Sunteți pe pagina 1din 15

5. CERCETARIPRIVINDCULTURAFORESTIERAA SPECIEI

PAULOWNIATOMENIOSA(rhunb.)Steud.

Dr ing.S RADUICASSimeria, ing VCRISTESCUclr.ing.l.DUMITRU-TATARANUICASBucuregti'

5.1. Introducere

CercetdrileprivindculturaspecieiPaulowniatomentosa [hunb.) Steud.s-auefec- tuat in perioada1984-1986in cadrul unei teme complexevizind introducereagi ex- tindereain culturi a unor speciiforestierede interesindustrialdeosebit,producdtoare de lemncu utilizdrispeciale.Cercetarileau urmdritsporirearesurselorpropriide materii primegi reducereaimportuluiacestora,prinintroducereain culturd,pe suprafelelimitate qi judicios alese,a unor specii de plante lemnoaseexotice,adaptabilela conditiile noastrepedoclimatice.

5.2. Stadiulcunogtintelorprivindculturaspeciei

Paulowniatomentosa(Thunb.)Steud.esteo specielemnoasdoriginarddin China, unde ocupd un arealcaracterizatprin climatezonalefoartediversificate(de la moderat uscate-mezotermela moderatumedegi mezoterme),cu temperaturiminimecuprinse

intre - 19"

bore solitar,in aliniamentestradalesau in mici grupe, pentru calitdtiledecorative deosebite(inflorescentemari,liliachiigifrunzigbogat).Dincauzasensibilitiliila ger,mai aleslaingheturiletimpuriicareo girsescnelignificata,culturaeiin scopforestiers-acon-

sideratin trecutdreptneindicatd,atitlanoicitgiin alte ldri cu climatcontinental. Creqterearapidd in tinerele,capacitateade refacerea tulpinilorde la nivelul soluluidupd iernilein careparteaaerianddegerd,ca gi calitalilelemnului(ugor,cenuqiu) apt pentru utiliziri artizanale(cutii,bibelouri,mobilS),au generatin ultimuldeceniu preocupariprivindculturaforestierda acesteispecii,pentrulemnde lucrusau biomasA. Incepindcu anul 1971s-auefectuatla Staliunea|.C.A.S. $tefanesti lucrdriprivind producereapuietilorde Paulownla.in anul 197b,culturiledese de Paulowniapentru producereade biomasavegetali (ldstaride 1 an gi rddicini de 3 ani) au produs in conditiide irigatie,cregteride 75 m3lan/ha,iarin martorulneirigat63 ms/anlha.Totin anul1973s-auefectuatplantaliiexperimentalecu puietiprodugila $tefinegti in 5 ocoale silvice(BaiaMare,Tauli-Magherug,Tismana, $imian gi Braila).ln ocoalelesilviceTis- mana, Briila gi Tduli-Mdgherugpuieliiplantaliau degeratqi dispdrutin totalitate.in celelalteocoale mentinereaa fost pa(iala. O altd culturddeas5,instalatain 1979in

+

3,9"c. Ea a fostsporadicintrodusdin culturSornamentali(parcuri)ca ar-

*

incolaborarecu:Ing.LHerta,dr.ing,C.Traci,dr.ing.l.Mugat,ing,LNequ,

ingMariaRalru,ing.N.DraguldinICAS,dr,ing.LUngureanu

(O.S.DrobetaTr.Severin),ing.D.CherecheE(OS.BaiaMare)

ing.A.Ritiu(O.S.Sicuieni),ingl.Albu(ICPPDeltaDundrii),

6 l

Bdrigan pentru producliade biomasd,exploatatipina in 1981,prezinti in prezento inahimemediede 6,15m,un diametrumediude7,72cm qio starede vegetatielincedd, cu fenomenede uscare.

5.3. Scopulcercetirilor

urmarit,in principal,

Cercetdrileefectu?te in

perioada anilor 1984-1986au

precizareaoportunita{iiculturiispecieiPaulowniatomentosain fondulforestier.In acest

sens, au fost studiateculturilemai vechi pentru precizareaexigentelorecologiceale speciei,tehnologieide producerea puietilorgi urmirireacomponariilor in culturiex- perimentale. Experimentarileprivind cultura speciei in laza de pepinierds-au efectuatin staliunilel.C.A.S. $tefdnegti, SimeriagiHemeiug,in solariisauin liber.

5.4, Metodade lucru

Cercetdrileau constat din investigatiicornplexede teren gi laborator,iar in cazul puielilorgi instaleriiculturilorde testares-autilizatin exclusivitatemetodaexperimentald. In cadrulactiuniide identificaregi inventarierea exemplarelorexistentein culturi (plantatii,parcuri,colectiidendrologiceetc.)la datainceperiicercetarilors-aucompletat figetip cu principaleleelementetaxatoricealeexemplarelor,precumgi cu localizarealor, inclusivcondiliilefizico-geografice,pedologiceqide vegetalie. In culturile experimentale(semdndturi,repicaje,plantalii pilot) s-au urmdrit:

provenienlamaterialului,loculexperimentArii,conditiilede lucru(solar,seri, pepinier5, substrat),datagi modulde instalareal culturii,cantitalile(grame,bucdtipuieli),evolulia culturii(rdsdrire,prindere,mentinere),dimensiunirealizate(indltimi,diametre),lucrdride intretinereefectuategi observatiiprivindcomportareain culturd(stareade vegetalie, boli,ddundtori). Analogiileclimatices-austabilitdupd metodologiaelaboratide Dumitru-Tdtdranu l. (1979),luindu-sedreptcriteriide bazdindicelemediuDe Martoneqi durataperioadei de vegetatie,elementece definesctipurileclimaticezonale.

