Sunteți pe pagina 1din 30

MINISTERUL EDUCATIEI si TINERETULUI al REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNICA a MOLDOVEI


FACULTATEA DE CADASTRU, GEODEZIE si CONSTRUCTII CATEDRA EVALUAREA si MANAGEMENTUL IMOBILULUI

PROIECT DE AN
La Disciplina:

Investitii in Bunuri Imobiliare


Tema:Calculul eficientei economice a

unui proiect investitional

Elaborat: st. gr. EI-0616 Turcan Victoria Coordonator: S.Albu

Chisinau 2009

Cuprins
Introducere Capitolul I Analiza pietei imobiliare I.1 Analiza pietii imobiliare in sectorul spatiilor de producere4 -6 I.2 Analiza pietei imobiliare in sectorul spatiilor de producere in s.Costesti r.Ialoveni7 I.3 Argumentarea alegerii proiectului8 -10 Capitolul II Conceptia si echipa proiectului investitional II.1 Cerinte arhitecturale, ingineresti si utilitare fata de cladire 11- 12 II.2 Conceptia si echipa proiectului investitional13 Capitolul III Structura finantarii III.1 Definirea si structura capitalului intreprinderii14 - 15 III.2 Structura de finantare a proiectului investitional16 Capitolul IV Evaluarea proiectului 17 - 28 Concluzii, propuneri Bibliografie

Introducere Odata cu aparitia premiselor favorabile aparitiei si dezvoltarii economiei de piata in Republica Moldova a aparut si opotunitatea de a crea o piata imobiliara apta sa satisfaca necesitatile populatiei. Pentru toate tarile dezvoltate piata imobiliara este unul din pilonii de baza pe care se sprijina economia, deci prezinta un factor important in dezvoltarea statului ca unitate integra si prospera. Dezvoltarea pietii imobiliare nu vizeaza doar sectorul rezidential, cum s-ar presupuna la o prima vedere, ea presupune dezvoltarea sectorului industrial, commercial, socialcultural si recreativ, adica priveste toate domeniile de activitate ale oamenilor. In anii imediat urmatori declaratiei independentei Republicii Moldova, piata imobiliara sa dezvoltat preponderant in directia sectorului residential. Au avut loc privatizari in masa, si a avut loc improprietarirea taranilor cu pamint. Insa o consecinta negativa a fost distrugerea si delasarea totala a sectorului industrial, fapt ce a dus la o stagnare economica continua, ce este actuala si in prezent. Un prim imbold pentru economia tarii a constituit-o stimularea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, adica stimularea spiritului intreprinzator al populatiei. Prezenta lucrare are drept scop analiza unui proiect investitional ce vizeaza constructia unei hale industriale de producere si determinarea tuturor factorilor negativi si pozitivi de influienta asupra dezvoltarii si activarii ulterioare a acesteia. O analiza minutioasa a starii pietii in acest domeniu, a tuturor participantilor ce influienteaza aparitia si dezvoltarea unei intreprinderi, analiza concurentilor ne va da posibilitatea de a cintari sansele reale ale unui asemenea proiect de a aparea si a se dezvolta in conditiile actuale ale economiei Republicii Moldova. Pentru a putea indeplini scopul propus se va analiza piata imobiliara ca stare generala, iar apoi se va detaliza analiza in domeiul ce ne intereseaza, adica :spatii de producere, iar pentru a determina daca proiectul este real sau nu se va efectua analiza eficientei proiectului investitional, pentru ca in final sa putem sa formulam o concluzie corecta asupra realizarii proiectului dat.

Capitolul I Analiza pietei imobiliare


I.1 Analiza pietii imobiliare in sectorul spatiilor de producere Odata cu declararea independentei si desfiintarea economiei centralizate s-au desfiintat si toate intreprinderile funcionabile si profitabile la acel moment din sectorul agro-industrial. Uzinele si fabricile mari au fost distruse datorita ruperii legaturilor de import-export cu tarile din fosta URSS, economia tarii ajungind intr-o situatie destul de deplorabila. Pentru o perioada destul de impunatoare economia tarii s-a aflat intr-o stagnare continua. In ultimii 5-7 ani s-a observat o tendinta de revigorare a economiei tarii prin infiintarea mai multor intreprinderi mici si mijlocii, fapt ce da o raza de speranta pentru dezvoltarea ulterioara a tarii. Cu toate astea, criza economica mondiala ce afecteaza practic toate tarile inalt-dezvoltate sa rasfrint si asupra Republicii Moldova. Cauza principala ace a dus la agravarea situatiei financiare in tara a fost micsorarea considerabila a volumului remitentelor de peste hotare, ca urmare a lipsei de locuri de munca si cresterii ratei somajului peste hotare, tarile dezvoltate promoveaza politici protectioniste, fapt ce defavorizeaza considerabil tara noastra, atit de mult dependenta de remitentele de peste hotare. Sectorul industrial al economiei si asa inca vulnerabil este supus acestei incercari dure de a rezista crizei economice mondiale, in conditiile cind suntem total dependenti de importuri. Starea pietii imobiliare in domeniul spatiilor industriale si de producere era relativ echilibrata, aproape neschimbata de-a lungul mai multor ani.
Tabel 1

Principalii indicatori ai activitatii industriale, pe forme de proprietate

Numrul de ntreprinderi1
Sursa Biroul National de Statistica

Valoarea produciei fabricate 2005 2006 2007 20770,2 22370,7 26173,5


2 2 2

2005 Industrie total din care: Public Privat Mixt (public i privat), fr participare strin Strin A ntreprinderilor mixte Din toat industria pe tipuri de activiti: Industrie extractiv din care: Public Privat Mixt (public i privat), fr participare strin Strin A ntreprinderilor mixte Industrie prelucrtoare din care: Public Privat Mixt (public i privat), fr participare strin Strin A ntreprinderilor mixte Energie electric i termic, gaze i ap din care: Public Privat Mixt (public i privat), fr participare strin Strin A ntreprinderilor mixte 22 3 14 702

2006 683

2007 691

Numrul mediu anual al personalului industrial-productiv, mii persoane 2005 2006 2007 125,9 122,2 120,1

