Sunteți pe pagina 1din 41

DENDROMETRIE

1. Introducere

Cuvantul dendrometrie provine din limba greaca:
- dendron =arbore
- metron =masura

Dendrometria este stiinta care are ca obiect masurarea si modelarea biometrica a arborilor si
arboretelor.

Dendrometria urmareste:
1. arbore
- masurarea dimensiunilor (grosime, inaltime)
- precizarea formei
- stabilirea volumului
- determinarea varstei
- determinarea cresterilor

2. arboret
- determinarea volumului
- determinarea varstei
- determinarea cresterilor

Operatia determinarii volumului atat la arbore cat si arboret poarta denumirea cubare sau
cubaj.

1.1. Scurt istoric

Dendrometria nu a constituit dintotdeauna o ramura aparte a stiintelor silvice. La inceput ea
era anexata la alte discipline silvice ca amenajarea padurilor (stiinta si practica organizarii
padurilor in conformitate cu sarcinile gospodariei silvice) exploatarea si valorificarea
padurilor.
Ea a inceput sa se contureze ca disciplina independenta abia la sfarsitul sec. al XVIII-lea
inceputul sec. al XIX-lea cand au aparut si primele lucrari in materie in Germania, Franta dar
si Rusia tarista.
La inceput, problemele dendrometrice au fost abordate pur matematic . Se depuneau eforturi
pentru a stabili formule de cubaj care sa aiba a aplicabilitate cat mai mare, sa fie valabile
pentru un numar cat mai mare de corpuri geometrice. Metodele de cercetare aveau un caracter
deductiv (de la general la particular) si nu acorda suficienta atentie formei neregulate a
arborilor si cauzelor acestora.

Pa la mijlocul sec al XIX-lea si-a facut loc o noua orientare bazata pe metoda de cercetare
inductiva care se bazeaza pe experimene si observatii de masa (de la particular la general). Se
2
efectueaza un numar mare de masuratori pe teren care apoi se prelucreaza. Ca urmare a
acestei orientari au aparut tabele dendrometrice ce au la baza masuratori exacte.
Daca la inceput cercetarile au fost orientate spre cubajul arborelui doborat ulterior ele au
inceput sa fie orientate spre cubajul arborilor in picioare si cel al arboretelor.

In Romania, cunostiintele de dendrometrie au aparut in sec. al XIX prin intermediul scolii
franceze.
Dezvoltarea cercetarilor dendrometrice este strans legata de aparitia si dezvoltarea Institutului
Silvic Superior si mai ales de aparitia Institutului de Cercetari Forestiere (1933).
Dintre lucrarile de referinta amintim:
- 1957 - Tabele dendrometrice V.N. Stinghe si G.T. Toma
- 1958 Dendrometrie - V.N. Stinghe si G.T. Toma
(primul tratat de dendrometrie)
- 1969 si 1979 Dendrometrie V. Giurgiu
- 1972 Biometria arborilor si arboretelor din Romania V. Giurgiu,
I.Decei, S. Armasescu
- 1994 Dendrometrie Iosif Leahu

3
1.2. Terminologie
In dendrometrie se folosesc unele expresii al caror inteles il precizam:

Arbore = planta lemnoasa cu inaltimi mai mari de 7 m
Este alcatuit din : radacina, tulpina, coroana

Cioata = partea de deasupra coletului care ramane
dupa doborarea arborelui (1/3 din diametrul dar nu
mai mare de 30cm)

Trunchi = partea de tulpina de la cioata la punctul de
insertie al coroanei (prima ramura verde)
(foioase)

Catarg = partea de tulpina de la ciota pana la locul
de taiere al varfului.
(rasinoase)

varf = partea de tulpina cu diametru mai mic de 5 cm

fus = partea din tulpina cuprinsa intre cioata si
mugurele terminal.

Lemn rotund = lemn cu sectiunea transversala circulara sau aproape circulara provenit din
trunchiuri curatite de craci si de cioturi

Lemn despicat = lemn cu sectiunea transversala diferita de cea circulara obtinut prin
despicarea lemnului rotund

Lemn de lucru = lemn rotund si despicat propriu pentru industrializare precum si pentru
utilizare in diverse constructii

Bustean = Lemn rotund cu diametrul la capatul subtire de min 14 cm si lungimea min 2.5m

Butuc = bustean scurt cu grosimea de de min 14 cm la capatul subtire si lungime mai mica
de 2.5 m (In practica lungimea poate fi de 2 m).

Lemn de foc = lemn provenit din orice parte a arborelui destinat pentru combustibil

Craci elemente laterale dezvoltate din tulpina cu diametrul mai mare de 2 cm

Ramuri elemente laterale dezvoltate din tulpina cu diametrul mai mic de 2 cm

4
2. Aspecte teoretice ale masurarii arborilor

Inca de la inceputurile dendrometrie forma fusului la arbori sau a unor portiuni de fus
a fost asimilata cu diferite corpuri geometrice de rotatie: cilindru, trunchi de con, paraboloid...
Forma sectiunii transversale a fost asimilata cu cercul sau elipsa

2.1. Forma sectiunii transversale

Forma sectiunii transversale depinde de modul de depunere de noi celule lemnoase. Acest
proces de depunere anuala de noi celule lemnoase este strans legat de o serie de factori cum
sunt: lumina, directia si intensitatea vantului, expozitia, panta terenului, etc.
Cercetarile efectuate arata ca forma sectiunii transversale:
- este mai regulata pentru fusul cojit fata de fusul necojit;
- este foarte neregulata in imediata apropiere a solului si in partea superioara
a fusului mai ales atunci cand se dezvolta coroane asimetrice si mai
regulata in zona de sub coroana
- este mai regiulata in cazul arborilor proveniti din samanta decat din lastari,
acestia din urma avand in special in partea inferioara a trunchiului forme
foarte neregulate.
- Se modica odata cu varsta arborelui
Ca urmare a influentelor factorilor mediului inconjurator ca si a factorilor ce tin de natura
interna a fiecarui arbore, forma sectiunii transversale se apropie dar se si deosebeste de de
forma cercului, elipsei sau a combinatiilor dintre acestea. In practica insa, forma sectiunii
transversale se asimileaza cu cea a cercului si se foloseste formula suprafetei circulare.

2.2. Determinarea sectiunii transversale

Determinarea sectiunii transversale se face in functie de circumferinta sau diametru.
a. in functie de circumferinta



4 2 2
2
2 2
2
c c d
r g = |

\
|
= |

\
|
= =
unde: g = suprafata sectiunii transversale
r = raza
d = diametrul
c = circumferinta

- folosind acesta formula in practica s-a constatat ca se obtin rezultate
mai mari din cauza diferitelor neregularitati de pe trunchiul de arbore
(ritidom, muschi, etc)

b. in functie de un singur diametru
=
|

\
|
= =
2
2
2
d
r g
4
2
d

5
- relatia permite calcularea rapida a suprafeelor. S-au alcatuit tabele
care dau direct suprafata in functie de diametru



c. in functie de media geometrica a doua diametre (D, d)

forma sectiunii transversale este mai apropiata de elipsa decat de cerc.
Pentru a determina cat mai exact suprafata ar trebui sa se ia in calcul doua
diametre, cell mai mare (D) si cel mai mic (d). In aceste conditii

Dd g
4

=
Pozitia celor doua diametre este greu de precizat in practica, prin urmare se
masoara de regula doua diamtre perpendiculare.

d. in functie de doua diametre (perpendiculare)

2
2 1
2 4
|

\
| +
=
d d
g



2.2.1. Procedee exacte pentru determinarea suprafetei sectiunilor
transversale

1. Prin planimetrare
Se marcheaza conturul exact al suprafeti transversale pe o hartie si apoi se
planimetreaza

2. Prin descompunerea suprafetei

Se traseaza diametrul cel mai mare AB care
imparte suprafata in doua parti .
perpendicular pe acest diametru se ridica
perpendicularele b
0
, b
1
,...b
n
la distante egale
intre ele (h)

Se formeaza o serie de trapeze si doua
segmente de suprafata I si II.

Daca notam cu g
i
= suprafat trapez atunci,
II I
b b
h
b b
h
b b
h
n n
g
+ +
+
+ +
+
+
+
=

2
...
2 2
1 2 1 1 0


II I
b
b b b
b
h
g
n
n
+ + |

\
|
+ + + + + =

2
...
2
1 2 1
0

-suprafetele I si II se determina cu aproximatie
procedeele precizate mai sus necesita doborarea si sectionarea arborilor.
6
2.3. Forma sectiunii longitudinale

Forma sectiunii longitudinale variaza in functie de:
- specie , - speciile de umbra prezinta forme mai pline, apropiate de forma cilindrica, in timp
ce speciile de lumina prezinta forme mai trase , mai apropiate de forma conului, iar in
cadrul aceleeasi specii de :
- varsta in aceleasi conditii stationale arbori mai tineri prezinta forme mai cilindrice
comparativ cu cei mai in varsta la ace stagneaza cresterea in inaltime iar forma tinde sa devina
mai conica
- consistenta arboretului arboretele cu consistenta plina prezinta arbori cu forme mai pline
comparatuv cu cei crescuti in arborete de consistenta redusa.
- provenienta arborii din samanta au forme mai pline comparativ cu cei proveniti din lastari
- vantul determina asimetria trunchiurilor si deci forma fusului.etc.

