Sunteți pe pagina 1din 23

200 8

Impactul Proiectului PALAS asupra judetului Iasi


[Proiectul Palas este unul dintre cele mai ambitioase proiecte

Reflectarea fenomenului in presa scrisa


nationale in acest moment, prin care se doreste reabilitarea culturala, sociala, economica, urbanistica si de mediu a zonei din proximitatea centrului municipiului Iasi si a Palatului Culturii.]

CUPRINS:

Argument
n noul context metropolitan, Municipiului Iasi i revine un rol central n promovarea imaginii, a esentei specificului si prestigiului zonei la nivel national si european; programele de regenerarea urbana constituie instrumente puternice si comprehensive de abordare a valorilor identitare, patrimoniale, economice si se bazeaza pe abordarea n parteneriat regional, interinstitutional si intersectorial a dezvoltarii si consolidarii rolurilor Zonei Metropolitane Iasi n teritoriu. Iasi este un centru economic important al Romaniei. Industriile principale sunt metalurgia, medicamentele (antibiotice), textilele i industria alimentara. Sectorul bancar s cel al informatiei au luat avant in ultimii ani, numeroase banci si companii de software fiind prezente in oras. Un pas important n abordarea programelor de regenerare l constituie structurarea parteneriatelor metropolitane si constientizarea proiectelor prioritare care pot constitui subiect al fondurilor de regenerare. Factorii cheie locali si metropolitani sunt cei care, pornind de la inventarierea tendintelor de evolutie si a potentialului de dezvoltare, structureaza demersul strategic pentru dezvoltarea durabila si regenerarea economica si sociala. Pana in prezent autoritatile locale ale Iasului au lansat o serie de programe si proiecte care vizeaza dezvoltarea si reabilitarea unor zone importante din centrul orasului si din alte zone cu potential urbanistic. Printre cele mai importante face parte reabilitarea zonei de sud a centrului istoric - proiectul Palas, care urmareste punerea in valoare a potentialului de afaceri,
2

imbinat cu o conceptie arhitecturala moderna privind estetica zonelor centrale, din care nu vor lipsi zonele verzi. Proiectul Palas a aparut ca urmare a colaborarii dintre administratia orasului si mediul privat. In perioada 24-25 iunie 2004, s-a desfasurat un targ de proiecte la care au fost prezentate diferite locatii pentru derularea de investitii, oportunitati pentru investitorii locali sau din exterior. Una dintre cele mai importante oferte prezentate la acest targ a fost zona de sud a centrului istoric (actuala locatie a strandului) si reabilitarea Teatrului de vara. Ca urmare a acestei prezentari, in data de 17 ianuarie 2005 a fost aprobat contractul de asociere dintre Consiliul Local al Municipiului Iasi si S.C. Iulius Group S.R.L. in vederea construirii ansamblului Madison (asa cum se numea, initial, proiectul). Investitia ce va fi realizata in cadrul acestui proiect va fi de aproximativ 50 de milioane Euro, pe o suprafata de teren de aproximativ 120 000 mp. In perioada martie mai 2005, Primaria Municipiului Iasi a organizat un concurs national de idei urbanistice ce a vizat obtinerea unor concepte referitoare la dezvoltarea urbana a zonei, material ce va sta la baza unui Plan Urbanistic Zonal. Prin dezvoltarea acestui program se urmareste regenerarea si activarea zonei, concentrarea unor activitati specifice unei zonei de centru, care vor cuprinde: functia de centru de afaceri (birouri, comert, loisir, locuinte etc.), amenajari peisagere, inclusiv trasee pietonale si parcaje supraterane sau subterane.

Documentarea teoretica
Istoria judetului Iasi este marcata de numeroase monumente si vestigii arheologice. Iasi, "orasul celor sapte coline", a fost atestat prima data intr-un document din secolul al XV-lea, dat de catre Alexandru cel Bun (1400-1432) prin care acorda privilegii comerciale orasului; dar istoria Iasului merge inapoi pana la inceputul mileniului. Universitatile din Iasi sunt: Universitatea Alexandru Ioan Cuza (cea mai veche universitate din Romania, fondata in 1864), Universitatea Politehnica Gh. Asachi, Universitatea de Medicina si Farmacie Grigore T. Popa, Universitatea Agronomica Ion Ionescu de la Brad, Academia de Arta, Institutul Teologic (Ortodox si Catolic). Judetul Iasi se afla in nord-estul Romaniei, aproape de granita cu Republica Moldova, si are o suprafata de 5.500 km patrati. Are o populatie de 811.000 locuitori, iar resedinta judetului numarand cam 50% din totalul acestora. Iasi, ca oras, detine o pozitie de frunte in economia Romaniei, dezvoltarea sa este strans dependenta de asezarea geografica favorabila la rascrucea vechilor drumuri economice. Regiunea Iasului este una dintre cele mai importante legaturi de transit comercial din partea estica a Romaniei. Acest lucru si potentialul economic al judetului cat si pozitia geograifca speciala fac din aceasta regiune o fereastra deschisa spre Europa in ceea ce priveste oportunitatile de afaceri. Cladirile impozante din Iasi plaseaza orasul pe locul doi in Romania ca oras cultural: Biserica "Trei lerarhi" unde se gasesc osemintele domnitorilor Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir si Alexandru loan Cuza, Teatrul National, Biblioteca Foundation, Universitatea. Palatul de Cultura este reperul Iasului, si clopotele din Turnul Central canta la fiecare ora Hora Unirii. Biserica domneasca Sf. Nicolae a fost construita de Stefan cel Mare in 1492. Catedrala
4

