Sunteți pe pagina 1din 20

T

i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
1
Tierea pomilor fructiferi
D
e-a lungul iimpului, imporiana iierii
pomilor era apreciai in mod diferii. De-
seori unii varsinici susin c: pe vremuri
nu am iiai, nu am siropii pomii, i ioiui inioi-
deauna ddeau roade! nir-adevr aa esie, ins
nu irebuie uiiai fapiul, c deoarece aceii pomi nu
erau proiejai impoiriva bolilor i duniorilor, i
din acesi moiiv probabil caliiaiea acesior roade nu
ar corespunde siandardelor de azi.
Probabil muli au consiaiai, c in unii ani po-
mii suni plini de frucie mici, iar in ali ani fruciele
suni muli mai puine dar mai bine dezvoliaie. Spe-
cialiiii numesc acesi fenomen rodire secvenial
(aliernan). Moiivul principal al acesiui fenomen
(pe lang mulie aliele) esie neefeciuarea iierilor
regulaie. Deci prin iierile regulaie:
se poaie obine forma dorii a coroanei (iiere
de formare);
crem i meninem echilibrul recoliei. Prin
aceasia inelegem dezvoliarea unor noi ramuri
rodiioare in fecare an, care in afara alior fac-
iori (polenizare, vreme, nuiriie, eic.) garan-
ieaz o recoli consiani;
prin iierea excesului de coroan (iiere de r-
rire) facem posibil ca coroana s primeasc
caniiiaiea necesar de lumin, s fe aerisii,
dar prin asia coniribuim i la efcieniizarea
proieciei planiei. Pe parcursul iierilor efeciu-
aie aiai in perioada de repaus cai i in perioada
vegeiaiiv, avem oporiuniiaiea de a indepria
i disiruge prile rniie, bolnave i infeciaie
ale pomilor. Nu esie necesar s apucm siropi-
iorul imediai ce apare un lsiar sau o creang
infeciai; esie muli mai uoar i economi-
coas indepriarea lor prin iiere. Proiecia
planielor prin iiere esie un proces de lucru
obligaioriu in culiivarea iniegrai, culiivarea
bio i in cazul planielor bacifere;
puiem iniineri crengile rodiioare, i in caz de
nevoie i coroana pomilor (iiere de iniinerire);
puiem limiia iniinderea planiei, psirandu-i
proporiile i dimensiunile indicaie. Acesi fapi
esie imporiani, peniru c in scopul ingrijirii
planielor i a solului, inir-o anumii suprafa
de culiivare irebuie s meninem planiele.
Cellali moiiv esie despuierea in sus. Aceea
coroana esie folosiioare, a crei ramuri de
siruciur suni pline cu crengi rodiioare, por-
nind de la irunchi i ierminand in varf, i nu
cea care rodeie numai in varf.
Praciic iierea se poaie realiza prin dou me-
iode: prin iiere de formare, i iiere de rrire.
Efeciele celor dou procedee de iiere esie diferii.
Tierea de formare siimuleaz creierea lsiarilor,
deoarece prin indepriarea mugurilor de varf, se
elimin i compuii chimici produi de ei, care
impiedic creierea mugurilor poziionai mai jos.
Drepi rezuliai coroana se indeas, ceea ce poaie fi
nefavorabil in perioada de rodire, ins in perioada
de formare esie necesar in mulie cazuri. Desigur
nu esie ioiuna caniiiaiea iiai din coroan. Cre-
ierea de aiepiai a ramurii veriicale, in funcie de
iiere, esie ilusirai in Fig. nr. 1
Pe ramurile neiiaie, sau iiaie puin vor creie
relaiiv mai puini lsiari lungi, lsiarii inferiori vor
f scuri i vor deveni pri rodiioare. Cu cai iierea
esie mai puiernic, cu aiai va f mai puiernic for-
marea de lsiari (i din aceasi cauz esie incoreci
iierea prea acceniuai a nuielelor superioare, in
scopul limiirii inlimii). Tierea ramurilor la cioi
esie ieoreiic cea mai drasiic soluie, ioiui lsiarii
crescui vor f puini i slabi, deoarece mugurii in-
feriori conin in cea mai mare caniiiaie subsianele
care impiedic creierea, respeciiv lsiarii noi vor
puiea rsri numai din muguri ascuni.
Conform lui Mohcsy Miys iierea pomilor fruciiferi este o operaiune de cultivare prin care se taie
napoi unele pri verzi sau lemnoase ale plantelor fructifere, sau chiar ramura n sine, i se fac mici incizii,
rniri pe suprafaa ramurilor, n interesul scopului de cultivare.
(MouLcsv i comv., 1o8)
Fig. nr. 1
Creterea de ateptat a nuielei verticale
n cazul diferitelor tieri
(Sursa: Sipos, 2009)
T

i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
2
Tierea de rrire inseamn indepriarea ioial
a prii de coroan respeciive; acesia se poaie face
i pan la iulpin. Fundamenial aceasi meiod
de iiere esie folosii mai ales la planiele ajunse
la varsia de rodire. Conirar cu iierea de formare
deoarece efeciul de moderare al creierii mugu-
rilor superiori rmane nu acceniueaz creierea
lsiarilor lungi, mai degrab sprijin dezvoliarea
de pri rodiioare.
Puierea de rsrire a mugurilor nuielelor nu
esie deierminai numai de lungimea nuielelor, de
meioda de cresiare aplicai eic., ea esie infuenai
si de unghiul nuielei fa de veriical, ilusirar in
Fig. nr. 2
Nu se recomand creierea ramurilor de siruciur
in unghi orizonial deoarece, aa cum esie ilusirai
i in fgur, la baza acesior ramuri viiioare vor
creie lsiari (nuiele) puiernici, iar in varf prile
rodiioare vor f scurie. Din aceasi cauz se in-
iampl deseori, ca ramura de siruciur s nu poaie
f dezvoliai mai deparie. Acesi unghi esie poirivii
peniru dezvoliarea de asifel de crengi rodiioare,
care in iimp vor f schimbaie pe nuiele mai joase,
sau vor f iiaie de ioi.
Curbarea veriical in jos esie specifc aa numi-
iei iieri de creang lung singular (cu mugur in
varf). Sub greuiaiea fruciului creanga se indoaie
formand un arc, de-a lungul lui apar niie lsiari
iari, care in iimp poi s preia funcia rodiioare a
crengii iniiale. Pe aceasi irsiur se bazeaz ii-
erea folosii la piersic, soc negru, dar praciic aa
irebuie iiai i semiarbuiii.
Tratarea rnilor de tiere
Pe parcursul iierii provocm rniri. Acesie rni
asigur prin ele pirunderea bolilor infecioase in
pom. Cel mai des afeciai suni pomii samburoi
in primul rand piersicul i caisul care poi suferi
de uscarea crengilor, de cele mai mulie ori cauzaie
de bacieriile Pseudomonasos i Leukosis; dar aici se
incadreaz i cancerul necirial (Nectria galligena)
la mr (mai rar la pr), i alie boli ale prilor lem-
noase.
Cea mai comun, i cea mai grav esie usca-
rea crengilor samburoilor. Aceasi boal poaie
fi cauzai de dou bacierii, separai sau impreun.
Acesiea suni bacieria Pseudonomas syringae pv.
syringae i ciuperca Leucostoma (Cytospora) cinta,
comporiameniul, consirucia biologic i prefe-
rinele de mediu ale celor dou find asemnioa-
re. Cei mai expui acesior infecii suni piersicul i
caisul, ins ele poi afecia i ceilali samburoi.
Simpiomele infeciei apar prima dai primva-
ra, sau la incepuiul verii. La incepui frunziul de-
vine verde palid, mai incepe a se ofli, dup care
se usuc. Se usuc inireaga ramur, iar in unele
cazuri mai grave moare insui pomul. Pe prile
muribunde poi aprea rni canceroase, chiar i
rin. n prile de sub creanga moari rsar ls-
iari, iar in cazul morii pomului la baza iulpinii.
Pe prile mai groase apariia unor proiuberane
pe suprafaa scoarei semnalizeaz prezena in-
feciei (a ciupercii), proiuberana find cauzai de
inmulirea infeciei sub scoar. Agenii paiogeni
se inmulesc in zilele de ioamna, daiorii vremii
rcoroase i a precipiiaiilor. Peniru infeciare esie
nevoie de rnire, acesie rni suni cauzaie de cele
mai mulie ori de uneliele de culiivare, de iiere,
dar poi aprea i daiorii rosului animalelor sau
de gelivur, care creeaz condiii prielnice pirun-
derii agenilor paiogeni. De asemenea i mugurii
de rod (mai ales la cais) ingheai iarna, i czui
primvara iimpurie poi f surse de rnire.
n coniinuare se incepe o procedur de auio-
inducie. Agenii paiogeni consum rezervele de
glucide a pomilor, i asifel pomii devin mai sensi-
bili la ger, se deierioreaz, slbeie. n pomul slbii
dunarea se iniensifc i se rspandeie repede.
Infecia disiruge esuiul de foem i cambiul, prin
aceasia se opresc funciile viiale ale pomului, i ca
urmare se incepe oflirea rapid i uscarea. Agenii
paiogeni supori, chiar agreeaz iemperaiurile
reduse, peniru a infecia au neaprai nevoie de
precipiiaii, respeciiv de umezeal. Din iarn pan
in primvar copacii suni inir-o siare de repaus, i
capaciiaiea lor de aprare esie mai sczui.
Prin urmare, una dinire meiodele de aprare
impoiriva infeciilor esie alegerea coreci a peri-
oadei de iiere. Tierea irebuie efeciuai primva-
ra, in preajma sau chiar dup inmugurirea po-
milor, dar inainiea inforirii lor. Din pcaie acesi
inierval de iimp esie foarie scuri, i in plus luc-
rand in coroan, sau indepriand crengile iiaie,
exisi riscul de a rupe muli muguri de foare. n
orice caz, dup iiere rnile produse irebuie inchi-
se cu subsiane de iraiare a rnilor. Pe parcursul
iierii s nu uiim s indeprim i rnile cance-
roase. Siropirea de splarea a pomilor cu soluii
cu coninui de cupru poaie f efcieni dup desf-
runzire, respeciiv primvara, in perioada care pre-
cede inmugurirea.
Deoarece iierile efeciuaie in perioada de
repaus are mulie dezavaniaje din punci de vede-
Fig. nr. 2
Rsrirea de aiepiai la nuiele neiiaie,
afaie in unghiuri diferiie
(Sursa: Sipos, 2009)
T

