Sunteți pe pagina 1din 51

CECCAR FILIALA DAMBOVITA

LUCRARE DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

CONTABILITATE

ANUL I , SEMESTRUL I

LECTOR: PROF. UNIV. DR. DIACONU GHEORGHE STAGIAR: POSTELNICU ROXANA MARIA

ANUL 2012

CECCAR FILIALA DAMBOVITA


1(17).O societate comerciala este subventionata,pentru o investitie cu character social,de la bugetul statului, in baza unui contract de 3.000 um. Suma primita este folosita integral pt. achizitia unui utilaj in anul current in valoare de 5.000 um, TVA19%. Sa se inregistreze primirea subventiei, achizitia utilajului si amortizarea lui in primul an de functionare, stiind ca durata de functionare este de 5 ani, amortizabil liniar. REZOLVARE: a) Recunoasterea dreptului de a primii subventia: 4451 Subventii b) Incasarea subventiei: 5121 conturi la banci = 4451 Subventii c) Achizitia utilajului: % = 404 Furnizori de imobilizari 2131 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibila d) Calcul amortizare liniara: A= 5000 lei/ 5 ani = 1.000 lei/an. Inregistrare amortizare liniara an N: 6811 = Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor 2813 1.000 um Amortizarea instalatiilor mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor 5.950 um 5.000 um 950 um 3.000 um = 4751 Subventii pentru investitii 3.000 um

e) Trecerea anuala a subventiei la venituri: 4751 Subventii pentru investitii = 7584 Venituri din subventii pt investitii 3.000 um 2(20).O societate comercial achiziioneaz un mijloc fix n urmtoarele condiii :valoarea avansului acordat 2.000 lei ;pre de cumprare al mijlocului fix 14.000 lei;cheltuieli de transport 1.000lei, TVA 19%. Sa seinregistreze avansul acordat, achizitia si plata furnizorului.

CECCAR FILIALA DAMBOVITA


REZOLVARE: a) inregistrarea avansului acordat furnizorului de imobilizari pentru achizitia mijlocului fix: %= 5121 Conturi la banci in lei 232 Avansuri acordate pentru imobilizari corporale 4426 TVA deductibila 2.380 lei 2.000 lei 380 lei

b)inregistrarea achizitiei mijlocului fix si a cheltuielilor cu transportul acestuia pe baza facturii : %= 404 Furnizori de imobilizari 2131 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibila 17.850 lei 15.000 lei 2.850 lei

c)se deconteaza fatura anterioara , retinandu-se avansul acordat si se storneaza tva aferenta avansului : 404 Furnizori de imobilizari =% 17.850 lei 5121 Conturi la banci in lei 15.470 lei 232 Avansuri acordate pentru imob. 2.000 lei 4426 TVA deductibila 380 lei

3(26).In luna X a exercitiului N,societatea A primeste materii prime de la un furnizor fara factura,evaluate la pretul de 1.000 lei, TVA 20%. In luna Y se primeste factura : pretul de cumparare 1.200 lei, TVA 20%. Care sunt inregistrarile contabile? REZOLVARE:

a) Achizitia marfii in baza aviz de insotire ( fara factura): % = 408 Furnizori facturi nesosite 301 Materii prime 4428 TVA neexigibila b) Primirea facturii: 408 Furnizori- facturi nesosite 4426 Tva deductibil = 401 Furnizori = 4428 TVA neexigibila 1.200 lei 200 lei 1.200 lei 1.000 lei 200 lei

CECCAR FILIALA DAMBOVITA


Si % = 401 Furnizori 301 Materii prime 4426 TVA deductibila Sau % = 401 Furnizori 408 Furnizori facturi nesosite 301 Materii prime 4426 TVA deductibila 4426 TVA deductibila c) Plata furnizorului 401 Furnizori = 5121 Conturi la banci 1.440 lei = 4428 TVA neexigibila 1.440 lei 1.200 lei 200 lei 40 lei 200 lei 240 lei 200 lei 40 lei

4(32).O societatea a emis 10.000 actiuni noi ,pretul de emisiune fiind de 1.100 lei.Situatia capitalurilor proprii inainte de emisiune se prezinta astfel: capital subscris varsat 30.000.000 (30.000 act*1.000 lei valoarea nominala) i rezerve 6.000.000. Sa se determine valoarea unui DS i sa efectueze operatiile contabile. REZOLVARE: Capital social: 30.000.000 lei Rezerve: 6.000.000 lei TOTAL : 36.000.000 lei Capitalul social este reprezentat de 30.000 actiuni. Valoarea nominal Valoarea contabila Cresterea capitalului propriu 1.000 lei 36.000.000 /30.000 = 1.200 lei 11.000.000( 10.000 actiuni x 1.100)

Din care: - Cresterea capitalului social ( 10.000 actiuni x 1000) - Prime de emisiune

10.000.000 lei 1.000.000 lei.

CECCAR FILIALA DAMBOVITA


Valoarea matematica contabila noua: (36.000.000+11.000.000)/ 30.000+10.000= 1.175 Dreptul de subscriptie :1.200 1.175 = 25 Sau 1 DS = 10.000 / [ (30.000+10.000) x (1.200-1.100)] = 25

457 Decontari cu asociatii privind capitalul

= % 1011 Capital subscris nevarsat 1041 Prime de emisiune

11.000.000 10.000.000 1.000.000

5(38).In cursul exerciiului N o ntreprindere a angajat un proces juridic mpotriva unui client n valoare de 10.234 lei, TVA 19% inclus. Ea estimeaz c pentru a face fa acestui proces trebuie constituit un provizion, probabilitatea de pierdere a procesului 75%. Care sunt nregistrarilencontabilitate? REZOLVARE: Provizioane pentru litigii necesar = Valoarea nominal a creantei ( cu TVA inclus) x Probabilitatea de pierdere a procesului = 10.234 lei x 75% = 7.675.50 lei 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele = 1511 Provizioane pentru litigii 7.675,50 lei

6(44). ntreprinderea Alfa achiziioneaz o cldire la costul de 100.000 lei cu terenul afferent al crui cost este de 20.000 lei, TVA19%. Durata de utilizare a cldirii este de 50 de ani, amortizare liniar. La 31.12.N, valoarea just a terenului este estimat la 25.000 lei. Ce nregistrri contabile trebuie fcute conform OMFP3055/2009? REZOLVARE: a) Achizitie teren si constructie % = 404 Furnizori de imobilizari 2111 Terenuri 212 Constructii 4426 TVA deductibila

142.800 lei 100.000 lei 20.000 lei 22.800 lei

CECCAR FILIALA DAMBOVITA

b) Amortizarea cladirii pe 50 de ani : 1000.000 / 50 = 2.000 6811 = Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor c) La 31.12 Cost de achizitie : 20.000 lei Valoarea justa: 25.000 lei 2111 Terenuri = 105 Rezerve din reevaluare 5.000 lei. 2812 2.000 lei Amortizarea constructiilor

7(50).ntreprinderea Alfa deine un teren evaluat la valoarea just de 50.000 lei, rezerva din reevaluare disponibil fiind de 10.000 lei. Pe teren va fi construit o cldire. Costurile construciei se ridic la 200.000 lei. Secere: a)s se precizeze care sunt regulile din OMFP3055/2009 aplicabile rezolvrii acestui caz; b)s se prezinte nregistrrile contabile. REZOLVARE: a) 1) Terenurile si cladirile sunt active separabile si sunt contabilizate separate, chair atunci cand sunt achizitionate impreuna. O crestere a valoarii terenului pe care se afla o cladire nu afecteaza determinarea valorii amortizabile a cladirii (pct. 93(2)) 2) O imobilizarea corporala recunoscuta ca active trebuie evaluata initial la costul sau determinat () in fuctie de modalitatea de intrare in entitate. (pct. 105(1)), in cazul nostru costul de productie. () Costul de productie cuprinde cheltuieli direct aferente productiei , si anume: materiale directe, energie consumata , manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirect de productie alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora. 3) Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct in rezerva (contul 1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din reserve din reevaluare) atunci cand acest surplus reprezinta un castig realizat. () Castigul se considera realizat la scoaterea din evident contabila a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de entitate.

CECCAR FILIALA DAMBOVITA


b) Receptia si punerea in functiune a cladirii, la costul de productie: 212 Constructii = 722 Venituri din productia de imobilizari corp 200.000 lei

Transferarea la reserve a surplusului realizat din rezerva de reevaluare: 105 = 1065 10.000 lei Rezerve din reevaluare Rezerve reprez.surplusul realizat din rezerve din reevaluare

8(56).La nceputul exerciiului N,societatea ALFA a achiziionat un echipament tehnologic la costul de achiziie de 200.000u.m. Managerii estimeaz c durata de utilitate va fi de 5 ani i c, la expirarea acestei perioade,vor fi angajate cheltuieli cu dezafectarea echipamentului tehnologic i refacerea amplasamentului n valoare de 10.000 u.m. Metoda de amortizare utilizat este cea liniar.Pentru o finanare echivalent, rata curent a dobnzi de pia este de 10% .La sfritul exerciiului N, valoarea de pia a echipamentului este de 150.000 u.m. La sfritul exerciiului N+1, cheltuielile cu dezafectarea echipamentului sunt reestimatela15.000u.m.iarratadobnziidepia pentruofinanareechivalentvafi din exerciiulurmtor 15%: La sfritul exerciiului N+2, cheltuielile cu dezafectarea echipamentului sunt reestimate la 8.000 u.m. Valoarea de pia la31.12.N+2estedela120.000u.m. La sfritul exerciiului N+3, cheltuielile cu dezafectarea echipamentului sunt reestimate la 5.000u.m. iar durata de utilizare a echipamentului este reestimat la 7 ani. Rata curent de pia este de25%. La sfritul exerciiului N+4, cheltuielile cu dezafectarea echipamentului sunt reestimate la 7.000 u.m. a)s se precizeze care sunt regulile din OMFP3055/2009 aplicabile rezolvrii acestui caz; b)s se prezinte nregistrrile contabile. REZOLVARE: (1) Valoarea recunoscuta ca provizion trebuie saconstituie cea mai buna estimare la data bilantului acosturilornecesare stingerii obligatiei curente.Cea mai buna estimare a costurilornecesare stingerii datoriei curente este suma pe care o entitate ar plati-o, nmod rational, pentru stingerea obligatiei la data bilantului saupentru transferarea acesteia unei terte parti laacel moment. (2) Acolo unde efectul valorii-timp a banilor estesemnificativ, valoarea provizionului reprezinta valoareaactualizata acheltuielilor estimate a fi necesare pentru stingerea obligatiei. n acest caz, actualizarea provizioanelor se face ntruct, datoritavalorii-timp a banilor, provizioanele aferente unor iesiri eresursecare apar la scurt timp de la data bilantului sunt mult mai oneroasedect cele aferente unor iesiri de resurse deaceeasi valoare, dar care apar maitrziu.Achizitionarea

