, deoarece odat cu mbtrnirea sursei creste rezistenta ei interna. Pentru a menine precizia de msurare n aceleai limite, se procedeaz la compensarea acestei creteri a rezistentei prin modificarea valorii rezistentei adiionale variabile Ra , astfel nct suma rezistentei acesteia si a bateriei sa rmn constant. n afara de aceasta funcie, rezistoarele adiionale, montate n serie sau n paralel cu aparatul indicator, pe care le au n dotare ohmmetrele, sunt necesare pentru extinderea domeniului lor de msurare. Dup modul de conectare a rezistentei de msurat Rx fata de aparatul indicator exista ohmmetre cu montaj serie si cu montaj paralel. Ohmmetrul serie Rezistena Rx ce trebuie n serie cu aparatul indicator. msurat se conecteaz

13

Figura 1. Circuitul electric echivalent al unui ohmmetru serie Deoarece rezistena de msurat este legat n serie cu ampermetrul, cnd Rx este egal cu zero (bornele ohmmetrului scurtcircuitate) acul indicator al aparatului se va deplasa pn la gradaia maxima a scrii, iar daca Rx are valoarea maxim (Rx = infinit), adic aparatul nu este conectat n circuit, acul indicator al aparatului nu se va deplasa, pentru ca nu exista curent n aparat. Rezulta deci ca deviaia aparatului este cu att mai mica cu ct rezistenta de msurat este mai mare. Scara acestui aparat este neuniform, diviziunile ei fiind mai dese n zona valorilor mari ale rezistentelor (deci la nceputul scrii).

Figura 2. Scala gradat a ohmmetrului serie Expresia curentul msurat de ampermetrul magnetoelectric este I= E R x + Ra + rA + rE

unde E este tensiunea bateriei, rE rezistena intern a bateriei, rA este rezistena intern a ampermetrului, Ra rezistena adiional i Rx este rezistena de msurat. Ohmmetrul serie este utilizat pentru msurarea rezistentelor mari, cu valori peste 105 . Ohmmetrul paralel Rezistena de msurat se conecteaz n paralel cu aparatul ampermetrul.

Figura 3. Circuitul electric echivalent al unui ohmmetru paralel 14

n acest caz, deviaia acului urmrete creterea valorii absolute a rezistentei de msurat, deplasnduse de la stnga la dreapta. Corecia acestui aparat se face n gol, adic atunci cnd nu are conectat nimic la borne (ntreruptorul K deschis fig. 3), aducndu-se acul indicator la diviziunea corespunztoare semnului infinit.

Figura 4. Scala gradat a ohmmetrului paralel n acest caz curentul prin ampermetru va fi maxim i va avea valoarea: I max = E Ra + rA + rE

Ohmmetrul paralel este utilizat pentru msurarea rezistentelor mici si mijlocii, adic cu valori cuprinse ntre 10 si 105 .

Ohmmetre digitale n general, se utilizeaz doua principii de realizare a ohmmetrelor digitale: prin msurarea cderii de tensiune pe rezistorul Rx (fig. 5a), sau prin conectarea rezistorului Rx n bucla de reacie a unui amplificator operaional (fig. 5b).

Figura 5a. Circuitul electric al unui ohmmetru digital cu msurarea cderii de tensiune pe rezistorul Rx Schema din figura 5a utilizeaz o sursa de curent constant, care debiteaz pe rezistorul de msurat Rx. Cderea de tensiune pe Rx este amplificata de amplificatorul operaional A, a crui tensiune de ieire este msurat de un voltmetru digital. Gamele de msurare sunt obinute prin comutarea rezistoarelor Rref de reacie ale amplificatorului A (care modifica amplificarea n tensiune a acestuia n rapoartele 1/1, 1/10 si 1/100) si prin schimbarea curentului generat de surs. 15

Figura 5b. Circuitul electric al unui ohmmetru digital cu conectarea rezistorului Rx n bucla de reacie a amplificatorului Pentru schema din figura 12.2,b, intrarea n amplificator are o rezistenta foarte mare se consider Ia = 0 i implicit Ir = Iref din care rezult c: U out U ref = Rx Rref U out = U ref Rref Rx

U out = kR x Deci, tensiunea Uout , msurat cu un voltmetru digital, este astfel proporional cu Rx . MASURAREA REZISTENTEI ELECTRICE PRIN METODE DE PUNTE Punile de curent continuu pot fi clasificate astfel: - puni pentru msurarea rezistentelor de valori medii (puntea Wheatstone),1 106 ; - puni pentru msurarea rezistentelor de valori mici (puni Thomson), 10-6 - 1 ; - puni pentru msurarea rezistentelor de valori mari (punii Megaohm), 106 - 1010 ;

Puni Wheatstone echilibrate Puntea Wheatstone se compune din patru brae rezistive, o diagonala de alimentare n care se conecteaz sursa si o diagonala n care se conecteaz aparatul de msurat (fig. 6).