Mitropolita a fost construita intre 1833-1839 de catre Mitropolitul Veniamin Costachi. In gradina Copou se gaseste cel mai vechi monument din Romania: Monumentul Legilor Constitutionale cunoscut ca Obeliscul cu lei construit de Gh. Asachi. In centul parcului Copou, langa Teiul lui Eminescu, se gaseste bustul lui Eminescu cat si bustul vechiului sau prieten Ion Creanga ridicat in 1932. Mai tarziu a fost ridicata Aleea "Junimea" cu busturile din bronz ale membrilor sai. La Iasi a fost fondat primul Teatru National in limba romana. Se afla de asemenea Orchestra Filarmonica si Teatru de copii "Luceafarul". Judetul Iasi are 12 hoteluri cu 1,656 locuri, sase hanuri si moteluri cu 263 de locuri, 15 campinguri, sase case de odihna si sapte tabere scolare. Iasi este un centru economic important al Romaniei. Industriile principale sunt metalurgia, medicamentele (antibiotice), textilele i industria alimentara. Sectorul bancar s cel al informatiei au luat avant in ultimii ani, numeroase banci si companii de software fiind prezente in oras. In anul 2006, Haute Europe B.V. (anterior 1 Ianuarie 2007 sub titulatura Haute Finance European Affairs) a participat si a castigat licitatia internationala organizata de Primaria Iasi in vederea elaborarii Strategiei de Dezvoltare Economico-Sociala pe termen mediu a Municipiului Iasi. Pentru indeplinirea acestui contract, Haute Europe coopereaza cu doua companii romanesti, MULTINOVA (Iasi) si Group Expert Independent (Bucuresti). Scopul principal al acestei strategii este acela de a da orasului o viziune in vederea unei dezvoltari coerente si durabile in noul context al integrarii in Uniunea Europeana. Aceasta strategie va fi un mijloc practic care, prin implementarea sa, va ajuta orasul Iasi sa devina cunoscut pe plan international si sa atinga standardele oraselor din vestul Europei, cu care se poate asemana si face schimb de experienta in demeniul economic, cultural si dezvoltarea stiintei. Documentul are in vedere cinci teme principale care vor fi analizate in detaliu si pentru care vor fi trasate directii de dezvoltare in concordanta cu prioritatile locale, nationale si cele europene: social, economic, mediu, dezvoltare urbana si infrastructura. Pe langa elaborarea viziunii de dezvoltare a orasului, un numar considerabil de proiecte vor fi propuse si dezvoltate in vederea maximizarii absorbtiei fondurilor europene. Autoritatea locala, reprezentata de catre Primaria Municipiului Iasi doreste promovarea valorilor locale in strainatate; in acest sens orasul are nevoie de un corp profesionist de functionari publici care sa dezvolte orasul in concordanta cu prioritatile Planului Regional de Dezvoltare, Planului National de Dezvoltare, Cartei Urbane a Europei si a Agendei Lisabona.
5

Strategia va cuprinde recomandai cu privire la reorganizarea aparatului administrative invederea maximizarii eficientei acestuia. Proiectele prioritare pentru Iasi au fost selectate dintr-o lista cu 121 de idei. Cele 10 prioritati din strategia de dezvoltare "Orizont 2020" sunt 1. Branding-ul municipiului Iasi 2. Proiect de educare in masa in domeniul internetului si afacerilor electronice (e-business) pentru antreprenori 3. Distribuirea si accesul la infrastructura broadband (de banda larga) 4. Centru incubator pentru industria alimentara 5. Plan de dezvoltare turistic 6. Terminalul cargo si parcul de logistica al aeroportului Iasi 7. Plan de dezvoltare urbana 8. Conceperea si construirea locurilor de parcare in orasul Iasi 9. Renovarea orasului prin activarea sociala 10. Dezvoltarea serviciilor eficiente si calitative de e-guvernare in colaborare cu institutiile comerciale si academice. Unul dintre proiectele considerate prioritare pentru municipiu vizeaza realizarea unui brand al Iasului. Contra unui milion euro, impartit pe patru ani, Iasul ar urma sa obtina o identitate recunoscuta la nivel national si international. Aceasta marca ar trebui sa creasca atractivitatea municipiului fata de investitori sau turisti. Un alt proiect care ar trebui sa ajute la transformarea Iasului intr-un centru de industrii creative este educarea iesenilor in domeniul internetului si a investitorilor locali in afacerile electronice. Estimat la 1 milion euro, proiectul se intinde pe o perioada de patru ani. Dupa finalizarea lui, in jur de 100.000 de ieseni ar trebui sa fie familiarizati cu tehnologiile informationale. Alti 2.500 de antreprenori ar trebui sa faca acelasi lucru. Proiectul vizeaza si crearea a 10.000 noi inregistrari de domenii de internet si a peste 500 de afaceri electronice. Municipalitatea ar trebui sa se ocupe de infrastructura necesara tehnologiei informationale. Investitia este estimata la 2 milioane euro si se va desfasura pe o perioada de patru ani. Primaria va trebui sa amenajeze si un centru incubator pentru industria alimentara. Cu 3,6 milioane euro se intentioneaza ca in patru ani sa se infiinteze 20 noi afaceri in domeniu. Incubatorul va servi si ca un centru de cercetare din domeniul alimentar. Un alt proiect prioritar este realizarea unui plan de dezvoltare turistica, dupa implementarea caruia Iasul ar trebui sa devina capitala turistica a Romaniei. Specialistii olandezi au prezentat si o lista cu posibile proiecte pentru dezvoltarea turistica a Iasului. Unul dintre acestea vizeaza infiintarea unui parc de distractii si odihna in oras sau in zonele limitrofe. O alta solutie ar fi dezvoltarea unui centru de sanatate. Planul de dezvoltare a turismului ar trebui sa fie gata in doi ani si a fost estimat la 600.000 euro. Strategia de dezvoltare a luat in calcul si construirea unui terminal cargo la Aeroport, investitie estimata la 10 milioane euro. Planul de dezvoltare urbana este o alta prioritate stabilita pentru municipalitate. In studiul Haute Europe exista si citeva sugestii pentru proiecte viitoare,
6