55 453 85 21 88

52 454 71 25 81

49 467 66 27 82

2407,1 9575,1 2784,0 1501,6 3880,3

2246,6 2669,1 10431,2 12633,9 2604,4 1612,0 4625,4 3140,4 1856,8 4784,3

16,7 65,9 18,6 6,3 18,3

15,7 67,6 14,3 9,0 15,6

15,3 66,9 13,0 9,6 15,3

22 3 15

23 3 15

285,8 19,3 178,6

433,9 22,1 336,7

518,4 24,2 411,6

3,0 0,5 1,6

3,3 0,4 2,2

3,6 0,4 2,5

637 26 427 78 18 88 43

620 25 427 65 22 81 41

1 630 25 440 60 24 81 38

12,5 0,0

6,8

27,4

0,1 0,0

0,1

0,1

17627,1 18717,9 21390,3 106,5 102,8 100,5 1147,2 9164,6 2476,5 959,6 3879,2 2235,2 940,2 9780,3 2297,5 1086,9 4613,0 2367,8 851,2 11866,1 2584,4 1346,2 4742,4 3175,8 7,3 60,5 15,8 4,5 18,3 16,4 6,6 61,4 11,8 7,4 15,6 16,1 6,2 60,4 10,6 8,2 15,1 16,0

26 12 2 3

24 12 2 3

21 12 2 3

1240,6 231,9 232,1 529,5 1,1

1284,3 314,2 238,6 518,3 12,4

1793,7 356,2 500,8 510,6 14,5

8,9 3,8 2,0 1,7 0,0

8,7 4,0 1,9 1,5 0,0

8,7 4,0 1,8 1,4 0,1 5

Situaia pe piaa imobilului de producie i depozitare nu diferea mult de primul semestru 2008. Creterea preurilor abia se simea i a constituit doar 2-5%. Astfel costul 1 m2 de suprafa de producie i depozitare a constituit pentru perioada dat 180-360euro, n funcie de amplasare, suprafa total, inginerie i stare tehnic general a obiectului. Aceleai putem spune i despre chiria imobilului de producie i depozitare. Creterea a fost mic, astfel ratele de nchiriere au constituit 1-3 euro pe 1 m2 pe lun, pentru suprafeele de calitate medie cu asigurare medie de comunicaii, cota crora constituie aproximativ 90% din piaa imobiliar dat, i 3-6 euro pe 1 m2 pe lun pentru suprafeele calitative i asigurarea complet de comunicaii si retele ingineresti. Modificarea n segmentul dat al pieei s-a produs n micorare forte a cererii de suprafee de 1500 m2 i mai mult. La moment, companiile n general se afl n cutarea suprafeelor care nu depesc 500m. n general, privind imobilul cu destinaie de producie i depozitare cu suprafee n special mici i medii se observ o cerere destul de stabil, de aceea putem pronostica o cretere mic sau stagnarea creterii preurilor, deoarece n situaia crizei financiare, scderii puterii de cumprare a populaiei i astfel dificultii realizrii produciei, suprafeele de depozitare, logic, urmeaz s sporeasc. Dar exist i alte pronosticuri. Din contul reducerii activitii comerciale n legtur cu instabilitatea financiar, cererea de ncperi de depozitare de asemenea poate fi redus. Dac oarecare reele comerciale vor ncepe s-i restrng afacerea, se vor elibera i depozitele, ocupate de acestea n prezent.[1] Oricare nu ar fi pronosticurile, toti factorii negativi de influenta asupra mentinerii unei stabilitati economice cum ar fi situatia politica instabila din present precum si criza economica mondiala ce se resimte tot mai adinc in economiile tarilor vecine nu pot trece fara a lasa consecinte, respectiv, este absoluti necesar de a lua in calcul toate aceste riscuri ce se adauga la celelalte si de a cauta solutii pentru a asigura macar o oarecare stabilitate, si evitarea declinului economic major.

I.2 Analiza pietei imobiliare in sectorul spatiilor de producere in s.Costesti r.Ialoveni Stimularea tot mai intensiva a sectorului intreprinderilor mici si mijlocii a dus la o creastere usoara a numarului de intreprinderi si la o revigorare relativa a economiei tarii, insa marea majoritate a acestor intreprinderi sunt de tip commercial si sunt concentrate preponderent in raza mun.Chisinau, mun.Balti si a altor citorva orase mari ale tarii, infrastructura in suburbie si in zonele rurale fiind total la pamint. In anii cind Republica Moldova intra in componenta URSS sectorul agro-industrial era foarte dezvoltat si bine pus la punct, practic in fiecare localiate rurala activau ferme pentru cresterea animalelor si pasarilor, diferite tipuri de fabrici si uzine ce foloseau materia prima din nemijlocita apropiere. Odata cu desfiintarea acestui sistem s-au desfiintat si toate intreprinderile din zonele rurale. Una dintre cele mai mari localitati rurale, s.Costesti r. Ialoveni prezinta un potential destul de atractiv pentru constructia unei hale industriale. s.Costesti din r. Ialoveni dispune la moment de o suprafata mare de terenuri libere potential disponibile pentru a construi o hala de producere, iar preturile la pamint nu sunt exagerate, mai ales cind se discuta pretul unor terenuri cu suprafata mare. In zona exista citeva spatii frigorifice de depozitare, citeva spatii de producere de materiale de constructie si o fabrica de vinuri. In rest zona este destul de slab dezvoltata in ceea ce tine de infrastructura, concurenta este practic inexistenta deci zona este una destul de favorabila pentru a desfasura un proiect investitional de anvergura.

I.3 Argumentarea alegerii proiectului Elaborarea si realizarea unui proiect investitional necesita o analiza primara in ceea ce priveste decizia vizavi de locul amplasarii obiectului investitional, de toti factorii pozitivi si negativi de influenta asupra viitorului proiect investitional. In ceea ce priveste amplasamentul unei zone industriale intr-o localitate, acesta este determinat de anumiti factori precum caracteeristicile terenului, apropierea de caile de comunicatii, facilitarea cailor de acces, pozitia in raport cu asezarile omenesti, directia predominanta a vintului. Alte elemente ce se iau in consideratie la alegerea terenului unei industrii sunt natura apelor subterane si, in special, gradul de agresivitate a acestora, precum si gradul de seismicitate al regiunii. Din punct de vedere al reliefului solului, este recomandat un teren plat sau mai bine cu o usoara inclinare, care sa asigure o scurgere naturala a apelor din precipitatii. O astfel de situatie evita sapaturi, umpluturi si deplasari mari de pamant, cerute de amenajarea terenului, ususreaza asezarea si executia cailor ferate si drumurilor si evita pierderea unor mari suprafete de teren dintre obiective. Apropierea calior de comunicatii si a altor utilitati constituie un aspect fundamental in otiunea pentru alegerea amplasamentului unei zone industriale. Acesta trebuie pozitionat in apropierea unor astere rutiere mari, linga un nod de cale ferata si, in unelel cazuri, linga un curs de apa navigabil. La elegerea amplasamentului unei cladiri industriale merita sa se tina cont si de existenta unor retele energetice (electricitate si gaze) si de posibilitati de racordare la acestea. In mod egal, asezarea unei cladiri industriale poate fi conditionata de existenta in apropiere a unor surse de apa necesare, si in care sa se reverse apele uzate, provenite din zona industriala. Bineinteles dupa o tratare a acestora, pentru evitarea problemelor de mediu.[5,pag.102] Apropierea spatiilor industriale de anumite asezari umane trebuie analizata in mod biunivoc. Pe de o parte, dezvoltarea unei anumite zone ca zona industriala implica asezarea unui numar de persoane in aceasta zona, ceea ce duce la crearea unei comunitati umane ce se dezvolta o data cu dezvoltarea industreiei: dupa constructia zonei industriale, se vor ridica locuinte, iar apoi magazine de aprovizionare, scoli, policlinici, centre de cultura, diferite organizatii pentru deservirea populatiei. Pe de alta parte, apropierea zoneli industriale de centre populate prezinta o importanta deosebita, atit in ceea ce priveste asigurarea unor locuinte pentru personal(ceea ce se poate interpreta si ca un excedent de forta de munca, care poate fi folosit si in industria respectiva), cit si a unui potential debuseu direct si apropiat pentru propriile produse. Pentru cladirile de tip industrial, amplasarea pe lot este determinata de functiunile cladirii. Aceasta amplasare tine cont de faptul ca intr-o intreprindere se gasesc cladirile administrative,