i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
3
re al sniii planiei, esie recomandai efeciuarea
acesior aciiviii la sfariiul verii, sau la incepuiul
ioamnei.
PLANIFICAREA TIERILOR
Perioada de repaus vegetativ
Mai demuli perioada de repaus era considerai ca
perioad opiim peniru efeciuarea iierilor pomi-
lor. Aceasi operaiune se poaie efeciua de la desf-
runzire pan la inmugurire cu condiia ca iempera-
iura s fe pesie -3
o
C. De la cldura mainii suprafaa
crengii se inclzeie i prin urmare poi aprea peie
de ger. n perioada de repaus se poaie siabili mai
precis msura creierii lsiarilor, inmulirea prilor
rodiioare i densiiaiea coroanei.
Tierile de iarn respeciiv de sfarii de iarn
la pomacee se poi efeciua pan la inmugurire,
cel puin in siiuaia, cand iierea afecieaz ioaie
prile pomului. La iierile iarzii, avand aceeai
msur i meiod ne puiem aiepia la scderea
anselor de formare a frucielor i la o caniiiaie mai
mare de frucie czuie.
Pomii samburoi au o reacie mai puin nefa-
vorabil la iierea iarzie. n cazul unora, (precum
piersicul i caisul) din moiive de sniaie a planiei,
esie de dorii iierea inire perioada de inmugurire
i cea de inforire.
Tierea in verde cuprinde diferiie iniervenii de
iiere efeciuaie in perioada de vegeiaie. Tierile
principale in verde suni: iierea de dup inmugu-
rire, dup cderea peialelor, selecia de lsiari in a
doua parie a lunii iulie, scuriarea lsiarilor, iierea
de var i iierea efeciuai dup recoliare.
Tierea de dup nmugurire
Esie recomandai la iierile de formare a coroa-
nei pomilor iineri. n cazul pomilor rodiiori, acesi
iip de iiere poaie f benefc in acei ani, cand
planiaiile au fosi afeciaie de geruri puiernice, care
au dus la moariea esuiului cambial. n acesie ca-
zuri, iniarzierea iierii poaie ajuia la regenerarea
esuiului cambial, daiorii efeciului de furnizare a
auxinului mugurilor. La pomacee aceasi operai-
une se poaie efeciua pan ce muguri suni verzi, la
la ceilali pan in faza de imbobocire.
Operaiunile de iiere nu suni recomandaie
in starea de plin norire la nici o specie de pom
fruciifer, deoarece pot avea efecte grave asupra for-
mrii fructelor.
Tierea dup cderea petalelor
Tierile de limiiare a inlimii, efeciuaie la 1-3 sp-
tmni dup cderea petalelor (in cazul pomilor la
care inlimea ajuns prea mare), inseamn iierea
de dimensiuni de unu sau doi ani, respeciiv in ca-
zul planielor ajunse la varsia de 3 ani, la inlimea
defniiiv. Tierile fcuie in aceasi perioad duc
la reaciile de cretere cele mai reduse.
Selecia de var a lstarilor
Praciic de aceasi caiegorie aparine i freciona-
rea sau orbirea (reducerea capaciiii de rsrire a
mugurilor). n cadrul acesiei operaiuni esie reco-
mandai frecionarea primilor 4 muguri de cre-
iere afai sub ramura principal a puieilor afai
sub formare. Execuiarea cai mai devreme a acesiei
operaiuni ajui la dezvoliarea i foriifcarea axei i
a ramurii principale de siruciur, pe cand unghiul
lstarilor care rsar sub aceti muguri orbii va ap-
ropiat de un unghi orizontal dorii.
Selecia lstarilor i indepriarea unei pri a
lsiarilor in exces reprezini o parie din tierea
de formare. La pomii seminoi (pomacee) acea-
si operaiune esie recomandai in a doua parie
a lunii iunie deoarece in aceasi perioad mugu-
rii laierali ai lsiarilor psirai suni mai generaiivi
decai in alie perioade.
Conform unor experimenie in cazul mrului,
iierea lsiarilor in preajma lui 20 iunie esie cea
mai efcieni peniru inceiinirea volumului creie-
rii. La pomii rodiiori aceasi operaiune reduce i
mrimea roadelor, de aceea esie indicai analiza-
rea necesiiii aplicrii acesiei operaiuni. n cazul
pomilor samburoi, iierile de selecie suni opiime
la lsiarii cu lungimea de 20-23 cm. Pe parcursul
acesiei munci se poi indepria lsiarii gemeni, sau
lsiarii dei de sub ramurile de siruciur.
Scurtarea (ciupirea) lstarilor, poate avea ca re-
zultat forarea ramurilor pentru bifurcare la speciile
care nu sunt predispuse la bifurcri favorabile, iar
in cazul pomaceelor afeciai de ger, sioparea cre-
ierii lsiarilor poaie f benefc in ceea ce priveie
reducerea cderii fructelor n luna iunie. Ciupirea
lsiarilor se poaie repeia de mai mulie ori. La ni-
velul planiaiilor mai mari aceasi operaiune poa-
ie f considerai ca una dinire cele mai imporianie
procese de lucru, aplicaie coniieni.
Tierea de var
Chiar i dup iierile de formare i de inireinere
efeciuaie cu cea mai mare grij se poi forma lsiari
in numr i cu direcii nedoriie. Lsiarii in poziie
periferic impiedic pirunderea luminii in co-
roan, respeciiv acoperirea uniform cu lichid de
siropii, deci scad efcaciiaiea proieciei planielor.
Prin iierile de var puiem reduce acesie efecie ne-
favorabile, puiem imbunii asifel caliiaiea fruc-
ielor.
Efeciuarea acesior proceduri la mr, pr i pi-
ersic esie recomandai in anii in care caniiiaiea de
frucie esie sub cel armonic.
Condiia important a executrii acestei tieri
este ca starea de sntate a frunziului s e excelen-
t. Tierile de var efeciuaie asupra frunziului,
T

i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
4
coniinuarea scuririi ei prin iiere, din cauza
excesului de frucie, al seceiei sau al eveniualilor
duniori au un efeci negaiiv aiai asupra caliiii
frucielor (asupra mrimii) cai i asupra recoliei
anului urmior.
Tierile de var, in afar de inliurarea lsiari-
lor lacomi neindepriai mai devreme, respeciiv
al lsiarilor periferici veriicali, se refer numai la
tierea respectiv rrirea crengilor tinere, de 1-2 ani.
ndepriarea crengilor mai vechi poi cauza redu-
cerea caniiiii de roade (Figura nr. 3).
Cu cai pomii iiai prezini creieri mai puier-
nice, cu aiai irebuie s avem o grij mai mare ca
s iiem crengile pan la cioi. La asifel de pomi,
coiiurile de var, sfariiul verii mai ales cele gro-
ase vor reprezenia focarele de rsrire a lsiarilor
(lacomi) din anii viiiori. Lstarii se rresc doar. S
nu efectum nici o alt operaiune de tiere n cursul
verii.
Perioada optim pentru executarea tierii de
var ncepe atunci, cnd majoritatea lstarilor
dezvolt muguri terminali. Aceasi perioad di-
fer, depinde de fora de creiere, respeciiv de
predispoziie de dezvoliare a mugurilor de varf, la
diferiiele soiuri de pomi fruciiferi.
n general se poaie formula, c iierea pru-
lui se recomand a se executa n a doua jumtate
a lunii iulie, a mrului depinzand de soi de la
sfritul lui iulie pn la nceputul sau mijlocul lui
septembrie, a pomilor samburoi, mai ales a cireu-
lui i viinului, imediat dup recoltare, a lsiarilor
mai puiernici ai prunului ntre iulie i august, iar a
piersicul pe la sfritul lui iunie, nceputul lui iulie,
eventual n luna august.
Tierea de var execuiai in perioada, msura
si in modul opiim in cazul pomilor seminoi
prin imbuniirea pirunderii luminii in coro-
an, la fruci, i prin inceiinirea procesului de coa-
cere a acesiora:
imbunieie caliiaiea de depoziiare a fruciului,
mreie raporiul frucielor coloraie corespun-
zior,
in anumii ani imbunieie capaciiaiea
funcional a forilor, asifel coniribuind la
creierea ansei de formare a frucielor, i pan
la urm mreie sigurana roadelor,
reduce creierea de lsiari anul viiior, deoa-
rece inchiderea lsiarilor in muguri ierminali
se peirece mai devreme,
imbunieie condiiile de siropii (acoperi-
rea cu subsiana de siropii).
Experimeniele fcuie la plantaiile de viini i cirei
au ariai c iierile efeciuaie dup recoliare la
sfariiul lui iunie i incepuiul lui iulie au avui ca
rezuliai dezvoliarea mai mulior muguri forali i a
unei caniiii mai mari de frucie in anul urmior.
n cazul soiurilor de prun care au o creiere ac-
ceniuai, indepriarea crengilor in surplus inc
din lunile iulie ajui la o mai buna dezvoliare a
mrimii i culorii frucielor, i reduc caniiiaiea de
lucru necesar in anul urmior.
Tierea de var a caisului esie ideal in luna iu-
lie; aceasi meiod de iiere era cunoscui in de-
ceniile precedenie sub numele de Tiere-Siii , ins
in uliimii s-a uiiai de ea complei.
Tierea de var a soiurilor de plante bacifere este
recomandat a se face ct mai devreme, direct dup
recoltare.

Tierea seminoilor (pomaceelor)
dup recoltare
La prul, i mrul cu creieri puiernice, cu o durai
de vegeiaie indelungai, care dezvoli mugurii de
varf prea incei, se poaie aplica iiere de iarn io-
ial. Se recomand execuiarea acesieia de la jum-
iaiea a doua a lunii augusi pan la incepuiul lui
ociombrie. Aceasi perioad se poaie folosi numai
in primii 3-4 ani ai planiaiei, scopul principal f-
ind inceiinirea forei de creierii.
n cazul planiaiilor mai in varsi de pairu ani, ac-
iiviiaiea vegeiaiiv exagerai poaie f conirabalan-
sai i prin alie iniervenii de reducere a creierii.
La planiaiile iniensive de iip nou, cu pomi mai
numeroi i mai scunzi, imporiana i funcia ii-
erii s-a schimbai.
La acesie planiaii, iierea are o funcie de conirol
in crearea unei armonii muliidirecionale. Dimen-
siunile mai mici ale pomilor fac posibil mai buna
vizibiliiaie.

