Ministerul Educaiei al Republicii Moldova Universitatea de Stat din Moldova Facultatea tiine Economice Catedra Finane i Bnci Disciplina

Finane internaionale

Referat Tema: Devizele

A elaborat: Melania Lefter Grupa Ef 0905 Controlat: Castrave Lucia

Chiinu, 2011

Devize 1 Devize noiuni generale 2 Devize i tipologia lor 3 Devize exemple 1 Devize noiuni generale
Conform dicionarului explicativ financiar-bancar, autor Gh.Rusu, devizele sunt definite n felul urmtor: Devize titluri de credit exprimate ntr-o valut convertibil, pe termen scurt ca cambiile,biletele la ordin, cecurile, obligaiunile, mai puin valutele efective i cele aflate n cont. Devize monede considerate n raport cu alte monede, adic mijloace de plat exprimate ntr-o moned strin. Astfel c prin devize sunt desemnate titlurile de credit pe termen scurt ce pot fi schimbate n valut strin i folosite n efectuarea plilor i lichidarea datoriilor fa de strintate. n ultimele decenii prin devize se ineleg numai titlurile de credit pe termen scurt deci sub nici o form metal sau numerar. Ele cuprind cambiile, cecurile, aciunile, obligaiunile, ordinul de plat, diversele tipuri de cupoane valorice, incaso-ul documentar, acreditivul documentar. Titlurile de credit care servesc ca devize permit beneficiarului s incaseze la scaden o anumit sum n valut n localitatea stabilit de pri. Pn atunci devizele respective pot circula prin girare (andosare) putnd s sting n acest fel obligaiunile diferiilor deintori succesivi sau daca unul dintre deintori are nevoie urgent de bani poate s o prezinte unei bnci care face operaii cu devize pentru a incasa suma nscris pe devize din care se scad comisioanele bancare. n general bncile cumpr contra unei sume, reprezentand valoarea nominal a devizei respective scznd taxa de scont, numai titluri de credit lichide adic pltibile la vedere sau pe termen scurt sau chiar dac cumpr o deviza pe termen lung, aceasta trebuie s fie n cazul obligaiunilor de exemplu uor mobilizabile. Dac dispun de sume deosebite de bani, titlurile pe temen lung nemobilizabile pot fi un mijloc excelent de plasare a fondurilor dar acestea nu pot servi ca devize ca mijloc de plata n strintate.

2 Devize i tipologia lor

Dup form devizele pot fi: a. cambii adic efecte de comer folosite ca mijloc de schimb. b. cecuri, trase de titularul unui cont asupra bancii unde are deschis contul. c. valorile mobiliare (actiuni, obligatiuni) amortizabile si rambursabile n strintate. Dup caracterul convertibil sau neconvertibil al valutei n care sunt schimbabile devizele se mpart n: a. devize convertibile care pot fi schimbate liber si intr-o alta valuta decat cea prevazuta initial. b. devize neconvertibile, preschimbarea este limitata de anumite restrictii. c. devize de tip leasing, functioneaza in cazul acordurilor de compensare.

3 Devize exemple
Cambiile Sunt inscrisurile care conin obligaia necondiionat de a plti sau a face s se plteasc o sum de bani unei anumite persoane sau la ordinul ei la o data ulterioar numit scadent. Pot fi: a. Trate b. Bilete la ordin A. Trata cambia ce apare sub forma unui ordin scris neconditionat adresat de o persoana altei persoane si semnat de persoana emitenta prin care se cere persoanei careia este adresata sa plateasca la cererea sa, sau la o data ulterioara stabilita sau determinabila o anumita suma de bani unei anumite persoane sau a purtatorului. Implica participarea a 3 parti: Tragatorul persoana care ordona (dispune) plata si care in practica relatiilor internationale poate fi exportatorul sau prestatorul de servicii; Trasul persoana caruia ii este adresat ordinul de a plati si are obligatia ferma de a efecta plata respectiva; Beneficiarul persoana in favoarea careia trebuie facuta plata si el este posesorul tratei. Beneficiari si posesori ai unei trate pot deveni si persoanele care nu au nici o legatura cu tragatorul. Beneficiar poate deveni si o banca care preia asupra sa incasarea tratei, recuperand in acest fel banii creditul pe care l-a angajat cand a cumparat trata respectiva. B. Biletul la ordin insoteste un act de credit comercial in sensul ca o firma acceptand sa trimita o anumita cantitate de marfuri, stabilind termenul de incasare a ei; dupa o anumita perioada de timp ii cere sa emita un bilet la ordin la termenul respectiv pentru ca in situatia in care intra intr-un gol de mijloace de plata sa foloseasca acest bilet la ordin prin girare, andosare, scontare la banca. Biletul la ordin = cambia ce contine obligatia de plati o anumita suma de bani; inscrisul prin care o persoana numita emitent se oblige sa plateasca altei persone numita beneficiar sau la ordinal lui o anumita suma de bani la scadenta. In cazul biletului la ordin, in raportul cambial respectiv intervin doua parti: Emitentul (persoana care dispune si se face plata; el poate fi un importator de marfuri sau beneficiar al unor prestari de servicii, de la o firma dintr-o tara diferita). Beneficiarul (posesorul titlului,care poate fi exportator sau prestator de servicii externe). Ulterior, ca si in cazul tratei, in cazul in care titlul circula prin girare, scontare sau rescontare pot sa apara beneficiari succesivi cu care emitentul nu a avut sau are vreo legatura. Cecul Este un inscris prin care o persoana, tragatorul (emitentul), da ordin unei banci (tras) acolo unde are fonduri disponibile, sa plateasca o suma de bani unei terte persoane (beneficiar). Eliberarea unui cec implica trei pri: Trgtorul ordona plata; Trasul (banca) persoana care face plata din ordinal trgtorului, bncile emit carnete de cecuri a celor care au conturi deschise in banca, prin depuneri ale titularilor, ncasri din suma prin cont sau credite. Emiterea uni cec sau punerea in circulaie a unor hrtii de valoare care nu au acoperire sunt considerate in toate legislaiile, infraciune; Beneficiar persoana creia trebuie sa i se fac plata Cecurile conin cate trei pagini fiecare: Originalul se elibereaz delegatului respectiv duplicatul cecului cu meniunea de aviz tiprita se transmite trasului triplicatul cu meniunea contabilitate tiprita. 3