cum ar fi: modernizarea Garii, a pietelor, realizarea soselei de centura, crearea de noi spatii verzi si de agrement sau reabilitarea retelei de strazi. Planul de dezvoltare urbana urmeaza sa fie realizat in trei ani si a fost estimat la 600.000 euro. O prioritate pentru municipalitate va trebui sa fie si cresterea numarului de locuri de parcare. Acest lucru a fost cerut insistent si de cei 238 de ieseni care au participat la stabilirea prioritatilor pentru municipiu. Suma necesara a fost estimata la 4 milioane euro. Alte 5 milioane euro vor fi necesare pentru renovarea orasului prin activare sociala. Prin aceste proiecte pe care tocmai le-am prezentat mai sus se urmaresc principiile dezvoltarii durabile. Dezvoltarea durabil cuprinde ideea dezvoltrii fr epuizarea resurselor prin trecerea dincolo de limita de suportabilitate i regenerare a ecosistemelor. Fundamentul pentru acest concept este necesitatea integrrii obiectivelor economice cu cele ecologice i de protecia mediului. In general, cerintele minime pentru realizarea dezvoltarii durabile includ urmatoarele:
-

redimensionarea cresterii economice, avand in vedere o distributie mai echitabila a resurselor si accentuarea laturilor calitative ale productiei; eliminarea saracieii, n conditiile satisfacerii nevoilor esentiale pentru un loc de munca, hrana, energie, apa, locuinta si sanatate; asigurarea cresterii populatiei la un nivel acceptabil (crestere demografica controlata); conservarea si sporirea resurselor naturale , intretinerea diversitatii ecosistemelor, supravegherea impactului activitatii economice asupra mediului; reorientarea tehnologiilor si punerea sub control a riscurilor; descentralizarea formelor de guvernare, cresterea gradului de participare la luarea deciziilor; coroborarea deciziilor privind mediul si dezvoltarea pe plan naional cu cele din plan internaional. Proiectele prezentate mai sus urmaresc principile dezvoltarii durabile, astfel am luat ca

exemplu, Planul de amenajare a teritoriului metroplitan elaborarea planului de amenajare a teritoriului metropolitan a avut ca scop obtinerea unui cadru global si a unei documentatii unitare asupra posibilitatilor de dezvoltare - n conceptul dezvoltarii durabile - a acestui teritoriu n context judetean si national. In plan economic si social studiul isi propune sa contribuie la: realizarea unei structuri a retelei de localitati care sa asigure o repartizare armonioasa a populatiei, a locurilor de munca si a dotarilor publice cu rol teritorial, pe baza unor politici coerente de descentralizare a competentelor n cadrul colectivitatilor locale;
7

integrarea regionala a acestui teritoriu n cadrul economiei nationale n general; stabilirea prioritatilor de interventie privind dezvoltarea activitatilor economice, echiparea majora a teritoriului, dotarea si echiparea tehnico - edilitara a localitatilor; reabilitarea, protectia si conservarea elementelor mediului natural.

Azi oamenii au inceput sa vada cat de complex este conceptul de dezvoltare durabila. Aceasta nu este numai o problema de mediu, ci este in acelai timp o problema de tehnologie, economie, comert international, drepturile omului, sanatate, etc. Conceptul a fost legat initial de problemele de mediu si de criza resurselor naturale, in special a celor legate de energie de acum 30 de ani. Termenul insusi este foarte tanar si s-a impus in vara lui 1992, dupa Conferinta privind mediul si dezvoltarea, organizata de Natiunile Unite la Rio de Janeiro.

Definitii si notiuni generale despre dezvoltarea durabila


Pana de curand preocuparea principala a omului a fost obtinerea de beneficii materiale indiferent de mijloacele folosite sau de efectele lor asupra mediului. Despaduririle in scopul extinderii teritoriilor arabile sunt urmate de eroziuni ale terenurilor, irigarile salinizeaza solul, pasunatul excesiv distruge pasunile. Conceptul de dezvoltare durabila introdus de curand propune constientizarea efectelor pe care le au actiunile noastre asupra mediului si care in viitor ne vor afecta si pe noi si de asemenea ofera metode prin care activitatile omului sa nu dauneze naturii. Conceptul de dezvoltare durabila desemneaza totalitatea formelor si metodelor de dezvoltare socio-economica, al caror fundament il reprezinta in primul rand asigurarea unui echilibru intre aceste sisteme socio-economice si elementele capitalului natural. Cea mai cunoscut definitie a dezvoltarii durabile este cu siguranta cea data de Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare (WCED) in raportul "Viitorul nostru comun", cunoscut si sub numele de Raportul Brundtland: "dezvoltarea durabila este dezvoltarea care urmareste satisfacerea nevoile prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi". Dezvoltarea durabila urmareste si incearca sa gaseasca un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor in orice situatie in care se regaseste un raport de tipul om/mediu, fie ca e vorba de mediu inconjurator, economic sau social.