NOIUNILE DE BAZ
MAI IMPORTANTE PRIVIND TIEREA
Copac de form
Form de coroan care semna cu o form geo-
meiric (cub, piramid, cilindru eic.) sau cu un
obieci de folosin (mai ales candelabru). Crearea
acesior forme necesii muli experien i rbda-
Fig. nr. 3
Tiere de var
(Sursa: Papp, 2003)
T

i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
5
re. De aceea in irecui aceasi meiod de iiere era
privii ca aria culiivrii.
Tierea de formare
Tierea execuiai in perioada nerodiioare asupra
formei coroanei. Ea are ca scop crearea cai mai ra-
pid a formei coroanei. n acesi scop in general se
uiilizeaz iieri cu diferiie iniensiii.
Ax central fals
Axa principal se iaie pan la un lsiar sau o nuia
concureni. Scopul esie siimularea rsririi de ls-
iari in prile cheliie. Trebuie lsai ca ax fals
numai concureniul care se inal perpendicular.
Tierea la ciot (Pillar)
Esie un procedeu de iiere care serveie la innoi-
rea (vezi iniinerire) coroanei, respeciiv la schim-
barea crengilor rodiioare in cazul coroanelor de
iip fus (Fig. nr. 4).
Crengile rodiioare de 3-4 ani suni iiaie regulai
la un cioi de 4-3 cm. Din lsiarii rsrii din mu-
gurii ascuni ai cioiului suni lsai doar cei orizon-
iali, care vor deveni noile pri rodiioare. n cazul
pomilor samburoi, cioiurile poi f i mai lungi, de
aproximaiiv 30-40 de cm.
Mugurii de vrf
Esie uliimul mugurul afai la capiul, varful ls-
iarului, sau a crengii. Acesia poaie f mugur mixi,
mugur de lsiar, sau in caz excepional chiar i
mugur de foare.
Chelirea copacului (bici)
Prinire mugurii laierali ai nuielei suni foarie pui-
ni, sau nu exisi deloc muguri de lsiar, de aceea
nu se creeaz lsiari laierali. Acesi fenomen esie
specifc unor soiuri de cire i viin.
Tierile de rdcin
Esie uiilizai peniru moderarea creierii de lsiari.
Se aplic la acele forme de coroan, care prezini
creiere puiernic. Tierea se efeciueaz cu un disc
de lime mare, sau cu un cuii, la adancimea de
40-30 cm i la o disian de 40-60 cm de la irunchi,
in ambele pri ale irunchiul.
Schimbarea poziiei lstarului
(legare, agare de greuti)
n scopul accelerrii formrii prilor rodiioare,
respeciiv peniru meninerea unghiului dorii al
ramurilor de siruciur deseori irebuie s schim-
bm unghiul original al lsiarilor, nuielelor. S-au
rspandii mai mulie procedee, i suni ilusiraie in
imaginea aliurai. n ioaie cazurile irebuie avui
grij ca pariea legai s nu se indoaie arcuii. Acea-
si operaiune poaie f execuiai de la mijlocul lui
augusi sau in primvar (in mariie) cand nuielele
suni pe jumiaie lemnoi, i poi f indoii cu uu-
rin (Fig. nr. 5).
Selecie de lstari
Tiere folosii mai ales in perioada iierii de for-
mare, prin care puiem accelera formarea coroanei.
n iimp de rodire aceasi operaiune ajui la pi-
runderea luminii in coroan. Prin procesul de se-
lecie indeprim lsiarii care nu suni folosiiori in
formarea coroanei:
lsiarii muli prea inferiori,
lsiarii lacomi,
lsiari de baz (doar la pomii dezvoliai),
lsiarii accideniai sau infeciai (de ex. arsur
bacierian la pomacee),
Fig. nr. 4
Lsiar rsrii din cioi
(Foio: Sipos, 2009)
Fig. nr. 5
Schimbarea poziiei lsiarului prin legare
respeciiv prin agare de greuiaie
(Sursa: Sipos, 2009)
T

i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
6
lsiarii crescui abrupi din crengi de siruciur,
lsiarii concureni.
Depinzand de scopul iierii, efeciuarea lucrrilor
se poaie face in perioade diferiie.
Dac dorim s indeprim devreme lsiarii ne-
dorii, mugurii poziionai in sus, sau in jos, sau
mugurii concureni de pe ramurile de siruciur,
puiem s frecionm i lsiarii de 1-2 cm. Aceasi
munc se poaie face foarie repede. Poziia lsiari-
lor rmai pe laiurile nuielelor esie ideniic cu cea
a oaselor peielui pe coloana veriebral, de aceea
mai numim aceasi consirucie de siruciur i
siruciur de coasi de peie.
Execuiarea seleciei lsiarilor poaie f in funcie
de lungimea acesiora, sau de perioade. De obicei
acesie iieri se efeciueaz in mai sau iunie la ls-
iarii de 20-23 cm. Selecia de lsiari mai iarzie
(augusi, sep iembrie) se poaie face peniru accelera-
rea formrii coroanei, sau peniru imbuniirea,
iniensifcarea co loriiului frucielor. n acesi uliim
caz indeprim numai acei lsiarii mai lungi (sau
ii iiem mai scuri), care umbresc fruciele. Aceasi
munc nu irebuie execuiai nechibzuii, peniru c
poaie f i pgubiioare. n anii in care numrul or-
elor insoriie esie mare, suni dese zilele caniculare
i creie iniensiiaiea radiaiilor UV. Pe suprafaa
frucielor expuse brusc luminii puiernice mai
ales la soiurile merelor de iarn poi aprea peie
de arsuri de soare. Acesie peie la incepui au o culo-
are albicioas i apoi devin maro. Acesie mere suni
nepoiriviie consumului in siare proaspi.
Ciupirea lstarilor
Cu aceasi iniervenie se poaie inceiini iniensiiaiea
creierii lsiarului, respeciiv cu ea puiem selecia
lsiarii dorii din cei rsrii din cioi. De obicei se
aplic la iierile de formare a coroanelor iniensive.
Peniru oprirea iemporar a creierii lsiarilor
ciupim doar pariea de varf (vela) a lsiarului. Dac
lsiarul esie ciupii (scuriai) pan la a 3-4-a frunz
inferioar, din mugurii de subsuoar ai frunzelor
vor rsri noi lsiari, care in mare parie vor deveni
pri rodiioare (Fig. nr. 6).
ntinerire
Consi in iierea puiernic a prii de coroan mai
biran la ramifcaii mai joase sau la cioi, in inie-
resul formrii mai iniensive al lsiarilor. Varianie-
le operaiunii:
iniinerirea prii rodiioare: de exemplu iierea
nodurilor rodiioare ale mrului i ale prului
la un inel inferior;
iniinerirea ramurilor rodiioare: iierea la nuia,
creang, sau la cioi (meioda Pillar) ;
iniinerirea parial a coroanei: rrirea parial
a crengilor, mai apoi iierea celor rmase la
ramifcaii inferioare;
iniinerirea complei: rrirea ramurilor de
siruciur ale coroanei, i iierea celor rmase
la cioiuri de 1-1,3 m.
Rdcin accesorie
Esie rdcina caracierisiic planielor inmuliie nu
prin sman, ci prin alie pri de plani (lsiar,
creang, rdcin sau frunz). Acesie planie nu au
o rdcin principal, ci numai rdcini secundare.

Lstari concureni
Lsiarii sau nuielele crescuie abrupi sub ramura
principal. Esie iipic cireilor, ca sub ramura prin-
cipal s exisie alie 3-4 ramuri concurenie (ramif-
caie asemnioare cu piciorul de gin). De obicei
aceii concureni suni indepriai, dar in caz de ne-
voie se poi creie din ei noi ramuri principale sau ra-
muri secundare din ele. Dac lsiarul concureni are
dimensiunea de o palm, nu esie necesar indepr-
iarea acesiuia deoarece scuriand-o la a 3-4-a frunz
inferioar, lsiarii rsrii din cioi nu vor concura cu
ramura principal, i de regul vor deveni rodiiori.
Forma coroanei
Forma naiural sau ariifcial a coroanei planiei
fruciifere. Forma coroanei esie infuenai de mai
muli faciori:
puierea de creiere a porialioiului i a soiului
nobil,
iipul de ramifcaie a nobilului,
prezena sau absena irunchiului, i lungimea
acesiuia,
prezena sau absena ramifcaiei (axei) prin-
cipale,
numrul, poziia unghiular i aranjarea ra-
murilor de siruciur.
Tierea n coroanei
Tierea vergii cu 4-6 muguri pesie inlimea de
dorii al irunchiului, sau iierea axului principal
pesie primele ramuri de siruciur.
Altoiul cu coroan
Esie un alioi cu un numr de rdcini i aranja-
re deierminaie, respeciiv cu cel puin irei nuiele
Fig. nr. 6
Varianie ale iierii de cupire
(Sursa: Sipos, 2009)
T

i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
7
maiure. Caracierisiicile lui suni coninuie in sian-
darde.
Tierea de ndoire
Tierea prilor de coroan (lsiar, nuia, creang)
la o poziie inferioar i la un unghi mai plai. n
aceasi caiegorie se mai poi include: iierea mugu-
rilor de varf i iierea mrului dup meioda Nagy
Sndor.
Planul de tiere
Planul de iiere esie suprafaa iiai. Poziia aces-
ieia fa de mugurul principal sau ramifcaia
psirai esie imporiani mai ales la formarea co-
roanei (Fig. nr. 7).
Inciziile deasupra mugurului
n unele cazuri am puiea avea nevoie ca anumii
muguri s rsar, de ex. la unele soiuri de mr i
pr. Prin acesie incizii puiem provoca rsrirea
lsiarilor, ilusirai in Fig. nr. 8.
Tratarea rnilor
Marginile rnilor mai mari provocaie de foarfeci
de iiere a ramurilor, de fersiraie, sau de rupere
au marginile deierioraie, din cauza aceasia se vin-
dec greu. Primul pas in iraiarea acesior rni esie
neiezirea acesiora cu o foarfece de iiere ascuii,
cuii de alioii sau cu cuiiul cu lam curbai, creai
special peniru acesi scop. Dup aceasia planul de
iiere irebuie uns cu soluie de iraiare a rnilor.
Exisi o gam larg de produse de acsi fel in maga-
zine, dar ele se poi prepara i acas. Subsiana cea
mai bun esie cea care poaie f iniins pe suprafaa
rnii chiar i la iemperaiuri reduse, i impiedic
pirunderea agenilor paiogeni i a duniorilor
in ran. (Fig. nr. 9).
Varga
Alioi in varsi de un an fr ramifcaii. Caracie-
risiicile lui suni coninuie in siandarde.
Modul de executare a inciziilor deasupra mugurilor
Rrirea de roade
Rodirea poaie f reglai nu numai prin iiere, ci
i prin rrirea de roade, in cazul in care dorim
s creiem mrimea frucielor, sau dac suni prea
mulie roade pe plani. De obicei se execui la
soiuri cu frucie mari i care se consum proas-
pi (mr, piersic, par, prune, cais), dar in mai
mulie ri suni rriie i cireele (ex. Spania, Turcia,
Chile). Rrirea poaie f efeciuai manual, cu ajuio-
rul unor chimicale, cu maini, sau cu combinaia
acesiora.
Perioada poirivii peniru efeciuarea acesiei
operaiuni esie dup aa numiia cdere naiural a
frucielor. n cazul merelor i perelor pan ce dia-
meirul frucielor ajung la maxim 2 cm. n cazul
piersicilor operaiunea poaie f efeciuai cu re-
zuliai pan cand pariea samburoas esie moale,
i fruciul poaie f sirpuns cu un ac. Aciunile de
rrire irebuie efeciuaie din iimp, alifel vor avea
un efeci nesemnifcaiiv asupra mrimii frucielor
rmase.
Gradul de rrire necesar poaie f siabilii pe baza
densiiii forilor (ramurile de siruciur, ramurile
rodiioare i irunchiul). Rezolvarea cea mai simpl
esie ca inire dou frucie s rman un spaiu aiai
de larg incai s permii o creiere cai mai mare
(exira), de clasa iniai, a frucielor (Fig. nr. 10).
Fig. nr. 7
Fig. nr. 8
Modul de a face incizii deasupra mugurelui
Fig. nr. 9
Traiarea rnilor cioiurilor
(Sursa: Sipos, 2009)
T