5.5.

Rezultateobtinute

5.5.1.

Caracterizareasilvoecologicda speciei $i importantaei economici.

Garacteristicidendrologice.Paulowniatomentosaflhunb.)Steud.(PimpeilalisS

& Z.; P japonica Rev.;P recurvaRehd.)Arborede mdrimeall - lll-a.Lujerianualicenugii-

bruni,tomentogi.Frunzelede pe lujeriiscu4ilatovate,scurtacuminate,la bazi cordate, intregi,pe tala superioari de un verde viu, cenuqiutomentoase,pe tala inferioard, cenugiulanat-pdroase;peri ramifica{i(dendroizi),lung pedicela}i,cu ramuricapilarein amesteccu periglandulogi(fig.1.).Frunzelede pe luleriivigurogi3 - 5lobate,neregulat dinlate,pe ambelefeteabundentpiroase.Inflorescenlepiramidaledestomentoase,de 25 - 40 cm lungime,cu axulprincipalde 20 - 38 cm qiramurilateralede 3 - 15cm (fig.1). Corolacampanulatd(digitalis)de 5 - 6 cm lungime ,la bazAde 1 cm latime,violetdin inte- riorcu striatiunigalbene;peri dreptiarticulati.Caliciucu lobi lat-ovati.Capsulaovoidd, femnoasdde 3 cm lungime,tornentoasa,scurtpedunculatd.Semintelesuntmici,aripate, circa1200 - 2300buc.in fiecarecapsuld.Masaa 1000seminteestede aprox.0,15g. cu o germinaliede 80 - 90 %.

ArealulspecieiP.tomentosa

InflorescentEtiptementosa(seriaPaulownia)

/l

VA

EE

Pdrneramificatsau

slabramificat

Pdrdendroidlung pedunculat,de pefata inferioarda frunzelor

Parglandulos

Fig.1 Paulowniatomentosa Ohunb) Steud.:arealulnatural $i detaliimorfologice Naturalareaand morphological particularities

Cercetdrileintreprinsein

populaliilede

1959in arealulnaturaldin ExtremulOrientau condusla Paulowniadin zonelenordice(prov.Hebei,Schandong,

concluziaci

Henan,Hubei)intreaproximativ30 - 40" lat.N 9i 108 '124" longE apa4inuneispecii diferite - PaulowniaelongataHu. intrucitesteposibildidentificarea 9i in lara noastraa

acesteispecii,esterecomandatircheiade determinaredin anexa1. Areat natural: China(Shandong,Henan,Hubei,Jiangxi,Fujian)intre aproximativ

24 -30" lat.N qi109"

124"long.E. (fig.1)

OUservilii privindspecia.CulturaspecieiinEuropaca gila nois-afacutnlaiales

in scop ornamental,firi

oblinutesunt foarte diferite.La aceastase adaugd prezentaprobabild,incd nesem-

naiata,in uneleculturidin

provinciileShandong

necesaregi culturiexperimentaleeliminatorii,maialescu celetreispeciidin serie(elon- gata,glabratagitomentosa)intrucitesteposibilca P tomentosas5 nu realizezecelemai buneperformanle,in condiliileclimaticedin RomAnia.

testiri experimentalede provenienle,din carecauzdrezultatele

gi a specieiP elongata.Provenienlelede P tomentosadin

lari

qi Henan apar ca cele mai indicatepentru RomAnia.dar sunt

Variabilitateaspeciei:

- Var.tomentosa.Frunzepe fala inferioarirelativmaipulintomentoase.Caliciucu

lobilat-ovafi.Floriviolete.Reprezint5varietateatipica.

Rdspindire:maialesin

- Var.

prov.Fujian,Hubei,Jiangxi,Shangong,intre150 - 1300m.

lanata(Dode)C. K. Schneid.Frunzepe fala inferioardabundent gSlbui-

tomentoase.Caliciucu lobiaculi,mailungi.Florivioletepurpurii.

Rdspindire:prov.Hubeiintre12OO -

1800m. Poatefi consideratun ecotipde al-

titudineal specieitipice.