Exista foarte multe variatii individuale ale formei fusului la arbori, cu toate acestea s-a
incercat si s-a reusit evidentierea anumite trasaturi tipice ale formei fusului arborilor.
Astfel: in partea inferioara a trunchiului, curba acestuia este concava pana la un punctde
inflexiune situat la o inaltime fc. de specie pentru ca in partea superioara sa fie convexa. Pe
portiuni de trunchi, forma fusului a fost asimilata cu diferite corpuri geometrice de rotatie.
Plecand de la ecuatia generala
y
2
= px
r
unde: y = raza unei sectiuni transversale
x = distanta sectiunii respective fata de varful curbei
(acesta fiind situat la originea sistemului)
p = parametru ce determina raportul de marime dintre x si y
r = exponentul formei curbei.
Avem urmatoarele cazuri:
r = 0, y
2
= px
0
= p ecuatia dreptei paralela la abcisa => cilindru

r = 1, y
2
= px
1
=px

ecuatia parabolei apolonice => paraboloid apolonic


r = 2, y
2
= px
2
ecuatia unei drepte inclinate fata de abscisa

r = 3, y
2
= px
3
ecuatia parabolei cubice care da nastere neiloidului



Desi valorile exponentului stabilite experimental sunt de regula cuprinse intre 0.9 si 1.5,
asimilarea curbei de contur a fusului cu o singura curba din cele prezentate mai sus nu poate fi
acceptata deoarece curba care limiteaza suprafata de rotire nu este aceeasi pe toata lungimea
fusului, de-a lungul fusului.
Ecuatia y
2
= px
r
poate fi acceptata pentru exprimarea formei portiunilor de trunchi.
7
v
Pentru exprimarea curbei generatoare a intregului fusului trebuie sa se aleaga ecuatii cu un
numar mai mare de coeficienti.
Astfel, in 1899 Mendeleev a propus ecuatia
y = a + bx + cx
2
+ dx
3

iar in 1918 Wiemmenauer propune o ecuatie de gradul 4
y = a + bx + cx
2
+ dx
3
+ ex
4

unde y = diametrul in valori absolute la diferite inaltimi x pe fus
a, b, c, d, e = coeficienti stabiliti pe cale statistico-matematica

Cunoasterea ecuatiilor de regresie prezinta importanta stiintifica pentru:
- fundamentarea teoretica a tehnicii de masurare
- determinarea pe cale analitica a caracteristicilor biometrice ale fusului
Este insa necesara studierea indicatorilor sintetici ai formei fusului arborilor.


2.4. Indicatorii formei fusului

Caracterizarea formei fusului la arbori se poate face cu ajutorul :
- coeficientilor de descrestere (indicii de forma)
- coeficientilor de forma

2.4.1. Coeficieni de descretere

Coeficienii de descretere reprezint raportul dintre un diametru (d
i
) masurat la o
anumit nlime pe fusul arborelui i un diametru de referin. Diametrul de referin
poate fi diametrul de baz (d
1,3
) sau diametrul msurat la o anumit nlime relativ a
fusului (d
0,1h
).
8

Vorbim de:
- coeficieni de descretere artificiali atunci cnd se ia ca i diametru de
referin diametrul de baz,
- coeficieni de descretere naturali atunci cnd se ia ca diametru de referin
diametrul masurat la o anumit nlime relativ a fusului.
- coeficieni de descretere absolui, definii ca raport ntre diametrele situate
la 0%, 10%, 20% ... 90% i 100% din nlimea parial de deasupra
pieptului i diametrul de baz (diametrul la nlimea pieptului msurat de
regul fr coaj) iar celel


A. Coeficieni de descretere artificiali.

Se noteaz cu k
i
i se determin pe baza relaiei :
3 . 1
d
d
k
i
i
=
unde d
i
reprezint diametrele msurate la diferite nalimi absolute pe arbore (1, 3, 5m ...
deasupra cioatei ).
Prin urmare avem:
1
3 . 1
3 . 1
3 . 1 / 3 . 1
= =
d
d
k ;
3 . 1
3 . 3
3 . 1 / 3 . 3
d
d
k = ;
3 . 1
3 . 5
3 . 1 / 3 . 5
d
d
k = ; ...


dac d
i
reprezint diametrele msurate la diferite nalimi relative ale fusului (de exemplu 1/4,
1/2, 3/4 ... din nalimea arborelui).
Prin urmare avem:


3 . 1
25 . 0
3 . 1 / 25 . 0
d
d
k
h
= ;
3 . 1
5 . 0
3 . 1 / 5 . 0
d
d
k
h
= ;
3 . 1
75 . 0
3 . 1 / 75 . 0
d
d
k
h
= ; ...


Acestia sunt coeficienii de descretere Schiffel (1889).
Sistemul propus de ctre Schiffel este generalizat mai trziu de ctre Belyea (1931), acesta a
luat n calcule diametrele situate la nlimi relative din 0,1 n 0,1 h si anume:


3 . 1
1 . 0
3 . 1 / 1 . 0
d
d
k
h
= ;
3 . 1
2 . 0
3 . 1 / 2 . 0
d
d
k
h
= ; .....

Coeficientul k
0,5

/1,3
ajut la determinarea mai precis a formei arborilor dect oricare
alt coeficient. El are o deosebit importan tiinific dei, din punct de vedere practic, nu are
o importan imediat deoarece determinarea diametrului la 0,5 din nlimea arborelui este
greu de realizat. O valoare mai mare a coeficientului ne indic o form mai plin a fusului n
timp ce o valoare mai mic este un indicator al unei forme mai trase.
Diametrul de baz se situeaz la nlimi, (poziii) diferite fa de nlimea total a arborilor
Prin urmare, nlimea arborelui influeneaz artificial coeficientul de descretere a fusului.
9
Ca urmare, compararea arborilor din punct de vedere al formei lor este dificil. Acest
inconvenient poate fi indeprtat prin introducerea ca diametru de referin a unui diametru
situat la o nolime relativ pe fusul arborelui.



B. Coeficieni de descretere naturali

Se definesc ca raport intre diametrul msurat la o anumit nlime pe fusul arborelui i
un diametru situat la o nalime relativ.

Se determin pe baza relaiei
jh
h
j i
d
d
k
. 0
1 . 0
. 0 / . 0
=
i n cazul coeficienilor de descrestere naturali s-au stabilit mai multe serii.

a. Hohenadl propune diametrul de referin d
0,1h
,

diametru situat la nlimea relativa
de 0,1h i consider fusul arborelui secionat n 5(cinci) tronsoane. Avem seria:
1
1 . 0
1 . 0
1 . 0 / 1 . 0
= =
h
h
h h
d
d
k ;
;
1 . 0
3 . 0
1 . 0 / 3 . 0
h
h
h h
d
d
k =
;
1 . 0
5 . 0
1 . 0 / 5 . 0
h
h
h h
d
d
k =
;
1 . 0
7 . 0
1 . 0 / 7 . 0
h
h
h h
d
d
k =
h
h
h h
d
d
k
1 . 0
9 . 0
1 . 0 / 9 . 0
=

b. V. Giurgiu (1969) menioneaz posibilitatea impririi ipotetice a fusului n 10
tronsoane de lungime relativ egal. Astfel se poate determina o serie de coeficieni de
descretere din nou coeficieni:
0 . 1
1 . 0
1 . 0
1 . 0 / 1 . 0
= =
h
h
h h
d
d
k
;
1 . 0
2 . 0
1 . 0 / 2 . 0
h
h
h h
d
d
k =

...
h
h
h h
d
d
k
1 . 0
9 . 0
1 . 0 / 9 . 0
= .
sau din zece coeficieni.
S-a demonstrat c aceast serie caracterizeaz foarte bine forma fusului la arbori.
Aceast serie este convenabil pentru determinarea volumului dup formula lui Huber
deoarece sunt luate n considerare diametrele la fiecrei poriuni de lungime h.
;
15 . 0
05 . 0
1 . 0 / 05 . 0
h
h
h h
d
d
k =
10

h
h
h h
d
d
k
15 . 0
15 . 0
1 . 0 / 15 . 0
=
...

h
h
h h
d
d
k
15 . 0
95 . 0
1 . 0 / 95 . 0
=

Cercetrile au artat ca n cazul coeficienilor de descretere naturali variabilitatea este
mai restrns dect n cazul coeficienilor de descretere artificiali. n cadrul aceleai
specii variabilitatea formei fusului scade tot mai mult pe msura ce valorile coeficienilor
de descretere naturali k
0,5/0,1
sunt mai apropiate.

C. Coeficini de descretere absolui

- coeficieni de descretere absolui reprezint raportul dintre diametrele
situate la 0%, 10%, 20% ... 90% i 100% din nlimea parial de deasupra
pieptului i mrimea diametrul de baz (diametrul la nlimea pieptului
msurat de regul fr coaj) .

;
3 . 1
3 . 1 5 . 0
d
d
k
h
a
+
= (h- nlimea parial de deasupra d
b
)

In acest caz potiunea de fus situata sub diametrul de baz nu se ia n considerare.. dac
se pornete de la 0% la 100% se pot calcula 11 coeficieni de descretere. Ei sunt
utilizai n special n prectica forestier din SUA, Canada, Mexic.