i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
8
Intrarea n rod
Anul inirrii in rod se poaie considera anul in care
d rod in proporie de 1/3 din capaciiaiea ioial.
Tierea de maturizare
Procedura de iiere care urmeaz dup iierea de
formare, cand deja scopul esie psirarea crengilor, i
a prilor rodiioare, in general prin iiere de rrire.
Tierea de iarn
(tiere lemnoas efectuate n timp de repaus)
Esie iierea efeciuai de la desfrunzire pan la in-
mugurire. Are avaniajul perioadei lungi in care se
poaie execuia, ins care poaie f scuriai in funcie
de siarea vremii. Dezavaniaje:
nu suni recomandaie iierile efeciuaie sub
iemperaiuri mai joase de - 3-4
o
C, deoarece
pe suprafeele de iiere se poi forma rni de
degerare, iar lamele foarfecelor poi s se rup;
mainile de iiere pneumaiice deseori se poi
sirica deoarece vaporii din iuburile de aerisire
poi inghea;
rnile de iiere se vindec mai greu;
in vreme cu ninsoare i cu noroi creie riscul
de accideniare;
produce formare de lsiari muli mai puiernic
decai iierile de var;
iieiorii incepiori deseori supraincarc po-
mii, deoarece vd coroanele ca find prea
rare.
Tiere prin rupere
Esie un procedeu efeciuai in vegeiaie in perioada
formrii coroanei in siadiul de repaus sau la varsia
de rodire. Esie un procedeu recomandai in primul
rand peniru indepriarea concurenilor, lsiari-
lor lacomi. Are avaniajul c daiorii ei se rupe i
marea parie a mugurilor afai la baza lsiarului
(nuielei), i prin aceasia scade i predispoziia la
formarea de lsiare lacomi. Se recomand numai
acolo, unde se acord o aienie deosebii proieciei
planielor, deoarece pericolul de infeciare prin rani
esie mare (Fig. nr. 11).
Tierea la trunchi, strngere
Suni proceduri aplicaie la pomii cu o creiere pu-
iernic sau care inir in rod iarziu, cu scopul de
a iempera creierea lsiarilor. Cresirile blocheaz
circulaia subsianelor nuiriiive cire rdcini, i
au ca urmare reducerea creierii lsiarilor lungi.
La iierea in irunchi (inelare) scoara irunchiului
esie indepriai pe jumiaie-irei sferiuri de cerc,
in faii de 3-4 mm. Acesie iieiuri se poi face in
mai mulie locuri in prile opuse ale irunchiului.
Peniru sirangerea copacului se foloseie o sar-
m groas (2-3 mm), cu care se infoar impre-
jurul copacului prin februarie, inainiea inceperii
circulaiei fuidelor. Sirangerea irebuie slbii din
cand in cand, peniru a preveni pirunderea sar-
mei in irunchi. n augusi sarma se indeprieaz
defniiiv.
Se fac iieri alungiie de-a lungul irunchiului,
care se poi face cu cuiiul sau cu ioporul.
Prin acesie proceduri cu excepia sirangerii
provocm rni grave pe suprafaa irunchiului,
prin care pomii poi f uor aiacai de duniori sau
boli, de aceea acesie iieiuri irebuie neaprai ira-
iaie cu subsiane de iraiare a rnilor.
Muguri terminali
Primul mugur de sub planul de cresiare. Dar esie
numii la fel i primul mugur de sub varful de cre-
ang deieriorai.
Lstarul lacom
Esie lsiarul care aneie puiernic in sus in coro-
an, i care esie muli mai lung decai ceilali. De obi-
cei esie mai deschis la culoare decai cei scuri, i pe
el gsim frecveni lsiari de ordinul doi formai
vara. Lsiarii lacomi mai subiri poi f psirai ca
crengi de rod, iar cei mai groi suni poirivii peni-
Fig. nr. 11
Ran produs prin rupere vopsii, respeciiv ran
in proces de cicairizare de pe nuia.
(Sursa: Sipos, 2009)
Fig. nr. 10
Meiode de rrire a frucielor
(Sursa: Sipos, 2009)
T

i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
9
ru creierea de noi ramuri de siruciur. Formarea
puiernic a lsiarilor lacomi indic iieri iniense;
acesi fenomen esie des inialnii la piersici.
METODE DE TIERE
MAI IMPORTANTE
Pe parcursul isioriei culiivrii frucielor s-au for-
mai mulie asemenea meiode de iiere, care poari
numele unor specialiii (Nagy Sndor, Brunner
Tams, Claus Jozsef, Du Breuil, Loreiie, Pillar,
Peirov, Gaucher, Zahn, Siii i alii). Majoriiaiea
meiodelor de iiere joac un rol in iierile din
iimpul rodirii pomilor. O parie din acesie meio-
de suni deja invechiie, de aceea ne vom ocupa mai
amnunii numai cu cele mai imporianie.
Tierea mrului prin metoda Nagy Sndor
Nagy Sndor (1903-1970) grdinar primar din
Szabolcs, disiins cu premiul Kossuih, i-a creai
meioda bazandu-se pe soiul Jonaihan. Meioda ia
in considerare predispoziia soiului la finare i la
avaniajele ramurilor poziionaie orizonial.
Esena acesiei meiode de iiere: la cel inferior,
la cel lung! Aceasia inseamn c crengile rodiioa-
re suni iiaie la nuiele inferioare cai mai orizonia-
le, iar pariea de nuia infeciai cu finare esie in-
depriai. Pe parcursul iierii ioaie nuielele lungi
i semilungi erau iiaie indifereni dac aveau in
varf muguri de rod sau dac nu au fosi infeciaie.
Aceasi meiod s-a rspandii aa de muli, incai
aproape fecare specie de pom fruciifer de mul-
ie ori i in zilele noasire era iiaie in acesi fel,
compleiand cu greeala c de mulie ori crengile
erau iiaie muli prea iare, ceea ce de regul nu esie
o soluie prea bun.
Tierea de muguri superiori i sectorial
prin metoda Brunner Tams
(dup BRUNNER T./1990)
Mai demuli, in iimpul iierii coroanei, crengile
erau iiaie pan la mugurii inferiori peniru po-
ziie coreci, zicand c lsiarii rsrii din aceasi
poziie vor creie mai orizoniali. Acesi fenomen
s-a peirecui in cele mai rare siiuaii, deoarece
lsiarii au crescui in sus, indoindu-se in direcia
luminii, iar aceii lsiari irebuiau iiai in anul ur-
mior pan la o creang inferioar, care in sfarii a
crescui in direcie coreci.
Tierea mugurului superior consi in iie-
rea crengii crescuie inir-o direcie greii pan la
cel de-al doilea mugur, poziionai in sus, i nu la
mugurul inferior poziionai coreci. Prin aceasi
meiod, lsiarul rsrii din acesi mugur va creie
in sus, iar cel din mugurul inferior va creie de re-
gul in direcia dorii. La sfariiul lunii augusi sau
primvara urmioare se iaie lsiarul (pe jumiaie
lemnos) crescui in sus.
Tierea cu numr redus de nuiele
dup metoda Petrov
Acesi iip de iiere s-a rspandii din Bulgaria.
ncrcarea pomilor cu roade se bazeaz pe nuielele
cu valoare inireag, pe cai posibil psirm numai
din ele caie 40-100 de buci per copac. Caniiiaiea
nuielelor depinde de mai muli faciori (caracieris-
iicile soiului, varsia, siarea de sniaie i puierea
pomului).
Nuielele vor f lsaie neiiaie la 23-30 cm dis-
ian una de cealali. Sub greuiaiea frucielor nui-
aua se indoaie in jos, creand un arc deasupra cru-
ia se formeaz lsiari puiernici. La acesi procedeu
de iiere rrirea roadelor esie indispensabil, deo-
arece de exemplu o nuia cu lungimea de 30 cm
poaie avea chiar i pan la 20 de frucie, din care
poi f lsaie doar 3-6 buci!
n cazul in care in anul urmior pe nuia apar
noi lsiari, rsrii din muguri ascuni care poi de-
veni i ei nuiele, creanga irebuie indepriai de la
baz. Dac nu avem desiule nuiele rodiioare noi,
aiunci la baza crengii in funcie de lungimea i
grosimea acesieia lsm aproximaiiv 1-3 buci
de nuiele de valoare inireag.
Piersicul se poaie iia foarie repede uiilizand
aceasi meiod, chiar i fr a avea o mare expe-
rien. Dac nu suni desiule nuiele, poi f lsaie i
alie crengi sau crengue (Fig. nr. 12).
Tierea Pillar
Acesi procedeu de iiere se uiilizeaz la pomii
de mr i pr in cazul unei iieri in form de fus
subiai. Cele mai frumoase roade ale acesior pomi
cresc pe crengile rodiioare in varsi de 2-3 ani.
Prin aceasi meiod de iiere se rreie coroana
i crengile rodiioare de pesie 4 ani afaie pe nuie-
le i ramurile de siruciur, care for f iiaie la un
cioi de 3-4 cm. Dinire lsiarii rsrii din mugurii
ascuni ai cioiului suni lsai doar cei mai dezvol-
iai, cu o poziie cai mai orizonial. Aceiia vor
deveni noile crengi rodiioare pe parcursul urm-
iorilor 3-4 ani.
Conform experienei crengile rodiioare bira-
ne irebuie iiaie pan la cioiuri de 3-4 cm, deoa-
Fig. nr. 12
Tierea cu numr redus de nuiele
(Sursa: Sipos, 2009)
T