16

Figura 6. Puntea Wheatstone Variind rezistentele punii, se poate obine ca prin aparatul indicator curentul sa fie zero, adic puntea sa fie echilibrata, ceea ce nseamn ca tensiunile la bornele rezistentelor R1 i R2 , respectiv Rx si R3 sunt egale doua cte doua: I 1 R1 = I 2 R2 i I 1 R x = I 2 R3 , de unde rezult: Rx = R1 R3 R2

R1 si R2 fiind cunoscute sub denumirea de rezistente de raport si sunt rezistente variabile n decade (1 +10 +100 +1000) care permit fixarea unui raport egal cu 10-3 la 103. Rezistenta R3, rezistena de comparaie, este tot variabila n decade, cu valori cuprinse ntre 10-1 si 105. Practic, echilibrul punii Wheatstone se obine fixnd un raport constant ntre rezistentele R1 si R2 si variind rezistenta de comparaie R3 , fie invers. Relaia de mai sus constituie condiia de echilibru a punii Wheatstone si permite determinarea rezistenei de msurat Rx, cnd sunt cunoscute celelalte trei. Aceast relaie este independent de tensiunea electromotoare E si de rezistenta interna a sursei Ri, de sensibilitatea si de rezistenta interna a indicatorului de nul (RIN). Domeniul de msurare este limitat inferior la 1 , pentru ca sub aceasta valoare erorile de msurare cresc foarte mult datorita influentei rezistentelor conductoarelor de legtur si a rezistentelor de contact de la bornele de legare la punte a rezistorului de msurat. La valori ale rezistentei de msurare mai mari dect 1 M eroarea creste peste limita admisa, pentru c scade sensibilitatea din cauza reducerii curenilor I1 si I2 din laturile punii. Intervalul de msurare este determinat de valorile maxime i minime ale rezistenelor R1, R2 si R3:

17

R x min = R x max

R1 min 1 R3 min = 0,1 3 = 10 4 R2 max 10

3 R1 max 4 10 = R3 max = 10 = 10 7 R2 min 1

Puni pentru msurarea rezistentelor electrice mici n cazul msurrii rezistentelor cu valori mici (10-6 - 1 ), rezistentele de contact si cele ale conexiunilor fiind de acelai ordin de mrime ca si rezistenta de msurat, introduc erori importante la msurarea rezistentei cu puntea Wheatstone. Rezistentele conexiunilor pot fi ndeprtate aproape complet conectnd rezistenta de msurat la bornele sursei si indicatorului de nul, n schimb pentru a elimina influenta rezistentelor de contact trebuie separata funcia de alimentare de cea de msurare, disociind bornele respective. Se ajunge astfel la rezistenta cu patru borne reprezentata n figurile 7a si b. Curentul dintre bornele de curent (AB) produce ntre bornele de tensiune (MM ') o cdere de tensiune ce poate fi utilizat ntr-un circuit de msurat. Prizele de tensiuni sunt construite din doua cuite paralele (fig. 7b), care las n afara bornele de curent (AB).

18

Potenialul cules la bornele (MM ') reprezint strict cderea de tensiune de la bornele rezistentei de msurat si nu nglobeaz si cderile de tensiune pe rezistenele de contact (AB) ale curentului de alimentare. Circuitul electric echivalent este prezentat in figura 8

Prin acest procedeu se pot realiza rezistente definite cu o eroare de o milionime. Specific acestei puni este conductorul de legtura dintre rezistoarele R x si R e a crui rezistenta r trebuie sa fie ct mai mica (r << Re) .