- cv.Lilacina:(. titacinaSprague).P.fargesiiOsborn.non Franch)

Lujeriide

un an verzi,glandulogipdrogi,cei de 2 ani bruni. Frunzemai lung

acuminate.Inflorescentemai mici,de 25 - 3o cm. Corolapind la 7 cm, palidvioletS.cu pete gdlbui in interior,lobii superioriai caliciuluiobtuzi, cei inferioriacuti. Capsula

ovoidala,de 3 - 4 cm lungime^

- cv.Coreana(P coreana Nyski).Frunzecordiformepinala ovate,pe dos gSlbui- lanate,pdroase.Florivioletecutubulininteriorgdlbui'

dbservatii.Inilialdescrisdca

speciebund,originarddin Coreea,s-adovedita fi o

varietatede cultura,rezultatadininmullireclonali.

Rispindirein culturi in RomAnia.in

municipulBucureqti 9i in alte17 judelese

parcuri,gr5dini(fig,2), dar qi sub formaunor

intilnescpeste511 exemplarecultivatein

plantaliicu caracterforestierexperimentalla l.C.A.S. $tefdnegti, O'S. Rugelu,O.S.

$imian, O.S.BaiaMaregiStaliunea|.C.A.S.Bdrdgan.

o

-

o

o= =:

E L

or3

.g -

a 1

q x

F

= g

o-

'tr

a

=

O

N

ri\

iI

E-k

.EE d

n

-

(L o

't

I

P

l

i

'4

l

t

?

t

E

O'a

o'o tstr

-a

h.{

tol

{rJ

u

o

o<

q

dl

ET

ot

a

x

G

o

s

I

t

t

x

3

o

rr

t

I

r

o

"'{ 3r

-r9

I

I

t

x

o

o

o

o

Cl

r

r

In

I

In

o

o

I.\)r'4

A.i_(k

A')4?

I

9

\ t

ff

{

9-':

ad:

sF )<<

- -

I .::

=-t--ia-

fi{.

3

t",

a

< l

t -

" j

5-

;

I

xl

t -

?

:lgt

91

Exigenteecologicein

arealulnaturalgi in culturi.Arealnaturalcaracterizatprin

moderat uscate, mezoterme,la moderat umede qi umede

climate diverse, de la

mezoterme.in toate cazurilecu deficitde precipitatiiiarna.In cuprinsularealului

temperaiurilemediiminimevariazAintre

- 190

+ 3,9",iar cele mediimaximeintre

830/",iar

durataperioadeide

+310

42,7".

tJmiditatea relativda aeruluiestede 64%

vegetlliede8-12luni.

in culturilede la noi majoritateaexemplarelorprezintagelivuriqi altevitimari ale trunchiuluiceeace denotdmareasensibilitatea acesteispeciimaialeslaingheluriletim- purircareo surprindde reguldcu lujeriiincompletlignificali.Exemplareletineredegera

de multeori de la nivelulsolului,dar ldstirescvigurosin anul urmator.Prinasemenea

autorecepdrisuccesiverezultdin

citivametri.in

formateqiin multecazuride dimensiunimari.

Analizelefoliare - permitcaracterizareaacesteispeciicomparativcu celeindigene

ca o specie exigentdfali

potasiugi foarteexigentdfafd de conlinutulde calciu.Deqiacesteexigenlede nutrilie sint asemandtoarecu cele ale salcimului,Paulownlanu-gi poate procura azotul cu ajutorulbacteriilorfixatoare 9i decinu poatevalorificastaliunilesdrace. Formulaecologicdcare sintetizeazdexigenteleacesteispeciiindicAfaptulcd ea areun arealde culturdcampestru(colinar),iarsub raportulcelorlallifactoriesteeuterma,

anii favorabilitulpinifrumos conformate,elagatepe

locuriaddpostitede clddirisau de altiarbori,trunchiurilesuntfrumoscon-

de conlinutulin azot,foartepulin exigentdfald de fosforqi

mezofild(pluviofilS),heliofila,eubazici,eutrofa,mezohigrofita(mezofita).

Valoareaeconomici a speciei.Paulowniaa fost extinsdmai

alesin culturaor-

namentalacu un arborecu deosebitecalitdli.in arealulnaturalP tomentosaesteun im- portantproducirtorde lemn,cultivatpe marisuprafele.Lemnulfoarteugor(comparabil

cu al lemnuluide

cial paletepentrutenis de masi) foartesolicitatepe piafamondiali. La noi s-aufdcut cercetiriin cadrulInstitutuluide Cercetdrigi ProiectdripentruIndustrlaLemnuluistabilin-

du-se ca domenii posibilede utilizarea lemnului:producereapldciloraglomerate,

mobild,furnirtehnic qi estetic,pieseclestrungarie,obiectesportive. Au fostconsiderate de mareinterespldcilecelularecu feledin PA.L.dindiversespecii,darcu miezdin ron- delede Paulowniaoblinutedintulpinide 1 - 2 anietc. Din cauzafibrelorfoaftescurtelemnulnu poatefi folositpentruproducereapas- telor papetare.Niciexperimentareade la Fabricade chibrituriBucureqtinu a dat rezul-

tate satisfacetoare.in

caracteristicimecanicesint nesatisfdcatoare.Pentruacestease retinein specialrezis- tenlamicdla smulgerea cuielor,ceeace ridici problemain cazulobiecteloransamblate

Balsa)estefolositin industriamobileigipentruarticolesportive(inspe-

sfirgit, datoriti densitilii foarte reduse a lemnului, unele

astfel. Speciaaldturlde altele.caracterizate prin cregterearapidi, a fost experimentati pentruproducerede biomasdcu rezultatebune,superioareplopilor. Seminteleconlin un ulei foarteapreciatin E>rltremulOrientpentruimpregnarea unormateriifineqicareintrdin compunerealacurilor japoneze.

efectuatede ing.A.Costea Ei ing.T. lvanschidinl.C.A.S

92

5.5.2.