i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
10
rece din cele mai scurie nu obinem lsiari cu pu-
iere adecvai.
Tierea caisului dup metoda Sitt
Cerceiiorul fosiei Uniuni Sovieiice a observai c
in cazul caisului indifereni de poziia ocupai in
coroan forile apar cel mai devreme pe prile
rodiioare scurie (epi) ale pomului, dup care pe
nuiele, i cel mai iarziu pe prile secundare ale ra-
murilor lacome.
Aceasi inforire mai iarzie care raporiai la
epi poaie f i o spiman - inseamn c geru-
rile de primvar iarzii afecieaz foarie puin fo-
rile nuielelor lacomi. Siii execuia iieri puiernice
asupra caiilor peniru a mri caniiiaiea lsiarilor
lacomi, iar pe ei lsiari secundari, iar vara erau ii-
ai pe jumiaie, peniru ca i aceiia la randul lor s
creasc lsiari secundari.
Aceasi meiod s-a dovedii a f bun, ins nece-
sii muli munc, ins asizi cu ajuiorul aparaiel-
or de iiere de coniur acesie lucrri poi f efeciua
repede i efcieni.
CARACTERISTICILE CARE
DEFINESC FORMELE DE COROAN
Fiecare pom fruciifer se caracierizeaz prinir-o
creiere naiural, formare, deci o coroan specif-
c. Formele naiurale de coroan corespund numai
in cazurile cele mai rare cerinelor. n parie ocup
muli spaiu, se chelesc repede i se poi inireine cu
greuiaie. Acesie caracierisiici nefavorabile le schim-
bm prin formarea ariifcial a formei de coroan.
Peniru culiivarea frucielor de caliiaie, care se con-
sum proaspeie, cele mai poiriviie suni formele de
coroan scunde i mai apropiaie omului. Acesi iip
de coroan esie cel mai adecvai peniru efeciuarea
lucrrilor fioiehnice manuale reglarea caniiiii
de roade, rrirea frucielor eic. prin care se poaie
creie raporiul frucielor de o caliiaie exceleni.
Forma coroanei esie deierminai de puierea
de creiere a soiul i a pomului respeciiv, numrul
i poziionarea ramurilor de siruciur, inlimea
irunchiului i respeciiv inlimea iniregului pom.
La pomii fruciiferi cele mai des uiilizaie mri-
mi de irunchi suni:
Trunchi scund: 40-60 cm
mr, pr, guiui, piersic.
Trunchi semi-nalt: 80-100 cm:
cire, viin, cais, prun, renclod,
pr pe porialioi slbaiic, bacifere cu irunchi.
Trunchi nalt: 120 cm i pesie:
nuc, casian, soc negru i co-
roanele de pe care se recolieaz mecanic.
La urma urmei fecare form de coroan poaie f
realizai cu inlimea irunchiului corespunzio-
are scopului, de ex. dac dorim ca coroana s fe
in form de vaz, peniru recoliare cu aparai de
scuiurai, mrimea adecvai a irunchiului esie de
100-120 cm, dar in cazul recolirii manuale aceas-
ia ajunge s fe de 60 cm.
Disianele dinire irunchiuri se poi modifca in
mare msur in funcie de iipul de sol, de nivelul
iehnologiei de culiivare, de soi i de porialioi.
Disiana dinire ramurile de siruciur i dis-
iana eiajrii ramurilor de siruciur la pomii ma-
iuri esie de minim 60-80 cm, i 100-120 cm in ca-
zul nucului.
Porialioiul infueneaz in primul rand
creierea nobilului, dar are infuen i momeniul
inirrii in rod i perioada coacerii frucielor. Cre-
iere a pomilor in cazul alioiurilor esie deierminai
in primul rand de porialioi, dar esie un facior de
limiiare a creierii i inlimea ochiului, iipul solu-
lui, adancimea de planiare eic.
Coroan cu proiecie de baz n form circular
Esie o form de coroan combinat. n zilele noasi-
re la pomii de mr se formeaz foarie rar aceasi
form de coroan, la alie specii de pomi fruciiferi
esie ins desiul rspandii. Esie forma de coroan
in primul rand la specii i soiuri alioii pe pori-
alioiuri mai puiernice: cire, viin, cais, prun, pr.
nlimea irunchiului esie de 80-120 cm, inlimea
pomului aiinge sau depeie 3-6 m. Nevoia peni-
ru suprafaa de culiivaie esie de 60-70 m
2
pe pom.
Acesi iip de coroan esie numii coroan
combinai deoarece esie pornii ca o coroan de
ax, ins pe deasupra uliimei ramuri sau uliimului
grup de ramuri de siruciur axul esie indepriai.
Deosebim dou iipuri:
Caracierisiicile coroanei combinaie cu grupuri
de crengi suni ramurile de siruciur care formeaz
eiaje, disiana dinire acesie eiaje esie de 60-80 cm
(Fig. nr. 13).
Fig. nr. 13
Mr alioii pe porialioi slbaiic,
avand form de coroan combinai
(Surs: Papp, 2003)
T

i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
11
Ramurile de siruciur ale coroanei combinaie
mprtiate suni aezai in spiral fa de axa prin-
cipal, disiana dinire ramurile de siruciur pe
veriical esie de 60-70 cm.
Coroana in form de sfer. Esie una din formele
naiurale a coroanei, specifc nucului i casianului.
Indifereni de felul iierii acesiora in iineree, cu
iimpul coroana acesior pomi va deveni f sferic.
Coroana in form de cldare. Esie in primul
rand forma de coroan a piersicului. nlimea
irunchiului esie de 40-60 cm, iar inlimea copacu-
lui de 2-3 m. Suprafaa de culiivare necesar esie de
13-24 m
2
/pom. Nu are ax, esie o form de coroan
alciuii din 3-4 ramuri de siruciur, ramifcaie o
dai sau de dou ori, la un singur nivel. Unghiul
ramurilor de siruciur esie de 33-40
o
(Fig. nr. 14).
Coroana in form de vaz (plnie). Praciic ioi
pomii cu irunchi poi f modelaie peniru aceasi
form de coroan. Esie ideal mai ales peniru so-
iurile care necesii muli lumin, dar esie forma
uiilizai cel mai des i la recoliarea cu maini de
scuiurai.
Diferena dinire acesi iip de coroan i cel de
cldare consi in fapiul, c ramurile de siruciur
siau inir-un unghi mai abrupi (60-70
o
), pe acesie
ramuri se formeaz aa-numiie ramuri de guler,
iar ramurile de siruciur nu se ramifc de mai
mulie ori. nlimea irunchiului in cazul recolirii
manuale esie de 40-60 cm, iar la cea mecanic de
100-120 cm (Fig. nr. 15).
Fus cu brae de rod. Esie o form de coroan
rspandii de Fejes Sndor. Acesi mod de iiere se
praciic in primul rand la mrul cu creiere semi-
puiernic. Dar se poaie uiiliza i in cazul prului
sau la unele specii de pomi samburoi. nlimea
irunchiului esie de 30-60 cm, iar inlimea ioial
a pomului de 3,0-3,3 m. Suprafaa de culiivare ne-
cesar esie de 23-30 m
2
/pom. Braele de siruciur
se plaseaz de-a lungul axului, impriiaie sau in
grup . Unghiul lor difer in funcie de specie i soi,
variaz inire 20-30
o
. Axul ceniral se leag deasup-
ra uliimului bra de siruciur sau se indeprieaz.
Fus liber. Difer de forma de coroan prece-
deni prin fapiul, c la creierea ei unghiul ramu-
rilor de siruciur se asigur in primul rand nu prin
legare sau cu greuii, ci prin iiere. n afara mru-
lui esie o form de coroan, care poaie f uiilizai
la cais, viin, prun i pr.
Fus zvelt. Form de coroan modern i uor de
inireinui. Esie mai rspandii la mr, mai puin la
pr. Se poaie uiiliza i in cazul samburoaselor. nli-
mea irunchiului esie de 30-60 cm, inlimea ioial a
pomului esie de 2-2,3 m. Esie o form de coroan cu
sisiem de susinere: reazmul poaie f un ru sau
cablu iniins. Suprafaa de culiivare necesar esie de
4-8 m
2
/pom. Caracierisiica coroanei de fus zveli esie
c la baza irunchiului se af 3-4 ramuri de siruciur
mai puiernice, resiul coroanei find formai din ra-
muri i crengi rodiioare de diferiie varsie (Fig. nr. 16).
REGULILE DE BAZ ALE TIERII
PENTRU FORMAREA COROANEI
1. De pe alioiurile cu coroan, pe care nuielele se
af prea sus sau prea jos, ele irebuie indepr-
iaie i alioiul irebuie iraiai ca o varg. n caz
Fig. nr. 14
Coroan in form de cldare
(Surs: Papp, 2003)
Fig. nr. 15
Coroan in form de vaz
(Sursa: Papp, 2003)
Fig. nr. 16.
Form de coroan iip fus zveli la mr,
cu insialaie de susinere prin rui
(Sursa: Papp, 2003)
T

i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
12
conirar exisi riscul ca irunchiul s devin
prea scuri sau, ce e i mai ru, prea lung.
2. Lsiarii cei mai lungi rsar inioideauna din
mugurii superiori, de aceea nuiaua principal
irebuie iiai inioideauna acolo cu psira-
rea a 4-6 muguri unde dorim formarea noii
ramuri sau a noului eiaj de ramuri. Regula
aceasia esie valabil i in cazul siabilirii inli-
mii irunchiului, care esie numii iiere in co-
roan.
3. Peniru creierea ramurilor de siruciur, cren-
gile slabe i cu lungimea de circa 20-30 cm ire-
buie iiaie pan la 3-3 muguri, iar cele puier-
nice (de 40-30 cm) numai moderai, sau nici nu
irebuie iiaie. n acesi uliim caz vorbim despre
creiere de ramuri de siruciur din muguri
ierminali.
4. n cazul pomilor samburoi, dac coroana esie
crescui din mugur de varf, aiunci forile de
pe nuiele vor irebui indepriaie, deoarece gre-
uiaiea frucielor in dezvoliare ar puiea schimba
unghiul ramurilor.
3. Pe parcursul formrii coroanei s respecim
principiul ideniiiii: dac iiem nuielele la-
ierale, aiunci i axul irebuie iiai, i invers.
Tierile mixie vor rezulia rsrire dispropori-
onai.
6. Tierea nuielelor laierale principale laierale se
execuiai prin aa numiia iiere a mugurilor
de varf, prin care obinem un efeci de indoire,
noua nuia principal va avea o poziie apropi-
ai de cea orizonial.
7. n cazul iierii vergii principale irebuie avui
grij ca mugurul ierminal (primul mugur aat
sub planul de tiere) s fe inir-o poziie opus
cu direcia obinuii a vaniului, deoarece noul
lsiar principal poaie f rupi cu uurin de
acesia.
8. Pe ax s nu lsm o singur nuia cu scopul
de a-l creie ca ramur de siruciur, deoarece
aceasia ori poaie prelua funcia principal, ori
coroana va f cu o singur parie. Dou poi f
ins lsaie, dac ele suni asemnior de puier-
nice.
9. Peniru creierea de grupri de crengi, irebuie
alese inioideauna nuiele cu puiere (grosime i
lungime) aproape ideniice.
10. La formele de coroan cu grupuri de creang
(cldare, vaz, combinai eic.) esie inierzis
creierea ramifcaiilor dinir-un singur loc,
deoarece mai iarziu ramurile de siruciur ale
pomilor se poi rupe uor. La soiurile predis-
puse ruperii ramurilor de siruciur nu esie
indicai creierea acesiora din muguri iermi-
nali, la ei esie muli mai sigur meioda iierii
(cais de Budapesia, cire de Erd, prun, rinclod
eic.).
11. La formele de coroan cu grupuri de creang
nu esie indicai psirarea mai muli de 3-4 de
nuiele inir-un grup. Nuielele psiraie s aib o
poziie proporional in spaiu, i dac esie po-
sibil, nuielele grupului de creang superioar
s nu fe aezaie deasupra grupului inferior, ci
s fe inierimare, in scopul folosirii mai bune
a luminii. Aceasi meiod poaie f uiilizai
doar la coroanele cu proiecie circular, nu i
la gardurile fruciifere.
12. Dac ramurile de siruciur suni crescuie din
muguri ierminali, aiunci in cazul speciilor cu
muguri micii (mre, pr, nuc eic.), mugurii
de varf irebuie iiai, sau foarea irebuie ci-
upii dup inforire. Aceasi procedur esie
necesar deoarece in cazul in care aceii mu-
guri dau roade, inceiinesc creierea, iar gre-
uiaiea frucielor poi schimba unghiul ramu-
rii. Aceasi regul esie deosebii de valabil la
nucul alioii. Dac in iimpul formrii coronei
nu iiem mugurii micii din varful nuiele-
lor principale ale nucului, roadele inceiinesc
muli creierea, pomul va rmane in poziia
ezui.
13. Primvar dup planiare irunchiul puieiului
de nuc irebuie iiai puiernic (la o disian de
40-60 cm de sol). Dinire lsiarii rsrii din
cioi ii psirm doar pe cel mai puiernic, resiul
irebuie indepriai la sfariiul lui mai. Lsia-
rul rmas va avea o creiere puiernic muli
mai puiernic decai dac irunchiul nu ar f fosi
iiai aa de brusc de aceea esie indicai
legarea acesiuia de un par peniru a preveni ru-
perea lui de cire vani.
14. Peniru realizarea cai mai rapid a formei de
coroan, inioideauna irebuie execuiai selecia
lsiarilor. Cu aceasi ocazie se indeprieaz i
lsiarii lungi crescui abrupi, lsiarii concu-
reni i lsiarii crescui din irunchi, in cazul in
care nu dorim s folosim iniriiori de irunchi.
Primele lucrri de selecie se poi efeciua deja
la lsiarii de 1-2 cm, dare irebuie neaprai exe-
cuiaie la cei de 20-23 cm.
13. Ramurile de siruciur irebuie crescuie con-
form unghiului corespunzior peniru forma
de coroan. Unghiul dorii al nuielelor i al
lsiarilor se obine de obicei prin proceduri de
legare. Perioada acesiuia esie la inmugurire,
sau la sfariiul lui augusi, in siare semi-lemno-
as. La efeciuarea legrii esie inierzis siran-
gerea maierialului de legare pe nuia, deoarece
acesia poaie iia in lsiar, iar aceii lsiari suni
uor rupi de vani.
16. nlimea axului ceniral (i a copacului) poaie
f resiricionai prin indepriarea nuielei de ax
sau prin legarea ei.
17. Dac vrem ca baciferele s creasc inir-o for-
m de arbuii, aiunci nuielele s fe puiernic
iiaie, in scopul formrii mai bune a iufei.
T

