www.referat.

ro

Regimul totalitar in Romania

Comunismul este un termen care se poate referi la una din mai multe noiuni: un anume sistem social, o ideologie care promoveaz acest sistem social, sau o micare politic care doret s implementeze acest sistem. Astfel, la 30 decembrie 1947, regele Mihai este obligat s abdice, proclamndu-se Republica Popular Romn ce marca succesul deplin al comunitilor pe calea instaurrii unui regim totalitar.n esen regimul totalitar comunist din Romnia a fost la fel ca n toate rile n care s-au instaurat astfel de regimuri, avnd ns anumite particulariti care l-au deosebit de acestea n sens pozitiv sau negativ. Astfel, toate regimurile comuniste din zona european au fost impuse de Uniunea Sovietic, cu acordul Puterilor occidentale i complicitatea unor fore interne, fiind implementatedupmodelulsovietic.Aceste regimuri sau instaurat i meninut prin for, recurgndu-se n acest scop la represiuni sngeroase n toate statele respective, la suprimarea drepturilor i libertilor fundamentale ale omului, impunndu-se un singur partid declarat ca for politic conductoare, realizndu-se n practic formula partid-stat. Att economia ct i politica acestor ri era subordonat Uniunii Sovietice, fiind n felul acesta afectate grav independenaisuveranitateaacestora. Fr s ignorm particularitile fiecrui regim comunist din aceste ri, apreciem c, aa cum am subliniat, esena lor a fost aceeai, adic de regimuri dictatoriale comuniste. ncercarea de a face o ierarhizare a acestor regimuri constituie o abatere de la realitate avnd, n practic, consecine politice negative. Dac se recurge totui la o nuanare, se poate aprecia c regimul cu duritatea cea mai excesiv a fost cel bolevic al crui model a fost copiat de celelalte state comuniste, Uniunea Sovietic fiind fora conductoare a lumii socialiste. Tot ca o nuanare trebuie menionat cazul Iugoslaviei, care a respins att modelul ct i tutela sovietic, regimul politic din aceast ar, neavnd aceeai duritate, pstrnd totodat legturile cu Occidentul i lumea a treia. Regimul comunist din Romnia, ntins pe un timp ndelungat de peste patru decenii, a cunoscut mai multe perioade cu anumite etape n cadrul acestora, comportnd o serie de particulariti. O prim perioad este cea dintre 1948-1965 din timpul guvernrii lui Gh. Gheorghiu-Dej. n cadrul acestei perioade exist dou etape distincte: prima din 1948-1958, iar a doua din 1958 pn n 1965, an n care Gheorghiu-Dej a ncetat din via, locul su fiind luat de Nicolae Ceauescu. A doua perioad a acestui regim este cea dintre 1965 - decembrie 1989, din timpul guvernrii lui Nicolae Ceauescu. n cadrul acestei perioade se pot distinge trei etape: prima din 1965-1971; a doua din 19711982, iar a treia din 1981 decembrie 1989. n funcie de aceste perioade i etape, regimul comunist din Romnia a avut o serie de