19

Expresia rezistentei de msurat este asemntoare cu cea obinut n cazul punii Wheatstone: R x = Re R R R2 R3 R1 +r 1 4 R2 R2 ( r + R4 + R3 )

Pentru echilibrarea punii se fixeaz R1 R2 = R3 R4 i rezult o expresie a rezistenei de msurat: Rx = R1 Re R2

Rezistoarele R1 = R3 sunt variabile n decade (cutii de rezistenta), iar R2 = R4 = sunt comutabile, cu valori de forma 10n . Folosind pentru Re tot valori multiplu de 10, rezultatul msurrii se obine prin multiplicarea valorii rezistenei R1, setate i un factor multiplu de zece. Cu puntea dubla se msoar rezistente mici ca: rezistente de contact, rezistente de aparate (ampermetre, circuite de curent de wattmetre etc.), rezistente de unturi, sigurane fuzibile si rezistivitile conductoarelor.

MSURAREA IMPEDANELOR PRIN METODE DIRECTE Capacimetre


n figura 9 este redata schema de principiu a unui convertor capacitate-tensiune utilizat n cadrul unui multimetru digital, pentru msurarea directa a capacitilor electrice.

20

Generatorul G de frecventa joasa (50-120 Hz) furnizeaz o tensiune n forma de dini de fierstru, aplicata prin condensatorul de msurat Cx la borna inversoare a unui amplificator operaional n montaj derivator. La ieirea aparatului apare o tensiune dreptunghiular, de amplitudine proporionala cu Cx si cu suma pantelor de cretere m1 si descretere m2 a tensiunii n dini de ferstru: u 0 = U 0 = ( m1 + m2 ) RC x = KC x Aceasta tensiune este memorata de condensatoarele C1 si C2 prin intermediul ntreruptoarelor K1 si K2 (realizate prin pori cu tranzistoare cu efect de cmp) comandate sincron de semnalul dat de generator. Metoda are numeroase avantaje: nu depinde de caracteristicile semnalului dat de generator (care trebuie sa pstreze numai pantele constante); independenta fata de deriva amplificatorului operaional. Msurarea este posibila n domeniul 0,01 pF 200 F, cu precizie de la 0,1 la 1%. Inductanmetre Funcioneaz pe principiul msurrii tensiunii la bornele inductorului de msurat. Curentul prin bobina este dat de un generator G printr-o rezistenta R de valoare mare, R wL, care s permit obinerea unui curent constant (fig. 10)

Fig. 10

21

Daca Ia este foarte mic ( Ia << I ), atunci I x = I = I U R = I x . Rezult deci: U L = Lx I x = Lx

U R + ( L )
2 2

i dac R>>L, atunci

U = K Lx R

si prin urmare tensiunea msurat de voltmetru, la ieirea din amplificator, este proporional cu inductivitatea Lx . Inductanmetrele se realizeaz rar ca aparate independente, fiind combinate cu capacimetre (LCmetre). Scara aparatului este liniara, domeniile schimbndu-se prin modificarea frecventei si a rezistentei R , n gama 10 H la 100 H, iar precizia este 0,5 la 3%.

PROTECTIA MUNCII
Protecia muncii este un sistem de msuri i mijloace social-economice, organizatorice, tehnice,
profilactic-curative, care acioneaz n baza actelor legislative i normative i care asigur securitatea angajatului, pstrarea sntii i a capacitii de munc a acestuia n procesul de munc.

22

Scopul proteciei muncii este de a reduce la minimum, probabilitatea afectrii sau


mbolnvirii angajatului cu crearea concomitent a condiiilor confortabile de munc la o productivitate maximal a acesteia. Securitatea muncii n activitatea de producie se asigur pe urmtoarele ci: - instruirea n materie de protecia muncii a tuturor angajailor i a altor persoane la toate nivelurile de educaie i pregtire profesional; - instructarea prealabil i periodic a tuturor angajailor; - pregtirea special angajailor care deservesc maini, mecanisme i utilaje fa de care snt naintate cerine sporite de securitate; - verificarea periodic a cunotinelor personalului tehnic ingineresc a materiei n protecia muncii(nu mai rar dect o dat n trei luni). Direcii principale ale politicii de stat n domeniul proteciei muncii: - asigurarea prioritii ale politicii de stat n domeniul proteciei muncii - emiterea i aplicarea actelor normative privind protecia muncii; - coordonarea activitilor n domeniul proteciei muncii i al mediului; - supravegherea i controlul de stat asupra respectrii actelor normative n domeniul proteciei muncii; - cercetarea i evidena accidentelor de munc i a bolilor profesionale; - aprarea intereselor legitime ale salariailor care au avut de suferit n urma accidentelor de munc i a bolilor profesionale; - stabilirea compensaiilor pentru munca n condiii grele, vtmtoare sau periculoase ce nu pot fi nlturate n condiiile nivelului tehnic actual; - participarea autoritilor publice la realizarea msurilor de protecie i al organizrii muncii; - pregtirea i reciclarea specialitilor n domeniul proteciei muncii; - organizarea evidenei statistice de stat privind condiiile de munc, accidentele de munc, bolile profesionale i consecinele materiale ale acestora; - colaborarea internaional n domeniul proteciei muncii; - contribuirea la crearea condiiilor nepericuloase de munc, la elaborarea i utilizarea tehnicii i tehnologiilor nepericuloase, la producerea mijloacelor de protecie individual i colectiv a salariailor; - reglementarea asigurrii salariailor cu echipament de protecie individual i colectiv cu ncperi i instalaii sanitar-social, cu mijloace curativ profilactice din contul angajatului. Ministerul Muncii i Proteciei Sociale exercit coordonarea activitii de protecie a muncii n Republica Moldova.

23

Normele de protecie a muncii i normele de igiena muncii se emit de Ministerul Muncii i Proteciei Sociale i de Ministerul Sntii dup consultarea patronatelor i sindicatelor.[10] Pentru realizarea lucrului metodoorganizatoric de protecie a muncii la ntreprinderea de sticl este fondat cabinetul de protecie a muncii. Instructajul introductiv se petrece cu toi cei cae intr la ntreprindere la lucru permanent sau temporar, indiferent de calificare, specialitate sau de stagiul de lucru al lor, deasemenea cu muncitorii, recomandaii la ntreprinderele pentru ndeplinerea lucrrilor de la alte organizaii, cu practicanii care-i petrec practica la ntreprindere, admise pe teritoriul ntreprinderii sau n seciile de producere pentru ndeplinirea lucrrilor. Instructajul introductiv l petrece inginerul de protecie a muncii i tehnica securitii n cabinetul de protecie a muncii, iar cu muncitorii inginero - tehnici, cu specialitii tineri i cu elevii instituiilor de nvmnt inginerul ef al ntreprinderii. Instructajul introductiv se nregistreaz n Registrul de nregistrare a instructajului introductiv de protecie a muncii, sanitarie de producere, securitate antiincendiar i acordarea primului ajutor care se pstreaz la inginerul de protecia a muncii i tehnica securitii. Instructajul primar se petrece nemijlocit la locul de lucru nainte de admitere la lucru cu toi muncitorii intrai la ntreprindere, dup petrecerera instructajului introductiv deasemnea cu muncitorii transferai la alt lucru. La instructajul primar muncitorului i sunt artate toate locurile periculoase la utilaj i la locul de lucru, metodele de organizare corect i asigurea locului de lucru, deasemenea i se dau indicaii de interzicere de a folosi metode periculoase n lucrul sau alte aciuni, care pot duce la traumatism sau mbolnvire. Instructajul secundar cu scopul controlrii i perfecionrii nivelului de protecie a muncii se petrece nemijlocit la locul de lucru cu toi muncitorii indiferent de calificarea lor, specialitatea i stagiul de lucru. Instructajele primar i secundar se nregistreaz n Registrul de nregistrare a instructajelor primar i secundar de protecie a muncii, tehnica securitii i securitatea anincendiar, care se pstreaz la conductorul lucrrilor, n subordonarea cruia se gsesc muncitorii.[10]

BIBLIOGRAFIE

24

Masurarea rezistentei electrice manual pentru clasa a XIII-a ruta progresiva Autori: Mihaela Gabriela Ionescu, Ana Olivia, Gabriela Alice Enache, Sorina Antosica, Maria Manole - Organe de masini si organe de asamblare,editura Mirton,Timisoara 2001 Autori: Mikos.I. - Organe de masini si transmisii mecanice,editura Mirton,Timisoara 2005 Autori: Mikos .I. - Organe de masini si mecanisme,Craiova 1993 Autori: Drobota .V.

25