2.4.2. Coeficieni de form

Coeficientul de form se exprima ca raport intre volumul real al arborelui i volumul unui
cilindru de referin cu nlimea egala cu nlimea arborelui i aria bazei egal cu o aria unei
seciunii a acestuia.



h g
v
v
v
f
i cilindru
= = ; v -volum real

Clasificarea coeficientilor de forma se face dupa doua criterii.
A. n funcie de volumul real care se ia n considerare avem
a. coeficientul de form al arborelui ntreg (fus + crci)
h g
v
f
i
a
a
=

b. coeficientul de form al fusului

h g
v
f
i
f
f
=

11
c. coeficientul de form al crcilor
h g
v
f
i
c
c
=

d. coeficientul de form al lemnului mare (d > 5 cm)
h g
v
f
i
L
L
=

e. coeficientul de form al lemnului mrunt
h g
v
f
i
l
l
=
De regul, coeficienii de form ai lemnului mrunt i ai crcilor se determin ca diferen
ntre coeficienii de forma aia rborilor si ai lemnului mare respectiv ai arborilor si cei ai
fusulrilor.
f
l
= f
a
- f
L
f
c
= f
a
f
f

B. in functie de nlimea la care se afl seciunea de referin pe arbore i cilindru distingem:

a. coeficieni de form artificiali (coeficieni de form obinuii sau neveritabili)

- atunci cnd se ia ca suprafat de baz a cilindrului seciunea arborelui la 1,3 m
de la pmnt.
Prezint avantajul c se pot determina cu uurin fiind necesar doar msurarea
inalimii, a diametrului la 1,3 m si identificarea speciei.
Prezinta dezavantajul c raportul dintre nlimea la 1,3 m (inalime constant la
care se masoara aria seciunii transversale) i nlimea arborelui variaz i
determin variaii ale coeficientului de form.

b. coeficienti de form naturali

- atunci cnd seciunea transversal comun arborelui i cilindrului de
referin este situt la o nlime relativ pe arbore i anume 0,1h, 0,15h,
0,2h
;
1 . 0
1 . 0
h g
v
f
h
h
= ;
15 . 0
15 . 0
h g
v
f
h
h
= ;
2 . 0
2 . 0
h g
v
f
h
h
=

n urma cercetrilor s-au determinat coeficienii de form ai speciilor:
molid = 0,544
brad = 0,536
gorun = 0,508
fag = 0,491
salcie = 0,430

Prezint dezavantajul c sectiunea transversala corespunztoare nalimii h/10
sau h/20 poate sa fie greu de determinat (neregularitati ale sectiunii ce implica
erori la masurare:, se afla la o nlime prea mica i inseria radacinilor poate
12
provoca neregulariti ale sectiunii sau prea mare i nu poate determina cu
precizie)

c. coeficienti de form absolui:

S-au determinat doi coeficieni de forma absolui.
- coeficientul de form absolut RINIKER se determin ca raport al
volumului poriunii din arbore (sau din fus) situat deasupra inalimii de 1,3
m si volumul cilindrului avand ca baz sectiunea transversal situat la
h=1,3m i inalime egal cu nlimea arborelui minus 1,3 m
( )
;
3 . 1
3 . 1

=
h g
v
f
- coeficientul de form SPEIDEL - se determin ca raport al volumului
poriunii de arbore (sau de fus) situat deasupra nlimii de 0,3 m (nlimea
cioatei) si volumul cilindrului avand ca baz sectiunea transversal situat
la h=0,3m i inalime egal cu nlimea arborelui minus 0,3 m. Aria
sectiunii transversale la nivelul cioatei se determin n funcie de diametrul
de baz (d
1,3
), de nlimea total i de nlimea cioatei, evitndu-se
determinarea direct datprit inseriei rdcinilor.
( )
;
3 . 0
3 . 0

=
h g
v
f

Aceti coeficieni au o aplicabilitate restrns n dendrometrie.

13

3. Masurarea arborilor si a partilor componente ale
acestora
3.1. Masurarea diametrelor

Masurarea diametrului unui arbore se face comparand direct sau indirect acel diametru cu o
anumita marime de acelasi fel aleasa, prin conventie, drept unitate de masura.
Masurarea diametrului de baza (d
1,3
) la arbori nedoborati sau a oricarui diametru de-a lungul
fusului arborelui doborat se realizeaza de regula direct , pe cand masurarea unui diametru aflat
la o inaltime inaccesibila pe trunchiul arborelui se face indirect aplicandu-se principiul
geometric sau trigonometric.

Diametrul se masoara direct folosind clupa forestiera si indirect folosind instrumente speciale.

In principiu o clupa forestiera este alcatuita dintr-o rigla gradata pe care este imprimata scara
diametrelor si doua brate perpendiculare pe rigla, un brat fix si un brat mobil care culiseaza pe
rigla prin intermediul unui manson.
Cu ajutorul clupei diametrul se poate obtine dintr-o singura citire, daca forma sectiunii nu este
circulara se efectueaza doua masuratori orientate perpendicular si se determina media celor
doua citiri.
Rigla este gradata in mm sau cm. Din considerente de natura practica s-a apelat la rotunjiri de
diametre din 2 in 2 sau din 4 in 4 cm. Astfel, pe rigla se por citi direct diametrele rotunjite.
Prima categorie de diamtre va fi marcata in dreptul diviziunii a/2, celelalte se trec la intervale
egale cu amplitudinea a.
Ex. Pentru o pozitie a bratului mobil in intervbalul 11.1 - 13, clupasul va citi 12 cm
(daca rigla este gradat din 2 in 2 cm.)

Masurarea indirecta a diametrelor se poate face:
- utilizand o panglica gradata din in
c=2r = d d=c/
- prin folosirea unei clupe cu trei puncte de tangenta
este alcatuita din trei brate, dintre care unul este o rigla gradata,
gardatiile finnd calculate dupa relatia:
( )
2 2
4
2
n a
n a n
d

+
=
2
2
2
2
CD
EF
AD
AF
=

2
2
2
2
2
2
2
2
r
n
n
a
n
a |

\
|
=
|

\
|
+
|

\
|



( )
2
2
2
2 2
4 2
4
r
n
n a
n a
=
+


( )( )
( )
2
2
2
2
2 2
d
n
n a
n a n a
=
+
+

( )
2 2
2 2
2
4
2
n a
n a n
d

+
=
14
diviziunile de pe clupa sunt calculate cu ajutorul relatiei de mai sus.
Unde: a=distanta constanta de la locul de imbinare a celor
doua brate la rigla gradata
n=deschiderea dintre cele doua brate ale compasului
masurta pe rigla gradata
d=diametrul sectiunii transversale.



- clupa Bernetti
este un tip de clupa forerstiera in forma de furca. Instrumentul permite
masurarea diametrului arborilor prin
intermediul a doua raze la extremitatile
carora instrumentul ia contact cu
trunchiul arborelui. Daca tangenta
unghiului dintre bratele P si Q este 4/3,
citirea diametrelor se poate face direct pe
unul din cele doua brate ale clupei.

Din constructie:

3
4
2 = =
OA
BA
tg
2
1
8
4
4
5
4
3
1
1
16
9
4
3
1
1
1
1
1
2 cos 1
2 sin
2
2
2
2 2
2 2
= =
+
=
+ +
=
+ |

\
|
+
=
=
+
+
=
+
=
+
=
+
= =
AB
OA
OB
OA
AB
AB OA
OB
OA
OB AO
AB
OB
OA
OB
BA
tg tg


2
1
= tg
OAC
2
1
= = =
d
r
OA
CA
tg
d=2r

3.2. Erori ce pot interveni la masurarea diametrelor si a sectiunilor
transversale

Toate masuratorile sunt afectate de erori. Diferenta dintre rezultatul masuratorii si
valoarea adevarata a marimii masurate reprezinta eroarea de masurare

Eroare de = eroare + eroare
masurare intamplatoare sistematica
15
Erori intamplatoare.
- nu pot fi evitate in intregime
- se datoresc unui complex de cauze necunoscute, prin urmare le se propaga in
sensuri diferite
- efectul lor poate fi micsorat prin majorarea numarului de masuratori in functie
de precizia ceruta
- se propaga dupa legi probabilistice exprimate prin distributia gaussiana

Presupunem c asupra unei mrimi se efectuaeaz un numr mare de msurtori. Avem
valorile M
1
, M
2
, M
3
, ... M
n
Se calculeaz media M i erorile aparente

M M v
M M v
n
=
=
2
1 1
... si se raportez grafic

- probabilitatea producerii erorilor pozitive este egal cu probabilitatea
producerii erorilor negative
- probabilitatea producerii erorilor mici este mai mare dect probabilitatea
producerii erorilor mari
- o curb nalt indic rezultate bune, precise, joas indic o precizie mai
sczut.