sociale si de interes comun, cladirile industriale pentru productie, cladirile pentru intretinere, cladirile pentru transporturi si telecomunicatii, cele pentru depozitarea materiilor prime si a produselor finite, cladirile pentru obtinerea energiei si chiar cele cu character recreativ. Cladirile cu character de productie, industriale sau de depozitare trebuie sa serveasca scopului specific pentru care au fost construite. Odata optat pentru amplasament, cladirile vor fi pozitionate in functie de tip, dupa cum urmeaza: Cladirile administrative linga intrarea principala; Serviciul de paza linga intrarea principala; Cladiri de productie (in care au loc procesele productiei principale) in general in centrul uzinei; Zonele de intretinere in general, linga cladirile de productie, linga sectiile pe care le deservesc; Zona de transport (remize de locomotive, garaje, ateliere de reparat vehicule, spatii de incarcare) in functie de sistemele de transport a marfurilor, naval, feroviar sau rutier.[5, pag.103] Zona energetica (centrale electrice si termice, statii de trasnformare si distributie, statii de producere a gazului, compresoare de aer comprimat, statii de oxygen si acetilena, turnuri de racier etc.) in functie de specific. O zona energetica separate complet intr-o intreprindere se gaseste mai rar; Cladiri de depozitare in general spre legatura cu zonele de transport. Unele dintre aceste constructii necesita amplasamente separate si la anumite distante de constructiile cu procese de productie sau chiar fata de cele ale altor depozite, datorita pericolului de incendiu; Zone cu caracter recreativ in general in afara incintei zonei industriale. [5 pag.104] Proiectul investitional propus spre realizare este o hala de producere ce se va specializa in producerea de sucuri naturale. In continuare vom prezenta principalele avantaje si dezavantaje vizavi de realizarea acestui proiect investitional in localitatea s. Costesti, r. Ialoveni.

Amplasarea obiectului investitional in zona propusa este favorizata de urmatorii factori: Relief potrivit pentru contructia de spatii mari de producere 9

Apropierea de material prima, factor ce reduce considerabil cheltuielile de transport a acesteia Forta de munca disponibila si ieftina, rata somajului fiind relativ mare in localitate Prezenta tuturor retelelor energetice, de telecomunicatii, canalizare si alilmentare cu apa din sursele locale(fintini arteziene) Pretul moderat la teren Apropierea de caile de transport rutier Apropierea de mun.Chisinau si de centre rationale mari, adica de pietele potentiale de desfacere. Dezvoltarea infrastructurii in zona, deci posibilitatea obtinerii unor facilitati si privilegii

Dezavantaje in alegerea amplasamentului data ar fi: Necesitatea de a apela la o firma de constructii specializata din capitala, din cauza inexistentei acestora in zona Necesitatea de a trasporta utilajul necesar pentru efectuarea lucrarilor de constructie montaj Alte inconveniente cauzate de departarea de 30 km de mun.Chisinau cum ar fi cazarea unei parti din personal, transportul de materiale etc. Intru-cit dezavantajele sunt prezente preponderent la faza de constructie a halei de producere, nu constituie un argument consiostent in cautarea unei alternative de amplasare a obiectului nostru investitional.

Capitolul II Conceptia si echipa proiectului investitional

10

II.1 Cerinte arhitecturale, ingineresti si utilitare fata de cladire Cladirile industriale trebuie sa satisfaca un ansamblu de cerinte; acestea sunt analizate in egala masura, in situatii concrete, unele avind prioritate fata de celelalte. Aceste cerinte ale zonelor interioare sunt prezentate succint in Tabelul 2. Pentru cladirile industriale se va verifica daca pardoseala este groasa sau precomprimata pentru a suporta greutati mari. Pentru zonele cu traffic intens, se recomanda pardoseala din materiale cu proprietati antiderapante si rezistente la uzura.
Tabel 2

Cerinte fata de cladirile industriale 1. siguranta (modul in care se comporta sub actiunea incarcarilor celor mai defavorabile, care ar putea aparea pe intreaga durata de utilizare a cladirii); 2. durabilitate(durata de utilizare)(20 - 100 ani, dar uneori si mai Cerinte de ordin tehnic mult); 3. confort, estetica, conditii normale pentru desfasurarea activitatii oamenilor(materiale si elemente pentru inchiderea halelor si pentru realizarea unor aspecte placute, materialecorespunzatoare pentru izolare, finisaje si protectie a pardoselilor, crearea unui mediu ambiant favorabil dasfasurarii activitatii oamenilor); Cerinte impuse de exploatare

1. satisfacerea necesitatilor procesului de fabricatie 2. posibilitati de adaptare la modificarile proceselor tehnologice 1. temperatura, umiditatea, aerisirea (cit mai apropiate de cele oferite de climatul natural normal). Se va verifica daca exista pierderi de caldura, eficienta corpurilor de incalzit, umiditatea normala, o viteza a aerului mai mica de 0,7 m/s etc.;

Cerinte ale climatului interior

2. lumina, culorile (raportul dintre aria ferestrelor si aria pardoselii incaperii respective, existind valori minime acceptate pentru acest raport); 3. zgomotul (zgomotele devin suparatoare daca nivelul lor depaseste 80dB; incepind de la aproximativ 120 dB, zgomotele produc unele leziuni, iar peste 140 dB au consecinte foarte grave asupra organismului uman); 11

Protectia la foc

amenajari interioare (pereti rezistenti la foc; usi rezistente la foc; sisteme de evacuare a fumului; instalatii de semnalizare si stingere a incendiilor; traseele de evacuare, ce trebuie dirijate spre ambele laturi ale cladirii).