Durabilitatea pleaca de la ideea ca activitatile umane sunt dependente de mediul inconjurator si de resurse. Sanatatea, siguranta sociala si stabilitatea economica a societatii sunt esentiale in definirea calitatii vietii. Principalii pasi pe care omul trebuie sa-i urmeze pentru a nu dauna mediului natural si social sunt: reducerea consumarii resurselor, protectia impotriva poluarii, reciclarea resurselor, protejarea resurselor.

Teorii despre dezvoltarea durabila


In teoria economica standard, dezvoltarea implica atat schimbarea cantitativa (crestere a Produsului Intern Brut) cat si schimbarea calitativa (transformarea de la economia precapitalista bazata pe agricultura la economia industriala capitalista) etc. Teoria dezvoltarii durabile implica atat o critica a masurii cantitative a PIB cat si o viziune diferita a transformarii calitative. Scopurile dezvoltarii durabile cuprind armonizarea tintelor economice, sociale si de mediu: social - un sistem durabil sub aspect social trebuie sa realizeze echitatea in distributie si oportunitate, servicii sociale adecvate, inclusiv sanatate si educatie, egalitate de sanse intre barbati si femei si responsabilitate politica si participare. Pe scurt, conform profesorului Audun Ruud: "principiile si criteriile pentru politici menite sa : A: satisfaca "nevoile esentiale" ale "saracilor lumii" - Sud si Nord; generatii actuale si viitoare." economic - un sistem durabil sub aspect economic trebuie sa produca bunuri si servicii in mod continuu, pentru a mentine niveluri gestionabile de guvernare si datorie externa si pentru a evita dezechilibre extreme sectoriale care afecteaza agricultura sau productia industriala. Pe scurt, conform profesorului Audun Ruud : "Principiile si criteriile pentru politici menite sa: (B) realizeze performanta economica stabila corespunzatoare pentru a realiza (A). mediu - un sistem sustenabil sub aspectul mediului trebuie sa mentina o baza de resurse stabila, evitand supraexploatarea sistemelor de resurse reciclabile sau functiile de forare de mediu si golind resursele neregenerabile numai in masura in care investitia se face in substituenti adecvati: aici se include intretinerea biodiversitatii, stabilitatea atmosferica, si alte functii ale ecosistemului care nu intra in clasificarea obisnuita ca resurse economice. Teoria dezvoltrii durabile este relativ noua si se afla in curs de formare. Conceptul de dezvoltare durabila s-a conturat intr-un moment in care subiectul mediului inconjurator se afla in prim planul dezbaterilor politice.

Comunitatea internationala a decis sa trateze problemele mediului prin masuri colective la nivel global, pe care a cautat sa le defineasca si sa le aplice prin intermediul unui cadru international adecvat. Acest cadru de actiune la nivel international s-a format in timp si se afla intr-o evolutie dinamica, cuprinzand masuri legale cu caracter obligatoriu in forma tratatelor sau conventiilor sau cu caracter neobligatoriu, in forma declaratiilor, rezolutiilor sau seturilor de linii directoare si orientari politice, masuri institutionale si mecanisme de finantare viabile. Problemele globale ale mediului au inceput sa devina predominante si au creat necesitatea initierii unor actiuni suplimentare pentru cresterea constientizarii publice, care sa determine comunitatea internationala sa ia in timp util masuri functionale, atat pe plan international cat si national.

10

PALAS Orasul Verde

Cu o populatie de peste 350.000 de locuitori, Iasul este inainte de toate un important centru educational, fiind leaganul celei mai vechi universitati din tara, Alexandru Ioan Cuza, intemeiata in 1860. Alaturi de celelalte institutii de invatamant superior Univeristatea Tehnica, Universitatea de Arte, Universitatea Agronomica aceasta contribuie la formarea a peste 70.000 de studenti anual, parte a viitoarei elite intelectuale din Romania. In acelasi timp, caracterul cultural, istoric si religios al orasului face ca Iasul sa fie unul dintre cele mai importante centre de turism urban din Romania, dovada fiind cei peste 1.300.000 de turisti, deopotriva romani si straini, ce ii trec anual portile. In ultimii ani autoritatile locale, sustinute de Guvern si de Uniunea Europeana, au inceput sa deruleze proiecte ample si deosebit de importante pentru dezvoltarea economica,