Erori sistematice
Atunci cnd sursa care produce eroarea este neschimbat, ea produce o eroare
sistematic de acelai fel i de aceeai mrime.
Ex: msurarea unei distane cu o panglic de oel mai scurt sau mai lung dect etalonul.
Erorile sistematice se propag dup legea inmulirii

d
D
n
n e e
unitara a sistematic
=
=

D distana total
d lungimea panglicii
Erorile sistematice
- se propaga unilateral
- efectul lor se cumuleaza
- in principiu efectul erorilor sistematice poate fi eliminat
- pot fi ndeprtate dac sunt identificate.

16
Erori sistematice la masurarea diametrelor
- Abaterea sectiunii transversale fata de forma circulara
- Erori provenite din asezarea compasului intr-un punct gresit pe arbore
- Eroarea provenita datorita asezarii inclinate a clupei pe arbore
- Eroarea de rounjire
- Erori generate de imperfectiunea clupei

1. Abaterea sectiunii transversale fata de forma circulara
Este determinata de particularitatile de crestere ale speciilor, insertia ramurilor si a
cracilor, influenta factorilor externi (lumina, vant predominant, pozitia coroanei...)
Pentru usurinta calculelor aria suprafetei transversale se calculeaza cu ajutorul
formulei

4
2
d
g =
cum insa suprafetele transversale prezinta abateri de la forma circulara, suprafata lor se
determina mai exact utilizand formula
dD g
4

=
acest lucru este mai greu de efectuat in practica deoarece necesita masurarea celui mai
mare(D) si a celui mai mic (d) diametru.
De aceea, aria sectiunii transversale se calculeaza ca medie a doua diametre masurate
perpendicular
( )
2
2 1
4
d d g + =



cum
2 1
2 1
2
d d
d d
>
+


( )
2 1
2
2 1
4 4 4
d d
d d
>
+

aceasta arata ca rezultatul obtinut prin masurarea a doua diametre este mai mare decat
aria elipsei
( )
2
2 1 2 1
2
2 2 1
2
1
2 1
2
2 1
2 4 4
4 2
4 4 4 4
' |

\
|
=
+ +
=
+
= =
d d d d d d d d
d d
d d
g g e
g



eroarea procentuala (I)
( ) ( )
2 1
2
2 1
2 1
2
2 1
2 1
2
2 1
%
25 100
4
1
100
4
2 4
100
' d d
d d
d d
d d
d d
d d
g
e
e
g
g

=
|

\
|
= =


expresia arata ca eroarea este egala cu aria unui cerc care are diametrul egal cu
jumatatea diferentei dintre cele doua diametre masurate.
In unele cazuri, in practica suprafata s-a calculat folosind semisuma ariilor cercurilor
corespunzatoare celor doua diametre masurate.
( )
2
2
2
1
2
2
2
1
2 1
8 2
4 4
2
d d
d d
g g
g + =
+
=
+
=



17

In acest caz diferenta dintre aria astfel obtinuta si aria elipsei este
( ) ( ) ( )
2
2 1 2 1
2
2
2
1 2 1
2
2
2
1
8
2
8 4 8
' d d d d d d d d d d g g = + = + =


eroarea procentuala (II)
( )
( ) ( )
2 1
2
2 1
2 1
2
2 1
2 1
2
2 1
%
50 100
2
1
100
4
8
100
' d d
d d
d d
d d
d d
d d
g
e
e
g
g

= =


eroarea procentuala II este de doua ori mai mare decat eroarea proecentuala I
Expresiile ne demonstreaza ca erorile apar sunt neglijabile.
Observatiile care s-au facut au aratat ca se pot obtine rezultate acceptabile si prin
masurarea unui singur diametru cu conditia ca acesta sa fie inclinat fata de axele
elipsei cu 45
0
.


3.3. Masurarea inaltimilor

Inaltime = dimensiunea masurata pe verticala de la sol la mugurele terminal
Masurarea inaltimii sepoate face direct cu ajutorul prajinilor telescopice sau indirect cu
ajutorul hipsometrelor (dendrometre).
Masurarea indirecta a inaltimilor se face pe baza a doua principii
- principiul geometric = se refera la proportionalitatea laturilor a doua
triunghiuri, unul mic format la nivelul hipsometrului si altul mare avand o
latura inaltimea arborelui
- principiul trigonometric = se bazeaza pe relatiile ce se pot stabiliintre laturile si
unghiurile unui triunghi dreptunghic. Principiul consta in masurarea unghiului
format intre viza dusa de operator la varful, respectiv baza arborelui cu
orizontala.

Principiul geometric.


A. cu masurarea distantei operator-arbore
Notam:
OC = d = distanta orizontala operator arbore
AB = inaltimea arbore

Distingem urmatoarele situatii:

1. atunci cand viza orizontala intalneste arborele



OAC ~ Oac
OBC ~ Obc

18
ac
Oc
OC
AC
AC
ac
OC
Oc
= =
( ) bc ac
OC
Oc
BC AC AB + = + =
bc
Oc
OC
BC
BC
bc
OC
Oc
= =


Prin constructie 100 =
OC
Oc
=> ( ) bc ac AB + =100



B. cu masurarea unei inaltimi ajutatoare pe arbore
- se foloseste o inaltime conventionala pe trunchiul arborelui, de regula o prajina de
3, 4 sau 5 m ( fig. 4.34 Leahu, pag. 67)
OAB ~ Oab
OBC ~ Obc

AB
ab
OC
Oc
=
l
x
p
BC
bc
ab
AB h
BC
bc
AB
ab
= = = =
BC
bc
OC
Oc
=


Unde: AB = h = inaltimea arborelui
BC = l = lungimea praginii (3, 4, 5 m)
ab = constanta instrumentului (30 sau 50 cm)
x =distanta pe hipsometru de la reperul inferior
pana la diviziunea corespunzatoare inaltimii h

pentru: p = 0.30 m
l = 4 m avem
h
x
x
h
2 . 1 2 . 1
= =
pentru doua inaltimi oarecare h
1
si h
2
avem x
1
= 1.2/h
1
si x
2
= 1.2/h
2
.
Diferenta x
1
-x
2
reprezinta intervalul dintre gradatiile respective de pe hipsometru.

2 1
1 2
2 1
2 1
2 . 1
2 . 1 2 . 1
h h
h h
h h
x x

= =

pentru m h h 1
1 2
= relatia devine
( ) 1
2 . 1 2 . 1
1 1 1 2
1 2
+
= =
h h h h
x x

19
din aceasta relatie rezulta ca marimea intervalului dintre diviziunile de pe hipsometru,
corespunzatoare inaltimilor consecutive devine tot mai mica pe masura ce aceste inaltimi
cresc.
Daca in relatia x = 1.2/h se dau diferite valori lui h se pot stabili diviziunile ce
corespund diferitelor inaltimi. Ele se noteaza pe hipsometru incepand de la reperul de jos spre
cel de sus.
Exemple: hipsometrul Christen,


Principiul trigonometric
- inaltimea se calculeaza ca produs intre distanta orizontala operator-arbore si
tangenta unghiului format de viza dusa la varful, respectiv baza arborelui.
Daca:
a. viza intalneste arborele, inaltimea se obtine prin
insumarea inaltimilor partiale
b. viza nu intalneste arborele, inaltimile partiale se scad



AB = inaltimea arborelui;
OC = distanta operator-arbore

i
= unghiul format de viza dusa la varful respectiv baza arborelui cu orizontala.

AC = OC tg
1
BC = OC tg
2
AB = AC + BC = OC tg
1
+ OC tg
2
= OC (tg
1
+ tg
2
)
In cazul terenului orizontal BC=OO`, nlimea la care se afl ochiul operatorului
In cazul in care terenul are o inclinare mai mare de 3
0
se aplica o corectie, in functie de
panta terenului.


AB = (h
1
+h
2
) cos
2
i unde i = panta terenului
AB = (h
1
+h
2
) (1-sin
2
i ) = (h
1
+h
2
) (1-k), unde valorile lui k sunt tabelate
20

4. Aspecte teoretice ale cubrii fusului arborilor

Aa cum s-a artat anterior, (2.3 Forma seciunii longitudinale) fusul arborelui precum i
tronsoanele din trunchi au fost asimilate cu diferite corpuri de rotaie plecnd de la ecuaia:
(Fig.4 pag 12 Ichim)
y
2
= px
r


unde:
y = raza unei sectiuni transversale
x = distanta sectiunii respective fata de varful
curbei (acesta fiind situat la originea
sistemului)
p = parametru ce determina raportul de marime
dintre x si y (caracterizeaz dimensiunile
curbei)
r = exponentul formei curbei.

Consideram o seciune infinit de subire prin acest corp de rotaie. Volumul seciunii este
dat de relaia:
dv = y
2
dx

Volumul intregului corp de rotaie va fi:

V = dx y
l

0
2
= dx px
r
l

0
=
l
r
r
px
0
1
1 +
+
=
l
r
r
x px
0
1 +
=
l
r
x y
0
2
1 +


V =
1
1
+ r
l y *
2
*


y = d/2 l d
r
v
2
4 1
1
+
= , ecuaia general pentru corpurile de rotaie

volumul unui corp de rotaie cu o baz circular i lungime l este egal cu volumul unui
cilindru multiplicat cu
1
1
+ r

pentru f
r
=
+1
1
avem fgl v = , unde f = coeficient de forma absolut.