Sursa : Schiopu, Corneliu, Inspectia proprietatilor in scopul evaluarii, Bucuresti, Editura IROVAL, 2003, p.85 si urm.

Cladirile pentru depozitare trebuie sa indeplineasca urmatoarele functiuni: Sa asigure depozitarea materialelor intr-un mediu protejat; Sa organizeze materialele astfel incit sa fie realizat usor inventarul si mutarea lor; Sa asigure facilitati pentru livrarea eficienta; Sa asigure facilitate pentru acces efficient si transport;[5, pag106]

Bineinteles ce aceste scurte consideratii nu rezolva perfect problema informarii in domeniul cerintelor ingineresti in ce priveste constructia unei astfel de cladiri, insa de aceste probleme se ocupa firma de constructii angajata pentru realizarea lucrarilor de constructie montaj.

II.2 Conceptia si echipa proiectului investitional

12

Pentru a construi o cladire nu este suficient de a avea resurse financiare, este necesar de a angaja o firma ce va dirija procesul de constructie, adica se va ocupa de managementul executiei proiectului de constructie. Activitatea de a construi are trasaturi specifice, care o diferentiaza net de celelalte domenii de activitate(industriale, comert, transporturi etc.). aceste trasaturi determina un continut specific conceptului de management al activitatii de caonstructie. Un aspect essential este faptul ca managementul activitatii de constructie are la baza un proiect al unei lucrari de constructie; pentru orice lucrare, indifferent de valoare sau complexitate, exista un proiect al lucrarii respective si numai al ei. Acest aspect determina o caracteristica esentiala a activitatii de a construe, caracterul de unicat. Din acest motiv locutiunea managementul executiei proiectelor de constructie o consideram cea mai adecvata pentru a exprima caracterul de unicitate si continutul specific pentru managementul activitatii de constructie. Din punct de vedere al continutului, specificitatea managementului in constructii este redata de urmatoarea egalitate :[6, pag 11] Managementul executiei proiectelor de constructie = organizarea, conducerea si economia executiei proiectelor de constructie

Pentru executia unui proiect investitional in constructii se poate apela la incheierea contractelor de antreprenoriat cu diferite firme de constructii insa , o solutie mult mai noua si mai rentabila din punct de vedere al timpului si financiar ar fi angajarea unei firme de development ce se va ocupa cu toate detaliile incepind de la aspectul juridic al constructiei si finisind cu darea in exploatare a obiectului investitional. Dupa un studiu al pietei firmelor de constructie si development, am descoperit citeva intreprinderi specializate in activitatea de development ce corespund cerintelor proiectului dat cum ar f : MONARCH DEVELOPMENTS S.R.L., Mecontec Development, S.R.L. I.M., Global Development S.R.L. Am ales sa colaboram cu firma Mecontec Development S.R.L., I.M. [7], firma ce presteaza servicii de development, gestionarea proiectelor investitionale imobiliare, consulting investitional, consultanta in executarea proiectelor si constructiilor, dirijarea constructiilor etc., adica totalitatea de servicii de care avem nevoie pentru a putea realize proiectul investitional, apelind la o singura intreprindere, fapt ce ne usureaza considerabil realizarea proiectului.

Capitolul III Structura finantarii

13

III.1 Definirea si structura capitalului intreprinderii Capitalul este o categorie economica care exprima totalitatea resurselor materiale care prin asociere cu o serie de factori de productie participa la realizarea de noi bunuri economice cu scopul de a obtine profit. Capitalurile se formeaza la inceputul activitatii economice, se modifica pe parcursul desfasurarii activitatii prin crestere sau dininuare si se lichideaza la incetarea existentei unitatii. Din punct de vedere financiar-contabil capitalurile detinute de intreprinderi reprezinta componente ale pasivului patrimonial destinat a finanta pe o perioada lunga a activului patrimonial. Capitalurile intreprinderii se structureaza astfel:
Structura capitalullui intreprinderii

C apitaluri proprii

Capitaluri imprumutate

Capitalu social

F ondurile proprii

Rezerve pentru riscuri si cheltuieli neprevazute

Imprumuturi pe termen lung

Imprumuturi pe termen mediu

Imprumuturi pe termen scurt

Fig.1 Structura capitalului intreprinderii


Sursa :Completata de autor in baza [8.pag 49]

La acestea se adauga o alta categorie de capitaluri si anume: capitalurile permanente constituite din capitalurile proprii si cele imprumutate pe termen lung si mediu, adica acele fonduri proprii si cele imprumutate cu termen de rambursare de peste un an, care se gasesc in unitate si sunt folosite de catre acestea pe o perioada lunda de timp. [8, pag.49] Capitalul social este egal cu valoarea nominala a actiunilor sau a partilor sociale fiind prezentat de : Valoarea aporturilor in natura sau in numerar; 14

Rezervele incorporate in capital; Profitul repartizat pentru majorarea capitalului social.

Capitalul social imbraca doua forme: 1. capitalul social subscris nevarsat; 2. capitalul social subscris varsat. Orice modificare a capitalului social se poate face numai pe baza hotaririi adunarii generale a actionarilor sau asociatilor. Fondurile proprii sunt constituite din profiturile realizate de unitatile patrimoniale sau din amortizari si sunt concretizate in : fondul de dezvoltare; fondul de participare la profit; alte fonduri; repartizari la fondul de dezvoltare.

In ceea ce priveste capitalurile imprumutate din punct de vedere al gestiunii financiare, acestea se grupeaza dupa destinatia lor in: capitaluri de imprumut destinate finantarii activelor fixe si in aceasta categorie intra imprumuturile pe termen lung si mediu; capitaluri de imprumut destinate finantarii activelor circulante in care intra imprumuturile pe termen scurt.[8, pag.49]

III.2 Structura de finantare a proiectului investitional

15

O problema fundamentala a oricarei intreprinderi este asigurarea resurselor financiare necesare functionarii ei. Atragerea acestor resurse la momentul necesar si cu un cost minim in vederea realizarii unei eficiente ridicate a intregii activitati constituie un aspect deosebit de important pentru intreprindere. Pentru ca o intreprindere sa-si atraga sursele de capital trebuie sa cheltuiasca anumite sume care sunt proportionale cu pretul lor. In ansamblul lor, aceste cheltuieli reprezinta media ponderata a costului de piata a surselor de capital adica a imprumutului si a capitalului propriu. Sursele de finantare folosite de intreprinderi sunt numeroase: pentru finantare interna: profitul propriu, fondul de amortizare; rezervele constituite; pentru finantare externa: actiunile, obligatiunile, creditele bancare, etc. [8, pag.65] Orice sursa de finantare, orice capital comporta riscuri. Dreptul de a obtine si utilize un imprumut se realizeaza cu un anumit pret, care este functie de factorii care actioneaza pe piata. [8, pag 66] In cadrul proiectului investitional analizat structura finantarii este urmatoarea: 124 mii - capital propriu 400 mii - capital imprumutat.

