Sunteți pe pagina 1din 11

Intrarea Romniei n primul rzboi mondial.

Student: Tivadar Nicu-Vldu. An: II. Secia:Istorie. Profesor: Nicoale Bocan.

Intrarea Romniei in primul rzboi mondial.


Izbucnirea rzboiului. Majoritatea istoricilor sunin c primul rzboi mondial nu a fost urmarea unui incident de moment ca cel petrecut de pild la Sarajevo in iunie 1914, cauzele lui sunt mult mai profunde i i au izvorul n complexitatea raporturilor economice, sociale si politice dintre marile puteri ale lumii de la sfaritul secolului al XIX-lea i inceputul secolului douzeci, in ascuirea acerb a contradicilor dintre ele, n lupta pentru remparirea sferelor de influen, a pieelor de desfacere, a teritorilor coloniale1. La sfarsitul secolului al XIX-lea marile puteri duc o politic rzboinic foarte profund, aceast politic o gsim in constituirea de tabere beligerante cu mult timp inainte de rzboi. Agravarea rivalitii dintre Anglia si Germania a grbit la declaarea conflagraiei mondiale2. Prima tabr format a fost Tripla Alian, cancelarul von Bismarck in urma undei diplomaii de un rafinament extraordinar incheie in anul 1879 un tratat cu Austro-Ungaria, puin neutralitate intr-un eventual conflict cu un alt stat, adernd i Italia in anul 1882 la acest accord se pun bazele Triplei Aliane. In faa acestui iminent pericol german, atat Frana cat si Anglia i mai ales Rusia aveau s reacioneze. Frana i Rusia incheie un acord politic in anul 1893,acest acord conine i o convenie militar3. Anglia se confrunta i ea cu mari probleme, tia sigur de unde vine uraganul care amenina insula, acel uragan era Germania, marea problema a fost alegerea partenerului, cedarea Franei in cazul conflictului de la Fashoda, in 1898, a deschis posibilitatea apropierii dintre Marea Britanie si Frana, se ajunge astfel la aliana dintre cele doua concretizat in aprilie 1914. Tensiunile dintre Anglia si Rusia scad dupa infrangerea arismului in rzboiul cu Japonia (1905), fapt care face posibil incheierea unui acord intre englezi si rui prin mijlocirea Franei, i-a natere astfel Tripla Inelegere in 1907. In ziua de 15 iunie 1914 la Sarajevo este asasinat Francisc Ferdinand, motenitorul tronului Austriei, Viena reacioneaz prompt beneficiind i de sprijinul Germaniei, aceasta inmneaz un ultimatul guvernului srb. Primind un rspuns nesatisfctor in 15 iulie AustroUngaria declar rzboi Serbiei.
11

Emil Rcil, Romania in primul razboi mondial 1916-1918, Bucureti, editura Ager-economistul, 2005, pp.2425. 2 Ibidem, pp.25. 33 Jacques Madaule, Istoria Frantei, vol III, Editura Politic, Bucuresti, 1973, pp. 54.

Urmeaz un adevarat sir de declaraii de rzboi in urma crora odat cu declaraiei Japoniei impotriva Germaniei conflictul atingand conte mondiale4. Neutralitatea Romniei. Izbucnirea rzboiului a pus Romnia in faa unor eveniment de a dreptul ingrijortoare, in primul rnd poziia era una de maxim risc , Romnia aflndu-se in mijlocul unui conflict care risca s ia o mare amploare, ara era pe departe de a fi unit, exista o bre politic serioas intre Rege i un mic grup de germanofilii, pe de o parte, si majoritatea politicienilor sustinuti de opinia public pe de cealalt parte, opinie public care se pronuna in favoarea Antantei5. O problem care se dorea cu ardoare s fie rezovat era unirea tuturor teritorilor locuite de romni. O puternic politc de rezisten duceau romnii din Transilvania a crei ecou se transmitea pna in regat la fraii lor de peste Carpai. Dezideratul unirii aparea ca cel mai insemnat imperativ al momentului, de rezolvarea cruia depindea soarta intregirii neamului6. Romnia era legat formal de Puterile centrale prin tratatul incheiat in anul 1883, acest tratat prevedea c in cazut atacrii Romniei far nici o provocare din partea sa, AustroUngaria se vede obligat s ii ofere ajutor, la fel si Romnia in cazul Austro-ungariei.Tratatul a rmas secret datorit caracterului sau nepopular fiind cunoscut de rege si un grup restrans de oameni. Era ins dificil de luat o masur att de crucial pentru popor, primul ministru Ion I I.C. Brtianu spunndu-i regelui c guvernul rii nu-i poate lua rspunderea pentru hotrri atat de grave i dorete s se convoace un consiliu de coroan7. La consiliu de coroan inut in data de 3 august s-au spus in balan dou opiuni:prima-intrarea imediat in rzboi de partea Puterilor Centrale, susinut de rege, regele nu s-a bucurat de susinere din partea oamenilor politici, care influneai de faptul c Italia s-a declarat neutr i Brtianu aducea argumente solide in favoare neutralitii, regele a acceptat hotrrile de a rmne neutrii8. Odat cu moartea lui Carol in 10 octombire temerile Germaniei i Austro-Ungariei erau i mai mari,Czernin tia c dac Puterile Centrale sunt oprite pe campul de lupt nici-o for din lume nu o s impiedice Romnia s atace Austro-Ungaria. Pe moment nici Regele Ferdinand nici Brtianu nu aveau nici-o intentie s strice intelegerea pn cnd cursul
4 5