CECCAR FILIALA DAMBOVITA


echipamentului tehnologic si includerea in costulde achizitie a cheltuielilor actualizate cudezafectarea. Valoarea actualizataa cheltuielilor cu dezafectarea=10.000 x 1/(1+0,1)5=6.209. (1) 2131 Echipamente tehnologice = % 206.209 lei 404 Furnizori de imbilizari 200.000 lei 1513 Provizioane pentru dezafectarea imob. 6.209 lei 4426 TVA deductibila =404 Furnizori de imobilizari Amortizare si actualizarea provizionului : 6811 = 2813 206.209:5=41.242 lei Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imob. Amortizarea instalatiilor 666 = 1513 6209x0,1=620,9 lei Cheltuieli privind dobanzile Provizioane pentru dezafectarea imob. 31.12.N VDC=206.209-41.242=164.967 Valoare de inventar=150.000 Depreciere=14.967 6813 = 2913 14.967 lei Cheltuieli de expl.privind ajustarea pentru deprecierea imob. Ajustari pentru deprecierea imob. Sold213 Sold2813 Sold1513 Sold2913 :206.209 : 41.242 : 6.830 : 14.967 48.000 lei

Amortizarea in exercitiul N+1: Cheltuiala cu amortizarea=Valoarea ramasa/Durata ramasa=150.000/4=37.500 %= 2813 Amortizarea instalatiilor 6813Cheltuieli de expl.privind ajustarea pentru deprecierea imob 2913Ajustari pentru deprecierea imob 31.12.N+1 666 Cheltuieli privind dobanzile = 1513 6.830 x 0,1=683 Provizioane pentru dezafectarea imob. 41.242 lei 37.500 lei 3.742 (14967/4)

CECCAR FILIALA DAMBOVITA


Valoareaactualizata a cheltuielilor cu dezafectarea=15.000 x 1/(1+0,15)3=9.863 Sold 1513 : 7.513

Presupunem ca valoarea neta contabila inainte de ajustarea provizionului coincide cu valoarea justa: 213 Echipamente tehnologice = 1513 9.863-7.513=2.350 Provizioane pentru dezafectarea imob.

6813 = 2913 2.350 lei Cheltuieli de expl.privind ajustarea pentru deprecierea imob Ajustari pentru deprecierea imob Sold213 Sold2813 Sold1513 Sold2913 :206.209+2.350=208.559 :41.242+41.242=82.484 :9.863 :14.967-3.742+2.350=13.575

Amortizarea in exercitiul N+2 Cheltuiala cu amortizarea=Valoarea ramasa/Durata ramasa=(213-2813-2913)/3==(208.59982.484-13.575)/3= % =2813 Amortizarea instalatiilor 42.025 lei 37.500 lei 4.525(13.575/3) lei 1513 9.863 x 0,15=1.479 lei

6813Cheltuieli de expl.privind ajustarea pentru deprecierea imob 2913Ajustari pentru deprecierea imob 666 Cheltuieli privind dobanzile 31.12.N+2 Valoarea actualizata a cheltuielilor cu dezafectarea=8.000 x 1/(1+0,15)2=6.049 Sold 1513=9.863+1.479=11.342 Diminuarea provizionului cu dezafectarea 1513 = 2131 =

Provizioane pentru dezafectarea imob

1.342-6.049=5.293 lei

Provizioane pentru dezafectarea imob.

Echipamente tehnologice

VNC=213-2813-2913=(208.559-5.293)-(82.484+42.025)-(13.575-4.525)=69.707

CECCAR FILIALA DAMBOVITA


Valoarea de inventar=120.000 Apreciere=50.293 Se anuleaza provizionul pentru depreciere: 2913 Ajustari pentru deprecierea imob. Sold213 Sold2813 Sold1513 :203.266 lei :124.509 lei :6.049 lei = 7813 9.050 lei

Venituri din ajustari pentru deprecierea imob.

Amortizarea in exercitiul N+3: Cheltuiala cu amortizarea=Valoarea ramasa/Durata ramasa=(213-2813-2913)/2==(203.266124.509)/2=39.379 lei 6813 = 2813 39.379 lei

Cheltuieli de expl.privind ajustarea pentru deprecierea imob. Venituri din ajustari pentru deprecierea imob. 666 Cheltuieli privind dobanzile 31.12.N+3 Valoarea actualizata a cheltuielilor cu dezafectarea=5.000 x 1/(1+0,25) 7-4 =2.560 Sold 1513=6.049+907=6.956 Diminuarea provizionului cu dezafectarea 1513 = 213 Echipamente tehnologice 6.956-2.560=4.396 lei = 1513 6.049 x 0,15=907 lei

Provizioane pentru dezafectarea imob

Provizioane pentru dezafectarea imob Sold213:203.266-4.396=198.870 Sold2813:124.509+39.379=163.888 Sold1513:2.560

CECCAR FILIALA DAMBOVITA


Amortizarea in exercitiul N+4 Cheltuiala cu amortizarea=Valoarea ramasa/Durata ramasa=(213-2813-2913)/2==(198.870163.888)/3=11.661 6813 = 2813 11.661 lei

Cheltuieli de expl.privind ajustarea pentru deprecierea imob. Venituri din ajustari pentru deprecierea imob.

666 Cheltuieli privind dobanzile 31.12.N+4

1513

2.560 x 0,25=640 lei

Provizioane pentru dezafectarea imob

Valoarea actualizata a cheltuielilor cu dezafectarea=7.000 x 1/(1+0,25)2=4.480 Sold 1513=2.560+640=3.200 Cresterea provizionului cu dezafectarea: 213 Echipamente tehnologice Sold213:198.870+1.280=200.140 Sold2813:163.888+11.661=175.549 Sold1513:4.480 9(62).La sfarsitul anului N, societatea Alfa efectueaza reevaluarea cladirii pe care o detine in urmatoarele conditii: - valoarea de intrare = 400.000 lei; -amortizarea cumulata=100.000lei - valoarea justa la data reevaluarii = 500.000 lei; - durata ramasa de utilizare = 10 ani; - reevaluarile nu sunt recunosute din punct de vedere fiscal. La sfarsitul anului N+1 societatea Alfa obtine un rezultat contabil de 80.000lei. Cum se inregistreaza in contabilitate impozitele curente si amanate urmare a recunoasterii in contabilitat e areevaluarii activelor? =1513 4.480-3.200=1.280 lei

Provizioane pentru dezafectarea imob

CECCAR FILIALA DAMBOVITA


REZOLVARE: a) se elimina valoarea amortizarii cumulate : 2812 Amortizarea constructiilor = 212 Constructii 100.000 lei

b) calculul valorii ramase: 400.000 100.000 = 300.000 lei - calculul diferentei din reevaluare: 500.000-300.000 = 200.000 lei - inregistrarea diferentei din reevaluare: 212 Constructii = 105 Rezerve din reevaluare 200.000 lei

c) calculul amortizarii anuale la valoarea reevaluata: 500.000 / 10 = 50.000 lei/an - calculul amortizarii anuale la valoarea istorica: 300.000/10 = 30.000 lei/an - in anul N+1 se inregistreaza o amortizare de 50.000 lei 6811 Cheltuieli de expl privind amortizarea imob. = 2812 Amortizarea constructiilor d) la sfarsitul anului N+1: valoarea contabila= 500.000-50.000= 450.000 lei baza impozabila = 400.000-100.000 -30.000 = 270.000 lei VC-BI = 450.000-270.000=180.000 lei Rezulta o datorie temporara din impozit amanat 180.000 x 16% =28.800 lei e) se inregistreaza datoria temporara din impozit amanat: 105 Rezerve din reevaluare = Impozit pe profit amanat 28.800 50.000

Impozitele amanate aferente elementelor creditate direct in capitalurile proprii se contabilizeaza tot pe seama capitalurilor proprii, neafectand contul de profit si pierdere. 10(68).O societate de productie achizitioneaza un utilaj in urmatoarele conditii: - pretul de cumparare al instalatiei 200.000 EUR; - cheltuieli cu montajul facturate de furnizor 20.000 EUR; - costuri de amenajare a sectiei de productie in vederea montarii instalatiei (facturate de o firma specializata) 4.000 lei;

CECCAR FILIALA DAMBOVITA


- costuri cu instruirea personalului ce va manevra instalatia respectiva 3.000 lei; - onorariul arhitectului 7.000 lei; - costuri de testare a functionarii instalatiei 5.000 lei; - incasari din vanzarea esantioanelor de produse chimice, produse in procesul de testare a instalatiei 2.000 lei; - costuri cu promovarea noilor produse ce vor fi obtinute cu ajutorul instalatiei 3.000 lei; - pierderi initiale din exploatare obtinute inainte ca instalatia sa ajunga la parametrii tehnici de operare 2.000 lei; - costuri de demontare a instalatiei la sfarsitul duratei de viata utila estimate la 10.000 lei; - costuri cu salariile personalului de conducere din societatea comerciala respectiv 8.000 lei; - curs valutar 4 lei/EUR. Calculati costul de achizitie. REZOLVARE: Pret de cumparare = 200.000 euro * 4lei/euro =800.000 +Cheltuieli de montaj =20.000 * 4lei/euro=80.000 +Costuri de amenajare a amplasamentului =4.000 +Onorariu architect =7.000 +Costurile de testare mai putin incasarile provenite din vanzarea produselor obtinutein procesul de testare =(5.000 - 2.000)=3.000 +Costuri de demontare=10.000 (n msura n care costul este recunoscut ca un provizion pe baza IAS 37, Provizioane, active i datorii contingente) COST: 904.000 Cf. IAS.16 Imobilizari corporale Costul unei imobilizri corporale este format din preul de cumprare, taxele vamale, taxele nerecuperabile, precum i toate celelaltecheltuielile direct legate de punerea n funciune a activului; toate cheltuielile direct legatede punerea n funciune a activului; toate reducerile comerciale sunt sczute pentrucalculul preului de cumprare. Exemple de costuri direct atribuibile sunt:(a) costul de amenajare a amplasamentului;(b) costuri iniiale de livrare i manipulare;(c) costuri de montaj;(d) onorariile arhitecilor i inginerilor etc.(e) costurile estimate pentru demontarea i mutarea activului, respectiv, costurile derestaurare a amplasamentului, n msura n care costul este recunoscut ca un provizion pe baza IAS 37, Provizioane, active i datorii contingente. Cheltuielile administrative i celelalte cheltuieli de regie nu sunt un component al costuluiimobilizrilor corporale, numai daca ele pot fi direct atribuite achiziionrii activului sau punerii n funciune a acestuia. Pierderile iniiale din exploatare efectuate nainte ca activuls ating parametrii planificai sunt recunoscute ca i cheltuial.

CECCAR FILIALA DAMBOVITA


11(74).Societatea Comercial X a primit de la un deponent mrfuri n consignaie evaluatela300.000. Comisionulconsignaiei 20%. Contabilizai operaiile aferente. REZOLVARE: a) Se inregistreaza bunurile primite in consignatie intr-un registru separat.Se inregistreaza extrabilantier: 8033 Valori materiale primate in pastrare sau custodie = 999 Contrapartida 300.000

b) Vanzarea marfurilor 5311 Casa in lei = 707 Venituri din vanzarea marfurilor 5311 Casa in lei = 7588 Alte venituri din exploatare c) Primirea facturii 371 Marfuri = 401 Furnizori d) Achitarea deponentului 462 Creditori diversi = 5311 Casa in lei e) Se inregistreaza iesirea extrabilantiera 999 = 8033 Valori materiale primate in pastrare sau custodie

300.000 60.000

300.000 300.000

300.000

12(80).Furnizorul A livreaz clientului B pe propria rspundere marf n valoare de 1.000lei+TVA19%.Cuocaziarecepieifapticecomisiaderecepieconstatunminus lamarfalivrat dectrefurnizornsum de 100 lei.