i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
13
Coaczul i agriul irebuie iiai pan la 3-4
muguri, in iimp ce zmeurul i murul la 3-10
cm de sol. n caz conirar nuielele vor da roade,
i din pmani nu vor rsri lsiari de iulpin
in numr sufcieni i cu for sufcieni, care
ajui reinnoirea i formarea iufei.
18. La formarea siruciurii coroanei s respecim
regulile lui Zahn.
TIEREA DE REALIZARE
A FORMELOR DE COROAN
Coroan combinat
Esie forma de coroan rsfrai sau cu grupri de
ramuri, care poaie f crescui la soiuri de planie
fruciifere lemnoase, alioiie pe porialioi puiernic.
Mai demuli aceasi form de coroan era obin-
ui prin iieri puiernice spunand c esie nevoie
de ramuri de siruciur rezisienie care a avui ca
rezuliai siiuaia ca inirarea in rod s se peireac
numai pesie 8-10 ani.
Puieiul planiai se iaie conform inlimii irun-
chiului. Dinire lsiarii rsrii vara ii psirm doar
pe cei necesari peniru dezvoliarea coroanei (ax,
lsiari laierali principali). n augusi puiem s fa-
cem din nou selecie de lsiari, aiunci facem rrire
dinire lsiarii de ordin secundar.
n primvara celui de-al doilea an, nuiaua de
ax irebuie iiai la inlimea urmiorului eiaj de
ramur, iar nuielele laierale principale se iaie in
funcie de lungime sau se las. n cazul in care
acesie nuiele nu cresc in unghiul i poziia dorii,
problema se poaie rezolva prin legare lor.
La incepuiul i la sfariiul verii exaci ca in
primul an se efeciueaz lucrri de selecie a
lsiarilor. Lsiarii scuri cu ierminaie in muguri
ierminali nu irebuie indepriai deoarece exisi
o mare ans ca din aceiia s se formeze pri
rodiiori.
Dinire lsiarii rsrii pe ax inire dou niveluri
de ramuri in principiu se las iemporar caieva, cu
funcie de umplere a golului. Arcuirea orizonial
sau veriical a acesiora ajui la reducerea perioa-
dei de inirare in rod a pomului. Dup unul sau doi
ani rodiiori acesie crengi de umplere a golului se
indeprieaz din baz.
Dac planim alioiuri cu coroan, aiunci din-
ire nuielele de coroan s selecim cele poiriviie s
fe ramuri de siruciur, celelalie in afara axului
vor f indepriaie.
Tierea din cel de-al treilea an necesii cea mai
mare aienie i experien, deoarece la primul
nivel de coroan (in funcie de specie) ne puiem
aiepia la roade mai mulie sau mai puine.
Primvar axul i nivelul superior de coroan
irebuie iraiaie conform varsiei acesiora. La ramu-
rile inferioare iniensiiaiea iierii irebuie redus,
nuielele principale se iaie numai in cazuri moii-
vaie. La speciile i soiurile sensibile la indoire i la
rupere (viinul Cigny i Pndy, caisul, prunul i
renclodul, respeciiv i unele soiuri de mr, cire i
pr) esie recomandai scuriarea moderai a nu-
ielelor lungi.
Lsiarii crescui abrupi in sus, cei concureni
irebuie indepriai inioideauna, dar fr s ne
aiingem de prile rodiioare. Dac in anii prece-
deni am efeciuai de dou ori lucrrile de seleciare
a lsiarilor, aiunci primvara in coroan vom gsi
doar caieva nuiele lungi.
Selecia de lsiari irebuie efeciuai i in acesi an
conform puncielor de vedere descrise mai inainie.
n al patrulea an in siiuaie favorabil i-
ierea de formare combinai a coroanei se poaie
iermina deoarece nu esie recomandai creierea a
mai muli de 9 ramuri de siruciur.
Tierile de formare la prile superioare ale
coroanei se coniinu inc vreo 2-3 ani, findc la
varsia de 4 ani a pomului acesie ramuri au doar
1-2 ani.
Pe parcursul iierii de iarn axul ceniral se
iaie la inlimea uliimului nivel de ramur, dife-
riiele nivele de crengi vor f iiaie in funcie de
varsia lor.
La ramurile de siruciur cele mai joase rami-
fcaiile de gradul doi i irei vor f iiaie conform
puierii de creiere i nivelului de chelire a copa-
cului. Selecia de var a lsiarilor s fe execuiai
pe inireaga coroan. Pe parcursul acesiei munci
inlimea fnal a pomului se formeaz prin inde-
priarea sau legarea lsiarului de ax.
Cazurile speciale ale formrii combinate
a coroanei
Trebuie eviiai iierea prea acceniuai a pomilor
iineri care prezini o for de creiere puiernic i
formare de coroan deas (ex. vaniul romanesc).
Se poaie face, ca in primii ani primvara s iiem
numai axul, i s facem lucrri regulaie de selecie
a lsiarilor. Forma defniiiv a coroanei va f creai
doar in anii 3-4.
Nuiaua de ax nu esie sufcieni de lung, ca s fe
iiai la inlimea urmiorului nivel de coroan.
n aceasi siiuaie formarea nivelului de coroan
irebuie amanai cu un an.
Crearea unei coroane regulaie in cazul caisu-
lui esie exirem de grea, deoarece pariea superi-
oar a lsiarului cade, iar lsiarul (i nuiaua) se
iermin in mugur ierminal i nu in mugur de
varf. Primvara de obicei nu din mugurii iermi-
nali se dezvoli lsiarul cel mai puiernic, ci din
vreunul inferior acesiuia. Daiorii acesiei carac-
ierisiici, pe parcursul formrii coroanei caisu-
lui, selecia de lsiari are o imporian deosebii
(Fig. nr. 17).
T

i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
14
Fus cu bra roditor
La creierea fusului cu bra rodiior, braele rodi-
ioare (ramurile de siruciur) irebuie formaie cu
cele mai mici iniervenii de iiere posibile. Poziia
unghiular corespunzioare a braelor rodiioare
se obine prin legare sau folosire de greuii. Gra-
dul acesiuia depinde de fora de creiere a soiului.
Cu cai soiul are o for de creiere mai mare, cu
aiai nuielele de brae se leag inir-o poziie cai mai
plan, care ins s nu fe sub 20
o
. Nu se recomand
ca inir-un an s creiem mai muli de 3-4 brae de
rod.
n primul an, in cazul planirii puieiului, iie-
rea se face pan la inlimea irunchiului, iar vara
se efeciueaz selecia de lsiari. Lsiarii lsai se
leag in augusi.
n cazul planirii alioiului cu coroan, nuiele-
le de sub inlimea irunchiului se indeprieaz,
dinire cele rmase s selecim 3-4 nuiele cu dez-
voliare ideniic, resiul cu excepia axului - se in-
deprieaz. Selecia de lsiari de var nu-o puiem
neglija nici de daia aceasia.
Dac nuielele de coroan suni slab dezvoliaie,
dar dinire ele puiem selecia un numr corespunz-
ior i cu o poziie corespunzioare, aiunci acesiea
vor f cele iiaie scuri. Lsiarii rsrii din nuielele
iiaie primvar s se lege in augusi.
n cel de al doilea an, la iierii efeciuaie la sfari-
iul iernii, lsiarii crescui muli prea lungi, i care
se aiarn in jos, se iaie uor sau se leag. Dup
pornirea circulaiei fuidelor, nuielele afaie pe axa
principal se fxeaz in unghiul dorii. Selecia de
var a lsiarilor se va face in perioadele deja cu-
noscuie.
Dac se face selecie de lsiari i in augusi, esie
indicai i efeciuarea imediai a legrii acesiora.
n anii trei i patru formarea coroanei de iip
fus cu brae rodiioare se coniinu asemnior
anilor precedeni. Trebuie avui mare grij de
braele rodiioare inferioare, deoarece acesiea poi
da un volum semnifcaiiv de roade deja din al ire-
ilea an.
Ramifcaiile de gradul doi i irei ale soiurilor
predispuse la indoire in jos sau la chelire irebuie
iiaie dup necesiii.
Nuielele soiurilor mai puin predispuse la
ramifcare irebuie scuriaie mai acceniuai (pr
Blosk kobak, mr Glosier) (Fig. nr. 18).
Fig. nr. 18
Formarea coroanei cu bra rodiior
(Sursa: Sipos, 2009)
Fig. nr. 17
Formarea coroanei combinaie in anii 1-4
(Sursa: Sipos, 2009)
T