Rcil, Op cit, p 28. Hitchins, Keith, Romnia, editura Humanitas, Bucuresti, 2004, p. 293. 6 Rcil, op cit, p 31. 7 Ibidem, p 31. 8 Hitchins, op cit, p 294-295.

rzboiului nu va devenii clar. Se formeaz o puternic micare unionist care alinia valoroase pesrsonaliti ale vremii att din regat ct i din Transilvania, acetia doreau intrarea imediat in rzboi de partea Antantei. Acetia se bucurau de o puternic sustinere public iar pentru o mai bun propagand foloseau presa antantofil in paginile careia se publicau articole mobilizatoare unioniste9. Liga cultural a jucat si ea un rol destul de important care dupa inlturarea germanofilului Virgil Arion, comitetul care i-a urmat la conducere format din mari personaliti ale vremii precum Iorga, Lucaciu, Ionescu, Goga, va sprijinii activ lupta de unire. O grupare cu mult autoritate, animat de acceai dorin de unire, dar care promova o politic extrem de prundent s-a format in jurul lui Brtianu. Ceea ce le ridic probleme este problema intrrii in aciune, de aici numeroase discuii, acuzaii, interpelri in Parlament la care de multe ori prim-ministrul refuza s raspund10. In data de 15 februarie 1915 s-a desfurat o mare intrunire a Ligii pentru unitatea politic a tuturor romnilor, sub preedinia lui V. Lucaciu. La aceasta s-au adaugat manifestatiile dirijate de Actiunea National organizat la 15 martie si adunari organizate de Federaia Unionist, regere Ferdinand insui sub influena i a Reginei Maria, a manifestat o mai mare inelegere fa de aceasta orientare11. Diplomaia romneasc. In data de 10 septembrie 1914, dup o vizit a unei misiuni romne in Italia, la Bucureti, s-a semnat un acord prin care ambele guverne se angajau s nu prseasc politica de neutralitate dect printr-un preaviz de 8 zile. S-a czut de acord asupra informrii reciproce i a adoptrii msurilor impuse de eventualitti. Ulterior la 24 ianuarie 1915, a fost incheiat un nou acord valabil pe 4 luni in care se convenea ca ambele ri s acioneze solidar in caz de un eventual atac din partea Austro-Ungariei, aceste acorduri au reprezentat succese importante ale dimplomaiei romneti12. Un alt acord foarte important a fost semnat cu Rusia, in virtutea creia in schimbul neutralitii binevoitoare, Rusia recunoate dreptul legitim al Romniei asupra Transilvaniei i asupra celorlalte teritorii locuite de romni din Dubla Monarhie, de asemenea se obliga ca acest angajament s fie ratificat de cabinetele de la Londra i Paris.Acordul cu Rusia a avut o istorie mai lung, chiar inainte de declaraia de neutralitate a Romniei, se angajaser

Adevaru Dimineaa Epoca. Rcil, op cit, p 37-38. 11 Gh Platon, Istoria moderna a Romaniei, Bucureti , 1985, pp 458-459. 12 Ibidem, p 456.
10