Culturiexistente(rdspindire,comportare,creqteri)

Pentruprecizareardspindiriispecieiin culturaforestierisau ornamentalas-a or- ganizatpnn inspectoratelesilvice,o anchetdpe bazade chestionarla careau rdspuns afirmativun numdr de 19 inspectorate.Alte 7 ISJ-uri(Alba,Bistrila-Nesaud,Covasna, Dimbovila,Salaj qi Suceava)au comunicatca nu au identificatnici un exemplarde Paulowniainrazalorde activitate. Datelecentralizategi completateprin investigatiiefectuatede colectivultemeiau fost centralizatein tabelul1. Din tabel reiesecd intr-unnumArde 18 judete gi in municipiulBucureqtis-ausemnalatun numdrde 514 exemplaresub formdde arbori solitari,micigrupeqialiniamentein parcurigi gradini,dargi subformaunorincerciride culturdforestierisituatela Rugelu(O.S.Buzau),StaliuneaICASBaragan,O.S. $imian,

O.S.BaiaMareqi ICAS $tefineqti. Virsteleacestorexemplaresintvariate.de la 3 la 40 (60)ani.Exemplarelede virstecuprinseintre15 - 30 anisintmaioritare.inallimileatinse in culturanu depigescdecitin cazuriexceptionale15 - 16 m, iar po4iuneaelagatea trunchiuluieste sub 6 - 7m. lzolat,s-auinregistratdiametremaximede 90 cm; in mod curenttulpinilenu depigescinsa40 - 58 cm.Majoritateaexemplarelordepistateprezinta

gelivuri Ei altevatamerialetrunchiului,ca urmarefireascaa

ger.Acestevdtamaritavorizeaz\,putrezireatrunchiurilorde Paulownia,putregaiuldez- voltindu-serapid pe lemnulmoalegi pulin rezistent.Uneleexemplaredoboritepentru analizeprezentauscorburimari in interiorultulpinii.in stare izolateqi in aliniamente speciaa produstrunchiuriscurteqio coroand+ simetricd.in locuriadipostitede cladiri sau alti vegetalieprotectoare,speciapoatesupravieluigise potformatrunchiuridrepte, cu gelivurievidentede celemaimulteori.

5.5.3. Particularitilileculturiispecieiinpepiniere

Cercetdrileprivindstabilireatehniciide culturdin pepinierda acesteispeciis-au efectuatin principalla Statiunea Stefenegti gi sporadicin alteunitili (Simeria,Hemeiug, Babadaggi altepuncte).Celemaibunesub aspectulreugiteiculturilorin pepinieragi al dezvoftariipuiefilors-auobtinutlaStaliunile $tefdnegti, Simeria(fig,8) giHemeiug. ln cele ce urmeazi se prezintApafticularitalileculturiiin pepinieri a speciei Paulowniatomentosape baza experienteistaliunilor|.C.A.S.participantela rezolvarea

terltei,irrspeciala

S-au folositseminlerecoltatela $tefdnegti, lliagi Zam, din exemplarecu carac- teristicifenotipicesuperioare Ei consideratemai rezistentela ger.Semintelese recol- teazi in timpul iernii (ianuarie - februarie).Probelede germinafiearati o putere germinativdde 88 - 95%in cazulsemintelorrecoltatetoamnagipastratein pungi,ca 9i la seminlelerecoltatede pe arboriin luna ianuarie.SeminAturiles-aufdcutin aprilie,in solar"pe mediinutritiveconstituitedin70"/"humus(detei)gi30 % nisipde riu.Adincimea paturilornutritivea fostde 2o cm.Dupi udareapatuluinutritivcu 20 - 4o llmzqizvintarea lui s-a procedat,in aceiagizi, la semdnareaseminfelorprinimprigtiere,folosindnorma de 12,5glm2. In alteexperientes-aufolositginormemaimari(14g; 209;25 g) sau multmarmici

(2 g). Dupa semSnare,semtnleles-auacoperitcu un stratfoartesubtire(2-3mm)con- stituitdintr-unamestecde nisipfin qi humuscernut,in pA4iegale.Dupd acoperirea semintelor.culturaa fostprotejaticu gretarede lemncu 50%spaliilibere,fixatela 2 - 5

sensibilitatiispecierfati de

Staliunii $tefdnegti.