i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
15
Fus liber
Diferena dinire acesi iip de formare a coroanei i
cel de mai inainie consi in fapiul, c formarea ung-
hiului poirivii al ramurilor se obine prin iiere, i
nu prin legare sau cu greuii. Speciile de frucie la
care se poaie realiza forma de coroan fus cu bra
rodiior se poaie realiza i aceasi form, dei in cazul
pomilor care au predispoziia de a creie abrupi in
sus obinerea acesiei forme de coroan esie mai grea.
Fus zvelt
Esie una din cele mai rspandiie forme de coroan
iniensiv, deoarece esie poirivii aproape oricrei
specii (Fig. nr. 19). Mai iniai la aceasi form au
fosi crescui porialioiuri de mr slabe in Olanda i
Anglia, dar in zilele noasire se inialneie frecveni
i in planiaiile dese.
Se cunosc mai mulie varianie (Pillar, ax
franuzeasc, ax-X, fus-Vogel, fus-Zahn, So-
lax, eic.). Cea mai simpl meiod esie fusul zveli
original, cu un singur nivel de ramuri de siruciur,
care poaie f formai mai uor la puiei, cu ioaie c
alioiurile cu coroan ramifcaie corespunzior ar f
mai nimeriie acesiui scop.
n primul an se face doar iierea in coroan.
Vara irebuie execuiaie neaprai lucrrile de se-
lecie i de legare a lsiarilor.
Pe parcursul seleciei in verde, deasupra
irunchiului irebuie alei 3-4 lsiari pe cai posibil
cu for asemnioare, poziionai proporional
in spaiu. Aceiia vor deveni ramurile de siruciur
ale pomului. Unghiul de legare al ramurilor de
siruciur irebuie s fe de 30-33
o
. De-a lungul verii
s urmrim cu aienie creierea axului ceniral, i
dac irebuie, s se leag mai slbii i de mai mulie
de sialpul sau de sarma de susinere.
De mulie ori se iniampl ca mugurul ierminal
al axului ceniral s fe mugur mixi, i inforeie.
Acesie fori irebuie indepriaie deja din faza de
boboc verde, deoarece reduc creierea axului, i in
plus lsiarul care rsare nu va creie drepi!
Dac esie necesar, n primvara celui de-al
doilea an se poi scuria nuielele de baz, prin ii-
erea mugurilor superiori. Pe parcursul lucrrilor
de selecionare indeprim de ioi lsiarii concu-
reni respeciiv lsiarii lungi crescui abrupi in sus,
rsrii din ramurile de siruciur.
Lsiarii principali seleciai, vor f inioideauna
cei care siau in cea mai bun poziie. Lsiarii la-
ierali ai axului se leag orizonial. Aceiia nu vor
deveni ramuri de siruciur, ci numai crengi de
rod care, ajunse la 3-4 ani, vor f schimbaie prin
iiere la cioi.
nirebarea ceniral in formarea acesiui iip de
coroan esie iraiarea axului cenira i psirarea for-
mei piramidale, ceea ce inseamn c raporiul dini-
re inlimea pomului i diameirul coroanei esie de
2:1. Exisi mai mulie meiode de iiere la fus zveli,
dinire ele ne vom ocupa doar acelea, care deja s-au
confrmai in praciic.
Tierea de primvar a axului central
n funcie de fora de creiere axul ceniral se iaie
la jumiaie sau la irei sferiuri din lungime. Ca ur-
mare a acesiei iieri, din pariea lui superioar vor
rsri lsiari puiernici, cei afai mai jos vor f mai
scuri, iar pariea inferioar de regul cheleie.
Tierea axului central dup norire
Pe parcursul iierii de primvar axul nu se iaie,
numai dup perioada inforirii. Are avaniajul, c
in iimpul iierii se vd mugurii neinforii in josul
axului, deci gradul de chelire.
Gradul de iierea al axului ine coni de gradul
de chelire.
Ax central fals n timpul primverii
n cursul acesiei iieri efeciuaie primvar, nu
nuiaua de ax se iaie pan la un mugur, ci iniregul
ax la o nuia inferioar, respeciand regulile de ii-
ere in ax fals.
Aceasi meiod de iiere se poaie aplica aiun-
ci, cand nu am efeciuai vara lucrrile de selecie a
lsiarilor, i pe axul ceniral avem lsiari adecvai
peniru a f axe false.
Fig. nr. 19
Paii de formare ai fusului zveli
T

i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
16
Ax fals n verde
Axul ceniral neiiai primvara se iaie in ax fals,
cand lsiarii ajung la o lungime de 20-30 cm.
Creterea axului central prin ndoire
La aceasi meiod axul nu se iaie deloc, ci esie
crescui prin arcuire, aa cum esie prezeniai in
Fig. nr. 20:
Primvara, cand s-a incepui circulaia fuidel-
or, i nuielele se poi bine indoi, axul se leag inir-o
poziie aproape orizonial, fe de cellali pom, fe
de insialaia de susinere. Axul esie lsai in aceas-
i poziie pan la formarea mugurilor de varf (in
general mijlocul lui iunie). Dup aceasia operai-
unea esie repeiai, dar in direcie opus. Scopul
esie crearea de pri rodiioare in pariea inferioar.
Axul esie lsai in aceasi poziie pan la incepu-
iul lui augusi, cand se fxeaz in poziie veriical.
Procesele acesiea de indoire se repei pan cand
pomul aiinge inlimea fnal.
n cazul creierii coroanei de fus zveli la mr
indifereni de meioda de creiere a axului - lsiarii
lungi crescui abrupi in sus irebuie legai in orice
siiuaie inir-o poziie cai mai orizonial!
Tierile de formare din al treilea an suni mai
muli sau mai puin ideniice cu cele efeciuaie in
anul precedeni.
Nuielele laierale i principale dac suni prea
lungi ale ramurilor de siruciur se iaie uor, i
axul ceniral se formeaz prin meioda de creiere
aleas. S nu neglijm iierile in verde, deoarece
acesiea suni aproape indispensabile la formarea
coroanei de iip fus zveli.
n cazul cel mai bun formarea de coroan se
iermin aici i pomul poaie ajunge la inlimea
de 2-2,3 m. n acesi caz nuiaua de ax ori se leag,
ori se iaie la o ramifcaie crescui orizonial, ori se
creie mai in sus.
n anii urmtori iierile coroanei de iip fus
zveli suni relaiiv simple i schemaiice. De pe axul
ceniral i de pe ramurile de siruciur primvara se
iaie 3-4 ramuri de rod mai vechi la un cioi de 3-4
cm. n iimpul lucrrilor in verde legm ioi aiaia
lsiari. Din lsiarii rsrii din cioi se psireaz
doar unul singur, de preferin cel cu o poziie cai
mai orizonial.
Vaz
Aceasi form de coroan esie recomandai mai
ales la speciile care necesii muli lumin (caisul,
piersicul, nucul, migdalul), dar se poaie uiiliza in
cazul oricrui pom fruciifer cu iulpin. Peniru
obinerea acesiei forme de coroan s planim
puiei sau alioi care corespunde formei de coro-
an.
La formarea coroanei de vaz se comiie dese-
ori greeala ca axul pomului s se iaie devreme.
Consecina ei: ramurile de siruciur se inchid in
mijloc, i pomul nu va f corespunzior deschis
formei. Tierea axului formei de coroan in vaz
se poaie efeciua doar aiunci, cand ramurile de
siruciur ii menin iniriie unghiul de formare;
esie posibil ca s ireac 4-3 ani de la planiare pan
ce aceasia se peirece! Se poaie efeciua i o aseme-
nea iiere, prin care axul ceniral se iaie la o ramur
inferioar bine poziionai, i aceasia va f cea de-a
paira ramur de siruciur.
Tierea din primul an ncepe primvara cu ii-
erile efeciuaie in coroan. Puieiul se iaie deasupra
irunchiului la 6-8 muguri. Seleciile de var ale
lsiarilor irebuie execuiaie de parc am f planiai
alioi cu coroan.
n cazul alioiurilor cu coroan s alegem 3
nuiele i axe deasupra irunchiului, cu o poziie
proporional in spaiu, de preferin rsriie din
muguri mai indepriai unul de cellali. Celelalie
s fe indepriaie. Nuiaua de ax nu iaie! Nuielele
(lsiarii) alese peniru a deveni ramuri de siruc-
iur se fxeaz inir-un unghi de 60-70
o
. n scopul
creierii unei forme de coroan frumoase merii
s baiem un ru de susinere lang pom, cu lun-
gimea de 2-2,3 m. Trunchiul i axul ceniral vor f
legaie de el.
n primvara celui de-al doilea an nuielele de
ramur, in funcie de mrimea lor, vor f iiaie
prin iierea mugurilor superiori. Dac esie ne-
cesar axul ceniral poaie f scuriai cu cel puin 20-
30 cm deasupra planului nuielelor de siruciur
principale! La creierea axului s respecim re-
gula celor 2/3! La seleciarea lsiarilor s psirm
ca principali inioideauna acei lsiarii, care in cel
mai bine unghiul de inclinare. Lsiarii care se
direcioneaz spre inieriorul coroanei nu irebuie
iiaie, mai bine s fe ciupiie la form de cunun
de frunzi.
n anii urmtori scopul esie creierea i ramif-
carea ramurilor de siruciur. Aceasia se refer la
creierea ramurilor de guler respeciiv la o singu-
Fig. nr. 20.
Procesul de creiere al axului zveli
prin indoire
(Sursa: Sipos, 2009)
T