negocieri intre cele dou pri13. Politicienii romni erau contieni c dat fiind poziia geografic a rii neutralitatea nu va putea fi meninut prea mult timp, dar doreau ins ca momentul intrrii s fie decis in raport cu interesele rii, intr-o situaie favorabil. Nu a lipsit din cuprinsul aceste frmntate perioade nici lurile de poziie in favoarea Puterilor Centrale, aceasta pozitie ii consolida opinia pe ideea c Rusia dorea o mare extindere, dar aceasta opinie nu s-a bucurat de o susinere in mas, intrunea adeziuni izolate fiind lipsit de influen si sprijin politic, acest curent era reprezentat de : ziarul Ziua Al Marghiloman i preedintele partidului conservator P. P. Carp. Manifestrile romanilor cu privire la rzboi au fost consemnate in paginile ziarelor italine La Gazeeta del Popolo. Publicaia Giornale d Italia insera constatarea unui ziarist italia in conformitatea cu care marea majoritate din Romania care intrase in actiune impotriva Austro-Ungariei pentru mantuirea Transilvaniei si a Bucovinei . De asemenea la Bucureti in data de 11 februarie 1915 populaia capitalei fcea o entuziast primire generalului francez Pau. Toate aceste aciuni putea s pericliteze politica dus de guvernul Brtianu14. Marea Britanie. Acest mare putere sa pronunat pentru intrarea imediat a Romniei in rzboi, dar avea dubii serioase cu privre la capacitatea armatei romne de a duce un rzboi susinut impotriva Puterilor Centrale, liderii britanici aveau la rndul lor rezerve in privina pretenilor teritoriale ale Romniei fa de Austro-Ungaria. Nu se deciseser inc cu privire la desfinarea dublei Monarhii deoarece doreau s pstreze un stat puternic care s contrabalanseze puterea Rusiei, mai mul decat att nu aveau inteia s sacrifice pretenile Serbiei in Banat. In ceea ce privete aciunile militare de care Brtianu a condiionat alierea cu Antanta, britanicii au artat putin interes pentru organizarea unei ofensive aliate pe frontul de la Salonic,totusi in ciuda rezervelor lor acetia au sprijinit iniiativa Franei de a atrage Romnia in rzboi15. Puterile Centrale. Relatiile politice cu Puterile Centrale au devenit din ce in ce mai incordate din cauza refuzului lui Brtianu de a renuna la neutralitate.Viena i Berlinul au incercat tot felul de metode pentru al atrage de partea lor. Au fcut mari presiuni asupra prim-ministrului ungar Istvan Tisza pentru a acorda concesii romnilor din Transilvania sau chiar s permit armatei
13 14

Hitchins, Keith, Romnia, Humanitas, Bucuresti, 1994, p 275. Platon.op cit, P 458. 1515 Hitchins, op cit, p 277.

romne s ocupe o parte din aceasta sub pretextul aprrii in caz de un atac al Rusiei, dar Tisza nici nu vroia s aud susinnd c romnii vor dorii i mai mult.Tisza dorea s se adopte o politic mai dur. Puterile Centrale au incercat s joace din nou cartea bulgar susinnd c Bulgaria e gata s intre in rzboi de partea lor i astfel avea s recupereze sudul Dobrogei.Czernin in schimb a actionat pentru inlocuirea guvernului liberal cu unul conservator dar nu i-a reuit nimic,Brtianu era de neclintit16. Economia i agricultura. Neutralitatea nu putea proteja economia romneasc impotriva rzboiului, toate ramurile au fost afectate.Industria a fost incet-incet orientat spre satisfacerea necesitilor militare, intruct guvernul se strduia s pregteasc armata de lupt. Dar nivelu sczut al industrializrii, in special in metalurgie i in ramurile conexe, precum i lipsa de mn de lucru calificat se fceau acut simite, ca atare liberalii au fost nevoi s comande urgent echipamentul militar din strintate17. Agricultura a fost afectat negativ de distrugerea pietelor traditionale din strainatate si de pregatirile pentru razboi pe plan intern,cantitatea de porumb cultivat de rani a sczut de la 30500000 la 23000000 kintale.Blocarea strmtorilor a creat grave probleme comerului exterior a Romniei , la fel si importul18. In octombrie 1915, a fost creat Comisia central pentru vnzarea i exportul cerealelor si al derivatelor, precum i comisia pentru exportul vinului si comisia pentru export care reprezentau interesele exportatori.Preul total al cerealelor vndute s-a ridicat la suma de 566390967 lei, majoritatea sumelor, blocate la banca din Berlin au fost pierdute de statul romn19. Pentru a rezolva criza economica in ce in ce mai serioas guvernul si-a intensificat interventia in domeniul economiei.20 Principalele sale preocupri au fost asigurarea unei cantitti suficente de alimente pentru consumul intern, acoperirea nevoilor armatei i furnizarea de materii prime pentru industrie.Guvernul s-a confruntat de asemenea cu efectele financiare ale rzboiului, disponibilitatea de credite s-a limitat, deoarece bncile strine si-au retras sume mari de capital, iar noile investiii incetaser aproape cu totul. In disperare de