particulariti distincte. n prima etap (1948-1958) din perioada guvernrii lui Gheorghiu-Dej, regimul dictatorial comunist din Romnia a avut cel mai represiv caracter, cum i cea mai accentuat obedien fa de Uniunea Sovietic. Este etapa in care s-a practicat o mare prigoan i reprimare mpotriva elitelor romneti i chiar a categoriilor sociale de muncitori, rani, pe care regimul pretindea c se sprijin. Au avut loc arestri i deportri masive de ordinul miilor, condamnri la ani grei de detenie i la moarte, sau chiar lichidarea unor persoane fr a fi judecate. Printre cei arestai, iar unii dintre ei chiar lichidai, au fost o serie de personaliti politice i intelectuali de frunte, precum i rani i muncitori care erau n dezacord cu politica regimului. O politic de reprimare s-a dus chiar i n rndurile partidului comunist cu scopul nlturrii rivalilor politici. Obidiena fa de Uniunea Sovietic s-a manifestat nu numai n plan politic, ci i economic cnd prin intermediul sovromurilor (societi mixte sovieto-romne n care partea sovietic deinea pachetul majoritar), economia romneasc a fost practic subordonat celei sovietice care a prdat-o i a jefuit-o. Aceast stare de lucruri s-a datorat i faptului c pe teritoriul Romniei exista armata sovietic, iar toate instituiile de stat, politice, economice, de nvmnt, de cultur, armata, serviciile de informaii etc., aveau consilieri sovietici care i impuneau politica proprie intereselor sovietice. Tot n aceast etap a avut loc i naionalizarea principalelor mijloace de producie i colectivizarea forat a agriculturii care, n fapt au dus la lichidarea proprietii private n marea ei majoritate i la instituirea proprietii de stat sub denumirea de proprietate socialist. Prin aceste aciuni cetenii rii au ajuns s depind de stat, iar drepturile i libertile individuale au fost afectate dramatic. n aceast etap s-au realizat bazele regimului totalitar, avnd o singur for politic politic cu rol conductor - partidul comunist i cu o total subordonare a societii civile celei politice. S-a instituit un sistem draconic de cenzur asupra mijloacelor de informare n mas, precum i a tuturor publicaiilor, literaturii i artei, istoriei etc., care au fost ideologizate i constrnse s slujeasc politica partidului. n instituiile de nvmnt i cultur au fost implementate tiparele sovietice, iar ideologia comunist a devenit elementul de baz al acestora. Presa devenise n totalitatea sa un mijloc docil de slujire a politicii regimului totalitar comunist. Relaiile externe n ansamblul lor erau orientate spre Uniunea Sovietic, ntrerupndu-se astfel n bun msur legturile tradiionale ale Romniei cu Occidentul. Romnia devine membru al C.A.E.R.-lui (organism economic) n 1949 i membru al Tratatului de la Varovia (pact militar) n 1955, ambele organisme fiind dominate de Uniunea Sovietic prin intermediul crora urmrea s menin rile socialiste din Europa n zona sa de influen i n acelai timp s contracareze organismele similare ale Occidentului. Trebuie menionat totui c n aceast etap de regim totalitar, Romnia a cunoscut o cretere economic pe baza unei rate ridicate a acumulrii, urmrindu-se industrializarea i

electrificarea rii cu accent pe dezvoltarea industriei grele, ndeosebi a celei constructoare de maini. Procesul de industrializare s-a nfptuit n mare parte prin acumulri care au lovit n nivelul de trai al populaiei. Pe plan extern trebuie menionat, ca un succes primirea Romniei n O.N.U., n anul 1955, deschizndu-se rii noastre posibilitatea de a juca n etapele urmtoare un rol activ pe arena internaional. Prima etap din perioada guvernrii lui Gheorghiu-Dej se ncheie cu retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul rii noastre, ca rezultat al unei politici abile ale acestei guvernri, Romnia fiind singura dintre rile aflate n aceast situaie, care a reuit o astfel de performan. A doua etap a guvernrii lui Gheorghiu-Dej (ncheiat prin decesul acestuia survenit n primvara anului 1965), se caracterizeaz printr-o anumit liberalizare a regimului comunist, materializat prin eliberarea deinuilor politici din nchisori i printr-o anumit elasticitate n viaa spiritual, continundu-se totodat procesul de dezvoltare economic. Pe plan extern s-a promovat o politic de independen fa de Uniunea Sovietic i o reorientare spre occident. Aceast realitate i-a gsit expresia mai ales n "Declaraia din aprilie" din 1964. Intervalul 23 august 1944-6 martie 1945 cuprinznd patru guvernari, doua ale generalului Constantin Sanatescu (23 august 4 noiembrie 1944 si 4 noiembrie-6 decembrie 1944) si Nicolae Radescu (6 decembrie 1944-28 februarie 1945) a fost marcat de eforturi considerabile ale fortelor democratice din tara de a instaura si pastra regimul democratic n fata ofensivei accelerate a comunistilor, la adapostul numeroaselor trupe sovietice prezente n tara, pentru acapararea principalelor prghii ale puterii. n aceasta perioada institutia monarhica n frunte cu regele Mihai a ncercat sa profi 131s1824b te de prestigiul relativ dobndit dupa 23 august 1944 ncercnd pastrarea constitutionalitatii statului romn. Precizam n acest sens, ca la sfrsitul lunii august 1944, regele Mihai a repus n vigoare Constitutia din 1866 cu modificarile aduse de Constitutiunea din 28 martie 1923. Guvernele gen. Sanatescu s-au remarcat prin sustinerea eforturilor Romniei angrenate n razboiul alaturi de Natiunile Unite pe plan extern, n vreme ce n interior, masurile luate au vizat, n principal, revenirea la regimul democratic antebelic, dar, n multe cazuri, efectele nu au fost cele asteptate, deschiznd chiar calea unor abuzuri inerente: - amnistia generala politica si militara (24 august 1944), - desfiintarea lagarelor de munca (24 august 1944), - rezolvarea problemelor actiunea de romnizare a ntreprinderilor desfasurata de regimul Antonescu; problemele minoritare si de migratiune (septembrie 1944), - purificarea administratiilor publice (19 septembrie 1944),