Costul capitalului propriu este de 12 %, din datele initiale. Costul capitalului imprumutat l-am determinat in urma studiului ofertelor bancare de pe piata monetara a Republicii Moldova. Am considerat ca varianta cea mai optima oferta Credit Business-Dezvoltare de la FinComBank, ce se ofera in valuta straine cu rata anuala a dobinzii de 11-13 % in valuta straina, termenul de rambursare pin la 5 ani, iar marimea creditului constituind pin la 75 % din volumul necesar de investitii. Aceasta optiune este convenabila noua datorita faptului ca restul ofertelor nu ne satisfac fie in ce priveste durata mica a termenului de rambursare a creditului, fie prin suma mica a creditului acordat. Am considerat varianta data ca fiind varianta optima de formare a surselor de finantare, argumentarea alegerii acestei solutii fiind prezentata in Cap.IV unde sunt efectuate toate calculele indicilor de eficienta economica si deci argumentata solutia structurii de finantare inclusiv.

Capitolul IV Evaluarea proiectului

16

Aprecierea eficientei proiectelor de investii se bazeaza pe folosirea metodelor traditionale si celor moderne. Metodele traditionale de evaluare a eficientei economice si financiare a investitiilor se caracterizeaza prin : abordarea statica a analizei proceselor si fenomenelor , simplificarea situatiei reale folosind valori madii anuale, nu se tine seama de neechivalenta economica a valorilor nesincrone ale veniturilor etc.. Metodele moderne se caracterizeaza prin : abordarea dinamica a analizei proceselor investitionale; tinind seama de actiunea timpului asupra procesului investitional, se opereaza cu valorile actualizate. Aceste metode iau in consideratie incertitudinea si riscul. La evaluarea proiectelor de durata mica si medie, se foloseste o combinatie a metodelor traditionale si cele moderne. Pentru evaluarea proiectelor de mare anvergura, se utilizeaza numai analiza dinamica. Orice indicator de eficienta exprima rezultatul compararii costurilor si avantajelor economice associate proiectelor respective. In proiectul investitional consturile sunt exprimate prin : Efortul total de investitii (I); Capitalul amortizabil (A); Investitiile nete (In); Costurile de exploatare (CE);.

In caliate de avantaje economice se folosesc: a) Profitul brut (PB), b) Profitul net (PN); c) Cash-flow-ul brut (CFB), d) Cash-flow-ul net (CFN). Parametrii profitului brut si cash-flow-ul brut se utilizeaza la analiza financiara sumara a proiectelor, iar profitul net si cash-flow-ul net la analiza financiara detaliata.[9, pag66] In practica, adesea sunt folositi indicatorii contabili simpli : Incasarea specifica bruta Pb; Incasarea specifica neta Pn; __ Incasarea specifica medie anuala Pb; __ Beneficiul anual mediu B; Rata rentabilitatii contabile integrale r; __ Rata contabila medie anuala r. [9, pag.67]

17

In continuare urmeaza analiza eficientei economice a unei variante de proiect investitional ce consta in constructia si punerea in functiune a unei hale de producere in conformitate cu urmatoarele date initiale:
Tabel 3

Date Initiale Indicatorul investitii necesare: LCM , /m Utilaj, mii Suprafata totala m Structura investitiilor: mijloace imprumutate, mii costul capitalului , %: mijloace proprii mijloace imprumutate conditiile creditarii: termenul, ani rambursarea in rate egale capacitatea, mii butelii/zi 1 an=360 zile capacitate anuala,mii butelii/an pretul, /butelie utilizarea capacitatilor in primul an, mii butelii /an amortizarea se va determina prin metoda lineara: partea pasiva a fondurilor fixe, % partea activa a fondurilor fixe, % rentabilitatea medie ramurala, % cota impozitului pe venit, %
5 17 19 15 400 Valoarea 180 200 1800

12

5 trimestrial 2 720 0.9 500

Analiza eficientei proiectului investitional dat se va efectua in baza urmatorilor indicatori de baza : Venitul Net Actualizat Total (VNAT), Indicele de Profitabilitate (IP), Termenul de recuperare al investitiilor (T), si Rata Interna de Rentabilitate(RIR).

18

Venitul Net Actualizat Total (VNAT) sau Net Present Value constituie un indicator fundamental pentru evaluarea economica si financiara a oricarui proiect de investitii si caracterizeaza, in valoare absoluta, aportul de avantaj economic al unui proiect dat de investitii, cistigul, rasplata sau recompense investitorului pentru capitalul investit. Indicatorul VNAT realizeaza compararea intre cash-flow-ul total actualizat degajat pe durata de viata economica a unui proiect (CFAT) si efortul investitional total generat de acest proiect, exprimat de asemenea in valoare actuala (I). Momentul de referinta pentru calculul valorii actuale a investitiilor si cash-flow-ului este momentul inceperii lucrarilor m=0.[9, pag.79]
De

VNAT = - I+

CFj * (1 + a)
j =1

(1)

Sunt acceptabile si selectate acele proiecte pentru care VNAT>0. In aspect economic si financiar, un proiect de investitii cu VNAT pozitiv semnifica faptul ca : el are capacitatea de a rambursa pe perioada duratei de viata economica De capitalul investit, ca el are o rentabilitate globala a capitalului initial, cel putin, egala cu rata de actualizare (a), folosita in calcule, ca are capacitatea de a produce cash-flow in exces si de a asigura obtinerea unui anumit volum de valoare neta. Daca VNAT are valoare nula sau negative, proiectul este inacceptabil. [9, pag 80] Indicele de Profitabilitate (IP) caracterizeaza raportul dintre VNAT si fondurile de investitii care stau la baza proiectului de investitii si genereaza acel volum de VNAT. In functie de durata de investitie, de pot avea in vedere investitiile initiale (I), sau valoarea actuala a acestora I. Se exprina in procente : IP = VNAT * 100 , It CFAT VNAT = +1 It ' It ' IP = VNAT * 100 I' (2)

Pentru a exprima acest raport sub forma de indice, IP se calculeaza cu relatia: IP = (3)