21
4.1. Determinarea volumului fusului
4.1.1. Formule unitare
Formula seciunilor extreme
fie g
n
i g
0
seciunile extreme ale fusului unui
arbore
y
n
i y
0
razele
x
n
i x
0
distanele la baza arborelui

Ecuaia curbei fusului va fi de forma bx a y + =
2

( )dx bx a dx y dx y dv
h h

+ = = =
0 0
2 2

( ) ( ) [ ] bh a a
h
bh a
h bh
ah v
bx
ax
h
+ + = + =
(

+ = =
(

+
2
2
2 2
2
2
0
2


pentru
bh a y h x
a y x
n n
+ = =
= =
2
2
0 0
0


adica ( ) [ ] ( ) ( ) ( )
n n n
g g
h
y y
h
y y
h
bh a a
h
v + = + = + = + + =
0
2 2
0
2 2
0
2 2 2 2

( )
n
g g
h
v + =
0
2
aceasta este formula seciunilor extreme (Smalian)
- volumul este egal cu produsul dintre semisuma seciunilor extreme i
lungime
Expresia se folosete in cayul corpurilor de rotaie de forma cilindrulu sau paraboloidului.
Aplicat la rabori ntregi d rezultate inexacte.

Formula celor trei seciuni

fie g
n
i g
0
seciunile extreme ale fusului unui
arbore
g
1/2
seciunea de mijloc

Ecuaia curbei de rotaie va fi de forma:
2 2
cx bx y + + =
( )dx cx bx a dx y dx y dv
h h

+ + = = =
0 0
2 2 2

22
( )
( ) ( )
2 2
2
3 2
0
2 4
6 6 6
2 3 6
6 3 2
3 2
3 2
ch bh a
h
ch bh a
h
a
h
ch bh a
h ch bh
ah v
cx bx
ax
h
+ + + + + + =
= + + =
(

+ + = =
(

+ +




pentru
2 2
2
2
2 / 1 2 / 1
2
0 0
4 2 2
0
ch bh a y h x
h
c
h
b a y
h
x
a y x
n n
+ + = =
+ + = =
= =


( ) ( )
2
2 / 1
2 2
0
2 2
6
4
6 6
2 4
6 6 6
y
h
y
h
y
h
ch bh a
h
ch bh a
h
a
h
v
n
+ + = + + + + + + =
( )
n
g g g
h
v + + =
2 / 1 0
4
6
formula celor trei seciuni (Riecke sau Newton, Cavalieri)
Este aplicabil la toate corpurile geometrice.

Formula seciunii la mijloc

Cele dou formule mai sus prezentate, formula seciunilor extreme i formula celor trei
seciunii, iau n calcul suprafaa seciunii de baz, suprafa care, datorit inseriei rdcinilor
prezint o serie de deformri. Pentru a elimina aceast surs de erori (erori cauzate de inseria
rdcinilor)se elimin din calcul suprafata seciunii de baz.

Ecuaia curbei fusului va fi bx a y + =
2

Volumul corpului va fi dat de relaia:
( )dx bx a dx y dx y dv
h h

+ = = =
0 0
2 2

( ) bh a
h bh
ah v
bx
ax
h
+ =
(

+ = =
(

+
2
2 2
2
2
0
2

Daca notam
bl a y l x
l h
+ = =
=
2
2 / 1 2 / 1
2

( ) ( ) ( )( )
2 / 1
2
2
2
2 / 1
2 2 2 2 2
2
2
hg y l ly bl a l bl a
l
v = = = + = + =
2 / 1
hg v = ecuaia sectiunii la mijloc (Huber)
Formula este exacta pentru cilindru, paraboloid, trunchi de paraboloid



23
4.1.2. Formule compuse

In cazul n care arborele se consider secionat n mai multe prii pentru fiecare seciune se
aplic o fprmul simpl de cubaj , se obim formulele compuse.

Formula compus a seciunilor extreme

Considerm trunchiul arborelui constituit din n seciuni de lungime l.
Fie v
1
, v
2
, ...v
n
volumul seciunilor.
l
g g
v
l
g g
v
l
g g
v
n n
2
...
2
2
1
1
2 1
2
1 0
1
+
=
+
=
+
=


( )
( ) |

\
|
+ + + = + + + + =
= + + + + + + + + + + = + + + =


2
...
2
2 ... 2
2
1
...
2
1
...
1 1
0
1 1 0
1 1 2 3 2 2 1 1 0 2 1
n
n n n
n n n n n
g
g g
g
l g g g g l
g g g g g g g g g g l v v v v

- formula compus a lui Smalian
- Volumul este egal cu produsul dintre semisuma seciunilor extreme plus
seciunile intermediare i lungime

Formula compus a celor trei seciuni
-pornind de la formula celor trei seciuni ( )
n
g g g
h
v + + =
2 / 1 0
4
6

avem:

( )
( )
( )
( )
n
l
l n n
l l l l
l l
g g g
l
v
g g g
l
v
g g g
l
v
+ + =
+ + =
+ + =
+
+
2 /
1 1 1
2 2 / 1
2 / 0 1
4
6
...
4
6
4
6


( )
( )
( )
( ) ( ) [ ]
1 ln 2 1 2 / 1 2 / 1 2 / 0
2 / 1 1 2 2 / 1 1 1 2 / 0
... 2 ... 4
6
...
6
+ +
+ +
+ + + + + + + + + =
= + + + + + + + + + =
g g g g g g g g
l
g g g g g g g g g
l
v
l n l l n
n l n n l l


acesta este formula compus a lui Newton-Riecke

24
Formula compus a seciunii la mijloc

Daca notm cu
i
aria sectiunii la mijloc g
i/2

atunci avem

l v
l v
l v
n n

=
=
=
...
2 2
1 1


prin urmare:
n
v v v v + + + = ...
2 1
formula compus a lui Hubert

volumul se calculeaz ca produs intre suma tuturor seciunilor masurate la lsi lungimea l.
( )
n
l v + + = ...
1


Formula lui Mathiesen (formula centrului de greutate)

Mathiesen propune urmtoarea formul

=
n
p
d ld V
1
4
3

unde:
- constant
l lungimea seciunilor n care se consider
secionat (n mod teoretic) trunchiul de
arbore;
d
p
diametrul care mparte suprafaa seciunii
longitudinale a trunchiului n dou pri
egale.

n
d
1
- suma tuturor diametrelor msurate pe trunchiul de arbore la mijlocul seciunilor
de lungime l (de regul 1 m)
n numrul seciunilor

Mathiesen a pornit de la regula cunoscut din mecanic (Guldin) care spune:
- prin rotaia unei unei arii OAB n jurul axei Ox, rezult un solid de revoluie al
crui volum este egal cu produsul dintre aria de rotaie i drumul (parcurs)
decsris de centrul sau de greutate.
Trunchiul se presupune a fi secionat (ipotetic) print-o serie de planuri perpendiculare pe Ox
Rezult suprafeele
i i
d
l
s
2
=

=
i
d
l
S
2

drumul parcurs de centrul de greutate este 2r, unde r- distana punctului fa de axa Ox.
25
In practic r nu poate fi determinat, de aceea Mathiesen propune
2
2
m
d
r = unde d
m
diametrul care mparte seciunea longitudinal n dou jumti egale

= = = =
i m i
m
i
d ld d
l d
d
l
r rS v
4 2 2 2
2 2


In realitate centrul de greutate m nu este situat pe d
m,
prin urmare d
m
este prea mare i de
aceea, pentru a compensa eroarea Mathiesen reduce valoarea lui 3,14 la 3.

=
i m
d ld v
4
3

pemtru l=1m,

=
i m
d d v
4
3

metoda se caracetrizeaz prin simplitate, precizie, rapoiditate de calcul.
Volumul se calculeaz direct de la diametre fr a fi necesar calcularea suprafeelor.
26
5. Cubarea arborelui dobort

Determinarea volumului arborelui sau al arboretului poart numele de cubare sau cubaj.
In funcie de forma n care se prezint partile componente ale arborelui distingem:
- cubarea lemnului rotund
- cubarea lemnului marunt
- cubarea lemnului prelucrat
- cubarea lemnului aezat n figuri geometrice

5.1. Cubarea lemnului rotund

Determinarea volumului lemnului rotund presupune msurarea lungimii piesei i a unuia sau
a mai multor diametre.
Cubajul se realizeaz pe baza unor formule:
- simple, n lucrrile practice
- compuse, n cercetare.

Metode bazate pe formule simple de cubaj.