Dup detaarea celor trei exemplare, pe cotorul cecului se completeaz toate datele necesare. Ordinul de plat Ordinul de plat este o modalitate folosit n relaiile de pli internaionale prin care un titular de cont d ordin bncii sale s plteasc o sum determinat n favoarea unui beneficiar, n vederea stingerii unei obligaii bneti provenind dintr-o activitate social-economic. Ordinul de plat are un character revocabil pn la executare. Restituirea sumei poate fi dispus numai ctre beneficiarul sumei primate. Prile implicate n derularea unui ordin de plat sunt: Ordonatorul iniiaz operaiunea i efectueaz plata n favoarea beneficiarului. Beneficiarul persoana fizic sau juridic care va primi suma de bani prevzut n ordinal de plat Banca ordinatoare remite ordinul de plat ctre o alt banc corespondent din strintate. Banca pltitoare va efectua plata sumei prevzute n ordinal de plat ctre un beneficiar indicat. Incaso-ul documentar Incaso-ul documentar modalitate de plat folosit n relaiile comerciale internaionale prin care exportatorul (ordonatorul), asumndu-i anumite riscuri, transmite bncii sale (banca remitent) documentele de expediie i/sau financiare, nsoite de anumite instruciuni de ncasare. Prile implicate n derularea decontrii prin incaso sunt: Exportatorul(ordonatorul) remite bncii sale documentelel de expediie, emite ordinal de ncasare i i ncredineaz bncii sale operaiunea de incaso. Banca remitent banca exportatorului, creia ordonatorul i-a ncredinat operaiunea de incaso. Banca nsrcinat cu ncasarea banca ce primete de la banca remitent documentele nsoite de dispoziiile de ncasare, fiind nsrcinat s prezinte trasului, contra ncasare. Importatorul (trasul) destinatarul documentelor, care are obligaia contractual s efectueze plata n schimbul primirii documentului. Acreditivul documentar Acreditivul documentar este cel mai des utilizat n relaiile de pli internaionale. Acreditivul deine cel mai ridicat grad de siguran, certitudine i control reciproc. Acreditivul documentar este modalitate de plat folosit n comerul internaional prin care importatorul (ordonatorul), d ordin bncii sale (banca emitent) s deschid acreditivul, n urma creia banca importatorului i ia angajamentul s plteasc ulterior exportatorului (beneficiarul) prin banca exportatorului (banca notificatoare) o anumit sum de bani contra prezentrii ntr-o anumit perioad a documentelor care confirm expedierea mrfurilor. Prile implicate n derularea decontrii prin acreditiv sunt: Ordonatorul, importatorul d ordin de deschidere a acreditivului documentar. Beneficiarul, exportatorul n favoarea lui s-a deschis acreditivul. Banca emitent principala instituie angajat n relaia de acreditiv documentar. Banca corespondent situat de regul n ara exportatorului care i asum rspunderea fie de a anuna exportatorul despre deschiderea acreditivului fie de a plti prin acreditiv n urma primirii documentelor privind expedierea mrfurilor. n concluzie pot spune c devizele sunt mijloace de plat internaionale exprimate n valut. Agenii economici rezideni ai Republicii Moldova utilizeaz cel mai des n relaiile comerciale internaionale mai frecvent ordinal de plat, apoi incaso-ul i acreditivul documentar.

Bibliografia 1 Dicionar financiar-bancar, Gh. Rusu, 2002 2 www.ase.ro 3 Activitate bancar, C.Grigori,2005