- adoptarea primelor masuri privative de libertate mpotriva celor considerati vinovati de dezastrul tarii (Legea 488 din 11 octombrie 1944). n cea de a doua guvernare sunt de retinut masurile legislative privind restituirea bunurilor luate de pe teritoriul URSS si cele referitoare la ntarirea eforturilor pentru nceperea operei de refacere a tarii, alaturi de achitarea constanta a datoriilor impuse prin Conventia de Armistitiu din 12/13 septembrie 1944. Trebuie mentionat ca n tot acest interval, Romnia devenise o tara ocupata de sovietici, fapt semnalat att de factorii politici interni, ct si de observatorii straini. Desi opozitia politica n Romnia grupata n Blocul National Democrat (BND) constituit la 20 iunie 1944 din PN, PNL, PSD si PCR realizase obiectivul nlaturarii lui Antonescu si, declarativ, dupa 23 august 1944, fortele n cauza se pronuntasera pentru continuarea colaborarii pe calea democratizarii tarii, reprezentantii PCR, la 26 septembrie 1944 s-au exprimat deja pentru o noua forma de colaborare, numita Frontul National Democrat. n acest joc politic, a fost atras de partea PCR si PSD precum si alte grupari de mai mica importanta considerate democrate. n octombrie 1944, reprezentantii FND au dat regelui Platforma FND cernd deschis ncredintarea puterii si formarea noului guvern. n consecinta, reprezentantii PCR si PSD din primul guvern Sanatescu au demisionat, pe acest fundal intervenind si o prima presiune sovietica a generalului Vinogradov care, la 2 noiembrie 1944 atragea atentia asupra mersului nesatisfacator al aplicarii Conventiei de Armistitiu, cernd totodata guvernului sa curme politica de taraganare. Al doilea guvern Sanatescu, largind colaborarea politica, nu a reusit prea multe n planul democratiei interne, n vreme ce, dincolo de granitele tarii, ntlnirea celebra dintre Stalin si Churchill de la Moscova din 9-20 octombrie 1944, stabilea n fapt, fara stirea celor ce urmau a fi afectati faimoaselor acorduri de procentaj n virtutea carora Romnia intra n procent de 90% n sfera de influenta sovietica la propunerea britanica, aprobata, cum era de asteptat, fara rezerve de partea sovietica. Scurt timp dupa formarea acestui guvern, n vreme ce reprezentantul Moscovei, al doilea comisar pentru Afaceri Externe, Andrei I. Vsinski se afla n prima sa vizita n Romnia, Moscova a ordonat expulzarea administratiei romne din Ardealul eliberat n urma operatiunii Carei-Satu Mare, ncheiata la 25 octombrie 1944, problema dezbatuta aprins de membrii guvernului n Stenograma Consiliului de Ministri din 13 noiembrie 1944. Schimbarea cabinetului Sanatescu s-a produs la initiativa, de aceasta data, a partidelor istorice, care au refuzat ncercarea de numire ca ministru de razboi a gen. C. Vasiliu Rascanu cunoscut apropiat al comunistilor. La 2 decembrie 1944 a intervenit demisia gen. Sanatescu si numirea n aceeasi zi a gen. Radescu, fost adjutant al reginei Maria si unul din fosta organizatie de extrema dreapta, Cruciada Romnismului creata n 1936 dar care era cunoscut ca adversar al Germaniei, motiv pentru care fusese internat n lagar de regimul Antonescu. Guvernul format de Radescu a continuat linia precedenta promovnd o serie de masuri privind: - abrogarea legislatiei antievreiesti (decembrie 1944),