11

sociala si culturala a Iasului. Aceste proiecte au in plan constructii sau reconstructii ale unor cladiri, reamenajari exterioare, dar si atragerea investitiilor straine si un numai. Unul dintre proiectele sustinute de municipalitatea ieseana este Proiectul PALAS, al dezvoltatorului Iulius Group. Proiectul a fost propus spre dezbatere la finalul anului 2005, iar la mijlocul lui 2006 a fost aprobat de Consiliul Local si Primarie. Proiectul acesta aduce multe beneficii atat pentru locuitorii Iasului, dar e si un important factor al cresterii bugetului local (chirie teren, impozite etc.). Proiectul PALAS urmareste sa reabiliteze zona istorica a Iasiului, aducand in acelasi timp un plus planului urbanistic prin mixul de retail oferit. PALAS Iasi e un proiect "foarte curajos", in antiteza cu mostenirea comunista care a afectat foarte mult trecutul istoric si cultural al Iasiului. Iulian Dascalu, presedintele Iulius Group, dezvoltatorul proiectului, declara ca este un proiect in primul rand pentru Iasi si pentru ieseni, care trebuie sa-si regaseasca mandria de a trai in orasul ce a purtat mereu titlul de capitala culturala a Moldovei. Castigul in urma dezvoltarii proiectului va fi insa unul regional. Ne adresam unui public de aproape 9 milioane de persoane". Asociati principali in acest proiect sunt Consiliul Local Municipal Iasi (partener) si Iulius Group Management Center. Consiliul Local Municipal Iasi este institutia abilitata pentru a hotari asupra celor mai bune moduri de solutionare a proiectelor de interes public ale Iasului, membrii acestuia fiind organizati in Comisii de specialitate. In virtutea functiei sale si in urma analizei propunerii dar si a negocierilor ulterioare, Consiliul Local al Municipiului Iasi a hotarat asocierea cu Iulius Group in vederea realizarii Proiectului PALAS. Iulius Group Management Center infiintata in Iasi in anul 1991, compania Iulius Group este unul dintre cei mai importanti developeri si operatori de centre comerciale din Romania. Cu o cifra de afaceri a carei evolutie de la 8,41 milioane de euro in 2005 pana la 18,94 milioane euro in 2006 vorbeste despre o companie solida, in plina dezvoltare, Iulius Group a demonstrat de-a lungul timpului capacitatea sa de a aborda proiecte inovative, de mare anvergura. Printre realizarile notabile ale companiei se regasesc atat Iuliul Mall Iasi, primul mall din zona Moldovei, cat si Iulius Mall Timisoara, cel mai mare mall din vestul tarii si in acelasi timp prima constructie de gen din Romania ridicata (din temelie) pe structura proprie, dar si Iulius Mall Cluj, finalizat la sfarsitul anului 2007. Obiectivele de viitor sunt in egala masura ambitioase aceste trei centre se doresc a fi primele elemente ale unei viitoare retele nationale ce urmeaza a fi construite in cele mai importante orase din tara.

12

Inceputul anului 2008 surprinde compania intr-o postura extrem de dinamica, Iulius Group pregatind dezvoltarea a noi proiecte: Iulius Mall Suceava si, nu in ultimul rand, cel mai ambitios proiect al companiei PALAS, care isi propune transformarea urbanistica a unei zone centrale din municipiul Iasi, aflata in proximitatea Palatului Culturii. Conceptul integreaza functional, intr-o structura unica in Romania, spatii de agrement si recreere, oglinzi de apa, spatii pentru activitati sportive (patinoar artificial, pista pentru role, skateboard, piscina), spatii pentru activitati culturale (amfiteatru in aer liber, spatii expozitionale, galerii), locuinte colective, spatii utilitare (pasaje pietonale acoperite, spatii plantate, scuaruri, parcaje la sol si subterane), dar si spatii destinate activitatilor economice (birouri, spatii pentru comert, hoteluri, restaurante, agentii de tursim) etc. Respectand spiritul inovator ce caracterizeaza compania, Proiectul PALAS introduce pentru prima data in Romania conceptul de lifestyle center un ansamblu urbanistic multifunctional, deschis catre natura si recreere, cu o puternica componenta de utilitate publica. Obiectivul principal al proiectului ramane acela de a pune mai bine in valoare Palatul Culturii, emblema a orasului Iasi, de a ajuta prin sinergiile create la reabilitarea culturala, sociala, economica, urbanistica si de mediu a zonei din proximitatea centrului istoric al orasului.

Presupunand o investitie de peste 200 milioane euro, si fiind cea mai mare investitie privata facuta vreodata in Iasi, ansamblul urmeaza a fi dezvoltat pe o suprafata desfasurata de peste 220.000 mp in perioada cuprinsa intre semestrele 1 5 ale anilor 2007 2010.
13

Beneficiile Proiectului PALAS vor fi atat de interes public, cat si beneficii sociale. Asumarea de catre Iulius Group a costurilor unor lucrari de interes public de mari dimensiuni, cu o valoare de aproximativ 30% din investitie, vor rezulta in mod evident in cresterea directa a standardului de viata al iesenilor. La nivel social Proiectul PALAS inseamna, in primul rand, peste 3000 de locuri de munca temporare create pe perioada celor 3 ani de constructie, dar si a peste 2000 de locuri de munca permanente, acesta permitand scaderea ratei somajului in municipiul Iasi cu un procent cuprins intre 10 20%. Valorificarea superioara a fluxurilor turistice, precum si oportunitatile de afaceri pe orizontala oferite de ansamblul PALAS vor duce la o evidenta ameliorare a gradului de dezvoltare economica a zonei. Acesta ia in acelasi timp in considerare respectul pentru drepturile si optiunile generatiilor viitoare, asocierea intre autoritatile publice si Iulius Group tinand cont de doua principii importante: cel al neinstrainarii patrimoniului public pe termen lung si cel al beneficiului minim garantat. O atentie deosebita a fost acordata pastrarii componentei naturale a zonei, gradina publica, terasele inierbate si spatiile plantate asigurand un standard ecologic superior zonei, transformata prin cresterea numarului de arbori plantati intr-un adevarat plaman verde al centrului orasului.