Indicele de profitabilitate permite sa selectam variantele eficiente de proiecte si ordonarea acestora dupa valoarea descrescatoare a indicelui IP. La proiectele la care IP=1, VNAT va fi nula. Cu cit indicele de profitabilitate va fi mai mare IP>1, cu atit proiectele sunt mai eficiente, in conditii echivalente, comparabile din alte puncte de vedere. [9. pag. 81] Termenul de recuperare al investitiilor (T), reprezinta perioada de timp, incepind cu momentul punerii in functiune (m1), a capacitatilor si instalatiilor, echipamentului de productie etc., pe parcursul careia suma acumulata a avantajelor economice obtinute egaleaza volumul investitiilor prevazute in proiect. Acest indicator permite cunoasterea duratei de restituire a costurilor de investitii pe seama avantajelor economice obtinute dupa realizarea proiectului inca din etapa pregatirii deciziei. Durata de recuperare a investitiilor se calculeaza in abordare statica si dinamica a proceselor economice. 19

In abordare statica, termenul de recuperare a investitiilor se determina prin relatia: Ti = Iti Ehi (4)

Proiectul investitional este acceptabil, daca sunt satisfacute urmatoarele conditii : Dei >Ti ( T(); T s; Tmax*dat) (5) Ceea ce inseama ca termenul de recuperare a mijloacelor investite trebuie sa fie mai mic decit durata de viata economica a proiectului, adica sa asigure obtinerea de profit. Prioritate va avea acel proiect care asigura cea mai rapida recuperare a fondurilor. [9, pag 70-71] In abordare dinamica a proiectelor investitionale, termenul de recuperare se determina mai simplu prin raportarea valorilor deja actualizate a Investitiilor si Efectelor obtinute : T = I' E' (6)

Termenul de recuparare atit in abordare statica cit si in abordare dinamica, nu tine cont de marimea duratei de functionare eficienta (De).[9, pag 71-72] Rata Interna de Rentabilitate (RIR) reprezinta acea rata a dobinzii compuse, care atunci cind se foloseste ca rata de actualizare (a) pentru calculul valorii nete actuale totale, face ca suma sa fie nula, adica este acea rata de actualizare care egaleaza CFAT cu I. RIR=a, pentru care VNAT(a) = 0. Prin urmare, RIR reprezinta rata limita de actualizare pentru care se anuleaza realizarea de VNAT la proiectul de investitii. In forma grafica, valoarea RIR poate fi obtinuta astfel :[9, pag. 82]

(+)

VNAT

VNAT (+)

RIR
(-) VNAT(-)

Fig. 2 Reprezentarea grafica RIR

20

Graficul ne permite sa observam ca pentru a>RIR, proiectul de investitii nu este eficient adica VNAT va avea valoare negativa, daca a<RIR , VNAT este pozitiva, prin urmare, proiectul de investitii devine acceptabil dupa conditia VNAT>0. Pentru a determina RIR, se calculeaza VNAT pentru diferite rate de actualizare, alese intimplator. Pentru precizare, RIR se determina cu exactitate folosind relatia: RIR= amin + (a max - amin)* VNAT (+ ) VNAT (+)+ | VNAT () | (7)

In conditiile economiei de piata, RIR are semnificatia si functia de criteriu fundamental pentru acceptarea proiectelor de investitii si formarea optiunilor. La proiectele sau variantele alternative de investitii ce se caracterizeaza ptin VNAT apropiate, aproximativ egale, se da prioritate proiectului/ variantei cu RIR maxim.[9, pag.83] Deci, pentru a putea purcede la calculul nemijlocit al indicatorilor de eficienta economica numiti mai sus este necesar de a calcula in primul rind necesarul total de cheltuieli investitionale. Necesarul de investitii se va determina dupa formula:

CI = C LCM /1m * St + Cu
Unde: C
LCM /1m -

(8)

costul lucrarilor de constructie montaj pentru 1m de suprafata construita

(conform datelor initiale);

St Suprafata totala a cladirii , m (conform datelor initiale); Cu - Costul utilajului, (conform datelor initiale)
Tabel 4
Cheltuieli Investitionale Indicatorul CLCM, Ulilaj, Total, Valoarea 324000 200000 524000

Avind in vedere faptul ca analiza eficientei proiectului se face pentru o perioada de 5 ani, este absolut necesar sa actualizam veniturile si cheltuielile viitoare. Pentru aceasta este necesar de a calcula rata de actualizare, care in cazul nostrum va fi egala cu costul capitalului care se determina dupa urmatoarea formula: CC = Cp * Wp + Ci * Wi Unde : CC- costul capitalului, %; Cp - costul capitalului propriu (conform datelor initiale 12 %); Wp ponderea capitalului propriu din totalului cheltuielilor investitionale; (9)

21

Ci costul capitalului imprumutat (conform solutiei adoptate in cap.III.2, in conformitate cu conditiile de creditare ); Wi - ponderea capitalului imprumutat din totalul cheltuielilor investitionale. Ponderea capitalului imprumutat/propriu se determina caonform formulei: Wi/p = Unde CI- cheltuielile investitionale totale; Mi/p valoarea mijloacelor imprumutate/proprii. Wi = 400000 / 524000 = 0.77 Wp = 124000 / 524000 = 0.23 Costul capitatlului este determinat dupa cum urmeaza dupa formula (9) in tabel 5 : Tabel 5 Determinarea Costului Capitalului
Costul Capitalului CC mijloace imprumutate, mii cost mijloace imprumutate, % mijloace proprii cost mijloace proprii, % pondere mijloace imprumutate pondere mijloace proprii Costul Capitalului, % 400 12 124 12 0,77 0,23 12

Mi / p CI

(10)

Doarece ponderea capitalului imprumutat in totalul necesarului de investitii constituie 77% este primordial sa determinam daca vom reusi sa rambursam creditul imprumutat. Calculul rambursarii creditului este prezentat in tabelul 6 dupa formulele : Sa= (Sb + D) D =( Sdfa * d )/4 Sb = Mi / 5*4 Sdfa = Mi Sb Unde : Sdfa suma datoriei la finele fiecarui trimestru, mii ; Sb suma de baza spre achitare trimestrial, mii ; D suma dobinzii spre achitare trimestrial, mii ; d dobinda bancara anuala , %; Sa suma spre achitare annual, mii ; Mi suma mijloacelor imprumutate, mii . 5*4 - determinarea numarului de trimestre timp de 5 ani (4 trimestre/an) (11) (12) (13) (14)