- urmarirea si pedepsirea criminalilor si profitorilor de razboi (ianuarie 1945), - organizarea sindicatelor profesionale (ianuarie 1945), - adoptarea Legii 86 pentru Statutul Nationalitatilor Minoritare (7 februarie 1945), - adoptarea Legii pentru epurarea presei si a Legii pentru disponibilizarile n armata (februarie 1945). n fata presiunilor tot mai accentuate ale extremei stngi comuniste, gen. Radescu sa aflat ntr-o situatie foarte complexa rezultata att din disputa politica interna, ct si din eforturile pentru aplicarea Armistitiului si, nu n ultimul rnd, pentru sustinerea trupelor romne angrenate n razboi (aproape 37 de divizii), mai ales acum, cnd se desfasura operatiunea Budapesta (1-15 ianuarie 1945). n acest context, liderul comunistilor, Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a deplasat la Moscova (31 decembrie 1944-16 ianuarie 1945), unde a primit indicatii clare cu privire la problema preluarii puterii. ntors n tara, n sedinta FND din 24 ianuarie, comunistii au fixat tactica de urmat linia guvernarii, iar la Congresul Sindicatelor din 26-30 ianuarie 1945, problema cuceriri puterii politice a fost pusa deschis. Din acel moment, a fost agitata teza instaurarii unui nou guvern democrat. Partidele istorice alaturi de rege se pronuntau pentru sustinerea gen. Radescu n continuare, considernd ca efortul principal l constituie frontul si abia la ncheierea razboiului sa aiba loc alegeri libere solicitate de FND. De cealalta parte, comunistii si aliatii lor din FND, bazndu-se pe relativa influenta n rndurile muncitorimii din oras, criticnd tot mai des guvernul, a trecut la atragerea de partea lor si a taranimii care reprezenta apx. 80% din populatia tarii, agitnd problema pamntului, a unei noi reforme agrare. n decembrie 1944, a fost crata Comisia pentru studiul reformei agrare n frunte cu ministrul taranist, Ion Hudita. La 10 februarie 1945, n numele PN, Gheorghe Zane a depus Proiectul de lege care prevedea exproprierea mosiilor avnd peste 50 de ha la ses si 30 ha la deal si munte. Luati prin surprindere, reprezentantii FND, n speta analfabetul Romulus Zaroni, membru n Comisie din partea Frontului Plugarilor, a declarat ca nu are ncredere n capacitatea guvernului de a face reforma si s-a retras. n aceeasi zi, Comitetul Central al Frontului Plugarilor a dat Manifestul catre tarani n care, n mod fals, arata ca PN si PNL nu vor sa fiti mproprietariti, cerndu-le sa treaca imediat la nfaptuirea reformei agrare, asigurndu-i ca FND va legifera actele lor. Astfel, taranii au trecut la ocuparea mosiilor, fara a mai astepta legea. n paralel, FND a actionat n forta pentru preluarea prefecturilor si primariilor astfel ca, n luna februarie 1945, n 50 din cele 58 de judete ale tarii se instalasera ilegal prefecti comunisti sau ai FND. Partidele istorice au condamnat aceasta practica, cernd organizarea de alegeri comunale si judetene, fiind refuzate nsa, de FND. n fata acestor acte ilegale, la 11

