Sunteți pe pagina 1din 4

Din punctul de vedere al sociologiei, familia reprezinta grupul social fundamental, care asigura mentinerea continuitatii biologice a societatii

prin procreare, ingrijirea si educarea copiilor, precum si mentinerea continuitati culturale prin transmiterea catre descendenti a limbii, obiceiurilor, modelelor de conduita. Familia indeplineste, in raport cu individul si cu societatea, functii fundamentale, accentul punandu-se pe ansamblul si natura relatiilor manifestate in grup, ca si pe latura dinamico-functionala care confera specificitate familiei, in raport cu alte forme de comunitate.
Din punct de vedere sociologic, familia ca forma specifica de comunitate umana, desemneaza grupul de persoane unite prin casatorie, filiatie sau rudenie, ce se caracterizeaza prin comunitate de viata, de sentimente, interese si aspiratii. n sens juridic, familia desemneaza grupul de persoane ntre care exista drepturi si obligatii, care-si are originea n acte juridice precum casatoria, rudenia, nfierea sau n raporturi asimilate relatiilor de familie. Din aceasta perspectiva, familia ne apare ca o realitate juridica bine definita si reglementata de imperative ale legii.Relatiile de familie au un

caracter de complexitate ce nu il mai intalnim la alte categorii sociale, dat fiind ca, in cadrul relatiilor de familie, apar aspecte morale, psihologice, fiziologice si economice intre cei care formeaza comunitatea de viata si interese. Privind din prisma stiintelor juridice, familia desemneaza grupul de persoane intre care exista drepturi si obligatii, care izvorasc din casatorie, rudenie (inclusiv adoptia), precum si din alte raporturi asimilate. Notiunea sociologica si cea juridica a familiei, in mod obisnuit, coincid, se suprapun, dar exista situatii cand aceasta corespondenta

nu se mai aplica. De exemplu, cand un copil este incredintat unei institutii de ocrotire inceteaza relatiile de fapt intre el si parintii sai, dar nu si cele juridice care se exprima prin obligatia de a platii contributia la intretinerea copilului. Putem spune ca trebuie facuta distinctie intre raporturi faptice, sociologice de familie si raporturile juridice de familie. Relatiile de familie prezinta aspecte personale, nepatrimoniale, si aspecte patrimoniale. Casatoria, ca principal izvor al familiei, poate fi definita astfel uniunea liber consimtita intre un barbat si o femeie, incheiata potrivit dispozitiilor legale, cu scopul de a intemeia o familie, si reglementata de normele imperative ale legii. Mentionam ca actul juridic prin care se incheie casatoria nu poate fi considerat un contract. Din aceasta definitie a casatoriei decurg mai multe caractere : este uniunea dintre un barbat si o femeie, este liber consimtita, este monogama, se incheie in formele cerute de lege, are un caracter civil, se incheie pe viata, se intemeiaza pe deplina egalitate in drepturi dintre barbat si femeie si se incheie in scopul intemeierii unei familii.
Situatia socio-economica precara a familiei datorata insuficientei veniturilor, relatiile familiale tensionate, consumul excesiv de alcool, pot conduce pe un fond vulnerabil si n cazul unor indivizi labili, la conflicte acute, abandon, violenta. Crescnd ntr-un astfel de mediu, procesul normal al dezvoltarii personalitatii minorilor este perturbat, crendu-se grave carente n conduita acestora, fapt ce duce, nu de putine ori, la formarea unui infractor primar, cu "sanse" reale de a deveni un infractor recidivist.

Psihologia familiei este un domeniu al psihologiei mai nou aprut i care devine de-a lungul timpului de o importan deosebit. Ca definiie psihologia familiei poate fi un domeniu ce se ocup cu studiul teoretic i aplicativ al mecanismelor psihologice ale constituirii, meninerii i disoluiei familiei, precum i al proceselor i fenomenelor ce au loc n cadrul uneifamilii.

Pentru a nelege mai bine psihologia familiei, este nevoie s definim ce este psihosexologia. Aadar, psihosexologia este un domeniu constituit din elemente ce fac parte din psihologie ce se ntreptrund cu elemente din medicin. Este un domeniu ce studiaz particularitile comportamentale ale celor dou sexe n stabilirea, funcionarea i dezvoltarea relaiilor interpersonale erotico-sexuale, interactive i de intercunoatere. n tratatul su de psihosexologie, Constantin Enechescu consider c obiectul psihosexologiei este instinctul sexual i comportamentele legate de el. Att psihologia familiei ct i sexologia, folosesc concepte din mai multe ramuri ale psihologiei cum ar fi: psihologie general, psihologie social, psihologia vrstelor, psihanaliza, psihoterapia i consilierea psihologic, neuropsihologia, medicina, antropologia i dreptul.

Cstorie Pentru a nelege mai bine domeniul psihologiei familiei trebuie s nelegem mai nti ce este acela un cuplu, ocstorie i o familie. Printr-un cuplu nelegem din punct de vedere psihologic o structur bipolar de tip biopsihosocial, bazat pe interdeterminism mutual(partenerii se satisfac, se stimuleaz, se dezvolt i se realizeaz ca individualiti biologice, afective i sociale, unul prin intermediul celuilalt.

Cstoria este un proces interpersonal al devenirii i maturizrii noastre ca personaliti, un proces de contientizare, redirecionare i fructificare a tendinelor, pulsiunilor i al finitilor incontiente de autocunoatere prin intercunoatere. Prin familie nelegem o form de comunitate uman alctuit din doi sau mai muli indivizi unii prin legturi de cstorie i/sau partenere realiznd, mai mult sau mai puin, latura biologic i sau cea psihosocial. Psihologia familiei este unul dintre domeniile care se studiaz n ultimii ani de studiu la toate facultile de profil. Este firesc acest lucru deoarece el necesit cunotine acumulate din primii ani de studiu i este foarte legat de multe alte arii ale psihologiei. Domeniul psihologiei familiei se ocup de studiul teoretic i aplicativ al mecanismelor psihologice ale constituirii, meninerii i disoluiei familiei, precum i al proceselor i fenomenelor care au loc n cadrul unei familii. Pentru aceasta este necesar s dm atenie att la elementele comune familiilor, ct i celor care difereniaz familiile ntre ele. Astfel, nici abordrile nomotetice, nici cele idiografice nu sunt fertile luate individual, ci doar mpreun.