93

cm de la suprafafaculturilor.Semirrdturileau fost udatezilniccu 2 '3

stropitoarecu sitirfind,in agafelincitsuprafatasemindturilorsd

lmediatdupa rasirire,puiefiis-autratatcu Topsin0,1%cu

fostrepetatdla mijloculluniiiunie.Cindpuieliiau

s-auscosdinsemindturd 9i

| apd/m-,cu o

fie permanentreavana'

5llm', operaliecarea mai

atinsindltimeade 10cm,o partedinei

s-aurepicat,menlinindu-se in patulvegetativaprox 150ex'lam2'

Repicarea puielilor.Pinain

din

anul 1984puietiis-au !inut un an in semdnatura 9i

anul 1984 s-a efectuatrepicarea puiefilorin verde.

puietiiaveauinSllimeain jur

in cazulpuietilorde 3luni qide 20x 15cm,in cazul

apoi s-au repicat.incepind

Aceasti lucrares-a

aproximativ3

verdes-aficut in peribadaprimeijumdtalia luniiiulie,cind

de 1Ocm,la schemade 12x 8 cm

practicatatit cu puieliiobfinutidin semdndturiin solar,in virstade

luni,cit qicu puielide 1 an (repicatiinverdein anulanterioo.Repicareain

puietilorde

iiO"re,iarin continuareau fost

1 an. Dupdrepicare puietiis-auacoperitcu grdtarede lemncu 50 % spalii

udalizilniccu 2 - 3 | apAlm2,pini la inceputulluniisep-

tembne.Gratarelede umbrireau fost ridicatepe mdsuracreqteriipuielilor 9i scoase

definitivla inceputultoamnei.in toaterepicajeles-aumai executatlucrdride intrelinere (plivireaburuienilorgidoualucrirride mobilizare).

afaravarianteloramintite(repicajin verdeqi repicalcu puietide 1 an) s-a mai

experimentat qi repicareapuieliordin semandturide 2 ani qi rarireapuie!ilordin

semanaturilaaprox.150puietiim'?.

constatdcd prin repicareain verde,in perioada15

in

ln urma experimentdrilorse

iulie - I 5 august,a puielilorde celpulin10cmindllimeobtinutiin solarse reducetimpul

de producerecu

Totodatadintr-unmetrupatratde semdnirturidinsolarse pot obline300 - 400puietiapli

de repicatin verde,in timp

elimindgi nu mai rdmindecit150 - 200 ex. puieli/m'?,de dimensiunimai micidecitcei

repicati.iniltimea puiefilordin semindturade 1 an este de numai 15 cm, in timp ce puiefiirepicafi in verde ating47 cm la fineleprimuluisezonde vegetatie. $i in variantele in care puieliidin semdndturds-aurdrit(pentrurepicajin verde) 9i au rimas numai150

un an, fatd de procedeulmaivechi de repicarea puielilorde 1 an.

ce dacd aceqtipuielise lasapinatoamnanerepicati,ei se

ex/m2s-au obtinutcregterisimilarepuielilorrepicatiin

diametru).in variantelecu repicareapuielilorde2

plantatla m2,dar se pierdprineliminare66 %

perioadeide repicarein verde,celemaibunerezultatese oblinin cazulprimeiperioade

verde (46 cm inalfimeQi 5 mm

anise obtincelmult150puieliaptide

din puieliirisdditiin primulan.In privinta

itS irtl" - 15 august),in timp

tembrie)nu maiau timp trebuietinuti un an, in inilialade repicare.De

15 sep-

suficientde cregtereginefiindaplide plantatlafineleanuluimai

ce puiefiirepicaliin perioadaa doua (1Saugust -

decursulcdruiase elimindpartialqi crescpreainalfiin schema

aceea, atunci cind repicaielese fac totuqi dupd 1 august

schemelede

mentarile privind cultura speciei rapiditateade creEteregi deci

nutritie gi legat de acesteinsugiri,diferentiereadimensional6 9i autoeliminarea

repicarese vor mirri1a,20x 20 cm sau cel pulin Ia 20 x 15cm'Experi-

in pepinierascot in evidenti caracterul heliofil'

necesitateaasigurdriiunui spatiu corespunzitor de

culturd, care se manifesti pe tot parcursulsezonuluide vegetatiecu

puielitorin

deosebitirintensitateQi datoritiorganelorvegetative(frunzelor)de dimensiunimari.

94

O altd particularitatea specieio constituieslaba rezistentdfati

de primele

ingheturiale puietilornelignificati,cdrorale degeratulpinap?ndla nivelulsolului.Daca

culturileaufostacoperitecu frunzesaupaie saudacdiernileaufostblinde,o mare pane din ridaciniigimentrnvitalitateagi din muguriidorminzidin zonacoletuluise pot forma tulpininoiin primavaraurmdtoare.Fenomenulse poaterepetamaimultianidacapuietii rdminin acetasiculturd,clarnumirul lor se reduceconsiderabildatoritaautoeliminarii naturalegi gerului.Dateleexperimentaleobtinutescotin evidentdacesteparticularitAli (menlineride 30 - 50%pesteiarnA,diminuaremasivda numaruluide exemplarein cur-

turile clasice de Paulownia,in

care nu s-a practicatrepicajulsau ririrea timpurie.