REZOLVARE: a) Inregistrarea mrfurilor efectiv primite (900 lei+ TVA), fr luarea n considerare afacturii primite, care se returneaz furnizorului : %= 408 371 4428 Furnizori facturi nesosite Marfuri TVA neexigibila 19% 1.071 lei 900 lei 171 lei

b) nregistrarea facturii corecte venit de la furnizor i a TVA-ului devenit exigibil la decontarea cu bugetul statului: 408 Furnizori facturi nesosite = 401 Furnizori1071 lei 4426 Tva deductibila= 4428 TVA neexigibila171 lei

CECCAR FILIALA DAMBOVITA

13(86).Societile comerciale AiB,ncheie un contract de asociere n participaie,n scopul realizrii unei activiti de producie, n urmtoarele condiii: - Contabilitatea asocierii se vaine de societatea A; - Amortizarea utilajelor puse la dispoziie de ctre societatea B se va transmite societii A n baza unui decont lunar; -Cotadeparticiparelaprofitsaupierdereacelordousocietiestede50%pentru societateaA,50%pentrusocietateaB. Dup prima lun de activitate a asocierii situaia se prezint astfel: -S-aunregistratcheltuielin valoarede6.000lei,astfel: -Cheltuieli cu materiile prime:2.000lei; - Cheltuieli cu materialele auxiliare : 130 lei; -Cheltuieli cu salariile personalului:2.500lei; -Contribuii sociale,pentru salariile personalului:720lei; - Cheltuieli cu amortizarea imobilizrilor: 650 lei, din care 500 lei, amortizarea utilajelortransmis prindecontdectresocietateaB. -S-auobinutvenituridinvnzareaproduselorfinite n valoare de 8.000 lei; S se nregistreze ncontabilitate operaiunile.

REZOLVARE: Facem abstractie de TVA si conturile specifice pentru inregistrarea cheltuielilor cu contributiile sociale aferente salariilor: a) Se inregistreaza cheltuielile totale la asociatul A:

601 Cheltuieli cu materiile prime 6021 Cheltuieli cu materiale auxiliare 641 Cheltuieli cu salariile personalului

= = =

301 Materii prime 3021 Materiale auxiliare

2.000 130

421 Personal salarii datorate 2.500 431 Asigurari sociale 720

645 Chelt. privind asigurarile si protectia soc. =

CECCAR FILIALA DAMBOVITA


6811 Chelt. de expl. privind amortiz. imob. = 458/B Decontari din operatii in participare = 281 Amortiz. privind imob. corp. 150 281 Amortiz. privind imob. corp 500

b) Se inregistreaza veniturile totale din vanzarea produselor finite la asociatul A: 411 Clienti = 701 Venituri din vanzarea produselor finite 8.000

c) Se inregistreza repartizarea catre asociatul A a veniturilor si cheltuielilor, cota de participare 50%:

458/A Decontari din operatii in participare = 458/A Decontari din operatii in participare = 458/A Decontari din operatii in participare = 458/A Decontari din operatii in participare = 458/A Decontari din operatii in participare = 458/A Decontari din operatii in participare = 701Venituri din vanzarea prod finite =

601 Cheltuieli cu materiile prime

1.000 65

6021 Cheltuieli cu materiale auxiliare

641 Cheltuieli cu salariile personalului 1.250 645 Chelt. privind asig. si protectia soc. 360 6811Chelt.privind amortiz. imob 75

458/0B Decontari din operatii in part 250

458/A Decontari din operatii in participare 4.000

d) Se inregistreza repartizarea catre asociatul B a veniturilor si cheltuielilor, cota de participare 50%: 458/B Decontari din operatii in participare = 458/B Decontari din operatii in participare = 458/B Decontari din operatii in participare = 458/B Decontari din operatii in participare = 458/B Decontari din operatii in participare = 458/B Decontari din operatii in participare = 701Venituri din vanzarea prod finite = 601 Cheltuieli cu materiile prime 1.000 65

6021 Cheltuieli cu materiale auxiliare

641 Cheltuieli cu salariile personalului 1.250 645 Chelt. privind asig. si protectia soc 360 6811 Chelt. privind amortiz. imob 75

458/B Decontari din operatii in part. 250

458/B Decontari din operatii in participare 4.000

14(92).Unuisalariatisenchiriazdectreentitatealacarelucreazolocuinpentrucare plteteochirielunar de 200 lei plus TVA 19%.

CECCAR FILIALA DAMBOVITA

REZOLVARE: a) Inregistrarea creantei in legatura cu salariatul: 4282 = % 706 4427 238 lei 200 lei 38 lei

b) Retinerea din salariu a sumei datorate: 421 = 428 238 lei

15(98).SC PROD SRL este amplasat ntr-o localitate de rangul III i nregistrat la categoria de folosin terenuri cu construcii.Suprafaa total a terenului care se afl in proprietatea societii este de 2.560mp.Cldirea administrativ i hala de producie au o suprafa construit la sol de 550mp, silozul pentru depozitarea cerealelor ocup o suprafa de 1.200 mp, iar platformele i aleile betonate din inciunta proprietii ocup o suprafa de 810mp. REZOLVARE: Art 258 Cod Fiscal Impozitul pe teren se stabileste luand in calcul numarul de metri patrati de teren, rangul localitatii in care este amplasat terenul si zona si/sau categoria de folosinta a terenului, conform incadrarii facute de consiliul local. (2) In cazul unui teren amplasat in intravilan, inregistrat in registrul agricol la categoria de folosinta terenuri cu constructii, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea suprafetei terenului, exprimata in hectare, cu suma corespunzatoare din table: Zona din cadrul Rangul localitatii (lei/ha) localitatii 0 I II III IV V
A 8.921 7.408 6.508 5.640 766 613

. Art 257 Cod Fiscal Impozitul pe teren nu se datoreaza pentru: a) terenul aferent unei cladiri, pentru suprafata de teren care este acoperita de o cladire; Am considerat terenul ca fiind situat in: Categoria terenuri cu construcii, Rang III, Zona A Teren supus impozitarii: 2560mp-550mp(sediu+hala)-1210mp(siloz)= 810 mp Impozitul pentru 1ha teren= 4300 lei

CECCAR FILIALA DAMBOVITA


810mp/10000=0.081ha 0.081ha*5640 lei=456,84 LEI Inregistrarea contabila: a) constituirea obligatiei 635 = Chelt cu alte imp.,taxe si varsaminte asimilate b) achitarea impozitului 446 = Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 5121 Conturi la banci in lei 456,84 LEI 446 456,84 LEI Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

16(104).O rafinrie livreaz unei staii Peco 20.000 tone de motorin, la preul de 3.000 lei/to + TVA 19%. n preul de livrare este inclus i acciza n cuantum de 336 Euro/ton,la un curs stabilit de1 Euro=3,7348lei.Preul de producie este de 1.650 lei/ton. REZOLVARE: a) Inregistrarea motorinei la pre de producie:20.000 to * 1.650 lei/ton = 33.000.000 lei 345 Produse finite = 711 Variaia stocurilor 33.000.000 lei

b) livrarea motorinei ctre staia Peco, cu evidenierea pe factur a accizei datorate: 20.000 to * 3.000 lei = 60.000.000 lei, din care acciza:20.000 to * 336 Euro * 3,7348 lei = 25.097.856 lei 4111 Clieni = % 701 Venituri din vnzarea produselor finite 446 Alte impozite i taxe analitic accize 4427 TVA colectat 25.097.856 11.400.000 71.400.000 34.902.144

CECCAR FILIALA DAMBOVITA

c)plata accizelor la bugetul de stat: 446 Alte impozite i taxe = 5121 Conturi la bnci n lei analitic accize 25.097.856

d)descrcarea gestiunii de produsele finite vndute: 711 Variaia stocurilor = 345 Produse finite 33.000.000

e) ncasarea facturii 5121 Conturi la bnci n lei = 4111 Clieni 71.400.000

La cumprtor accizele vor fi nregistrate n costul mrfurilor achiziionate: % = 401 Furnizori 71.400.000 34.902.144 25.097.856 11.400.000

371 Mrfuri 371 Mrfuri(suma aferent accizei) 4426 TVA deductibil

CECCAR FILIALA DAMBOVITA

LUCRARE DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

FUZIUNI SI DIVIZARI INTRPRINDERI

ANUL I , SEMESTRUL I

LECTOR: PROF. UNIV. DR. DIACONU GHEORGHE STAGIAR: POSTELNICU ROXANA MARIA

ANUL 2012

CECCAR FILIALA DAMBOVITA

1 (39). SC ALPHA SA absorbanta a SC BETA SA, preia prin fuziune, activul acesteia constand din cladiri 10.000 lei si disponibil la banca 5.000 lei si emite in schimb 1.000 actiuni noi cu o valoare nominala de 14/actiune. Ulterior, prima de fuziune se incorporeaza in capitalul social. REZOLVARE:

Valoare activ preluat de la SC Beta SA = 10.000 +5.000 = 15.000 lei Valoare actiuni emise = 1.000 actiuni x 14 lei/actiune = 14.000 lei Prima de fuziune = 15.000 - 14.000 =1000 lei Inregistrarile contabile la SC Beta SA societatea absorbita: - transferul activelor: 461 Debitori diversi = 7583 Venituri din cedarea activelor - scaderea din gestiune a activelor transferate: 6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatiuni de capital = % 212Cladiri 15.000 lei 10.000 lei 5000 lei 15.000 lei

5121 Conturi la banci - Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli:

121 Profit si pierdere = 6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatiuni de capital si 7583Venituri din cedarea activelor si alte operatiuni de capital = 121 Profit si pierdere - transferul elementelor de datorii si capitaluri proprii % = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul 1012 Capital social

CECCAR FILIALA DAMBOVITA


106 Rezerve 117 Rezultat reportat 121 Profit si pierdere Regularizarea conturilor 461 Debitori diversi si 456 Decontari cu asociatii privind capitalul Inregistrarile contabile la SC Alfa SA sunt urmatoarele: - Inregistrarea aportului net rezultat din fuziune 456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 1012 Capital subscris si varsat 14.000 lei 1.000 actiuni x 14 lei/actiune - Inregistrarea primirii elementelor de activ de la SC Beta : % = 456Decontari cu asociatii privind capitalul 15.000 lei 212 Cladiri 5121 Conturi in lei la banci - Inregistrare prima de fuziune: 456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 1042 Prima de fuziune1.000 lei - Incorporare prima de fuziune in capitalul social: 1042 Prima de fuziune = 1012 Capital social 1.000 lei. 10.000 lei 5.000 lei

2(867).O societate-filial F a nregistrat la nceputul exerciiului N-1 cheltuieli de constituire de 12.000 lei, amortizabile n 5 ani. n schimb, grupul prevede nregistrarea acestor cheltuieli n contul de profit i pierdere. Se cer nregistrrile de preconsolidare a amortizrii n bilanul anului N, dac se utilizeaz metoda de consolidare pe solduri.