16 17

Ibidem, pp 277-278. Ibidem, pp 279-280. 18 Platon,op cit, p 459. 19 Ibidem, pp 460. 20 Ema Nastovici, Msuri de reglementare a situaiei economice interne in anii 1914-1916 i urmrile lor, in Revista de Istorie, 31/8, 1978, pp. 1373-1390.

cauz guvernul s-a orientat pentru imprumuturi catre Italia i Marea Britanie. Cea din urm a acordat dou imprumuturi de cinci respectiv apte milioane de lire pentru cumprarea de echipament militar de la firme britanicecinci respectiv apte milioane de lire pentru cumprarea de echipament militar de la firme britanice. In 1915 a infinat Comisia Tehnic Industrial menit s supravegheze producia de echipament militar i direcia General a muniilor pentru a obine materialele prime necesare pentru realizarea obuzelor, cartuelor i grenadelor21. Armata. Referitor la puterea de pregtire a armatei romne o opinie interesant intalnim la C. Kiriescu: Nici in urm nu am putut s inem armata pregtit pentru rzboi in orice moment.Consideraii de ordin politic-legatura noastr cu puterile triplei aliane- o fceau s par imposibil. Ca ar nou i srac, ingreuiat de crize periodice, aveam attea de organizat, incat socoteam c este mai cuminte s ne inem banii pentru alte trebuine care ni se preau mai urgente. De accea, razboiul balcanic. ne-a surprins cu o armat care se resimea de numeroase lipsuri In cei aproape trei ani care au precedat intrarea noastr in rzboi, s-a depus o munc urias s-au cheltuit sume mari de bani pentru opera de mrire, instruire si inzestrare a armatei22 Cert este c armata Romniei a cunoscut o mare dezvoltare de la rzboiul de indepen pn la primul rzboi mondial23.Amploarea activitilor privind organizarea i inzestrarea armatei in timpul neutralitii, ca i greutile care s-au ivit in cale, apar in chip real dac ne gandim doar la cateva din conditile angajrii Romniei in conflict. Timp de doi ani ,cat a durat neutralitatea Romniei, guvernul Romaniei trebuia s instruiasc, echipeze, si la momentul oportun mobilizeze 1 milion de oameni, acest fapt a determinat pe colonelul Vasile Rudeanu, s raporteze primului ministru Ion I. C. Brtianu c armata noastr e departe de a fi gata pentru rzboi i pregtirea ei n-ar putea fi realizat decat cu mari greutti i dup un timp relativ lung24. Sporirea efectivelor a dus la crearea de noi unitati i comandamente, transformarea batalioanelor de rezerv cadre in regimente, constituirea de unitti si mari unitti care sa inglobeze batalioanele teritoriale, crearea servicilor de stat major pe lang directile de intenden i sanitar, organizarea de noi coli i cursuri pentru pregtirea cadrelor active i de
21 22

Hitchins, op cit, pp 280-281. Constantin Kiriescu, Istoria razboiului pentru intregirea Romniei 1916-1919, vol. I, editia a II-a, editura Casei coalelor, Bucureti, p. 188-191. 23 Victor Atanasiu, Romnia in anii 1914-1916, ed, academiei de inalte studii militare, Bucuresti, 1997, p 79. 24 Colonel Vasile Rudeanu, Memorii, vol I, p 152.