1. Formula seciunii mijlocii (formula lui Huber)

l v * = - este formula cel mai frecvent utilizat n practic

pe teren:
a. se msoar diametrul la mijloc (fr coaj)
b. se msoar lungimea piesei
la birou:
c. se detrmin suprafaa seciunii transversale
d. se determin volumul pe baza relaiei de mai sus
Nr. crt l(m) d
1/2
(cm) (cm
2
) v(m
3
)


2. Formula seciunilor extreme
( )
n
g g
l
v + =
0
2

pe teren:
a. se msoar diametrele la cele dou capete
b. se msoar lungimea piesei
la birou:
c. se determin suprafeele seciunilor transversale
d. se determin volumul pe baza relaiei de mai sus

se folosete de regul pentru cubajul arborilor stivuii, atunci cnd nu este
posibil msurarea diametrului la mijloc
Nr. crt l(m) d
0
(cm) d
n
(cm)
0
(cm
2
)
n
(cm
2
) v(m
3
)


27

3. Formula celor trei seciuni
( )
n l
g g g
l
v + + =
5 . 0 0
4
6

pe teren:
a. se msoar diametrele la capete i diametrul la mijloc
b. se msoar lungimea piesei
la birou:
c. se determin suprafeele seciunilor transversale
d. se determin volumul pe baza relaiei de mai sus

Nr. crt

l
(m)
d
0
(cm)
d
0,5
(cm)
d
n
(cm)

0
(cm
2
)

0,5
(cm
2
)

n
(cm
2
)
v
(m
3
)


Formulele sunt simple, uor de aplicat, dau rezultate exacte atunci cnd piesa se prezint sub
forma unui are forma cilindru, paraboloid apolonic, trunchi de paraboloid.

n cazul n care piesele se abat de la forma de cilindru, paraboloid apolonic, trunchi de
paraboloid atunci este necesar secionarea ipotetic a piesei n mai multe tronsoane de
lungimiegal, cubarea urmnd a se face cu formule compuse.


Metode bazate pe formule compuse de cubaj.

1. Formula compus a seciunilor de la mijloc (Huber)
( )
n
l v + + + = ...
2 1

unde l = lungimea unui tronson

i
=ariile seciunilor transversale determinate la jumtatea lungimii tronsoanelor

pe teren:
a. se msoar lungimea piesei (de ex. 16 m)
b. se stabilete lungimea tronsoanelor (de ex. 2 m)
c. se msoar diametrele la mijlocul tronsoanelor
la birou:
d. se determin suprafeele seciunilor transversale
e. se determin volumul pe baza relaiei de mai sus

Lung.
(m)
1 3 5 7 9 11 13 15 Supraf.
total a
seci-
unilor
Diam.
(cm)
d
1

d
3

d
5

d
7

d
9

d
11

d
13

d
15


23,8 23,2 22,2 21,4 19,6 18,6 16,3 12,0
S
sectiune
(cm
2
)

1

3

11

13

15
2513
445 423 387 360 302 272 211 113

( ) 502 2513 * 16 113 ... 423 445 200 = = + + + = V dm
3



28

2. Formula compus a seciunilor extreme (Smalian)
|

\
|
+ + + +
+
=
1 2 1
0
...
2
n
n
g g g
g g
l v
pe teren:
a. se msoar lungimea piesei (de ex. 16 m)
b. ipotetic, se mparte piesa n tronsoane de 2 m lungime
c. se msoar diametrele la capetele fiecrui tronson
la birou:
d. se determin suprafeele seciunilor transversale
e. se determin volumul pe baza relaiei de mai sus
Lung.
(m)
0 2 4 6 8 10 12 14 16 Supraf.
total a
seci-
unilor
Diam.
(cm)
d
0
d
1
d
2
d
3
d
4
d
5
d
6
d
7
d
8
23,6 22,8 22,0 20,4 18,8 16,8 13,6 8,8 0
S
sectiune
(cm
2
)
g
0
/2 g
1
g
2
g
3
g
4
G
5
g
6
g
7
g
8
/2 2039
437/2 408 380 327 278 222 145 61 0/2
407 2039 * 200 = = v dm
3



3. Metoda centrului de greutate

=
i m
d d l v *
4
3

unde l lungimea tronsonului
d
m
- diametrul care mparte aria seciunii longitudinale a fusului
n dou pri egale
d
i
suma diametrelor msurate la tronsoanelor
inalt
(m)
Diam
(cm)
Aria sect.
Long-l*d
(cm
2
)
Aria
cumulat
(cm
2
) Calcule
0,5 25,6 2560 2560
1,5 23,7 2370 4930
2
16235
2
32470
2
cm
S
d
m
= =
3 . 21
2
9 . 20 7 . 21
0 . 7
=
+
= d d
4 . 20
2
0 . 20 9 . 20
0 . 8
=
+
= d d

21,3 cm..16200 cm
2
20,4 cm..18290 cm
2
d
m
16235 cm
2
-0,9..2090 cm
2
x35 cm
2


x=-0,9*35/2090=-31,5*2090=-0,015 cm

dm=21,3-0,015=21,285
2,5 23,4 2340 7270
3,5 23 2300 9570
4,5 22,5 2250 11820
5,5 22,1 2210 14030
6,5 21,7 2170 16200
7,5 20,9 2090 18290
8,5 20 2000 20290
9,5 19,2 1920 22210
10,5 18,4 1840 24050
11,5 17,6 1760 25810
12,5 16,6 1660 27470
13,5 14,4 1440 28910
14,5 12,8 1280 30190
15,5 10 1000 31190
16,5 7,2 720 31910
17,5 5,6 560 32470

suma 324,7 32470
29

Mod de lucru.
a. se mparte fusul, ipotetic, m tronsoane de lungime
egal, de ex. 1m
b. se msoar diametrele la fiecrui tronson
c. se determin aria seciunilor longitudinale
corespunztoare diametrelor msurate
d. se calculeaz ariile cumulate
e. se calculeaz valoarea d
m

f. se calculeaz volumul

3
708 . 518 47 . 32 * 285 . 21 * 1 *
4
3
dm v = =


Metode cu tabele de cubaj.
1. Metoda cu tabele de cubaj dup diametrul la mijloc.

Se masoara lungimea i diametrul la mijloc. Pentru o precizie mai mare se pot
masura dou diametre perpendiculare. In acest caz mai nti se aeaz rigla
orizontal i braele clupei perpendicular, apoi, pentru cea de-a doua
masurtoare se aeaz braele orizontal i rigla clupei vertical. Se face media
celor dou masurtori i extrage volumul din tabele funcie de rezultatul
obinut i de lungime.


2. Metoda cu tabele de cubaj dup diametrul la captul subire

Metoda se foloete n cazul butenilor scuri, atunci cand nu se poate masura
diametrul la mijloc. Volumele se citesc din tabele speciale

Pentru ntocmirea acestor tabele se determin, prin procedee exacte, volumul
unui numr mare de buteni de diferite lungimi i diametre la captul subire.
De exemplu pentru lungimea de 4 m , se intocmete tabela de calcul:


Diam.la
captul
subire
Lungime 4m Mediu
mc.
Volum
compensat Volumul m.c.
8 0,02 0,3 0,02 0,01 0,02
10 0,03 0,03 0,04 0,03 0,02 0,03
12 0,04 0,05 0,07 0,05 0,06
14 0,09 0,10 0,08 0,09 0,09
16 0,10 0,11 0,09 0,10
18
Se determin volumul mediu i apoi se reprezint grafic, unde pe axa absciselor se
consider diametrele iar pe axa ordonatelor se consider volumele.
Se unesc punctele obtinute i se obine o linie frnt care se compenseaz grafic.
Se citesc valorile de pe curba compensat.

30
0,1 - curba compensata
0,09
0,06
0,03
0,02
0,01
0
8 10 12 14 16 18


pe teren:
a. se msoar lungimea piesei
b. se msoar dou diametre perpendiculare la captul
subire
la birou:
c. se calculeaz media celor dou diametre
d. se extrage volumul din tabele

- lungime i diametrul la captul subire


3. Metoda cu tabele de cubaj dup diametrul la captul gros
Este folosit pentru cubajul pieselor de dimensiuni mici, diametrul <14cm
(nuiele, prjini...)
Deoarece volumul unei piese este mic tabelele sunt ntocmite pentru suta de
buci.

pe teren:
e. se msoar lungimea piesei
f. se msoar diametreul la captul gros
la birou:
g. se extrage volumul din tabele

Exemplu:
Lungimea
m
Diametrul la captul gros
2 3 4 5 6 7 8 9 ...
Volumul in mc pentru 100 buci
1 002
2 004 008 014 022
3 005 012 021 033 046 062
4 007 016 029 044 062 082 105 129
...

31

5.2. Cubarea lemnului mrunt
(Cubarea sortimentelor de forme neregulate)

pentru determinarea volumului lemnului marunt, de regul de forme neregulate (ramuri,
deeuri mrunte), se folosesc metode fizice:

5.2.1. Metoda xilometric

Se bazeaz pe principiul din fizic care spune: orice corp scufundat ntr-un lichid disloc din
acesta un volum egal cu volumul corpului scufundat.
Materialul lemnos se scufund ntr-un vas cu lichid numit xilometru.
( ) h h ab v = '
unde: a,b = dimensiunile suprafeei transversale
h = nlimea lichidului n vas
h = nlimea lichidului n vas dup scufundarea
materialului lemnos

Rezultatele obinute prin acest metod se consider
exacte atunci cnd se cubeaz material n stare verde. n
cazul materialului uscat, rezultatele sunt afectate de erori
Se obtin ntotdeauna volume mai mici datorit faptului c
n stare uscat lemnul absoarbe o parte de lichid.