14

Opinii despre Proiectul PALAS: Proiectul este atat un semnal de incurajare a mediului de afaceri din Iasi, cat si un semn al dezvoltarii orasului., Gheorghe Nichita, Primar Iasi Proiectul PALAS se doreste a fi inainte de toate o gura de oxigen data orasului nostru, in cursa sa spre mai bine, un precedent care are forta de a convinge investitorii mari de potentialul local., Iulian Dascalu, Presedinte Iulius Group Chiar daca ma va concura pe mine direct, tinand cont de faptul ca vor fi acolo si hoteluri, nu pot sa nu fiu de acord cu faptul ca PALAS este un proiect bun pentru Iasi., Lucian Grecu, om de afaceri Prin realizarea acestui proiect orasul capata o noua fata si intra in randul marilor metropole europene., Ion Tarnauceanu, student Palas Iai, desemnat la Cannes cel mai bun proiect de retail de mari dimensiuni al anului: Proiectul, a fost desemnat cel mai bun proiect de retail de mari dimensiuni (peste 20.000 de mp) al anului in cadrul targului MAPIC de la Cannes in anul 2007. Palas Iasi a fost nominalizat la alte doua categorii. Proiectul a concurat la categoria Retail development over 20.000 sqm cu alte 20 de proiecte ale unor case de arhitectura din Marea Britanie, Austria si Statele Unite.

Proiectul PALAS reflectat in presa scrisa locala


Judetul Iasi a intrat, de cativa ani, intr-un ritm sustinut de dezvoltare durabila pentru o sustinere economica, sociala si culturala. Principalele proiecte derulate se regasesc la nivelul municipiului Iasi si sunt dezvoltate fie de autoritatile locale, fie de investitori particulari (straini, romani). Unul dintre proiectele de anvergura ce se vor realiza in Iasi il reprezinta Proiectul PALAS, dezvoltat de trustul Iulius Group (Iasi). Iulius Group este deja un important jucator economic pe piata Iasului prin mall-ul construit cu 10 ani in urma, Iulius Mall. Proiectul PALAS a fost propus spre discutare catre autoritatile locale la finalul anului 2005 si a fost aprobat la mijlocul anului 2006. Intrucat proiectul este unul foarte amplu si de anvergura, intinzandu-se pe o suprafata de aproximativ 300.000mp in centrul Iasului si cu un
15

buget de cateva sute de milioane de euro, nu putea trece neobservat de publicul iesean si nu numai. Se vorbeste despre PALAS in toate mediile, de la grupuri de oameni de afaceri pana la simpli locuitori ai Iasului, de la dezbateri publice la ample articole de presa. Despre Proiectul PALAS s-a scris in decursul ultimilor ani atat in presa locala, cat si in cea nationala. A fost un proiect remarcat la nivel international, prin castigarea unui important premiu pe domeniu. Presa nationala a scris despre proiect deoarece acesta este unul dintre cele mai marete proiecte propuse la noi in tara, iar presa locala a scris multe randuri atat din motivul enuntat mai sus, dar si pentru a specula latura senzationala a acestui proiect: a- fost deschise anchete ale Directiei Nationale Anticoruptie impotriva celor care au aprobat proiectul, precum si impotriva investitorilor. De cele mai multe ori, din lipsa de alte surse de informare, cititorii ieseni isi formeaza parerile pe baza celor prezentate in presa. De aceea, trebuie ca presa are obligatia sa se documenteze temeinic inainte de publicarea articolelor despre proiect (si nu numai).

16

Metodologie
Este evident ca un subiect precum Proiectul PALAS nu putea trece neobservat de opinia publica, atat de cea regionala, cat si de cea nationala. Subiectul a devenit chiar unul controversat, in momentul in care au inceput cercetari ale DNA cu privire la conditiile incheierii parteneriatului intre autoritatile locale si dezvoltator, precum si datorita terenului alocat dezvoltarii acestui proiect. Presa a fost principala sursa de informare a cetatenilor cu privire la demararea proiectului, la investitiile pentru acesta, a impactului asupra judetului Iasi si nu numai, precum si a anchetelor facute asupra celor implicati direct in proiect. Pentru a face o analiza corecta a aparitiilor de presa despre Proiectul PALAS si modul in care reiese din articolele scrise impactul proiectului asupra Iasului am ales o monitorizare a trei dintre cele mai citite cotidiene din orasul nostru: Ziarul de Iasi, Evenimentul de Iasi si Ziua de Iasi. n paginile acestor ziare articolele sunt prezentate la sectiunile: local, economic si eveniment. Au fost monitorizati anii 2006 - 2007. Am ales aceasta perioada de monitorizare deoarece vine imediat dupa prezentarea publica a proiectului de catre Iulius Group Management Center si propunerea de colaborare cu autoritatile locale. Cele trei ziare alese pentru monitorizare sunt cotidiene de tip platit, cu difuzare locala. Cifrele de difuzare sunt auditate BRAT doar pentru Ziarul de Iasi si Evenimentul: Perioada selectata: Ianuarie Decembrie 2006

Evenimentul linie neagra


17

Ziarul de Iasi linie albastra

Obiectivul general al analizei:


Modalitatea in care articolele din presa ieseana surprind informatiile despre Proiectul PALAS si prezinta impactul acestuia asupra orasului. Pentru analiza ce se impune unui astfel de subiect, am ales spre discutare trei cotidiene cu orientari politice diferite si care informeaza despre evolutia proiectului, precum si despre reactiile opiniei publice asupra investitiei ce urmeaza a fi facute. In acest sens, am desfasurat un studiu calitativ, utilizand tehnica analizei documentare, a articolelor aparute pe parcursul a 24 luni, intre ianuarie 2006 si decembrie 2007.