REZOLVARE:

CECCAR FILIALA DAMBOVITA


In bilantul individual intocmit de F, la 31.12.N, sunt inscrise cheltuieli de cercetare de 10.000 lei. In vederea intocmirii situatiilor financiare consolidate se elimina cheltuielile de cercetare din categoria imobilizarilor necorporale: 721 Venituri din productia de imobilizari necorporale= 203 Cheltuieli de cercetare 10.000 lei Retratarea cheltuielilor de cercetare genereaza impozite amanate. Valoarea contabila a imobilizarii necorporale (valoarea din situatiile financiare consolidate) Baza fiscala (valoarea din situatiile financiare individuale ale lui F) Diferenta temporara deductibila: Activ de impozit amanat: 10.000 x 16% = 10.000 lei 10.000 lei 1.600 lei 0 lei

Creanta privind impozitul amanat =

Venituri din impozitul amanat

1.600

CECCAR FILIALA DAMBOVITA

LUCRARE DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

EXPERTIZA CONTABILA

ANUL I , SEMESTRUL I

LECTOR: LECTOR. UNIV. DR. LEUSTEANU DOINA STAGIAR: POSTELNICU ROXANA MARIA

CECCAR FILIALA DAMBOVITA

ANUL 2012

1(6). Explicai care sunt situaiile de incompatibilitate n cazul expertizei contabile? RASPUNS: Calitatea de expert contabil este incompatibil cu cea de martor n aceeai cauz, calitatea de martor avnd ntietate. Expertul contabil se afl n incompatibilitate dac exist mprejurri din care rezult c este interesat sub orice form, el, soul(ia) sau vreo rud apropiat, n soluionarea cauzei ntr-un anumit mod care l-ar determina pe expertul contabil s fie subiectiv. Pot fi asimilate cu mprejurri din care rezult c este interesat sub orice form, urmtoarele situaii n care s-ar putea gsi expertul contabil: Dac, n calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia din prile n proces, s-a pronunat asupra unor aspecte, ori a luat parte la ntocmirea actelor primare, a evidenelor tehnico-operative sau la elaborarea situaiilor financiare care fac obiectul dosarului supus judecii. Dac, n calitate de expert contabil, i-a exprimat o prim opinie n aceeai cauz supus judecii, deoarece primeaz prezumia c ar fi interesat n susinerea primei soluii. n particular, expertul contabil care a efectuat o expertiz extrajudiciar la cererea unei pri n proces se afl n incompatibilitate cu calitatea de expert numit din oficiu. Dac ndeplinete condiiile de independen i de competen, poate accepta calitatea de expert contabil recomandat de parte.Expertii contabili trebuie sa nu se afle intr-o situatie de incompatibilitate. Situatiile de incompatibilitate sunt: -o alta calitate anterioara in aceeasi cauza ( martor, reprezentant, judecator, procuror etc) -un interes direct sau prin intermediul unei rude sau a sotului in solutionarea cauzei intr-un anume fel; -este cuprins in structura uneia din partile in proces; -exprimarea anterioara a unei opinii privind cauza sau aspecte ale acesteia in calitate de organ de control, conducator etc.; -executarea operatiunilor contabile si de evidenta operativa in cadrul contabilitatii ce urmeaza a se expertiza. 2(13). Care sunt prevederile reglementrilor legale privind expertizele contabile judiciare i extrajudiciare?

CECCAR FILIALA DAMBOVITA


RASPUNS: Sediul reglementarilor legale privind expertizele contabile judiciare si extrajudiciare se afla in OG 65/1994, privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati, cu modificarile ulterioare. Potrivit acestor reglementari legale, efectuarea de expertize contabile judiciare si extrajudiciare este dreptul exclusiv al expertilor contabili.Aceasta exclusivitate rezulta din art. 6 lit. d din OG 65/1994, care stipuleaza ca .efectuarea de expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice in conditiile prevazute de lege. Potrivit art. 7 din OG 65/1994 expertii contabili pot sa-si exercite profesia individual sau se pot constitui in societati comerciale potrivit legii. Coroborand cele doua texte legale ale OG 65/1994, rezulta ca in toate cazurile expertizele contabile judiciare si extrajudiciare pot fi elaborate numai de catre profesionistii care au dobandit legal, in conditiile OG 65/1994 calitate de expert contabil. Aceste lucrari nu pot fi elaborate de catre contabilii autorizati si nici de catre alti profesionisti. Expertize contabile judiciare sunt reglementate de Codul de procedura civila , Codul de procedura penala , alte legi speciale.Expertize contabile extrajudiciare sunt efectuate in afara unui proces justitiar si sunt reglementate de contracte realizate intre expertul contabil si beneficiar. Lucrrile efectuate de ctre ali profesioniti , chiar dac sunt denumite Rapoarte de expertiz contabil i chiar dac respect metodologia de elaborare a acestora, sunt simple lucrri de specialitate i nu au calitatea legal de expertize contabile. 3(16). Care este finalitatea expertizelor contabile? RSPUNS: Caracteristica esenial a expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare este c acestea au un scop definit n momentul solicitrii i acceptrii lor de ctre experi. Acest scop definit se concretizeaz n obiectivele, respectiv ntrebrile la care trebuie s rspund expertul contabil. Scopul expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare mai este i utilizarea acestora dar numai n contextul n care au fost solicitate. ntruct expertul contabil i exprim fundamentat rspunsul la fiecare obiectiv (ntrebare) stabilit(), naintea efecturii expertizei contabile, aceste rspunsuri nu pot fi extrapolate (generalizate) nici n timp i nici n spaiu. Ele sunt specifice expertizei respective. O consecin a faptului c rspunsurile formulate de expertul contabil n expertizele judiciare i extrajudiciare nu constituie opinii ci doar lmuriri, consultane de specialitate, expertizele contabile nu au ca finalitate (scop) publicitatea lor. Ele sunt cel mult transparente n folosul celor care justific un interes material i/sau moral n consultarea i utilizarea lor. 4(19). Care este modul de comunicarte a concluziilor expertizelor contabile? RSPUNS:Modul de comunicare a coninutului i a concluziilor expertizelor contabile intr n zona confidenialitii: n cazul expertizelor contabile judiciare, att experii contabili, numii din oficiu, ct i la recomandarea prilor sunt obligai s depun raportul de expertiz contabil la organul judiciar care a dispus expertiza contabil, unde toi cei interesai, inclusiv prile implicate n proces, pot

CECCAR FILIALA DAMBOVITA


s-l consulte. Expertul este dator s-i depun lucrarea cu cel puin 5 zile nainte de termenul stabilit pentru judecat. Pe cale implicit rezult c expertiza contabil trebuie depus la instana de judecat care a dispus-o, respectiv la dosarul cauzei. Prin aceast procedur se evit comunicarea (informarea) preferenial a coninutului i concluziilor expertizelor contabile judiciare ctre unii utilizatori ai acestora. a. n cazul expertizelor contabile extrajudicare locul i data depunerii lucrrii trebuie s rezulte din contractul ncheiat ntre solicitant i expert. Dac locul depunerii expeetizei extrajudiciare nu rezult cu claritate din contract, acesta trebuie s fie registratura general de la sediul solicitantului. Nerespectarea procedurilor de comunicare a coninutului i a concluziilor expertizelor contabile constituie o nclcare a obligaiilor expertului contabil privind secretul i confidenialitatea n expertiza contabil i poate atrage rspunderea disciplinar, civil i/sau penal a expertului contabil, dup caz.

LUCRARE DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

AUDIT

ANUL I , SEMESTRUL I

CECCAR FILIALA DAMBOVITA LECTOR: EC. NAICU CORNELIA STAGIAR: POSTELNICU ROXANA MARIA
ANUL 2012

1(25).Care sunt informatiile pe care auditorul trebuie sa le colecteze in etapa de acceptare amandatului? RASPUNS:Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile necesarefundamentarii deciziei de acceptare a misiunii, si acestea se refera la: - cunoasterea globala a intreprinderii : n afara elementelor de identificare a intreprinderii, auditorul caut s obtina elementele care sa ii permit aprecierea celor mai importante riscuri existente, retinand observatii cum ar fi: -control intern insuficient sau cu carene notabile; -contabilitate neinut corect si la timp; -atitudinea conducatorilor fa de respectarea legii si a organelor publice si administrative; -personal incompetent; -rotatia cadrelor prea mare i anormal; -dezechilibre financiare, pierderi mari, activitati in declin, ceea ce compromite viitorul exploatarii; -riscuri fiscale; -conflicte sociale; -riscuri juridice; -independenta exercitiilor nerespectata; -situatii conflictuale intre conducatori, actionari etc.; -cazuri anterioare de limitare a controlului; -onorarii insuficiente la auditorii anteriori; - alte constatari care ar putea influena decizia de acceptare a mandatului.

CECCAR FILIALA DAMBOVITA


-examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor; Orice nou mandat trebuie examinat in raport cu regulile de independenta si de incompatibilitate fixate prin normele interne ale profesiei. Auditorul trebuie s examineze: -lista clientilor si sau ai societatii de expertiz n care lucreaz, pentru a se asigura c nu exist deja o activitate remunerat din partea ntreprinderii respective; -situatia sa si a membrilor de familie in legatura cu eventualele interese in intreprinderea in cauz. -examenul competentei; Lipsa experientei in anumite sectoare poate face dificil misiunea auditorului; el trebuie sse asigure c propriile competente, ale personalului su salariat sau ale colaboratorilor folositi sunt suficiente pentru exercitarea misiunii. -contactul cu fostul auditor sau cenzor:
Auditorul trebuie sa se informeze in legatura cu motivele demisiei sau refuzului de reinnoire a mandatului fostului auditor sau cenzor si, mai ales, dac nu cumva au fost dezacorduri in ce priveste: respectarea normelor legale, aplicarea msurilor stabilite, stabilirea onorariilor etc.

-decizia de acceptare a mandatului; Dup analiza factorilor de risc, auditorul poate lua urmtoarele decizii: -accept un mandat fr riscuri aparente; -accept mandatul, ns va necesita o supraveghere i msuri particulare; -refuz mandatul. -fisa de acceptare a mandatului. O astfel de fi poate servi ca act justificativ al deciziei de acceptare a misiunii. Ea are ca obiective: -posibilitatea de a colecta informatiile de baza pentru identificarea intreprinderii, a conducerii sale, a obiectului de activitate, a taliei sale etc.; -de a materializa lucrrile efectuate inaintea acceptarii: analiza situatiei ntreprinderii si a riscurilor sale; contactele cu predecesorul n profesie; vizitarea intreprinderii si contacte cu conducerea; -de a indica bugetul necesar; -de a formaliza procedurile de acceptare; -de a asigura ndeplinirea obligatiilor profesionale care decurg dintr-o astfel de acceptare: scrisoare catre conducerea societatii; scrisoare catre auditorul anterior sau cenzor (dac e cazul); scrisoare de acceptare a mandatului (dac s-a decis astfel).