22

Tabel 6 Calculul rambursarii creditului Rambursarea Creditului suma datoriei la finele fiecarui trimestru, mii 400 I II III IV I II III IV I II III IV I II III IV I II III IV 380 360 340 320 300 280 260 240 220 200 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 0 12 11,4 10,8 10,2 9,6 9 8,4 7,8 7,2 6,6 6 5,4 4,8 4,2 3,6 3 2,4 1,8 1,2 0 32 31,4 30,8 30,2 29,6 29 28,4 27,8 27,2 26,6 26 25,4 24,8 24,2 23,6 23 22,4 21,8 21,2 0 achitarea sumei de baza trimestrial, mii dobinda, mii spre achitare la finele trimestrului, mii spre achitare anual, mii

anul

trimestrul

anul 0

anul 1

124,4

anul 2

114,8

anul 3

105,2

anul 4

95,6

anul 5

65,4

Dupa cum observam creditul imprumutat se ramburseaza in perioada stabilita de conditiile creditarii deci vom opta pentru aceasta varianta de creditare. Pntru a putea purcede nemijlocit la calculul indicatorilor de eficienta economica a proiectului investitional propus prea analiza este necesar de a determina amortizarea fondurilor fixe a venitului brut potential prognozat a fi adus de viitoarea intreprindere. Conform datelor initiale amortizarea fondurilor fixe se va determina prin metoda lineara, pentru partea activa a fondurilor fixe in marime de 17 %, iar pentru partea pasiva 5 %. Amortizarea anuala a fondurilor fixe se va determina conform formulei in tabelul 7:

23

A = Ffa * Caa + Ffp * Cap A = 200mii *17% + 324 mii * 5% = 50.2 mii Unde : A- suma amortizarii anuale a fondurilor fixe, mii ; Ffa fondurile fixe active, mii ; Ffp - fondurile fixe pasive, mii ; Caa- cota amortizarii activ, %; Cap cota amortizarii pasiv, %;

(15)

Tabel 7
Amortizare Fonduri Fixe Amortizare activ, Amortizare pasiv, Total, total , mii 34000 16200 50200 50,2

In total suma amortizarii anuale a fondurilor fixe va constitui 50.2 mii euro/an. In conformitate cu datele initiale intreprinderea in care urmeaza sa se investeasca va avea o capacitate de productia de 720 mii butelii/an, iar fiecare butelie se va vinde cu pretul de iar in anii urmatori capacitatea de producere va fi de 100 %. Marimea venitului brut potential se va determina ca produsul dintre capacitatea de producere si pretul pentru o butelie conform formulelor (16), (17) in tabelul 8: VBP 1 = Kp 1 *p Unde : VBP 1 venitul brut potential in anul 1, mii Kp1 capacitatea de producere in anul 1, mii butelii; P pretul unei butelii, ; VBP = Kp *p Kp capacitatea maxima de producere, mii butelii; P pretul unei butelii, ; Tabel 8 Determinarea Venitului Brut Potential VBP anul1, mii anul 2, mii anul 3, mii anul 4, mii anul 5, mii 450 648 648 648 648 (17) (16) 0.9 euro/butelie. In primul an intreprinderea isi va utilize capacitatile in marime de 500 mii butelii/an,

24

Pentru a determina obiectiv eficienta unui proiect investitional este nevoie de a analiza indicatorii economic ice detin o capacitate inalta de informare, in cazul nostru acest criteriu este Csh-flow-ul, care odata determinat este utilizat la calculul altor indicatori de baza cum sunt VNAT, IP, T, RIR. Determinarea cash-flow-ului afferent proiectului nostrum investitional este demonstrata in tabelul 9, unde a fost calculate conform formulelor: VBP calculat anterior conform formulei (17) Kp1 (%) pentru primul anu se calculeaza ca: Kp1 = 500 * 100% 720 (18)

Unde 500 capacitatea de productie in primul an - mii butelii(conform datelor initiale) 720 - capacitatea toatala de producere, mii butelii/an (conform datelor initiale) Pentru restul anilor Kp = 100% VBE venitul brut efectiv : VBE = VBP * Kp Unde VBP venitul brut potential pentru Kp = 100% (calculat anterior in tabelul 8) Kp capacitatea de producere. Ri- Rambursarea imprumutului conform tabelului 6. Vdrc - Venitul dupa rambursarea creditului : Vdrc = VBE Ri Vpi Venitul pina la impozitare : Vpi = Vdrc * Rm Unde : Rm- rentabilitatea medie ramurala(conform datelor initiale - 19 %) Iv impozitul pe venit Iv = Vpi * Civ Unde Civ cota impozitului pe venit (conform datelor initiale - 15 %). Pn profitul net Pn = Vpi Iv CF cash-flow-ul CF = Pn +A Unde A amortizarea anuala a fondurilor fixe calculate anterior in tabelul 7. (24) (23) (22) (21) (20) (19)

25

Tabel 9 DETERMINAREA Cash Flow-ului Indicatorul VBP, mii Utilizarea capacitatilor, % VBE, mii Rambursarea imprumutului, mii Venitul dupa rambursarea creditului, mii Venitul pina la impozitare, mii Impozitul pe venit, mii Profitul net, mii Amortizarea, mii CF, mii CF total, mii anul 1 648,00 69,40 449,71 124,40 325,31 61,81 9,27 52,54 50,20 102,74 anul 2 648,00 100,00 648,00 114,80 533,20 101,31 15,20 86,11 50,20 136,31 anul 3 648,00 100,00 648,00 105,20 542,80 103,13 15,47 87,66 50,20 137,86 660,61 anul 4 648,00 100,00 648,00 95,60 552,40 104,96 15,74 89,21 50,20 139,41 anul 5 648,00 100,00 648,00 65,40 582,60 110,69 16,60 94,09 50,20 144,29

Pentru a efectua o prognoza preventiva referitor la eficienta proiectului investitional analizat trebuie sa calculam termenul de recuperare al investitiilor static. Termenul de recuperare static se determina ca raportul dintre investitiile efectuate si Cash-flow-ul mediu pe 5 ani. I = 3,97 ani 4 ani (25) CF Conform termenului de recuperare al investitiilor static, proiectul analizat este acceptabil, Ts = insa acest indice are un grad redus de informare, deci trebuie sa calculam si alti indicatori ce ar oferi o informatie mai vasta despre rentabilitatea proiectului cum ar fi cash-flow-ul actualizat, cu ajutorul caruia calculam ceilalti indicatori. Pentru ca datele obtinute in urma calculului casf-flow-ului sa fie comparabile in timp este necesar de a actualize datele obtinute cu rata de actualizare calculata in tabelul 5. Coeficientul de actualizare se calculeaza conform formulei: 1

K = (1 + a) n
Unde a- rata de actualizare egala cu costul capitalului (conform tabel 5 12 %);

(26)

n numarul de ani pentru care se face analiza.