Obiective specifice:
Modul de tratare a informatiilor de presa conceput de catre ziaristi se bazeaza pe impactul pe care acestea il au asupra publicului. Cu cat informatia atinge straturi mai profunde ale psihicului uman, cu atat probabilitatea ca ea sa fie retinuta este mai mare. editie la alta, influentand puternic audienta. Dintre toate temele de discutie despre Proiectul PALAS, ziarele din Iasi si-au centrat atentia pe prezentarea efectiva a beneficiilor acestui proiect. De cele mai multe ori, jurnalistii prefera sa urmareasca si senzationalul dintr-un subiect pentru a putea fi pe placul cititorilor. Acest lucru se intampla si cand este vorba despre articolele in care sunt prezentate dedesubturile economice si politice ale acestui proiect. Presa prefera sa urmareasca elemente de senzational despre implicatii ilegale ale investitorului si colaboratorilor acestui proiect. Grupul tinta al proiectului il reprezinta opinia publica din Iasi, reprezentata de simpli cetateni, oameni de afaceri, autoritati locale indiferent de varsta, etnie, sex, confesiunea religioasa. Ziaristii, speculand latura senzationala a unui eveniment, il dezvolta la dimensiuni impresionante de la o

18

Constatari principale
In perioada ianuarie 2006 decembrie 2007 am inregistrat 42 de articole care consemneaza diferite aspecte ce tin de Proiectul PALAS. Dintre cotidienele urmarite, cele mai multe articole despre aceasta tema le-am gasit in Ziua de Iasi si Evenimentul, ambele cu un procent de peste 40%, dupa cum reiese din tabelul de mai jos: Total articole care acoper tema aleasa Ziua de Iasi Evenimentul Ziarul de Iasi 42 42 42 Numrul de articole consemnate de: 19 17 6 Raport numrul de articole publicate de ziar din total articole consemnate 45,2% 40,4% 14,4%

Urmarind aparitiile articolelor pe luni, observam o crestere a numarului acestora in perioada iunie august 2007. In aceasta perioada au fost purtate mai multe discutii si negocieri intre Consiliul Local si Iulius Group, dar au fost semnalate si cateva actiuni de protest ale unor organizatii de mediu impotriva demararii proiectului.

Concluzii:
Presa reprezinta principala sursa de informare in societatea moderna. Ea urmareste informarea cat mai exacta a individului cu privire la evenimentele interne si externe, dar in acelasi timp are si scopul de a se vinde cat mai bine. Din aceasta cauza, presa va urmari intotdeauna subiecte de maxim interes, subiecte de senzatie care sa atraga cumparatorul, dar, in acelasi timp, sa satisfaca si nevoia acestuia de cunoastere, de acces la informatie. Din monitorizarea facuta pe parcursul acestei perioade pe cotidienele selectate, reiese ca presa acorda o importanta mare acestui proiect, vorbindu-se atat despre prezentarea efectiva a proiectului, Proiectul Palas a fost prezentat oficial spre avizare (Ziarul de Iasi, 3.08.2006), despre importanta acestuia pentru orasul Iasi, Obiectivele culturale din cadrul Proiectului PALAS(Ziua de Iasi, 9.06.2006), dar prezinta si aspectele negative ale derularii acestuia, Proiectul PALAS, cercetat de DNA, (Evenimentul, 24.02.2006).

19

Cotidian Ziua de Iasi Ziarul de Iasi Evenimentul Total %

Nr. Articole 19 6 17 42 100%

Pozitive 9 3 2 14 33,33

Negative 0 0 6 6 14,28

Neutre 10 3 9 22 52,38

O evaluare semnificativa ne arata ca predomina articolele pozitive despre proiect, articole in care sunt prezentate beneficiile economice, culturale directe asupra dezvoltarii orasului Iasi. Cu toate ca si la nivel national au fost prezentate destul de amplu cercetarile DNA asupra celor implicati in derularea proiectului, la nivelul presei locale a fost constientizat impactul pozitiv al proiectului. O scurta descriere a cotidienelor analizate scoate in evidenta urmatoarele aspecte: Ziua de Iasi si Evenimentul incearca sa fie cat mai informate, dar si informative pe aceasta tema. In aceste cotidiene pot fi citite cele mai multe articole despre Proiectul PALAS, 19, respectiv 17. Ziarul de Iasi este cel care scrie destul de putine articole, insa toate sunt pozitive. In acest ziar nu regasim informatii despre anchetele asupra investitorului Iulius Group. Motivul poate fi prezenta lui Iulian Dascalu (Presedinte Iulius Group) printre actionarii acestui ziar. In cotidienele Ziua de Iasi si Ziarul de Iasi articolele sunt foarte ample, ocupand astfel mult spatiu in pagina. La polul opus, Evenimentul prezinta articolele scurte si la obiect.