2(26). Prezentati principalele lucrari ce trebuiesc efectuate intr-o misiune de audit statutar in etapa deorientare si planificare a auditului statutar .

CECCAR FILIALA DAMBOVITA

RASPUNS: In aceasta etapa profesionistul contabil obtine informatii cu privire la particularitatile intreprinderii,zonele sale de risc, domeniile si sistemele semnificative, informatii care sa-i permita orientarea si planificarea controalelor astfel incat sa fie prevenite lucrari inutile sau care nu vor servi realizariiobiectivelor misiunii de audit. Principalele lucrari din aceasta etapa sunt: 1.Culegerea de informatii generale asupra intreprinderii 2.Identificarea domeniilor si sistemelor semnificative 3.Redactarea Planului de misiune (planului de audit) 4.Elaborarea programului de munca 3(30). Exemplificati modul in care paote fi amenintata independenta unui cabinet, o societate sau membrii acestora ca urmare a unor cauze datorate manifestarilor de familiarism. RASPUNS: Manifestarile de familiarism au loc atunci cnd, n virtutea unor relatii strnse cu un client, cu cei care gestioneaza patrimoniul sau cu angajatii acestuia, cabinetul/societatea sau un membru al acestora, devine prea ntelegator fata de interesele clientului (un membru al cabinetului/societatii are un membru de familie cu functie de raspundere n ntreprinderea clientului; un fost partener al cabinetului/societatii gestioneaza patrimoniul clientului si are influenta importanta asupra realizarii obiectului contractului ncheiat cu clientul, acceptarea de daruri, n afara de cazul cnd valoarea acestora este nesemnificativa, de catre membrii cabinetului/societatii, de la client sau de la persoanele care gestioneaza patrimoniul clientului). 4(33). In ce constau masurile de protejare a independentei stabilite in interiorul propriilor sisteme si proceduri ale cabinetelor/societatilor ? Astfel de masuri constau n: - importanta independentei acordata de conducerea cabinetului/societatii si modalitatea de implicare a membrilor echipelor de profesionisti contabili n audit; - politici si proceduri de implementare si monitorizare a controlului calitatii nivelului de asigurare al angajamentului cu clientul; - politici de independenta privind identificarea amenintarilor la adresa independentei, evaluarea importantei acestor amenintari si identificarea masurilor de protejare; - politici interne si proceduri de supraveghere a respectarii aplicarii politicilor si procedurilor privind independenta; - politici si proceduri care sa permita identificarea intereselor sau relatiilor dintre cabinete/societati si membrii acestora cu clientii; - politici si proceduri privind monitorizarea evitarii obtinerii veniturilor cabinetului/societatii de la un singur client;

CECCAR FILIALA DAMBOVITA


- modalitatea de folosire a diferitilor parteneri si echipe pentru prestarea unor servicii profesionale care reprezinta parti dintr-un contract ncheiat cu un client; - politici si proceduri care sa interzica membrilor cabinetului/societatii si altor persoane, care nu fac parte din echipa de audit si servicii conexe, sa influenteze rezultatul nivelului de asigurare angajat; - comunicarea sincronizata a politicilor si procedurilor cabinetului/societatii, inclusiv orice schimbari ale acestora, tuturor colaboratorilor si angajatilor, incluznd instruirea corespunzatoare si formarea lor continua; - desemnarea unui membru cu experienta al managementului cabinetului/societatii drept delegat responsabil pentru supravegherea functionarii adecvate a sistemului de protejare a independentei; - mijloace de a informa partenerii si personalul de conducere al clientilor si al entitatilor lor raportoare ca trebuie sa ramna independenti fata de cabinetul/societatea prestatoare de servicii profesionale; - un mecanism disciplinar, pentru a asigura conformarea cu politicile si procedurile stabilite; - politici si proceduri pentru a nsarcina colaboratorii si angajatii cabinetului/societatii sa comunice nivelurilor superioare orice chestiune privind independenta si obiectivitatea care i preocupa; acestea include si informarea membrilor cabinetului/societatii asupra procedurilor deschise mpotriva lor; - includerea suplimentara n echipa a unui profesionist contabil care sa supravegheze lucrarile efectuate sau pentru a da recomandarile necesare cerute. Aceasta persoana ar putea fi angajata din afara cabinetului/societatii/grupului sau sa fie cineva din interiorul lor, care nu a fost membru al echipei de audit si servicii conexe; - consultarea unei terte persoane, cum ar fi un comitet de administratori independenti, un organism profesional de reglementare sau un alt profesionist contabil; - rotirea personalului cu functii de conducere; - comentarea problemelor privind independenta cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului; - elucidarea, cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului, a naturii serviciilor prestate si a marimilor onorariilor percepute; - politici si proceduri care sa protejeze membrii echipelor de audit si servicii conexe sa nu ia decizii manageriale sau sa-si asume responsabilitati care, de drept, revin clientului; - implicarea altui cabinet/societate pentru a realiza sau a realiza din nou o parte din nivelul de asigurare al angajamentului; - implicarea altui cabinet/societate pentru realizarea din nou a serviciilor care nu necesita un nivel de asigurare acordat clientului, n masura n care acesta si asuma responsabilitatea serviciilor prestate; - eliminarea unei persoane din echipa de audit si servicii conexe, cnd are participari financiare personale care pot crea o amenintare la adresa independentei. Cnd masurile de protejare a independentei, aratate mai nainte, sunt insuficiente pentru a elimina sau reduce la un nivel acceptabil amenintarile la adresa independentei

CECCAR FILIALA DAMBOVITA


sau cnd cabinetul/societatea considera necesar sa nu elimine activitatile, situatiile sau interesele care creeaza amenintarea, atunci singura masura utila va fi aceea de a refuza contractul privind acordarea nivelului de asigurare angajat sau de a se retrage din acest contract.

5(34). In ce constau masurile de protejare a independentei dispuse de profesie, legislatie sau reglementari ? RASPUNS: Masuri de protejare a independentei prin norme legale cerinte de educatie, instruire si experienta pentru accesul la profesie cerinte de formare continua standard profesionale, monitorizare si metode disciplinare control extern al sistemului de control al calitatii serviciilor profesionale prestate de societatea de expertiza contabila sau audit legislatie care guverneaza cerintele de independenta a profesieisi a profesionstilor contabili

6(36).Caracteristicile fraudei prezentare si exemple. RASPUNS: Caracteristici ale fraudei Deaturri ale situatiilor financiare pot aprea fie ca rezultat al unei fraude, fie al unei erori. Factorulcare face distinctia ntre fraudi eroare este msura n care actiunea ce a stat la baza denaturriisituatiilor financiare esteintentionatsau neintentionat.Dei frauda este un concept juridic larg, n contextul ISA1, auditorul este interesat de frauda ce producedenaturri semnificative ale situatiilor financiare. Existdoutipuri de denaturri intentionate ce suntrelevante pentru auditor: -denaturri ce rezultdin raportarea financiarfrauduloas -denaturri ce rezultdin deturnarea de active. Auditorul poate suspecta sau, mai rar, identifica producerea fraudei, dar auditorulnu facedeterminri juridiceasupra faptului dacfrauda a avut ntr-adevr loc. Raportarea financiarfrauduloaspoate fi svritprin urmtoarele: -falsificarea nregistrrilor contabile sau a documentatiei justificative pe baza crora sunt ntocmite situatiile financiare; - Denaturarea sau omiterea intentionatdin situatiile financiare a evenimentelor, tranzactiilorsaua altor informatii importante; - Aplicarea greit(intentionat) a principiilor de contabilitate n privinta valorilor, clasificrii,modalittii de prezentare sau descriere.

CECCAR FILIALA DAMBOVITA

Frauda poate fi comisde conducere prin evitarea controalelor utiliznd tehnici precum: -nregistrri fictive n registrul jurnal, n special n apropierea sfritului unei de perioadecontabile pentru a manipula rezultatele din exploatare sau pentru a atinge alte obiective; - Ascunderea sau neprezentarea faptelor care ar putea afecta valorile nregistrate n situatiilefinanciare; - Implicarea n tranzactii complexe pentru a prezenta eronat pozitia financiarsau performantafinanciara entittii; - Modificarea nregistrrilori termenilor aferenti unor tranzactii importantei neobinuite. Deturnarea de activeimplicfurtul activelor unei entittii este deseori comisde angajati n valorirelativ micii nesemnificative. Totui, poate implicai conducerea, care este mai n msurs mascheze sau sascunddeturnrile astfel nct sfie greu de detectat. Deturnarea de active poateavea loc n mai multe moduri, inclusiv prin: - Delapidarea ncasrilor (de exemplu, colectarea eronata creantelor sau deturnarea ncasriloraferente conturilor de creante foarte vechi (prescrise), ctre conturile bancare personale); - Furtul activelor corporale sau a propriettii intelectuale (de exemplu, furtul din stocuri pentruuz personal sau pentru vnzare, furtul activelor scoase din uz, pentru revnzare, ntelegerea secreta cu un competitori dezvluirea unor informatii de naturtehnicn schimbul pltii); - Determinarea unei entitati la plata unor bunurii servicii pe care nu le-a primit (de exemplu,plti ctre furnizori fictivi, comisioane secrete/mita pltite de vnztori ctre agentii deachizitii ai entittii n schimbul umflarii preturilor, plti ctre angajati fictivi); Utilizarea activelor unei entitti pentru uzul personal (de exemplu, utilizarea activelor entittiica garantie pentru un mprumut personal sau un mprumut pentru o parte afiliat). Deturnarea de active este deseori nsotitde nregistrri sau documente false sau neltoarepentru a ascunde faptul cactivele au disprut sau cau fost puse gaj fro obtinerea uneiautorizri corespunztoare.

