Sunteți pe pagina 1din 10

4.

Motoare cu turbina cu gaze

Hutu Gabi CMPA

Mic istoric
In 1791 englezul Jonhn Barber a brevetat prima adevarata turbina cu gaze, turbina care avea principalele elemente din turbinele cu gaze moderne. In 1872 Dr F. Stolger din Germania a consturit prima turbina cu gaze, care insa nu a funcitonat niciodata independent. In 1903 norvegianul Egidius Elling a construit prima turbina cu gaze functionala, care a produs lucru mecanic, eveniment important luand in considerare lipsa de cunostinte de aerodinamica a vremii. Turbina a reusit sa produca o putere de 11 cai putere, foarte mult pentru zilele respective. In 1914 Cgarkes Curtis a realizat prima aplicatie practica a unei turbine cu gaze. In 1918 General Electric, unul din cei mai mari producatori isi incepe productia de turbine cu gaze In 1930 englezul Frank Whittle breveteaza proiectul unei turbine pe gaze pentru propulsia avioanelor. In 1936 Hans von Ohain si Max Hahn dezvolta in Germania un motor cu reactie bazat pe un brevet proprou.

Clasificarea motoarelor cu turbina


Dupa destinatie: * turbine de tractiune pentru aviatie (turboreactoare, turbopropulsoare, turboventilatoare si turbine pentru antrenarea eleicelor elicopterelor); *turbine de tractiune navala; *turbine de tractiune terestre (pentru locomotive, autovehicule, motociclete, tancuri); *turbine de supraalimentare a motoarelor cu ardere interna; *turbine energetice (pentru termocentrale cu ciclu cu gaze simplu sau cu ciclu combinat abur-gaz); Dupa modul de recupereare a caldurii evacuate: *turbine cu recuperator; *turbine fara recuperator; Dupa felul ciclului in care lucreaza: *cu ciclu inchis; *cu ciclu deschis.

Descriere generala
O turbin cu gaze este o turbin termic, care utilizeaz cderea de entalpie a unui gaz sau a unui amestec de gaze pentru a produce prin intermediul unor palete care se rotesc n jurul unui ax a unei cantiti de energie mecanic disponibil la cupla turbinei. Turbina cu gaze mai este cunoscut i sub denumirea de instalaie de turbin cu gaze (ITG). Din punct de vedere termodinamic o turbin cu gaze funcioneaz destul de asemntor cu motorul unui automobil. Aerul din atmosfer este admis ntr-un compresor cu palete, unde este comprimat, urmeaz introducerea unui combustibil, aprinderea i arderea lui ntr-o camer de ardere. Gazele de ardere se destind ntr-o turbin, care extrage din ele lucrul mecanic, iar apoi sunt evacuate n atmosfer. Procesul este continuu, iar piesele execut doar micri de rotaie, ceea ce pentru o putere dat conduce la o mas total a instalaiei mai mic. Ca urmare, turbinele cu gaze s-au dezvoltat n special ca motoare de aviaie, ns i gsesc aplicaii n multe alte domenii, unul dintre cele mai moderne fiind termocentralele cu cicluri combinate abur-gaz.

Principiul de functionare
Cea mai simpl turbin cu gaze este format dintr-un compresor, care este montat pe acelai ax cu o turbin. Compresorul absoarbe aerul din atmosfer i l comprim la presiunea de civa bar. Aerul comprimat ajunge ntr-o camer de ardere, n care este introdus i un combustibil. Aici are loc arderea la presiune constant, cu creterea temperaturii i a volumului gazelor produse prin ardere. Gazele de ardere se destind n turbin, producnd lucru mecanic, iar apoi sunt evacuate n atmosfer. Ciclul termodinamic al unei astfel de turbine cu gaze este ciclul Joule cunoscut n literatura englez de specialitate ca ciclul Brayton.

Transformrile care au loc n diferitele pri componente ale unei turbine cu gaze

Transformrile termodinamice din ciclu sunt: 1 2 compresie izoentropic; 2 - 3 nclzire izobar; 3 - 4 destindere izoentropic; 4 - 1 rcire izobar.

Avantaje/Dezavantaje turbinelor cu gaze


Avantajele : Dezavantaje: * foarte bun raport putere/greutate; * randament termic nu prea ridicat; * dimensiuni reduse; Scaderea pronuntata a randamentului si performantelor in regimuri diferite de * timp de pornire scurt (530min); * miscare de rotatie uniforma (nu regimul pentru care au fost proiectate; * o oarecare inertie la modificarea turatiei; alternativa), echilibrare foarte buna; * fabricatie dificila, necesita tehnolgoii * vibratii reduse; * costul investitiei si timpul de dare in inalte; functiune sunt mult mai mici in * materiale speciale, rezistente la comparatie cu instaltiile cu turbine cu temperaturi inalte, scumpe; abur; * intretinere pretentioasa, reparatii * pot functiona fara apa de racire, planificate dese. important in zone unde apa este deficitara(desert).

Turbine cu gaze fabricate n Romnia


n 1975 Turbomecanica (Bucuresti) ncepe fabricaia turbinelor cu gaze pentru traciune. Aici s-au fabricat sub licen motoarele Viper MK 632-41 (licen Rolls-Royce) Artouste III-Bi Turmo IV CA(licene Turbomeca). Turbina cu gaze Viper MK 632-41 este un turboreactor care echipeaz avioanele IAR 93 (cte dou agregate pe un avion) i IAR 99 oim (un agregat pe un avion). Este o turbin cu un singur arbore, compresorul avnd 8 trepte, iar turbina 2 trepte. Camera de ardere este inelar. Masa sa este de 378 kg, iar turaia este de 230 rot/s. Realizeaz o traciune la punct fix de 17,60 kN (4000 lbs) n acord cu limitrile NATO privind aplicaiile militare pentru rile care la vremea respectiv nu fceau parte din aceast organizaie. Turbina cu gaze Artouste III-B. Turbina cu gaze Artouste III-Beste un agregat care propulseaz elicopterul IAR 316 B (Alouette III). Este o turbin cu greutatea de 178 kg, turaia de 558 rot/s i care produce o putere la cupl de 405 kW. Turbina cu gaze Turmo IV CA este un agregat care propulseaz elicopterul IAR 330 Puma (cte dou agregate pe un elicopter). Este o turbin cu greutatea de 227 kg, care produce o putere la cupl de 1115 kW. De asemenea, la Hidromecanica Braov s-au fabricat grupuri de turbosupraalimentare pentru motoarele cu combustie intern fabricate n Romnia, exemple fiind grupurile VTR-200 i VTR-250, care fac parte din seria TR. n 1980 Tehnoimportexport a obinut de la Rolls-Royce licena de fabricaie a turboventilatorului Spey 512-14 DW civil, pentru echiparea avionului ROMBAC 1-11-500.

Video
http://www.youtube.com/watch?v=y96GJunXxHc http://www.youtube.com/watch?v=74AkSBZoElM&feature=related http://www.youtube.com/watch?v=CDBFAt3uqrc&feature=related

S-ar putea să vă placă și