rezerv. Din primvara anului 1914 s-au luat msuri pentru crearea a 5 comandamente teritoriale corespunztoare celor 5 corpuri de armat- ca i a comandamentele divizilor de cavalerie i brigzilor de clrai. Ca urmare la inceputul rzboiului armata romn insuma: 246 de batalioane cu 260 de mitraliere, 87 escadroane cu 22 mitraliere, 193 baterii( din care dou grele) si 9 batalioane de pioneri i comunicaii25. Problema aprovizionrii armatei cu armament si muniii a dat nastere la multe discuii, a creat multe controverse.Unii sefii militari si oameni politici, mai ales sub presiunea evenimentelor grave din 1916 au cutat s justifice esecurile prin lipsa de armament , care nu a fost procurat in perioade neutralittii. Sunt i preri care suntin c problema este mult mai veche,inca din 1912 se sustine ca nici o noua comanda de armament, munitie de razboi nu a fost dat. Este cunoscut faptul ca independena politic i economic a Romniei era mult ingradit de clauzele tratatului din anul 1883 si de practica relatiilor cu Puterile Centrale, ele s-au extins si asupra laturii militare a rii. Interesul diplomatic i material al acestora, ca si permanenta supraveghere ce o exercitau asupra activittii romanesti au oprit dezvoltarea stabilimentelor de fabricare a armamentului26. Datorit schimbrii de orientare politic a Romniei, problema aprovizionrii cu armament , munitii si alte materiale necesare pentru razboi a devenit de o greutate exceptional. In consecint doua au fost pe care trebuia mers pentru gasirea solutilor: aprovizionarea de la aliati si concomitent organizarea unei productii in ar27. Anul 1916. Pe msura desfurrii razboiului, s-au intensificat si presiunile diplomatice asupra lui Brtianu, pentru al convinge s renune la neutralitate. Frana i Rusia au folosit toate mijloacele pentru a cstiga adeziunea Romniei la Antanta in timp util, astfel ca ea s coincid cu actiunea general a Aliailor. In data de 16 iunie ministrul Frantei la Bucureti l-a informat sec pe Brtianu c a venit momentul pentru o decizie, Bratianu cere un rgaz dar si-a dat seama c nu va mai putea s menin politica de neutralitate. Totui Brtianu nu era convins c aliai ii putea asigura un ajutor potrivit. Era contient cat de expus era in sud odat cu intrarea Bulgariei in rzboi de partea Puterilor Centrale,tocmai de accea el cere o serie de conditii Antantei: el dorea un angajament comun din partea Rusiei i a Italiei de aprovizionare cu 300 de tone de muniii zilnic pe intreaga durat a rzboiului, o ofensiv general aliat pe toate fronturile pentru a coincide cu atacul Romniei impotriva Austro-Ungariei, o ofensiv
25 26

Victor Atanasiu, op cit, pp 106-107. Ibidem,pp 112-113. 27 Ibidem, pp 114-115.

ruseasc in Galitia si Bucovina pentru a asigura flancul de nord al Romaniei, trimiterea de trupe rusesti in Dobrobea pentru a proteja sudul Romaniei in fata unui atac bulgar sau daca acest lucru nu era posibil o ofensiv comun impotriva Bulgariei care s porneasc de la Salonic, de asemenea a insistat asupra incheierii unui tratat politic care s garanteze unirea Transilvaniei si Bucovinei cu Romania28. Brtianu se temea c dac se ajunge la un acord intre combatani inainte s intre Romnia in rzboi ocazia de a forma Romnia mare v-a fi pierdut, tia ca va avea nevoie de sprijinul Franei i Marii Britanii dac vrea s obtina Transilvania de la Austro-Ungaria. Rusia ezita s satisfac toate cererile lui Brtianu, imprejurare care a blocat o intelegere pana la inceputul lunii august, intervenia Franei susinut de Italia i Marea Britanie a infrnt in cele din urma retinerea Rusiei. Frana a oferit o formul flexibil potrivit creia Rusia acorda deocamdat pe hartie tot ceea ce dorea Bratianu, dar dac la sfarsitul razboiului se dovedea c toate conditiile Romaniei nu puteau fi indeplinite, Franta propunea ca principalii aliati s forteze Romania sa accepte mai putin decat i se promisese. In cele din urm la 17 august 1916,Bratianu si reprezentantii diplomatici ai Frantei, Marii Britanii, Rusiei si Italiei la Bucuresti au semnat conventii politice si militare, stipulnd conditiile intrarii Romniei in razboi. Consiliul de Coroan a aprobat formal tratatele si a declarat rzboi Austro-Ungariei la 27 august, in ziua urmtoare Germania a declarat rzboi Romniei. I-au urmat Turcia, la 30 august, si Bulgaria la 1 septembrie29.

28 29

Hitchins, op cit, pp 281-282. Ibidem, p 283.

Bibliografie:
Victor Atanasiu, Romnia in anii 1914-1916, ed, academiei de inalte studii militare, Bucuresti, 1997 Constantin Kiriescu, Istoria razboiului pentru intregirea Romniei 1916-1919, vol. I, editia a II-a, editura Casei coalelor, Bucureti. Colonel Vasile Rudeanu, Memorii vol. I. Ema Nastovici, Msuri de reglementare a situaiei economice interne in anii 1914-1916 i urmrile lor, in Revista de Istorie, 31/8, 1978. Hitchins, Keith, Romnia, Humanitas, Bucuresti, 1994. Gh Platon, Istoria moderna a Romaniei, Bucureti , 1985. Emil Rcil, Romania in primul razboi mondial 1916-1918, Bucureti, editura Ager-economistul, 2005. Jacques Madaule, Istoria Frantei, vol III, Editura Politic, Bucuresti, 1973.