7(38). Prezentati intr-o maniera succinta continutul dosarului permanent pentru fiecare sectiune. REZOLVARE: Dosarul permanent se organizeaza n sectiuni (parti) care usureaza clasarea documentelor si consultarea lor. Fiecare sectiune poate fi materializata printr-un despartitor comportnd un sumar al continutului. inerea la zi se efectueaza pe sumar, indicnd data introducerii documentului. Dosarul permanent se subdivide n sapte sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea organismului profesional, dupa cum urmeaza:

CECCAR FILIALA DAMBOVITA


- PA (dosarul permanent, Sectiunea A) intitulata "Generalitati"; - PB (dosarul permanent, Sectiunea B) intitulata "Documente privind controlul intern"; - PC (dosarul permanent, Sectiunea C) intitulata "Situatii financiare si rapoarte privind exercitiile precedente"; - PD (dosarul permanent, Sectiunea D) intitulata "Analize permanente"; - PE (dosarul permanent, Sectiunea E) intitulata "Fiscal si social"; - PF (dosarul permanent, Sectiunea F) intitulata "Juridice"; - PG (dosarul permanent, Sectiunea G) intitulata "Interventii externi";

8(39). Prezentati intr-o maniera succinta continutul dosarului exercitiului pentru fiecare sectiune. REZOLVARE: Dosarul exercitiului este bine sa fie mpartit pe sectiuni (parti) pentru a usura utilizarea sa. n general se foloseste o mpartire n 10 sectiuni (parti) simbolizate de la A la J, astfel: - EA (dosarul exercitiului, Sectiunea A) intitulata "Acceptarea misiunii"; - EB (dosarul exercitiului, Sectiunea B) intitulata "Sinteza misiunii si rapoarte"; - EC (dosarul exercitiului, Sectiunea C) intitulata "Orientare si planificare"; - ED (dosarul exercitiului, Sectiunea D) intitulata "Evaluarea riscului legat de control"; - EE (dosarul exercitiului, Sectiunea E) intitulata "Controale substantive"; - EF (dosarul exercitiului, Sectiunea F) intitulata "Utilizarea lucrarilor altor profesionisti"; - EG (dosarul exercitiului, Sectiunea G) intitulata "Verificari si informatii specifice"; - EH (dosarul exercitiului, Sectiunea H) intitulata "Lucrarile de sfrsit de misiune"; - EI (dosarul exercitiului, Sectiunea I) intitulata "Interventii cerute prin reglementari diverse"; - EJ (dosarul exercitiului, Sectiunea J) intitulata "Controlul conturilor consolidate";

9(41).Prezentati succint continutul unei scrisori de misiune de audit. REZOLVARE: Continut: -obiectivul auditului situatiilor financiare; -responsabilitatea conducerii intreprinderii; -intinderea lucrarilor de audit; -forma oricariu raport sau alte comunicari in legatura cu rezultatele misiunii deaudit; -riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative; -necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document.

CECCAR FILIALA DAMBOVITA


10(43).Tehnici de control pentru obtinerea elementelor probante, prezentare si exemplificare. REZOLVARE: Pe tot parcursul misiunii sale, auditorul urmareste obtinerea elementelor probante care sa i permita sa dea certificarea asupra situatiilor financiare,utilizand diverse procedee si tehnici care privesc: controlul asupra pieselor justificative si control de verosimilitate; observarea fizica; examenul analitic.

Pentru obtinerea elementelor probante, tehnicile de control folosite sunt: -inspectia fizica si observatia, care constau n a examina activele,conturile sau in a observa maniera de aplicare a procedurilor; -confirmarea externa (directa), care consta in a obtine de la tertiiintreprinderii informatii asupra soldurilor conturilor bilaterale sau asupra operatiilor derulate; -examenul documentelor primite de catre intreprindere, care servesc capiese justificative sau la controlul operatiilor respective; -examenul documentelor emise de catre intreprindere: copii facturi, conturi,balante, etc.; -control aritmetic; -analize, estimari si confruntari ntre informatii si documente; -examen analitic,care consta n: efectuarea de comparatii ntre datele care rezulta din situatiilefinanciare si datele anterioare, posterioare si previzionale aleintreprinderii; analiza abaterilor si tendintelor; studiul si analiza elementelor neobisnuite care rezulta din comparatiileefectuate;

-informatii verbale obtinute de la conducere si de la alte cadre dinintreprindere. a) Tehnica sondajului

CECCAR FILIALA DAMBOVITA

Tinand seama de numarul de operatii efectuate de intreprindere, auditorul nupoate verifica integral, de exemplu, rulajele sau soldurile unui cont. El cautaelementele probante pe un esantion adecvat, utilizand tehnica sondajului cel maibine adaptat fiecarei situatii. Sondajul este definit ca o tehnica care consta in selectionarea unui anumitnumar sau parti dintr-o multime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obtinere aelementelor probante si extrapolarea rezultatelor obtinute asupra esantionului laintreaga masa sau multime. Tehnica sondajului sate reglementata de StandardulInternational de Audit (ISA) nr. 530. Sondajele pe care le realizeaza auditorul in cursul misiunii sale sunt de douanaturi diferite: -in unele cazuri, in general cu ocazia verificarii fuctionarii controlului intern,auditorul cauta sa demonstreze ca elementele care constituie masa, multimea,prezinta o caracteristica comuna (de exempla, vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia cumpararilor); sondajele efectuate in astfel de cazuri sunt sondaje asupraatributiilor; -in alte cazuri, in general cu ocazia controlului conturilor, auditorul cauta saverifice valoarea data unei rnultimi sau unei mase; acestea suntsondaje asupravalorilor. Auditorul poate folosi in general doua tipuri de sondaje:sondajulstatistic sisondajulnestatistic , bazat exclusiv pe experienta sa profesionala; acesta din urma,insa, nu permite o extrapolare riguroasa a rezultatelor obtinute asupra esantionului laintreaga masa sau multime. Alegerea intre cele doua tipuri de sondaje depinde depregatirea profesionala a auditorului si de gradul de credibilitate pe care acestadoreste sa il dea concluziilor sale. Oricare ar fi insa tipul de sondaj, este important sa fie respectate cateva reguliriguroase privind decizia asupra eaantionului si pentru parcurgerea unor etapeobligatorii. b) Tehnica observarii fizice Observarea fizica este mijlocul cel mai eficace de verificare a existentei unui activ, nsa ea nu aduce decat o partee din elementele probante necesare ai anume numaiexistenta bunului respectiv; celelalte elemente probante ca: proprietatea asuprabunului, valoarea atribuita etc. trebuie verificate prin alte tehnici. Actiunile ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au caobiectiv asigurarea ca: -intreprinderea a prevazut mijloace corespunzatoare care permitrecenzarea activelor in conditii de fiabilitate; aceasta faza a interventiei consta instudierea procedurilor de inventariere si se situeaza deci inaintea inventarieriipropriu-zise;

CECCAR FILIALA DAMBOVITA


-aceste mijloace sunt puse in aplicare in mod satisfacator; aceasta faza consta in verificarea faptului ca persoanele insarcinate cu inventarierea aplica in mod corectprocedurile si se situeaza in timpul inventarierii popriu-zise; -lucrarile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); aceasta fazaconsta in a controla daca cantitatile recente sunt cele utilizate pentru evaluareasumei stocurilor si se situeaza deci dupa inventarierea propriu-zisa. c) Confirmarea externa (directa) Este o procedura care consta in a cere unui tert, avand legaturi de afaceri cuintreprinderea verificata, sa confirme direct auditorului infonnatiile privind existentaoperatiilor, a soldurilor etc. Auditorul are latitudinea de a determina conditiile siintinderea acestei proceduri. Procedura se demareaza cu acordul conducerii ntreprinderii supusa controlului;daca aceasta nu se arata favorabila pentru o astfel de procedura, auditorul se poategasi in una din urmatoarele doua situatii: -sau considera ca tehnicile compensatorii de control ii aduc elemente suficientede proba; -sau considera ca alte controale nu-l conduc la elemente probante fata delimitele impuse de conducerea intreprinderii, care va suporta consecintele necesarecu privire la certificare. Standardul International de Audit (ISA) nr. 505 defineste principalele cazuri incare auditorul are obligatia sa procedeze la folosirea tehnicii confirmarii directe: -confirmarea unor cauze in baza carora s-au realizat unele tranzactii; -confirmarea de catre banci a soldurilor conturilor si alte informatiiconsiderate necesare; -confirmarea conturilor de clienti si debitori; -confirmarea stocurilor in depozite vamale, in consignatie si alte stocuri la terti; -valori mobiliare cumparate prin intermediari financiari; imprumuturi de la terti; -confirmarea soldurilor conturilor de furnizori si creditori. Confirmarea poate sa fie pozitiva, atunci cand tertul solicitat isi exprima acordulasupra informatiei primita sau furnizeaza chiar el informatia, sau negativa, atunci candtertului solicitat i se cere sa nu raspunda decat in cazul in care nu este de acord cuinformatia care i s-a prezentat. Auditorul trebuie sa ia n consideratie orice fapt de natura si puna in discutiefiabilitatea raspunsului obtinut la cererea de confirmare externa (directa).

CECCAR FILIALA DAMBOVITA


Procedurile si principiile fundamentale, precum si modalitatile lor de aplicare, inlegatura cu utilizarea de catre auditor a procedurii confirmarii externe (directe) ca mijlocde obtinere a elementelor probante, sunt reglementate prin Standardul International de Audit (ISA) 505, aplicabil incepand cu auditul situatiilor financiare ale anului 2001. d) Procedurile analitice

Procedurile analitice cuprind compararea informatiilor financiare aleintreprinderii: -cu informatiile comparabile ale exercitiilor precedente; -cu rezultatele stabilite de ntreprindere - bazate pe bugete sau pe previziuni -sau estimate de -cu informatiile similare din sectorul de activitate din care face parte ntreprinderea; Procedurile analitice sunt utilizate in diferite etape ale misiunii de audit sianume: proceduri de audit (etapele anterioare); -in controalele substantive pentru gasirea elementelor probante; -ca mijloc de revizuire a coerentei de ansamblu a situatiilor financiare (etapa V seama de unii factori precum: -obiectivele procedurilor analitice si gradul de fiabilitate al lor; -disponibilitatea informatiilor si fiabilitatea lor; -sursele informatiilor disponibile; sursele externe independente sunt, ngeneral, mai fiabile decat sursele interne; -caracterul comparabil al surselor disponibile; - cunostintele dobandite cu auditurile precedente etc. Tehnica procedurilor analitice este reglementata prin Standardul International de Audit (ISA) nr. 520. 11(36). Exprimarea unei opinii aspura situatiilor financiare auditate este responsabilitatea: a) Auditorului intern b) Auditoarului extern c) Contabililui sef

12(37). Care este responsabilitatea auditorului de a lua in considerare frauda la auditarea situatiilor finaciare. REZOLVARE: n planificarea si efectuarea misiunii de audit, auditorul trebuie sa ia n considerare riscul unor denaturari semnificative n situatiile financiare datorate fraudei si erorii. Factorul care face diferenta ntre frauda si eroare este daca actiunea care a avut ca rezultat o