februarie 1945 gen. Nicolae Radescu a rostit un discurs la sala Aro n care a subliniat ca reforma agrara nu se poate nfaptui dect dupa ncetarea razboiului, si a asigurat ca va apara cu orice pret linistea si ordinea n tara. n sedinta Consiuliului de Ministri din 16 februarie 1945, Radescu s-a exprimat si mai clar, aratnd ca se va opune din toate puterile si daca este nevoie sa ajungem la razboi civil l vom face, domnilor, oricare ar fi rezultatul. n replica, n ziua de 24 februarie 1945, n tara s-au produs mari manifestatii organizate de FND. La Bucuresti, n fata Palatului Regal au fost nregistrate victime n rndul manifestantilor care au ncercat sa ocupe Ministerul de Interne. n seara aceleiasi zile, la radio, gen. Radescu a condamnat energic tulburarile provocate de cei pe care i numea indivizi fara neam si fara Dumnezeu. Reprezentanti ai armatei, ctiva generali si ofiteri superiori, apropiati nsa de PC s-au desolidarizat de actiunea si declaratiile gen. Radescu. n consecinta, Radescu a elaborat decretul de disponibilizare a celor care au ncalcat disciplina militara, regele punndu-si semnatura pe decret. De provocarile n cauza, sovieticii, la cel mai nalt nivel si la mare distanta de Bucuresti, nu erau straini, ziarul Pravda de la primele ore ale zilei de 25 februarie demonstrnd n paginile sale faptul ca ei stiau ce urma sa se ntmple n Romnia. n tara, Comisia Aliata de Control (sovietica) trecuse la dezarmarea trupelor romne, fara a tine cont de protestele Marelui Stat Major Romn. Trebuie amintit ca n zilele de 4-11 februarie 1945 la Ialta, se desfasurasera lucrarile Conferintei aliate si conducatorii URSS, SUA si Marii Britanii si exprimasera acordul comun pentru o politica comuna mentionnd intentia rezolvarii prin mijloace democratice a tuturor problemelor politice si economice ale fostelor state satelite ale Axei. Liderii PN si PNL, ca de altfel si regele Mihai nu au sesizat sensul real al declaratiei finale de la Ialta continund sa spere ca englezii si americanii nu vor sacrifica Romnia intereselor sovietice. n fapt, la Ialta fara sa se traseze frontiere s-au sa se semneze ntelegeri secrete, prin acordul comun din comunicatul final se validau practic procentele de la Moscova din octombrie 1944. n acelasi timp, partidele istorice, prin actiunea comunistilor, au fost afectate de anumite desprinderi de grupuri, cum a fost cazul la 23 februarie 1945 cnd gruparea fostului lider al tineretului National aranist s-a desprins din PN devenind PN-Anton Alexandrescu si a aderat la FND. Tot astfel, s-a ntmplat si cu gruparea liberalului Gheorghe Tatarescu care s-a desprins din PNL si a creat PNLTatarescu. Pe acest fundal, biograful oficial al regelui Mihai, Arthur Gould Lee aprecia ca gen. Nicolae Radescu, prin actiunile sale, a fost ultimul glas ostil comunismului, care a rasunat la postul de radio Bucuresti. Pe 26 februarie 1945 a sosit n tara Vsinski care s-a prezentat la general, cerndu-i ncetarea actiunilor sale. La obiectiunile lui Radescu referitoare la ncalcarea procesului democratic promis n comunicatul final de la Ialta, Vsinski i-a declarat ferm - Ialta sunt eu. A doua zi, Vsinski a fost la regele Mihai n fata careia a sustinut ca Radescu trebuie schimbat pentru ca este fascist, aducnd totodata critici si lui Iuliu Maniu.

Desi pe 28 februarie reprezentantii SUA si Marii Britanii n Comisia Aliata de Control de la Bucuresti i propusesera lui Vsinski sa aiba consultari cu privire la criza romneasca, acesta le-a raspuns abia pe 5 martie ca URSS solicita un guvern cu adevarat democratic n Romnia, pentru ndeplinirea obligatiilor din Conventia de Armistitiu si pentru a se asigura n aceasta tara, spatele frontului Armatei Rosii.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate