Sunteți pe pagina 1din 4

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR A BANATULUI TIMIOARA

EXCESUL DE UMIDITATE

Student: Trancot Remus

~ANUL UNIVERSITAR 2012~

Excesul de umiditate
Excesul de umiditate reprezint starea de supraumezire a solului, poate avea dou accepiuni: hidroameliorativa, cantitatea de ap ce depete capacitatea maxim pentru apa a solului, i pedoagronomica, nelegerea excesului de umiditate ca factor de sol limitativ, indirect i complex, prin inrutairea unor serii de insuiri fizice, hidrofizice i chimice ale solului. In solurile cu exces de umiditate procesele de oxidare decurg slab i procesele de mineralizare a materiei organice sunt incetinite datorit aeraiei insuficient. Ameliorarea lor cuprinde un ansamblu de metode hidroameliorative i agropedoameliorative. Drenajul este posibilitatea indepartarii excesului de umiditate din sol, se deosebete: Drenaj extern este determinat de panta terenului i reeaua de vai ce strabat teritoriul respectiv, prin care este indepartat excesul de ap de suprafa. El poate fi: impiedicat, foarte lent, lent, moderat, rapid, foarte rapid. Drenajul intern este determinat de proprietile solului i subsolului, care determin permeabilitatea i infiltraia excesului de umiditate. El poate fi: foarte lent, lent, moderat, rapid si foarte rapid. Drenajul natural sau global se refer la capacitatea terenului de a pierde excesul de umiditate prin infiltraie ct i prin scurgere la suprafa. El include urmatoarele clase: soluri foarte slab drenate, soluri slab drenate, soluri imperfect drenate, soluri moderat drenate, soluri bine drenate, soluri intens drenate, soluri excesiv drentae si soluri cu drenaj schimbat. Excesul de umiditate este caracteristic lacovistilor, solurilor gleice i pseudogleice, solurile negre clinohidromorfe i organice de mlastin. Procese de gleizare i pseudogleizare, se produc in condiii de exces de ap la suprafaa solului sau pe adncimea profilului de sol. Gleizarea i pseudogleizarea sunt procese pedogenetice generate de excesul temporar sau permanent de ap in sol. In aceste conditii sunt favorizate procesele de reducere, in special a Fe si Mn, compusii redusi rezultati imprimand orizontului culori albastrui-vinetiu-verzui (orizont cu aspect marmorat). Gleizarea se produce sub influena apei freatice, pe solurile in care apa freatic este la suprafa. Pseudogleizarea se produce sub influena apei de precipitaii care stagneaz la suprafaa solului. Excesul de ap provenit din panza freatica situat la adncime critic afecteaz baz profilului de sol, favorizeaz procesul de gleizare. Orizontul format se numete orizont de glei, este notat cu simbolul G i poate fi: orizont gleic de reducere, notat cu simbolul Gr, cnd excesul de ap se manifest o mare parte din an i orizont gleic de de oxidare i reducere, notat cu simbolul Go, se formeaz deasupra orizontului Gr, ca urmare a oscilaiilor de nivel a panzei freatice care favorizeaz patrunderea aerului i procesele de oxidare. Excesul de ap provenit din precipiatii, afecteaz solurile care prezint pe profil un orizont greu permeabil ( de exemplu orizontul Bt), favorizeaz procesul de pseudogeizare. Orizontul format in condiii de exces prelungit de ap pluvial, se numete orizont pseudogleic, cu aspect marmorat in nuane cenui cu pete ruginii i concreiuni negre ferimanganice, care se noteaz cu simbolul W (germ.Wasser=apa)..Cnd excesul de ap este periodic, mai puin accentuat, se formeaz orizontul pseudogleic, notat cu simbolul w, care prezint pete de oxidare pe lang cele de reducere . Procesele de gleizare i pseudogleizare sunt specifice solurilor hidromorfe. La nivelul ntregului glob, suprafata totala ce ar necesita lucrari pentru eliminarea excesului de umiditate este estimata la aproximativ 300 milioane de hectare. n tara noastra,

suprafata totala afectata de exces de umiditate este de 8,5 milioane de hectare. n cazul terenurilor cu texturi fine, excesul de umiditate n stratul superficial al solului este amplificat de permeabilitatea pentru apa foarte redusa a acestuia. Solutia tehnica adoptata pentru reglarea umiditatii din sol este drenajul (nchis sau deschis), care are drept rol asigurarea conditiilor optime dezvoltarii culturilor. Conceptul de exces de umiditate poate fi definit din doua puncte de vedere, fie folosind abordarea hidrologica, fie folosind-o pe cea pedogenetica. Din punct de vedere hidrologic, regimul hidric al solului este cel care controleaza bilantul de apa din sol. Daca intrarile de apa din sol (precipitatiile, aport freatic, scurgeri de pe terenuri vecine, etc.) sunt mai mari decat pierderile de apa (evaporatie, transpiratie, etc.) atunci avem de-a face cu exces de apa in sol. Din punct de vedere pedologic, excesul de apa incepe atunci cand umiditatea solului depaseste capacitatea de camp a solului pentru apa. Se considera ca nivelul de umiditate corespunzator capacitatii de camp reprezinta limita superioara a umiditatii optime din sol. De aseamenea excesul de apa este influentat de o serie de factorii cum ar fi conditiile climatic, proprietatile solului, relief, adancimea apei freatice, etc. Pe zone geografice situatia este [109]: Cmpia de Vest detine 65% terenuri cu exces de umiditate, zona de N si zona de munte detin 38%, zona de S 37%, zona de centru (Podisul Transilvaniei) are un procentaj de 28% de terenuri cu exces de umiditate, zona de E are 25% si zona de S - E (Baraganul si Dobrogea) detine 17% terenuri cu exces de umiditate si prezinta tendinta ca pe 35% din suprafata agricola a acestei zone sa se produca ridicarea nivelului freatic la cote care sa determine excesul de umiditate. Pe categorii de folosinta situatia suprafetelor cu exces de umiditate se prezinta astfel: 31% din suprafata este ocupata de pasuni si fnete; 42% din suprafata este teren agricol. Dupa cauzele care produc Excesul de umiditate, situatia se prezinta astfel [104]: precipitatii 31%, inundatii, apa freatica, precipitatii 26%, precipitatii si apa freatica 15%, precipitatii si apa freatica pe soluri saline si alcaline 8%, apa freatica 16%, izvoare de coasta pe pante14%.

Bibliografie

1. Cernescu, N. (1961), Clasificarea solurilor cu exces de umiditate, Cercetari de pedologie, Edit. Academia R.P.R. Bucuresti 2. Croitoru, Adina Eliza (2006), Excesul de precipitatii din Depresiunea Transilvaniei, Edit. Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca 3. Bogdan, Octavia, Niculescu, Elena (1999), Riscurile climatic din Romania, Edit Sega-International, Bucuresti. 4. Buta Constantin (2010), Cercetari privind tehnica si tehnologia drenajului superficial coroborate cu folosinta terenului amenajat (Lucrare de doctorat). Constanta