i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
17
r ramifcaie a ramurilor de siruciur. Primele
ramuri de guler se cresc pe ramurile de siruciur
la inlimea de 130-160 cm, iar ramifcaia ramu-
rilor de siruciur irebuie execuiai la o inlime
de circa 2 m. Axul ceniral irebuie indepriai dea-
supra ramurilor de siruciur in al 4-3-lea an!
n legiur cu formarea coroanei de iip vaz
(palnie) airagem aienia asupra unor reguli im-
porianie de iiui:
Nu esie permis ramifcarea crengilor (ramu-
rilor) de siruciur din puncie apropiaie, deo-
arece mai iarziu copacul poaie s se rup sub
greuiaiea frucielor. n cazul pomilor inirai
in rod ruperea poaie f prevenii prin legarea
impreun a ramurilor de siruciur cu ajuiorul
unor maieriale de legai rezisienie (band din
plasiic, cablu mai gros, franghie).
n cazul soiurilor predispuse la rupere, nuiele-
le de ramur de siruciur ale acesiora irebuie
formaie cu o iiere mai acceniuai, reducand
asifel pericolul de rupere.
n cazul pomilor cu o creiere puiernic nui-
elele principale se poi f iiaie doar foarie puin
sau deloc deoarece coroana se poaie indesi re-
pede (ex. vaniul romanesc) (Fig. nr. 21).
REGULILE PRINCIPALE ALE
TIERI N STADIUL DE RODIRE,
GREELILE CELE MAI DESE
n cazul pomilor rodiiori fa de iierea de formare
a coroanei nu prea se poi da indicaii scrise, deo-
arece in aceasi perioad scopul esie deja meni-
nerea cai mai lung a perioadei de rodire, i nu
formarea siruciurii de coroan. Dac cunoaiem
prile rodiioare ale soiurilor, caracierisiicile de
formare a acesiora precum i urmrile iierii, nu
vom puiea comiie greeli de iiere fundameniale.
Dinire acesiea airagem aienia asupra celor de mai
jos:
Nu este permis tierea prea accentuat
a nuielelor.
Una dinire greelile cele mai dese esie aplicarea
aceleiai iieri, care nu ine coni de specia pomu-
lui fruciifer, de exemplu mr, piersic i vi de vie!
Greeala provine probabil din fapiul c in irecui,
in zonele de deal, piersicul i via de via erau iiaie
prin aceleai meiode precum iierea la o singur
nuia. Acesi lucru nu ar reprezenia nici o problem.
Problemele incep s apar aiunci, cand i celelalie
specii suni iiaie prin aceasi meiod. n cazul
pomaceelor aceasi meiod de iiere poaie cau-
za o puiernic de creiere de lsiari, concomiieni
cu reducerea caniiiii de roade, nemaivorbind de
deprecierea caliiii.
Pe nuielele lungi ale acesior pomi exisi puini
muguri de rod (vezi prile de rod ale pomaceel-
or), aceiia se vor forma pe prile scurie de rod
crescuie din mugurii laierali, in cazul in care nui-
elele nu au fosi iiaie puiernic (vezi efeciul iierii).
nlimea pomilor nu trebuie limitat
n anii de formare
nlimea i fora de creiere a pomilor esie deier-
minai inainie de ioaie de porialioi. Dac plania
noasir se dezvoli prea puiernic, aiunci ea s fe
iiai doar cai esie neaprai necesar, pe cai posibil
la sfariiul verii.
nlimea pomului ajunge s o siabilim pesie
8-10 ani, prin iierea axului sau al crengilor mai
groase.
Fig. nr. 21
Primii irei ani ai formrii coroanei iip vaz
(Sursa: Sipos, 2009)
T

i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
18
Putem pstra i nuiaua vertical
Suni muli care iaie aproape auiomai nuielele
veriicale din coroan. La inirebarea de ce: vor
rspunde c au ciiii undeva c nu esie permis
psirarea lor. Acesi rspuns esie foarie des. Iar
aceasi greeal esie comis de obicei de cei care
nu cunosc prile de rod.
n cazul samburoaselor, nuielele veriicale se
poi psira fr nici o problem, deoarece acesiea
suni ioiodai nuiele de rod. Rodul va irage in jos
nuiaua i ea se va indoi din coroan. Dac chiar
nu avem nevoie de ele, le puiem indepria in anul
urmior, ca crengi ieiie din rod (Fig. nr. 22).
i in cazul pomaceelor se poi psira acesie nui-
ele, dac pe varful lor suni muguri micii, ele suni
nuiele de rod! n general din coroan se iaie doar
lsiarii lacomi care cresc abrupi in sus, in cazul in
care chiar esie indicai! Cei mai slabi poi f psirai
inc un an, doi, dup care i ei, la randul lor, vor f
indepriai.
Nu se permite tierea de chelire
a ramurilor de structur
Recolia cea mai bogai se obine de pe pomul, la
care ramurile de siruciur suni pline cu pri de
rod, de la irunchi i pan la varf. Aceasia se poaie
obine dac iierile se incep nu de la varful ramurii
de siruciur, ci de la baza ei, avansand de la creang
la creang. Trebuie avui grij s lsm crengi din
30-40 de cm, i pe ele nuiele de rod, ioi din 30-40
de cm. Esie foarie irisi priveliiea acelui pom care
seamn mai degrab cu o miur infpi-n pmani.
Pariea inferioar esie complei goal, i doar pe par-
iea superioar suni caieva crengi i nuiele de rod.
USTENSILE TIERII
Zicala care spune c peniru munca bun esie ne-
voie de uneali bun esie foarie adevrai in ca-
zul iierii pomilor, deoarece cu ele provocm rni
planielor. De-a lungul iimpului acesie usiensile
s-au dezvoliai irepiai, de la simplul cuii la auiomo-
bile de iiai i maini de coniurare. Acesie usien-
sile se poi f impri in: usiensile manuale, maini
acionaie manual, maini acionaie mecanic.

Ustensilele manuale:
Foarfece de grdin pentru o singur mn
Esie usiensila manual folosii cel mai des, esie
deci de foarie mulie iipuri. Prile componenie ale
foarfecii de grdin suni prezeniaie in Fig. nr. 23.
Ce caracierisiici are o foarfec de grdin bun:
esie relaiiv uoar,
manerele se adapieaz formei mainii (de
dreapia, de sianga),
lama ii menine ascuimea,
i se poi schimba piesele (lama de iiere,
lama de susinere, manerele),
se deschide i inchide in siguran i uor,
cu o singur man,
inveliul manerelor esie din plasiic care se
uzeaz greu i nu alunec.
iaie fr efori crengi cu o diameirul de pan
la 1,3-2 cm.
Esie o chesiiune de obinuin dac manerul ex-
ierior se poaie roii sau nu. Unii prefer manerele
care se roiesc, alii pe cele fxe. Cu cele roiaiive se
iaie mai uor, cu cele fxe se poi iia prile mai
groase.
O parie indispensabil a procesului de iiere
modern esie dezinfeciarea periodic a usiensilelor
de iiai, deoarece o mare parie din agenii paio-
geni se poi rspandi foarie bine cu prilejul iierii.
Din acesi punci de vedere poaie cea mai pericu-
loas esie arsura bacierian (Erwina amylovora),
care infecieaz pomaceele. Dezinfeciarea se poaie
face cu subsiane cu coninui de clor, cu benzin,
dar i cu focul (in iimpul iierii cu ajuiorul bri-
cheiei). Lamele inoxidabile suni mai rezisienie
la subsianele chimice i poi f curaie mai uor,
ins rezisi mai puin iimp. Iar cele cu suprafaa
inoxidabil mai iefine (ex. iefon) nu rezisi cum
irebuie uzurii.
Pe baza principiului de funcionare foarfecele
suni de mai mulie iipuri, la noi cea mai rspandi-
Fig. nr. 22
Nu esie permis iierea nuielelor
crescuie veriical
(Sursa: Sipos, 2009)
Fig. nr. 23
Prile foarfecii de grdin
(Sursa: Sipos, 2009)
T

i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
19
Fig. nr. 24
Mrimea foarfecii de grdin,
aleas s fe poirivii mainii
Fig. nr. 25
Foarfec peniru iierea crengilor
i esie foarfeca la care lamele se inchid una lang
cealali.
O inirebare des inialnii esie mrimea foarfecii
de grdin. Cele mai des folosiie foarfeci suni inire
18-22 de cm, bineineles suni unele mai mici sau
mai mari.
Mrimea foarfecii poiriviie peniru persoan
se poaie defni relaiiv uor. Foarfeca complei des-
chis se aeaz in palm in aa fel, incai manerul
inierior s depeasc cu cel muli 1-2 cm palma
noasir. Dac cu pariea de varf a degeiului ari-
ior puiem cuprinde manerul exierior, aiunci di-
mensiune asie poirivii (Fig. nr. 24).
Foarfeca de grdin cu dou mini
(de tiat crengi)
Esie usiensila poirivii peniru iierea crengilor
mai groase cu un diameiru de 2-4 cm (Fig. nr. 25).
Peniru uurarea iierii se folosesc diferiie rezol-
vri iehnice. Lamele funcioneaz prin inchidere
una pesie cealali sau una lang cealali. Lungi-
mea manerelor variaz inire 60-100 cm, dar exisi
i manere ielescopice.
Foarfecele peniru iierea crengilor suni supuse
unor sarcini mari, de aceea nu esie ioiuna duraia
lor de uiilizare. Unele se uzeaz desiul de repede,
aliele poi s in chiar aproape o via, desigur
acesi aspeci se oglindeie i prin preul lor.
Caieva proprieii, care ajui la achiziionarea
foarfecii poiriviie:
s fe cai mai uoar posibil,
cu o foarfec mai lung esie mai uoar iierea
prilor mai groase,
disiana dinire lame s fe mare i in cazul unei
deschiderii mici a manerelor,
ambele lame s fe schimbabile.
Esie foarie incomod i dureros dac in iimpul iierii
mainile se apropie aa de muli, incai pumnii se lovesc,
moiiv peniru care la cumprare esie indicai incer-
carea fexibiliiii, rezisienei manerelor. Foarfeca ire-
buie sirans cu ioai fora, i in cazul in care mainile
se aiing inire ele, mai bine cumprm o foarfec mai
scump (exisi unele foarfeci de aluminiu de 1kg care
nu poi f siranse nici de brbaii foarie puiernici).
Fierstraie
Ariicolele de specialiiaie mai vechi au descris mai
mulie iipuri de fersiraie dup forma lamei, ma-
ner i dini. Pan azi s-au formai fersiraie cele
mai poiriviie lucrrilor de iiere, ins se poi gsi
mulie care suni bune doar peniru iiai lemne ins
nu i peniru iierea din pomiculiur. Dezvoliarea
se manifesi cel mai bine in caliiaiea lamelor, a
dinii i ascuirii acesiora.
Criierii de seleciare a fersirului
fr ram, numii i lam de sabie,
s aib o lam de caliiaie poirivii peniru
iiere prin iragere,
lama s nu fe mai lung de 23-30 cm
manerul s fe adapiai formei mainii, i s
nu alunece.
Fiersiraiele care se poi inchide sau au un ioc suni
foarie praciice. Acesiea nu irebuie puse pe jos,
deoarece cele cu ioc poi f puriaie la brau, iar cele
care se inchid poi f puse in buzunar, sau in ioc
(Fig. nr. 26).
Cea mai imporiani parie a fersirului esie
lama. La lamele fersiraielor de caliiaie direcia de
iiere esie indicai prinir-o sgeai. Acesi fapi esie
imporiani, deoarece lamele bidirecionale suni mai
groase i mai rigide decai cele care iaie inir-o singu-
r direcie (iragere). Dinii suni formai in aa fel,
incai rumeguul s se indeprieze uor dinire ei, de
obicei ascuirea lor fnal esie fcui prin raze laser.
nainie de cumprare irebuie iesiai fexibiliiaiea
lamei. Esie recomandai cumprarea fersirului
a crui lam ii reia imediai forma iniial dup
indoire. Lama care rmane indoii esie de proasi
caliiaie i nu merii cumprai.
Fig. nr. 26
Fersiru cu ioc fxabil pe curea