CECCAR FILIALA DAMBOVITA


denaturare a situatiilor financiare este intentionata sau neintentionata. n contextual standardului ISA 240, termenul "eroare" se refera la o denaturare neintentionata aparuta n situatiile financiare cum ar fi: 1. o greseala aparuta n colectarea si procesarea datelor pe baza carora sunt ntocmite situatiile financiare; 2. o estimare contabila incorecta aparuta din trecerea cu vederea sau interpretarea gresita a faptelor; 3. o greseala n aplicarea politicilor contabile referitoare la evaluare, recunoastere sau prezentare de info. Termenul "frauda" se refera la o actiune cu character intentionat, ntreprinsa de una sau mai mulite persoane din rndul conducerii, al salariatilor sau tertilor, actiune care implica folosirea nselaciunii n scopul obtinerii unui avantaj injust sau ilegal. Din conceptual juridic vast de frauda auditorul financiar e interesat de actiunile frauduloase ce cauzeaza o denaturare semnificativa n situatiile financiare anuale. Trebuie mentionat ca auditorii financiari nu stabilesc din punct de vedere legal daca frauda a aparut sau nu. ISA 240 distinge ntre frauda manageriala, care implica unul sau mai multi membrii ai conducerii si frauda cu asocierea asociatilor, n care sunt implicate angajatii unei societati. n ambele tipuri de frauda exista posibilitatea implicarii si unor terte persoane. ISA 240 precizeaza existenta a doua tipuri de denaturari intentionate ce sunt relevante n contextual misiunii de audit financiar. Denaturari aparute: 1.n urma raportarii financiare frauduloase; 2.din delapidarea activelor. Raportarea financiara frauduloasa presupune denaturari sau omisiuni intentionate ale valorilor sau prezentarilor de informatii n situatiile financiare n scopul inducerii n eroare a utilizatorilor. Raportarea financiara frauduloasa poate implica: 1. fapte de nselaciune constnd din manipularea, falsificareanregistrarilor contabile sau a documentelor justificative pe bazacarora sunt ntocmite situatiile financiare; 2. interpretarea eronata sau omiterea intentionata a tranzactiilor, informatiilor semnificative din situatiile financiare; 3. aplicarea gresita n mod intentionat a politicilor contabile referitoare la evaluarea, clasificarea, descrierea de informatii. Delapidarea activelor presupune furtul activelor unei entitati ce poate fi realizat printr-o varietate de modalitati, cum ar fi: - completarea de chitante frauduloase; - furtul de active fizice; - determinarea unei societati sa faca plata pentru bunuri sau servicii nereceptionate. Frauda presupune motivatia de a savrsi o frauda si oportunitatea evidenta de a face astfel. Indivizii /persoanele pot fi motivate sa delapideze activele pentru ca, de exemplu, au tendinta de a cheltui mai mult dect si pot permite. Raportarea financiara frauduloasa poate fi comisa pentru ca conducerea e supusa unor presiuni prin interior/exterior, de a atinge o tinta de cstiguri nerealista.

CECCAR FILIALA DAMBOVITA


Responsabilitatea primara pentu prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor apartine conducerii unei societati. Conducerea societatii trebuie sa instituie un climat adecvat privind standardele de etica, aplicarea lor n cadrul societatii si sa stabileasca controale corespunzatoare pentru prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor din cadrul societatii. Conducerea entitatii e responsabila de stabilirea unui mediu de control, implementarea si functionarea eficienta a sistemulor contabile si de control intern, menite sa previna si sa detecteze fraudele si erorile. Responsabilitatea auditorului financiar consta n exprimarea unei opinii cu privire la situatiile financiare anuale. n acest scop, el trebuie sa obtina o asigurare rezonabila ca situatiile financiare nu sunt denaturate semnificativ de fraude sau erori. Un audit nu garanteaza ca toate denaturarile semnificative vor fi detectate datorita unor limitari cum ar fi: folosirea testelor, a rationamentului profesional. Riscul de a nu detecta o denaturare semnificativa cauzata de fraude este mai mare dect riscul de a nu descoperi o denaturare cauzata de erori datorita faptului ca fraudele implica actiuni sophisticate si organizate atent cu scopul de a tainui efectuarea lor, cum ar fi falsurile, declaratiile incorecte facute intentionat auditorului. Capacitatea auditorului de a detecta o frauda depinde de factori cum ar fi: frecventa si marimea actelor de manipulare, nivelul de conducere la care se situeaza cei implicati. Riscul ca auditorul sa nu detecteze o denaturare semnificativa aparuta din frauda manageriala e mai mare n cazul fraudei savrsita cu asocierea asociatilor pentru ca persoanele din conducere se afla ntr-o pozitie care le presupune integritatea si care le permite sa nu tina cont de procedurile de control, dictnd subordonatilor sa nregistreze incorrect tranzactiile sau sa le tainuiasca. n desfasurarea angajamentului de audit, auditorul trebuie sa manifeste o atitudine de skepticism profesional, lund n considerare aspectele care maresc riscul unor denaturari semnificative, n situatii financiare datorate fraudei sau erorii. n procesul de planificarea activitatea de audit, auditorul trebuie sa discute cu membrii echipei sale cu privire la vulnerabilitatea societatii, la denaturari semnificative n situtatii financiare datorate fraudei/ erorii. n aceasta etapa, auditorul va chestiona membrii conducerii pentru a putea obtine o ntelegere a evaluarii facute de conducere cu privire la risculca sit fin sa fie denaturatesemnif de fraudesauerori. El trebuia sa nteleaga sistemele contabile si de control intern pe care conducerea le-a stabilit cu scopul de a aborda un astfel de risc. Chestionarea conducerii urmareste obtinerea de informatii cu privire la faptul daca conducerea, managementul e la curent cu orice frauda care a afectat entitatea sau daca suspecteaza o frauda pe care o investigheaza. Pe baza evaluarii facute de auditorul financiar, cu privire la riscul inerent si riscul de control, auditorul trebuie sa proiecteze teste detaliate de audit care sa reduca pna la un nivel acceptabil de scazut riscul ca denaturari rezultate din fraude si erori ce sunt semnificative pentru situatii financiare sa nu fie descoperite.

CECCAR FILIALA DAMBOVITA

LUCRARE DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

EVALUAREA INTREPRINDERILOR

ANUL I , SEMESTRUL I

LECTOR: EC. ACHIHAI RETA STAGIAR: POSTELNICU ROXANA MARIA


ANUL 2012

CECCAR FILIALA DAMBOVITA

1(6). Estimarea de ctre experti a unor rate de actualizare diferite poate avea ca explicatie: a)o perceptie diferit despreriscuri; b)niveldiferit deinformare si documentare; c)nu este posibilo astfel de situatie.

2(22). Care dintreurmtoarele elemente potconstitui niveluri ale ratei de capitalizare? a)dobnda la mprumutulde stat; b)rata de remunerare a activelor fixe; c)dobnda bancar. 3(86). Definiti valoarea justa. Niciun concept contabil nu este in prezent mai dezbatut decat valoarea justa,care este o consecinta a principiului true and fair view. Insa termenul este tradus diferit in diverse limbi: just (juste) in franceza, real (reeele) in olandeza, rezonabil (razonable) in spaniola, valoare actuala atribuibila (beizulegender zeitwert) in germana, fair value fara nicio traducere in italiana. Nimeni nu a tradus valoarea justa ca valoare fidela, ceea ce este bine.Valoarea justa nu este definita nici de Cadrul general IASB, nici de cel american. Insa valoarea justa este definita de IASB astfel: suma la care poate fi tranzactionat un activ sau decontata o datorie, de bunavoie, intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretu1 este determinat obiectiv. Este vorba, deci, de o estimare, si nu de o constatare ca in cazul valorii de piata. Valoarea justa cuprinde valoarea de piata si tinde sa acopere toate valorile izvorate din estimarile bazate pe calcule economice. Vechiul standard IAS 32 precizeaza ca atunci cand activitatea pietei este slaba, cand volumul tranzactiilor este slab in raport cu numarul instrumentelor financiare de negociat, cursurile pietei nu pot reflecta valoarea justa a instrumentului. In aceste cazuri, cand cursul pe o piata nu este disponibil, pot fi adesea utilizate tehnici de estimare pentru a determina valoarea justa cu o fiabilitate suficienta pentru a satisface exigentele acestei norme.Aceeasi norma precizeaza ca atunci cand un instrument nu este negociat pe o piata organizata, nu este oportun pentru intreprindere sa se determim si sa se publice o singura suma care sa reprezinte o estimare a valori juste. Ar fi mult mai utila publicarea unui interval de valori in care valoarea justa a instrumentului financiar sa poata in mod rezonabil sa se gaseasca.

CECCAR FILIALA DAMBOVITA


Aceasta ultima precizare nu se mai regaseste in IAS 39, recunoscind prin aceasta lipsa de fiabilitate a valorii juste in absenta unei piete organizate.Rezulta ca fiabilitatea si, prin urmare, pertinenta valorii juste sunt legate de caracterul activ al pietelor pe care instrumentele financiare trebuie evaluate. IAS 39 urmareste sa trateze in cadrul aceleiasi norme instrumente diferite din punct de vedere al naturii lor econornice, al formei lor juridice si al utilizarii lor, precum creantele, imprumuturile, produsele derivate: swaps,options, futures, forwards. De asemenea, standardul amintit mai sus vizeaza operatii realizate atat de intreprinderile industriale si comerciale, cat si de institutiile de credit si de asigurare, ale caror obiective si finalitati nu pot fi comparate. Normalizatorul se gaseste astfel confruntat cu situatii eterogene,in contexte economice si financiare atit de diferite, astfel incat aceste standarde nu pot contribui in mod favorabil la adoptarea unor solutii coerente sicompatibile cu finalitatea tranzactiilor.Conceptul de valoare justa se opune principiului prudentei si evaluarii la costul istoric. Avantajele si calitatile valorii juste pot fi sintetizate astfel: - caracterul predictiv: valoarea justa reprezinta cea mai buna baza de previziune a fluxurilor financiare viitoare; - comparabilitatea: valoarea justa reflecta valoarea actualizata a tuturor instrumentelor, indiferent de natura lor; - coerenta: valoarea justa este adaptata gestiunii active a riscurilor financiare; - complexitatea redusa: un model de evaluare unic este mai simplu decat unmodel care permite aplicarea diferitelor metode de costuri si de valoare; - neutralitatea: valoarea justa este independenta de intentia si de calitatea partilor, de data de origine a operatiilor, de natura instrumentelor. Exista mai multe modele privind evaluarea la valoarea justa: 1) Evaluarea la valoarea justa doar a anumitor instrumente financiare; 2) Evaluarea tuturor instrumentelor financiare la valoarea justa; 3) Evaluarea la valoarea justa a anumitor elemente din situatiile financiare; 4) Evaluarea tuturor elementelor de activ, de datorii si de capitaluri proprii la valoarea justa. 4(119)..Explicati relatia dintre rata de actualizare si valoarea ntreprinderii. Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica. Valoarea intreprinderii este echivalenta cu valoarea prezenta a tuturor fluxurilor viitoare care deriva din dreptul de proprietate asupra capitalurilor firmei. Pe scurt, putem spune ca valoarea intreprinderii este orientata spre viitor. Pe o piata investitorii analizeaza intreprinderile pe baza performatelor lor evidente de a genera, dupa cumparare, venituri sau fluxuri financiare libere atat din activitatea de exploatare (operational) cat si din afara exploatarii. Ca regula generala, cu cat este mai mare incertitudinea referitoare la performantele viitoare ale intreprinderii, cu atat riscul perceput va fi mai mare si prin urmare valoarea mai mica.

CECCAR FILIALA DAMBOVITA

LUCRARE DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

ANUL I , SEMESTRUL I

STAGIAR: POSTELNICU ROXANA MARIA

ANUL 2012

CECCAR FILIALA DAMBOVITA

1(2).Calculaiiinterpretaisituaianetauneintreprindericareprezinturmtoareasituaiefin anciar: Indicator Imobilizri Stocuri Creante Disponibiliti Datoriimaimarideunan Datoriimaimicideunan Dincaredatoriibancarepe termenfoartescurt 31.12.n 1500 400 250 30 2500 350 5

REZOLVARE: Active Totale = imobilizari + stocuri + creante + disponibilitati =1500+400+250+30 = 2180. Datorii totale = datorii pe termen mai mare de un an + datorii sub un an =2500+350 = 2850. Situatia neta = 2180-2850 = -670 Din analiza datelor tabelului se constat o situaie net negativa, care reflecto gestiune economic nesntoas, care poate duce la faliment.