Mentionimca lafineleanului

aproximativ3000buc.puieti,pentruplantatiiledinprim5vara1987.Numdrulpuielilordis-

ponibilila inceputulanuluiurmatoraveasd fie insa influentatde comportareagi pier- derileinregistratepesteiarna.

'1986 se

dispunealaStatiunea $tefdneqtl de o cantitatede

5.5.4.

Componareaspecieiinplantatiileexperimentale

5.5.4.1.

Plantatiidinperioada 1g7Z - 1g7S

incerciri de culturi forestierdcu

aceastaspecies-au efectuatincepinddin anul

culturanumaiplantatiilefdcutein o.S.

degeratsr

prezint5localizarea,conditiilestationale Qi

rezut-

1973.Din perioadarespectives-aumentinutin

BuzSu - la Rugetu,O"s. $imian - ostrovulcorbului,o.s.

Bardgan,undes-a realizato culturdcJeasdpentruproducerea de biomasa.Au

disparutin totalitateculturileefectuatein aceiagiperioaddin ocoaleiesilviceTismana,

Braila Ei Tduti-Magherug.intabelul2 se

BaiaMaregistatiuneaLC.A.s,

tateleculturiiacesteispeciiin

plantatiile maivechi,instalatepinain 1982gi a celorinsta-

latein cadrultemeide fatd,incepindcu anul1983.

in O.S.Buzdu,U.P'I Rugeiuu.a.6.1autostplantate?n1973un numarde 56ex.oe

experimental,la schemade 5 x 5 m, in vecinitateauner

16"cultivatin aceiaqischema,pe un sol de tipulcer-

mentineau96% din puietiiplantati. paulownia

indltimecu un trunchide

numai2,5 - 3,5

Paulowniain cadrulunui bloc culturide plop euramerican"R

noziomcambic.La virstade 12 ani se

realizaun diametrumediude 22,2cm gi7,5m

.16"-avea diametrulde 20,9cm,daratingeainaltimimedii

totale 9i aletrunchiuluide

coroanelargigi cite 3 - 5 cricr

Estede mentionatca spre deosebirede plop,care a

practic3t lucrdride elagaisaude formarea trunchiului. In O.S. $imian - OstrovulCorbuluimentinereaplantafieia

inregistrindu-selavirstade 14aniun diametrumediude

In O.S.BaiaMares-aumentinutin 5 punctede culturdun numdrde 20 exemplare din cele180ex.plantatein1973(mentinere11:r%).Petotal,diametrulmediuestede (14) 21,8cm (33cm) si ?naltimilede 7 - 11m,dincaretrunchiulpropriu-zisarenumai3 - 5 m. La Stafiuneal.C.A.S.Bdrdgan,culturadeasd(1,5x 1,5m) instalatepentru obttn- ereade biomasi a fostexploatat5cu randamentpini in anult g6t. in anuli g8z, taOani de laincetareaexploatdriide tip cring,culturaa atinsindltimimediide 4,6 m si diametre

de 6,2 cm, prezentindo starede vegetaliedestulde activS,dar diminuatad'esecetele dinultimiiani.

exemplarelorde Paulownia\n plantatiile experimen-

taleinstalatein perioada1972 -1975 estede 50,7%.

m lungime,in timpce plopul"R

16,5m. in schemade culturdmentionata, paulownia prezinta

brnedezvoltate,incepinOcleia

indltimearle 2,5 - 3,5 m.

fost elagat,la paulownia nu s-au

fost de numai6,6%,

.16 cm Eiinahimea mediede 10,5m.

Petotal,menlinereaactualda

95

5.5.4.2.

Plantatiidin perioada1983 - 1986

s-au efectuatplantaliiexperimentalecu o.s. coqava,o.s. corabia,o.s. sascut,lcAS

Letea),Acesteculturiau virstade 1 - 3 ani,astfelincit

comportarealorau

Paulowniatomentosala l.c.A'S Cornetu, Hemeiuq 9i DeltaDundrii(sf'Gheorghe 9i

concluzirlece se pot trage din

un caractercu totulpreliminar.

Analizinddateledintabelul2 constatamcd prindereapuietilorla plantarea variat

?nlimitefoartelargi,de

la 38

73%,iarmentinereaintre30

"' 67 lo'

in culturilelinDeltaDundriiprinderileau fostqi maivariabile,fiindcuprinseintre

54%. Puieliicultivalipeinterdune joase(1apEe)cu

16

excesde apd pindin lunileiunie -

dupa 2 - 4 ania

aeriani a degeratcomplet,partedin

lucru dovedegtec;l reugitain

91%,iarmenlinerileintre0

iulieau dispdrutin intregime,in primulan' Mentinerea

coboritsub 36 %.in fiecareiarnd(inclusivin iernilerelativblinde)partea

puielilastirindde ios primavaraurmitoare'Acest

culturaa acesteispecii este foarte putin probabilAin

conditiilepedoclimaticedin 'in DeltaDunarii'

restul

culturilor instalate, pe

baza

experientei acumulate

se

poate, de

asemenea,contape o mentinereredusia specieiin culturS

Asupratehniciide

instalarea plantatiilorfacemmentiuneaca plantareapuietilor

de 1 an cu diametrulla

soldesfundatdintoamna.Dupaplantare,puiefiis-auudatcu practacatrecepareatulpinilorla nivelulsolului.in luna mai

fiecarepuiet recepat,alegindu-sein acestscop ldstarulcel mai valorosqi indepdrtind

coletde celputin1,0cm s-afdcutin gropide 30 x 30x 30 cm,in

aprox.10lapa/puiet 9i s-a s-a ldsatun singurlastarla

restullistarilorprinfringere.