5.2.2. Metoda gravimetric

se bazeaz pe relaia: v g = unde: g = greutatea
v = volumul
= densitate

In fizic, prin densitate se nelege densitatea materialul comprimat (fr goluri i pori). Pentru
practica dendrometric densitatea lemnului comprimat nu prezint o deosebit importan.
Prezint importan densitatea aparent a lemnului, cunoscut i sub numele de densitatea
lemnului. Ea se determin prin estimare direct pe un eantion. Se cntarete eantionul de
material lemnos, se determin volumul prin metoda xilometric i se determin apoi
densitatea.

v
g
=
Volumul se calculeaz ca raport ntre greutatea materialului determinat prin cntrire i
densitatea determinat pe baza unui eantion.

g
V =


32
5.2.3. Metoda hidrostatic

Se bazeaz pe legea lui Arhimede care spune:
- un corp scufundat ntr-un lichid este mpins de jos n sus cu o for egal cu
greutatea volumului de lichid dislocuit.
Se cntrete lemnul n aer i scufundat n ap. Diferena dintre cele dou cntriri d
greutatea apei dislocuite. Volumul apei dislocuite va fi egal cu volumul lemnului.

Metoda necesit un rezervor umplut cu ap pn la un anumit nivel si o instalaie format din
doi stlpi de susinere, o grind transversal de care se suspend un scripete. Pe scripete se
trece un cablu de care se ataeaz o balan roman.
Deoarece materialul lemnos plutete, nu se scufund n ap, i se ataeaz un corp mai greu
dect apa (balast).

Se tie c la temperatura de 4
0
C, 1 cm
3
de ap distilat cntrete 1 gram
Fie m
1
= masa pies lemn + balast n aer
m
2
= masa pies lemn + balast sub ap

i m
1
= masa balast n aer
m
2
= masa balast sub ap
atunci:
' ' '
2 1
m m m = unde m =masa lichidului dislocuit de materialul lemnos+ balast
" " "
2 1
m m m = unde m =masa lichidului dislocuit de balast
" ' m m m = - reprezint masa lichidului dislocuit de materialul lemnos.

4
0
C 1 g ap 1 cm
3

m g ap x=m cm
3
adic , volumul materialului lemnos , n cm
3
este egal cu valoarea masei de ap dislocuite, n
grame.
Erorile care apar se datoresc n principal urmatoarelor cauze:
-
apa nu are 4
0C
- lemnul absoarbe o cantitate cu att mai mare de ap cu ct este mai uscat.


5.3. Cubarea lemnului prelucrat

n categoria lemnului prelucrat se ncadreaz materialul lemnos rezultat n urma unei operaii
de prelucrare mecanic (debitare n gater) sau manual (cioplire cu barda).
n urma acestor operaii se modific seciunea transversal a piesei care devine:
- o seciune cu toate laturile drepte (cherestea, grinzi, etc.)
33
- o sectiune poligonal cu o parte din laturi curbe, in cazul sortimentelor obinute
prin cioplitur.
n cazul n care o pies are aceeai arie a seciunii transversale pe toat lungimea ei atunci
volumul se determin cu ajutorul formulei
l s v * = unde v = volumul
s = aria suprafeei transevrsale
l = lungimea piesei
In cazul n care aria seciunii transversale variaz de-a lungul piesei atunci volumul se
determin ca suma a volumelor tronsoanelor piesei de aceeaia arie. (se imparte fictiv piesa n
mai multe tronsoane de aceeai arie i fiecare tronson se cubeaz separat)

Volumul cherestelei:
v=a * b * l
unde: a grosime (mm)
b latimea (cm)
l lungimea (m)


Volumul pieselor cu muchii teite sau rotunde.
( )l c ab v
2
=
unde c
2
suprafaa a patru triunghiuri cu ipotenuza c


In cazul traverselor
l
c
ab v
|
|

\
|
=
2
2

Marginile care rmn n urma debitrii
abl v 7 . 0 =


In cazul prelucrrii lemnului o importan deosebit a prezint randamentul i consumul
specific.
Randamentul (R) se definete ca raportul dintre volumul de produse obinut n urma
prelucrrii i volumul lemnului rotund prelucrat
100 %
V
v
R = unde v= volumul de produse obinute n urma prelucrrii
V=volum lemn rotund prelucrat

Consumul specific (C) se definete ca raport intre volumul lemnului rotund prelucrat i
volumul de produse obinut n urma prelucrrii., adic cantitatea de materie prim necesar
pentru obinerea unei anumite cantitpi de produse prelucrate
34
100 %
v
V
C =
se observ ca
%
1
%
R
C = adic: consumul specific este inversul randamentului.

5.4. Cubarea lemnului aezat n figuri geometrice

Se cubeaz aezat n figuri geometrice cunoscute sub numele de steri sau dublusteri lemnul de
foc, lemnul pentru celuloz, lemnul pentru plci din achii de lemn (PAL), lemnul pentru
plci din fibre de lemn (PFL) etc.
Sortimentele mai sus menionate se fasoneaz sub form de:
- lemn rotund de 1 sau 2 m lungime
- lemn despicat in lobde (
s
> 14 cm) de 1 sau 2 m lungime

Sterul este figura geometric regulat a crui volum aparent este identic cu al unui metru cub,
adic 1 m x 1m x 1m .

Pentru a compensa eventualele pierderi prin uscare, tasare,
transport, la nlimea acestei figuri se ia n considerare o
supranlare de cca. 10% . n cazul stivelor lungi nlimea
figurii se determin ca medie aritmetic a nlimilor msurate
din 1m n 1m sau din 1,5 n 1,5m.

De remarcat faptul c, att n cazul figurilor cldite pe teren
orizontal ct i n cazul figurilor geometrice construite pe
teren teren nclinat volumul sterului se calculeaz ca produs ntre lungimea msurat pe
orizontal, lime i nlime.

n cazul n care lungimea figurii geometrice s-ar msura dup linia de nclinare a terenului s-ar
obine volume mai mici

teren orizontal:
2 1
* * l l l V = l = limea sterului
l
1
= nlimea sterului
l
2
= lungimea sterului

teren nclinat:
cos cos * * * * '
2 1
'
2 1
V l l l l l l V = = = l = limea sterului
l
1
= nlimea sterului
l
2

= lungimea sterului
prin urmare V

<V


Vrfurile, crcile, se aeaz n grmezi, figuri geometrice cu dimeniunile
35
lime =2m,
nlime =1,5 m,
lungime =lungimea pieselor.
Grmada 2*1,5*3 m, cu un volum egal cu 9 metri ster se numete grmad tip.

Lemnul pentru mangalizare se aeaz n figuri geometrice asemntoare cu paraboloidul
numite boce.

Volumul se determin cu ajutorul relaiei:
unde g= suprafaa transversala
h=nlimea bocei
c= circumferina

( )( )
h c
h c
h c h
d d
h
d
gh v
2
2
2
2
04 . 0
132 . 25 8
1
8
1
4 2
1
2
1
= = = = = =




Pentru lucrrile cu caracter tiinific ca i pentru lucrrile practice este necesar att
cunoaterea volumului real al materialului lemnos (exprimat n metrii cubi) ct i al volumului
aparent (exprimat n metrii steri) precum i trecerea de la o exprimare la acealalt a volumului
materialului lemnos.
Trecerea de la metru cub la metru ster i invers se face prin intermediul unor factori de
transformare i anume:
- transformarea metrilor steri n metri cubi se face prin nmulirea cu un factor
subunitar, numit factor de cubaj -
c

- transformarea metrilor cubi n metri steri se face prin nmultirea acestora cu un
factor de transformare supraunitar numit factor de aezare -
a
.

Fie v
s
= volumul spaiat al unui figuri, exprimat n metri steri
V
r
= volumul real al materialului lemnos, exprimat n metri cubi.

Se port scrie relaiile:

s
r
c
v
v
= ;
r
c
a
v
v
=
;
adica 1 * =
c a


Determinarea factorului de cubaj i de aezare.

A. Aezarea n ptrat.
- Cazul pieselor cilindrice cu diametrul egal cu latimea unei prisme n care ar
putea fi nscrise
785 . 0
4
4
2
2
= = = =

d
d
v
v
s
r
c

36
- n cazul n care spaiile goale lsate de piesele grose sunt umplute cu piese de
diametre foarte mici (d) , factorul de cubaj poate ajunge la valoare 0,920 (sau chiar 0,957
dac s-ar tot umple spaiul cu piese din ce n ce mai mici).



B. Aezarea n triunghi.
- piese cilindrice cu raza egal cu apotema hexagonului circumscris
907 . 0
3 2
3
1
6
2
30 * 2
6
2
*
6
2 2
= = = = = =

r
tg r
r
r l
r
v
v
s
r
c


Dei teoretic factorul de cubaj pentru piese rotunde de acelai diametru nu depinde de
dimensiunile acestora, n practic s-a constatat c acesta scade pe msur ce:
- scade diametrul pieselor;
- crete lungimea pieselor
- crete numrul de piese

In practic se intlnesc steri formai din piese rotunde i din lobde cu forme neregulate
Valorile concrete ale factorului de cubaj depind de forma pieselor, principalii factori care
determin variaia factorilor de cubaj sunt:
- defectele de form: curbura, noduri
- modul de aezare a pieselor in steri

Pentru determinarea practic a factorului de cubaj se folosesc metode exacte i metode
aproximative.