Cash-flow-ul actualizat se calculeaza conform formulei : CF = CF * K Unde CF cash-flow-ul determinat anterior in tabelul 9; K coeficientul de actualizare. 26 (27)

CFpp cash-flow-ul post prognoza se calculeaza conform formulei: CFpp = Unde

CF - I
i =1

(28)

CF
i =1

- suma tuturor fluxurilor de numerar pe perioada anilor 1-5;

I suma investitiilor efectuate. Calculul Cash-flow-ului actualizat este demonstrat in tabelul 10 . Tabel 10
Perioada examinata Investitii, mii CF, mii CF posprognoza, mii Determinarea Cash Flow-ului Actualizat anul 0 anul 1 anul 2 anul 3 524 102,74 136,31 137,86 1,0000 0,8929 91,7303 0,7972 108,6669 0,7118 98,1276 anul 4 139,41 0,6355 88,5992 anul 5 144,29 136,61 0,5674 159,3926

Coeficientul de discontare, K CF actualizat, mii TOTAl, mii euro

546,5166

Odata ce am calculat suma cash-flow-ului putem acum determina ceilalti indicatori de baza ca VNAT, IP , Tdinamic si RIR. Conform formulei (1) VNAT = - I+ Conform formulei (2) IP =
De

CFj * (1 + a)
j =1

= 22,5166 mii ;

VNAT * 100 = 4,30 %; sau I' CFAT VNAT = + 1 = 1,043. Conform formulei (3) IP = It ' It ' Calculul termenului de recuperare al investitiilor dinamic este prezentata in tabelul 11 conform formulei (29) cu ajutorul careia determinam suma restanta la finele fiecarui an, adica diferenta dintre investitiile initial efectuate si incasarile nete efectuate in fiecare an, astfel aflam de cit timp avem nevoie pentru a ne recupera banii investiti: : I suma investitiilor; CF - cash-flow-ul actualizat pentru fiecare an. Sr = I - CF (29) Unde Sr suma restanta la finele fiecarui an;

27

Tabel 11 Determinarea termenului de recuperare a investitiilor dinamic


Termenul de recuperare a investitiilor, dinamic indicatorul Investitiile, mii CF act., mii Suma restanta la finele anului, mii Perioada, ani Termenul de recuperare, ani anul 0 524 91,7303 432,2697 1 108,6669 323,6028 1 98,1276 225,4752 1 88,5992 136,8760 1 159,3926 0,0000 0,86 anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5

4 ani 10 luni 9 zile

In continuare vom determina Rata Interna de Rentabilitate, rata limita pentru care se anuleaza VNAT. Calculul RIR este prezentat in tabelul 12 : Tabel 12
Indicatorul VAN (a=0) a=12% VAN(12%) a=17% VAN(a=17%) anul 0 -524 1,0000 -524 1,0000 -524 Detrenimarea RIR anul 1 anul 2 102,7379 136,3118 0,8929 0,7972 91,7303 108,6669 0,8547 0,7305 87,8102 99,5776 anul 3 137,8622 0,7118 98,1276 0,6244 86,0771 anul 4 139,4126 0,6355 88,5992 0,5337 74,3975 anul 5 280,9043 0,5674 159,3926 0,4561 128,1236 273,2288 22,5166 -48,0140

Conform formulei (7) RIR= amin + (a max - amin)*

VNAT (+ ) ; VNAT (+)+ | VNAT () | 22.5266 RIR= 12% + ( 17% -12% )* = 13.60 %. 22.5166 + | 480140 |

Analiza rezultatelor obtinute este reflectata in tabelul 13 : Tabel 13


Indicatorul VNAT, mii T, ani IP, % RIR, % Analiza rezultatelor obtinute Conditia acceptabilitatii VNAT>0 T<5 ani IP>1 RIR>CC Marimea calculata 22,5166 4,103 4,300>1 13,60>12

Conform analizei rezultatelor obtinute dupa calculul tuturor indicatorilor de baza putem face concluzia ca proiectul este acceptabil dupa toate criteriile de eficienta economica si merita sa fie realizat.

28

Concluzii, Recomadari In urma analizei starii pietei halelor de producere, si analizei eficientei economice a proiectului dat am ajuns la concluzia ca acest proiect se merita a fi implimentat. Un prim avantaj ar fi acela pentru investitior care ar fi profitul prognozat a fi obtinut de pe urma realizarii proiectuuli, asa cum indica toate criteriile de analiza a eficientei economice a proiectului. Un alt avantaj ce ar putea fi obtinut de pe seama implimentarii acestui proiect ar fi unul social, adica implimentarea proiectului dat ar duce la dezmortirea antreprenorilor din zona si la dezvoltarea infrastructurii. Crearea locurilor de munca atiti in timpul constructiei halei de producere cit si in timpul functionarii ulterioare ar duce la cresterea nivelului de viata in zona amplasarii acestui edificiu. Un alt avantaj ar fi stimularea producatorilor de materie prima sa depuna eforturi pentru a obtine materie prima de calitate superioara, fapt ce ar crea competitivitate intre producatori, deci va conduce la cresterea calitatii produselor furnizate. In general, tara noastra aflata inca in perioada de tranzitie simte o nevoie stringenta de investitii in special in sectorul industrial, care a fost completamente distrus dupa destramarea URSS, iar intentia de a ne integra in Uniunea Europeaza ne dicteaza necesitatea de a dezvolta toate ramurile economiei nationale si de a ridica nivelul de trai si venituri in Republica Moldova. Odata cu dezvoltarea sectorului industrial in tara se va ridica si nivelul de trai, deci populatia nu va mai fi nevoita sa emigreze din tara in asa numar mare, deci securitatea economica si demografica a tarii va fi asigurata. De pe urma realizarii unui astfel de proiect toati vor avea numai de cistigat, statul, investitorul, populatia, deci se merita a stimula realizarea si implimentarea cit mai multor proiecte de asa gen.

29

Bibliografie 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. http://lara.md/?m=page&id=2 www.bnm.md www.fincombank.md www.statistica.md Gestiune Imobiliara V.Dragot, L. u, A.Stoian, M.Dragot, Academia de Studii Economice din Bucuresti, ed. ASE, 2005 Managementul executiei proiectelor de contructie , V.Hagiu; Universitatea Tehnica Gh.Asachi, Facultatea de Constructii . Iasi, ed. Dosoftei, 2003 www.yp.md Gestiunea si managementul activitatii financiare a intreprinderii , Iwao Kobayashi, trad. De Teo Chiriac, Chisinau, ARC, 2001 Eficienta investitiei , Svetlana Albu, Valeriu Capsizu, Ion Albu, Chisinau, USM, 2005

30