in lunileiunieqi iuli" s-u, indepdrtatqi

allilastarisuplimentaricareau apiirutintre

puieliiuscali s-au inlocuit prin plantaliinoi qi s-a

timp. [n primdvarainului al doilea

procedatla recepareatuturorexemplarelor.La

virsta riddcinii) s-au ldsat numai g - 4

Aceastdoperaties-a

puie!iicu tulpinide 2 ani (indiferentde

ramurivii la virfultulpinii,restuls-au elagat.

repetat gi in urmdtotii2 - 3 ani, pind cind tulpinileprezenlauo

poniuneelagatSde

5.5.5. Perspectivecleextinderea specieiin culturi.Zonede cultura

celpulin4 m de lasolpini lainse4iaprimelorramurl.

Cercetareaculturilorexistenesub formdde exemplareizolate gi micibiogrupein-

introducerea qi culturaforestieria de riscuridatorita sensibilitAtii ei

stalatein ultimuldeceniu,conducela

acestei specii pentru lemn de

pronuntatefatdde

special'inprimiiani.Se activitatiide instalarea

dispersate,la adapostulunor

constatareaci

lucru este insoliti

factoriiclimatici (ger).Fa necesitirschemelargide culturd Ei addpost

estimeazicd in pertoadaurmdtoareeste indicatacontinuarea

plantaliilorexperimentale sub formade biogrupe Qi aliniamente

culturipreexistente.Plantatiile pure pe suprafetemarl'cu

sint neindicate.Schemaoptimade plantarepentru fi de 2,5x2,5 m saucel mult3,5x 3,5 m(cuelagare

Paulownia).

exceptiaculturilorpentrubiomasi

obtineieade lemnde lucruparea

arlificialda exemplarelorde

Dintretipurileclimaticecaracteristicearealuluinaturalalspecreinumaicelmoderat

pe teritoriul

Oiterain principalprinvalorilemarialeevapotranspiratiei9i prezenta

gi

moderat umed mezoterm gdsesc

corespondente

precipitatiiin toatesezoanele ginu numaiiarnacain arealulnatural'

uscat mezoterm

RomAniei,degiele

deficitelorde

vo

Referitorla

zonele din tara indicatepentru

mai mari de

g

luni, cu

speciei

poate deosebio zond consideratamai favorabilaculturilor

corespunzind tipurilorclimaticelb - lla cu perioade de

culturaexperimentalia

mentiuneaca

in

Paulowniatomentosa,se

(zona de vaforabilitateA)

vegetalie egale sau

evapotranspiratiapotentialSatingevalorimairidicatecjecitin

precipitatii se pot

in sfirqit'cd temperaturileminimepot fi

masuraride protectie.ln acestsensse va

locale(curenlicalzi,uscati,curentireci,temperaturiminimeabsotuteetc.)ce

stituifactoriilimitativi.

aceasta zona

arealulnatural,deficitelede

arealulnaturalsr,

inregistrain toateanotimpurilenu numaiiarnaca in

maicobor?te.Acesteparticularitati zonaleimplica

tineseamagi de

fenomenetemeteorologice

pot con-

in a doua zona (B),corespunzindtipurilorclimaticell b-lll-aqi cu perioade oe

vegetatiede 8 - 9 luni, se

favorabilitatiizoneirespective. culturile?nspaliiintravilanenu s?ntinclusein aceastdzonare. care,de regula,nu trebuiesa depaqeascddomeniultipuluiclimaticlll.

se face numaipe

solurilecareasigurdexigenlelede nutritiealespeciei. Filialelesilviceqiformatiilezonalecaracterizate printipurileclimaticelb -llc sintin- dicatein tabelul3.

pot efectuanumai culturiexperimentalepentru testarea

In cadrulzonelorde maisus amplasareaculturilorurmeaza

a

97

ZONAREAECOLOGICAA CULTURILOREXPERIMENTALEDE PAULOWNIATOMENTOSA' ECOLOGICALZONNINGOFEXPERIMENTALCULTURESOF PAULOWNIATOMENTOSA

Nr-rmir Filiale

Regiunea,subregiunea Ei sectorulecologic(formalia)

curent silvice

indicatdpentruculturiexperimentale

1.

-

Arad

O.2.9;(O.1.9)

2.

-

ArgeE

N.1.9;(N.1.6.N.1.7)

3.