2(5).Analizaipoziiafinanciarauneintreprinderidinsectoruldesfaceriicuamnuntuldeprodu sealimentare: Indicator Imobilizri Stocuri Creante Disponibiliti Capitaluriproprii Datoriimaimarideunan Datoriideexploatare Datoriibancarepetermenfoartescurt REZOLVARE: 31.12.n 40000 2000 500 1000 30000 5000 8500 0

CECCAR FILIALA DAMBOVITA


BILANT: Active imobilizate =40.000 Active curente = stocuri + creante + disponibilitati ==2.000 + 500 + 1.000 = 3.500 TOTAL ACTIVE = 43.500 Capital si rezerve = 30.000 Datorii pe ternem lung = 5.000 Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f.scurt=8.500 TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 43.500

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO- FINANCIARI 1. Indicatori de lichiditate: a) Indicatorul lichiditatii curente Active curente (Indicatorul capitalului circulant) / Datorii curente X 100 = 3.500/8.500 X100 = 41 -active curente = stocuri + creante + disponibilitati =2.000+500+1.000=3.500 -datorii curente = datorii pe temen scurt+datorii din exploatare(furnizori)=8.500 * valoarea recomandata acceptabila > 100; * ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente. b) Indicatorul lichiditatii imediate (Active curente - Stocuri ) Datorii curenteX100=(Indicatorul test acid) = (3.500-2.000)/8.500 X100=17,64 * acoperire deficitara de lichiditate imediata. 2. Indicatori de risc: a) Indicatorul gradului de indatorare Capital imprumutat / capital propriu X 100 = 5.000/30.000 X 100 = 16.66% Sau Capital imprumutat/ capital angajat X 100 = 5.000 (5.000+30000) X100 = 14.28% * capital imprumutat = credite peste un an; * capital angajat = capital imprumutat + capital propriu.

3(23).Ssecalculezesoldurileintermediaredegestiunencazulsocietiialecreiinformaiifinanci aresuntprezentate maijosisseanalizezeevoluiaacestora: Indicator 31.12.n(u.m.) Venituridinvnzareamrfurilor 0 31.12.n+1(u.m.) 1000

CECCAR FILIALA DAMBOVITA


Produciavndut Produciaimobilizat Cheltuielicumateriiprime Costulmrfurilorvndute Cheltuielisalariale Cheltuielicuamortizarea Cheltuielicuchirii Cheltuielicudobnzi Impozit peprofit 20000 0 3000 0 7000 300 1500 1400 1000 22000 1000 4000 800 7800 400 1500 1500 1000

REZOLVARE: Soldurile intermediare de gestiune constituie o prezentare economica a contului derezultate.In fapt , sunt indicatori sub forma de solduri , numite si marje , care punin evidenta etapele formarii rezultatului exercitiului , in stransa conexiune cu structura de venituri si cheltuieli aferente activitatii unei intreprinderi.In practica franceza , intreprinderile au obligatia de a elabora tabloul soldurilorintermediare de gestiune , care constituie o sursa suplimentara de informatiipentru determinarea si analiza rezultatelor pe diferite trepte ale formarii lor.In realitate , tabloul soldurilor intermediare de gestiune nu constituie decat o altavarianta de prezentare a contului de rezultate.El propune un alt mod de grupare aveniturilor si cheltuielilor , precum si evidentierea mecanismului de formare a principalilor indicatori de rezultate si performante.Soldurile intermediare de gestiune sunt: marja comerciala -productia exercitiului -valoarea adaugata -excedentul brut de exploatare -rezultatul explotarii -rezultatul current al exercitiului -rezultatul exceptional - rezultatul net al exercitiului. Marja comerciala=Venituri din vanzarea marfurilor Costul marfurilor vandute Productia exercitiului=Productia vanduta+Productia stocata Valoarea adaugata=Productia exercitiului+Marja comerciala (Cheltuieli cumaterii prime si materiale+Lucrari si servicii executate de terti) IV) .Rezultatul brut al exploatarii=Valoarea adaugata+Subventii de exploatare-Impozitesi taxe-Cheltuieli salariale V) Rezultatul exploatarii=Rezultatul brut al exploatarii-Cheltuieli cu amortizarea VI) .Rezultatul current=Rezultatul exploatarii+Venituri financiare-Cheltuieli financiare VII) Rezultatul exceptional= VIII) Rezultatul net al exercitiului = Rezultatul current-Impozit pe profit I) II) III)

CECCAR FILIALA DAMBOVITA


Marja comerciala < 0 arata ca rezultatul obtinut este nefavorabil.O marja comerciala redusa implica cheltuieli generale riguroase , respectiv reducereacosturilor privind personalul si economii asupra cheltuielilor de stocaj , transport. Valoarea adaugata evidentiaza performanta comerciala a intreprinderii , respectivcapacitatea sa de vanzare si productie. Excedentul brut din exploatare reprezinta ceea ce ramane intreprinderii pentrufinantarea activitatii si finantarea investitiilor , iar daca raman si disponibilitati ,acestea sunt folosite pentru remunerarea asociatilor si actionarilor. Excedentul brutde exploatare studiaza impactul cheltuielilor cu personalul si al impozitelor sitaxelor asupra acestui sold intermediar de gestiune. Rezultatul exploatarii caracterizeaza performantele comerciale si financiare ale uneiintreprinderi , independent de politica financiara si fiscala. Spre deosebire de rezultatul brut al exploatarii , acest sold tine cont de amortizare si constituireaprovizioanelor.Acesta pune in evidenta rezultatul degajat din exploatare , dupa luarea in considerare a tuturor cheltuielilor de productie si comercializare si ariscurilor de exploatare.Rezultatul current reprezinta rezultatul obtinut din operatiunile normale , obisnuiteale intreprinderii.Acest indicator permite aprecierea impactului politicii financiarea intreprinderii asupra rentabilitatii.Diferenta dintre rezultatul current si cel al exploatarii este expresia politiciifinanciare a intreprinderii , a deciziilor luate pe acest plan.Rezultatul net contabil corespunde sintezei rezultatului current siexceptional,corectat cu urmatoarele elemente: -participarea salariatilor la rezultate -impozit pe profit Se observa ca rezultatul net al exercitiului este pozitiv , ceea ce inseamna ca interprinderea este rentabila. Rezultatul net pozitiv al exercitiului reflecta rentabilitatea generala a intreprinderii , adica ceea ce ii ramane interprinderii dupa achitarea tuturor cheltuielilor din anul respective . Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 Element de calcul Venituri din vanzarea marfurilor (ct.707) Cheltuieli privind marfurile (ct.607) Marja comerciala (1-2) Productia vanduta (ct.701-706+708) Variatia stocurilor Productia imobilizata(ct.721+722) Productia exercitiului (4+5+6) Consumuri intermediare inclusiv cheltuieli provenite de la terti (gr.60 exclusic 607, gr. 61 si gr.62 exclusiv 621) Valoarea adaugata (3+7-8) Venituri din subventii (6411) 31.12.n 0 0 0 20000 0 20000 4500 31.12.n+1 1000 800 200 22000 1000 23000 5500

9 10

15500 0

17700 0

CECCAR FILIALA DAMBOVITA


11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 Cheltuieli cu impozite si taxe (gr. 63) Cheltuieli cu personalul (gr. 64+621) Excedentul brut din exploatare (9+10-11-12) Alte venituri din exploatare si venituri din provizioane Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele Rezultatul din exploatare (13+1415-16) Venituri financiare Cheltuieli financiare Rezultatul curent( 17+18-19) Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Rezultatul extraordinar (21-22) Rezultatul brut al exercitului (20+23) Impozitul pe profit Rezultatul net al exercitiului (24-25) 0 7000 8500 0 7800 9900

300 8200

400 9500

1400 7800 0 0 0 7800 1000 6800

1500 8000 0 0 0 8000 1000 7000

4(28).ssecalculezecapacitateadeautofinanareiautofinanareaporninddelainformaiile prezentatemaijos: Indicator Venituridinvnzareamrfurilor Produciavndut Produciastocat Subveniideexploatare Venituridinvnzareamijloacelor fixe Cheltuielicumateriiprime Costulmrfurilorvndute Cheltuielisalariale Cheltuielicuamortizarea Cheltuielicuprovizioane Cheltuielicuchirii Cheltuielicuasigurrisociale Valoarea net contabil a elementelordeactivcedate u.m. 1000 14000 500 2000 600 2000 700 8000 1000 200 200 1000 400

CECCAR FILIALA DAMBOVITA


Impozite itaxe Venituridindobnzi Venituridindiferenefavorabilede cursvalutar Cheltuielicudobnzi Cheltuielicuprovizioanefinanciare Impozit peprofit Ratadedistribuireaprofitului 300 200 200 800 100 300 25%

REZOLVARE: EBE= VA +Subventii-Impozite si Taxe-Cheltuieli cu personalul EBE excedentul brut al exploatarii VA- valoarea adaugata VA= MC+QE-Consumuri intermediare MC- marja comerciala QE- productia exercitiului MC=Venituri din vanzarea marfurilor-Costul marfurilor vandute=1000-700=300 QE=QV+/-QS+/-QI =14.000+500=14.500 VA=300+14500-(2.000+200)=12.600 EBE =12.600-(8000+1000)=3.600 RE =EBE +Venituri din vz activelor-Ch cu activele vandute-Ch cu amortizarea Ch cu provizioanele pt exploatare+Ven din prov privind exploatarea=3600+600-400-1000-200=2.600 RE- rezultatul exploatarii RC- rezultatul current RC = RE+Ven. financiare- Ch.financiare =2.600+(200+200)-(800+100)=2.100 RB=RC+Ven extr-Ch.extr=2.100 RN=2.100-300 =1.800 RB- rezultatul brut RN rezultatul net I) Capacitatea de autofinanatare CAF este: CAF =EBE +Alte venituri din exploatare -Alte cheltuieli pentru exploatare +Venituri financiare (fara reluari asupra provizioanelor ) -Cheltuieli financiare (fara amortizari si provizioane financiare calculate ) +Venituri extraordinare ( f a r a v e n i t u r i d i n c e s i u n e a e l e m e n t e l o r d e a c t i v ; c o t e p a r t i d i n subventii virate asupra rezultatului exercitiului ) -Cheltuieli extraordinare (fara valoarea net contabila a elementelor de activ cedate ) -Impozitul pe profit CAF = 3.600+0-0+400-800-300=2.900

CECCAR FILIALA DAMBOVITA


II) CAF= RN +Ch cu amortizarea si provizioanele calculate -Ven. din provizioane +Valoarea net contabila a elementelor de activ cedate -Venituri din vanzarea activelor -Subventii pt investitii virate asupra rezultatului exercitiului CAF = 1.800+(1.000+200+100)-0+400-600=2.900 Autofinantarea =CAF-Dividende distribuite=2.900-450=2.450 Dividende =1.800*25%=450