Analiza de continut
20

Pentru studierea modului in care presa ieseana reflecta impactul Proiectului PALAS asupra Iasului au fost selectate spre monitorizare trei cotidiene iesene cu un tiraj mediu de peste 1.000 de exemplare. Perioada de monitorizare a ziarelor este Ianuarie 2006 Decembrie 2007, aceasta reprezentand perioda dintre expunerea publica a proiectului si inceperea lucrarilor la acesta. In urma analizei asupra articolelor selectate s-au inreistrat urmatoarele date statistice: 1. cele mai multe articole pe aceasta tema sunt redate in paginile cotidianului Ziua de Iasi (45.2%), urmat de Evenimentul (40.4%) si Ziarul de Iasi (14.4%). 2. cele mai multe articole sunt cu caracter neutru (52.4%), urmate de cele pozitive (33.3%), iar negative sunt doar 14.3%. Obiectivul general al analizei a fost modalitatea in care presa scrisa ieseana surprinde informatiile despre Proiectul PALAS si daca ele relateaza despre impactul direct al acestuia asupra judetului Iasi. Dintre cele trei cotidiene urmarite, Evenimentul este cel care prezinta succint si obiectiv, in cea mai mare parte a articolelor detalii despre Proiectul PALAS: A inceput campania pentru Proiectul PALAS(09.06.2006), Comisia de Urbanism a dat unda verde Proiectului PALAS(21.10.2006), Start PALAS! (14.07.2007). In Ziua de Iasi si Ziarul de Iasi gasim ample articole despre acest proiect si beneficiile sale asupra Iasului. Articolele din aceste ziare au un ton pozitiv, identifica plusurile acestui proiect si il incurajeaza:Obiectivele culturale din cadrul Proiectului PALAS (Ziua de Iasi, 09.06.2006), Proiectul PALAS cel mai modern santier din tara (Ziua de Iasi, 26.06.2007), Lucrarile la PALAS incep prin consolidarea versantului de la Palat (Ziarul de Iasi, 26.06.2007). Pornind de la prima ipoteza conform careia ziarele din Iasi si-au centrat atentia pe prezentarea efectiva a beneficiilor acestui proiect, monitorizarea realizata o verifica partial. Daca am gasit 20 de articole care prezinta exact impactul pozitiv si beneficiile de ordin economic, cultural si social ale Proiectului PALAS, Proiectul PALAS este proiect de utilitate publica (Ziua de Iasi, 16.12.2006), la polul opus am gasit doar 3 articole care prezinta anumite aspecte negative ale investitiei, Ansamblul PALAS starneste nemultumiri (Evenimentul, 26.07.2007), Protest anemic la adresa proiectului PALAS (Evenimentul, 16.08.2007). A doua ipoteza propusa de noi, potrivit careia presa prefera sa urmareasca elemente de senzational despre implicatii ilegale ale investitorului si colaboratorilor acestui proiect, nu s-a confirmat. S-au gasit doar 3 articole (din totalul de 42) in care se fac referiri la anchetele DNA incepute in cazul colaborarii intre investitori si autoritatile locale, Proiectul PALAS aduce consilierii locali la DNA (Evenimentul, 05.10.2006).
21

CONCLUZII
Inca din anul 2005 cand a fost prezentata ideea realizarii acestui proiect in Iasi, presa locala i-a acordat o mare importanta, in majoritatea articolelor aparute pe aceasta tema s-a vorbit pe larg despre impatul pe care acesta il va avea asupra dezvoltarii orasului. Chiar de la inceperea lucrarilor la acest proiect s-au creat peste 3.000 de locuri de munca temporare, iar la finalizarea proiectului vor fi create peste 2.000 de locuri de munca permanente. Acesta este unul dintre beneficiile sociale, permitand scaderea ratei somajului in municipiul Iasi cu un procent cuprins intre 10 20%. Printre alte beneficii sociale conceptul integreaza functional, intr-o structura unica in Romania, spatii de agrement si recreere, oglinzi de apa, spatii pentru activitati sportive (patinoar artificial, pista pentru role, skateboard, piscina), spatii pentru activitati culturale (amfiteatru in aer liber, spatii expozitionale, galerii), locuinte colective, spatii utilitare (pasaje pietonale acoperite, spatii plantate, scuaruri, parcaje la sol si subterane). Principalele obiective ale proiectului sunt si de ordin cultural. Se urmareste o mai buna valorificare a emblemei orasului Iasi, Palatul Culturii, o transformare totala a Teatrului de Vara, unde publicul iesean va putea lua parte la festivaluri de teatru si film, crearea unui centru de informare cu privire la vestigiile istorice ale orasului, prin realizarea unei harti care va cuprinde toate aceste vestigii, dar si fotografii, detalii despre muzee si programul de vizita al acestora, si crearea unor galerii de arta care sa completeze potentialul cultural oferit de Palatul Culturii. Impactul economic asupra Iasului va fi pe doua planuri. O importanta suma de bani va ajunge la bugetul local, suma ce va fi reinvestita in alte proiecte de importanta majora. Redeventa a fost stabilita la minim 12% din profit, dar nu mai putin de 250.000 Euro. In cazul vanzarii unui obiectiv din proiectul Palas redeventa anuala creste la 500.000 Euro. La fiecare vanzare a unui ansamblu municipalitatea mai primeste si 12% din profitul obtinut din vanzarea ansamblului respectiv de catre Iulius Group. Expertul municipalitatii a facut o evaluare a celor 12 hectare de teren din spatele Palatului Culturii peste 600 Euro/mp. Redeventa pentru locuinte este tot de 12 % din profitul Iulius Group, dar nu mai putin de 1.750.000 de milioane Euro. Pe de alta parte vor fi create spatii destinate activitatilor economice (birouri, spatii pentru comert, hoteluri, restaurante, agentii de tursim) ce vor atrage investitorii straini si nu numai. O atentie deosebita a fost acordata pastrarii componentei naturale a zonei, gradina publica, terasele inierbate si spatiile plantate asigurand un standard ecologic superior zonei,

22

transformata prin cresterea numarului de arbori plantati intr-un adevarat plaman verde al centrului orasului. Proiectul Palas este unul dintre cele mai ambitioase proiecte nationale in acest moment, prin care se doreste reabilitarea culturala, sociala, economica, urbanistica si de mediu a zonei din proximitatea centrului municipiului Iasi si a Palatului Culturii.

Bibliografie:
- Vadineanu A. s.a. Dezvoltarea durabila, vol.I, Teorie si practica, Bucuresti, 1999 - http://www.hydrop.pub.ro/cndd2003.html - http://www.icpe-ca.ro/en/dezvoltare_durabila.asp - www.ziaruldeiasi.ro - www.ziuaiasi.ro - www.evenimentul.ro

23