Metode exacte:
1. Metode stereometrice.

a. bustenii sau trunchiurile se cubeaz naintea fasonrii lor n stive obinndu-se
volumul lor real. Apoi se fasoneaz materialul, se aeaz n figuri geometrice i
se determin volumul lor aparent.
Factorul de cubaj se determin cu relaia
a
r
c
v
v
=

b. se determin mai nti volumul spaiat (aparent) apoi de desfac stivele i se
determin volumul real prin cubarea pieselor cu formula seciunii la mijloc n
cazul pieselor rotunde sau utiliznd relaia L
s s
v
2
2 1
+
= unde
37
L este lungimea pieselor, s
1
i s
2
ariile bazelor pieselor determinate prinm
planimetrare.

c. se determin mai nti volumul spaiat (aparent) apoi de desfac stivele i se
determin volumul real utiliznd una din metodele: xilometric, gravimetric,
hidrostatic

2. Metode apoximative:
a. Metoda diagonalelor (Tiain i Ivanov, 1935).
Se traseaz pe faa vertical a stivei diagoanlele L
1
i L
2
i se msoar
segmentele de diagonal desenate pe capetele pieselor. Coeficientul de
cubaj se determin ca raport ntre suma segmentelor de diagonal i
suma diagonalelor
2 1
L L
l
i
c
+
=




b. Metoda reelei (Glser i Zieger, 1950)
Metoda utilizeaz o ram de lemn (sau metalic) de form ptrat cu
latura de 1m a crei suprafa se mparte prin fire de srm egal
distanate din 5 n 5 sau din 10 n 10 cm. Rezult 400 respectiv 100 de
ochiuri pe metru ptrat.
Se fixeaz rama n faa stivei i se numr nodurile n ale reelei care cad
n plin. Factorul de cubaj se calculeaz ca raport ntre numrul nodurilor
care cad n plin i numrul total de noduri N.
N
n
c
=

c. Metoda fotogrametric (Mountain, 1949)
Din punct de vedere al principiului de determinare metoda este
analoag metodei reelei
Specific este faptul c faa stivei aleas
ca prob se fotografiaz la o anumit
scar
Pentru aceasta n faa stivei se aeaz
un jalon sau o rigl gradat ce se
fotografiaz concomitent cu stiva.
SE aplic pe fotografie o plac,
nepndu-se fotografia cu 20x20=400
ace dispuse n reea ptratic
Se numr nepturile n ce cad n
golurile dintre piese
N
n
N
n N
c
'
1
'
=

=
unde N numr total de ace disouse pe placa in reea ptratic
38
n numr de ace ce cad n golurile dintre piese

d. Metoda factorilor de cubaj medii
Se aplic n practic atunci cnd metodele bazate pe msurtori devin prea
laborioase.
Se efectuaez determinri pe un numr foarte mare de steri i se stabilesc
factorii de cubaj. n ara noastr au fost ntreprinse asemenea cercetri n 1968
de ctre Decei i Anca. Care au stabilit valori medii ale factorilor de cubaj:
- lemn foc foioase tari
c
= 0,62
- lemn foc rinoase
c
= 0,70
- lemn foc crci aezate n grmezi
c
= 0,14
- lemn fag pentru celuloz
c
= 0,62
- lemn stejar pentru extracte tanante
c
= 0,62
- lemn pentru plci din achii
c
= 0,68
- lemn pentru plci din fibre
c
= 0,68

Valorile medii prezentate mai sus sunt influenate de:
- lungimea pieselor, cu ct piesele sunt mai lungi cu att scade valoare
coeficientului de cubaj
- forma i grosimea pieselor, cu ct piesele sunt mai grose cu att cpeficientul de
cubaj este mai mare. Piesele rotunde au un coeficient de cubaj mai mare dect
piesele despicate
- specia, cercetrile au demonstrat c n condiii similare, rinoasele au un
coeficient de cubaj mai mare dect foioasele (lemn mai drept mai far noduri n
cazul rinoaselor)
- modul de aezare al pieselor, cu ct piesele sunt aezate mai ordonat cu att
factorul de cubaj este mai mare.
39

6. Cubarea arborelui n picioare
(Cubarea arborelui individual)

Operaia de determinare a volumului arborelui n picioare se bazeaz ca i n cazul arborilor
dobori, tot pe msurarea diametrelor i a nlimilor
S-au elaborat metode care necesit:
- msurarea mai multor diametre la diferite nlimi pe fusul arborelui. Aceste metode sunt
anevoioase i nu se folosesc n practic;
- msurarea unui singur diametru, diametrul de baz. Stabilirea diametrului convenional la
1,30 m are la baz urmtoarele considerente:
- nlimea este accesibil i comod pentru orice lucrtor;
- inseria rdcinilor nu are influent la acest nlime
- diametrul de 1,3 corespunde unei distante de 1 m de la tietur n cazul
arborilor dobori,; nlimea cioatei este de 0,30 m

Dintre metodele elaborate n vederea determinrii volumului arborelui n picioare amintim:
1. metoda cubrii pe sectiuni
2. metoda tabelelor de cubaj

6.1. Metoda cubrii pe seciunii
Se aplic doar n unele lucrri de cercetare tiinific. Metoda se bazeaz pe
msurarea diametrelor la diferite nlimi pe fus. Diametrele se msoar fie cu
ajutorul aparatelor (ex. relascopul Bitterlich, dendrometrul Barr Stroud etc),
prin msurare direct folosind dispozitive de urcat n arbori sau prin
fotografiere. n toate cazurile dificultate apare la msurarea diametrelor din
zona coroanei. Din punct de vedere al preciziei ns msurarea diametrelor n
zona coroanei nu este necesar, volumul prii superioare a fusului, (mai mare
de 0,7h) reprezint aproximativ 4-5% din volumul fusului ntreg.
- diametrele pe seciuni se msoar numai pn la nlimea la care acest lucru
este posibil dar nu mai puin de 0,6 din nlimea total a arborelui
- se msoar nlimea relativ a poriunii cubate,
h
l
l
r
= unde l - nlimea pn la care se msoar diametrele
h-nlimea total a fusului
l
r
- nlimea relativ

- n funcie de l
r
se determin proporia volumului cubat, pe baza graficului
stabilit ntre nlimea n valori relative i volumul cumulat n procente
- volumul fusului ntreg se calculeaz pe baza formulei
%
' 100
v
v
v =
unde v= volumul fusului ntreg
v= volumul poriunii inferioare cubate exact
v
%
=proporia volumului prii inferioare stabilit grafic

40
Variaia volumului cumulat (n procente) n
funcie de nlimea relativ pe fusul arborelui la
molid
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1
nalimea n valori relative
v
o
l
u
m
u
l

c
u
m
u
l
a
t

n

p
r
o
c
e
n
t
e
molid



6.4. Metoda tabelelor de cubaj

Tabela de cubaj reprezint rezultatul msurtorilor i calculelor n vederea stabilirii
volumului.
Tabela de cubaj reprezint un mijloc simplu pentru determinarea volumului arborilor.
Tabelele de cubaj au fost create plecnd de la ideea c arborii de aceeai specie, provenien i
categorie de vrst, cu acelai diametru i aceeai nlime crescui n aceleai condiii
staionale au acelai volum (sau volume apropiate).

a. Metoda coeficientului de form
- se msoar diametrul la 1,30 m i nlimea arborelui;
- se calculeaz volumul cilindrului (sau se folosesc tabele care dau volumul n funie
de diametru i nlime)
- se determin coeficientul de form din tabele;
- se determin volumul real cu ajutorul realiei
f v f h g v
cilindru
* * * = =
Aceast metod necesit folosirea a dou tabele , una care ne d volumul cilindrului i
alta pentru coeficientul de form.

b. Metoda tabelelor de cubaj
- se msoar diametrul la 1,30 m cu ajutorul unei clupe forestiere
- se msoar nlimea arborelui (nlimea de la 0,3 la mugurele terminal);
- se determin volumul prin citire din tabel n funcie de elementele msurate;
- se determin volumul real cu ajutorul realiei
41
6.5. Metode aproximative

Sunt metode care dau volumul fr a efectua msurtori precise i calcule.
a. Metoda coeficientului de form mediu

2 2
1 . 0
* * * 785 . 0 Q h d f v =
La noi, pentru majoritatea rinoaselor, precum i pentru unele foioase (fag,
stejar, gorun etc) f
0,1
0,50. Fac excepie plopii euramericani, salcia,
mesteacnul, carpenul
Valorile lui Q sunt date n tabelul de mai jos.

h, m 10 20 30 40
Q 1,0 0,97 0,93 0,92
Q
2
1,0 0,94 0,88 0,85
Prin introducerea acestor valori n formula de mai sus avem:

nlimea arborelui f
0,1
Q
2

Mic (<15 m) 0,50 0,99 v = 0,39 d
2
h
Mijlocie (15-25 m) 0,91 v = 0,36 d
2
h
Mare (25-35 m) 0,88 v = 0,35 d
2
h

Majoritatea arborilor exploatabili au nlimi ntre 20-35 m, prin urmare se
poate admite ca formul general
h d v
2
36 . 0 =


b. Metoda Denzin

1000
2
d
v =
unde d se exprim in cm
v se exprim n m
3