-

Bihor

(O.2.9)

4.

-

Brdila

M,2.9;M.1.10

5.

-

Buziu

M.2.9

6.

-

Cilaragi

M.2.9;M.1.10;M.1.9;(N.1.6)

7.

-

constanla

M.1.10

8.

-

Dimbovita

N.l.9;(N.1.6;N.1.7)

e. -

Dolj

N.2.e;(N.2.7.);(E.2.7:E.2.e)

10.

-

Galati

M.2.9.

11. -

Giurgiu

N.1.9;(N.1.6;N.1.7)

12, -

Gorl

ff.2.7: E.2.9)

13. -

lalomita

M.2.9;M.1.10

14. -

Mehedinli

N.2.9;(N.2.7);(E.2.7;E.2.9)

-

'16. -

15.

Olt

N.1.9;(N.1.6;N.1.7);(D.2.7;D.2.s)

Prahova

N.1.9;(N.1.6;N.1.7)

17. -

Teleorman

N.1.9;(N.1.6;N.1.7)

18.

-

Timiq

(O.1.e)

19. -

Tulcea

M.1.10

20. -

Vilcea

(E.2.7;E.2.9)

21.

-

Vrancea

M.2.9

22. -

SectorulAgricolllfov N.1.9;(N.1.6;N.1.7)

5.6. Concluzii Paulowniatomentosaeste o specieoriginari din zonelecalde,subtropicaleale Chinei,cultivatdin Europamaialesin scop ornamental,dar cares-a dovedita aveaun lemn foartevaloros.Cercetirileexperimentaleefectuatela noi au stabilitposibilitatea folosiriiacestuiapentruconfecfionareapliciloraglomerate,mobilei,furnirelortehnice, obiectelorsportiveetc. Cercetarileau permis stabilireardspindiriiactualein tara a speciei,identificindu-se peste500 exemplare,majoritateasub 30 ani,cu inalfimice nu

* in restulfilialeiorsilvicenus-augdsitsubregiunigisectoareecologrcepentru

culturaexperimentalaaspecieiPaulowniatomentosa.(5)

103

depdgescdecitexcep!ional15 - 16 mindllimegitrunchiurielagatepe 6 - 7 rr, diametre de pirrdla 4O - 58 cm. Majoritateaexemplarelorprezintd,coroaneneregulate,gelivurigi alte vdtdmdriale trunchiului,care scot in evidentdsensibilitatealor deosebitAla temperaturilecoborite. ln afardde exemplarelevegetindin spaliiintravilane,au mai fost inventariateun numdrde 241 exemplarein culturide tip forestjerin O.S.Buzdu(Rugetu)O.S. $imian (OstrovulCorbului)gi O.S.BaiaMare,precumqi o culturaspecialapentruproducerea

biomaseilaStatiuneal.C,A.S.BdrAgan. S-a putut stabili ca specia are un areal de culturi campestru - colinar,este eutermi, mezofilS.(pluviofila),heliofila,eubazicd,eutrofS,mezohigrofitA).Deqiexigenlele de nutriliesint asemindtoarecu cele ale salcimulu|Paulowrrianu-gi poate procura azotul cu ajutorul bacteriilorfixatoaregi nici nu poate valorificasolurile sdrace. semdndturileefectuate au urmdrit stabilireatehnologiiloroptime de producere a puielilor,cea mai indicatdmetodedovedindu-sea fi semdnareain solar.repicareain verde (iulie - august)a puielilor(cindacegtiaatingindllimeade'10 cm), umbrirea 9i udareapermanentda culturilor. Culturaspecieiintaza de pepinieria pus in evidenidunelepadicularitdliproprii acestei specii: caracterulheliofil,creqterealuxuriantda puielilor - deci necesitatea asigurdriiunui spatiude nutriliesuficient,rezistentaredusdla ingheturiletimpuriiqi capacitateatulpinilorvetamatede a se refacein anul urmdtordin muguriidin zona coletulur. in perioada1984 - 1986au fost instalateculturiexperimentalenoi sub formi de biogrupe,la addpostulunor culturipreexistente,cu un numArtotal de 3910 puieli (echivalentula circa6,2ha)cares-aumenlinutin propo4iede 47,8%. Cercetirileefectuatein culturivechigi suprafeteexperimentalenou instalateau condusla concluziaci intoducereain culturiforestierea acesteispeciisubtropicale in vederea productieide lemn este insotiti de riscurigi completdiferitdde cea a speciilordinclimatetemperate;astfeleacereschemelargide culturdgiadapostspecial, cel pulin in primiiani.Se apreciazAde aceeacd in perioadaurmdtoareeste indicata continuareainstalSriide culturiexperimentalesub formdde biogrupe 9l allnlamente. Instalareaacestorculturiexperimentaleurmeazi a se facein limitelezonelorfavorabile indicate, linindu-se seamade factoriimeteorologicilocaliqi de exigentelede nutritieale

fi instalatela addpostulunor culturipreexistente,fiind

neindicateculturilepurepe

optimi de plantarepentruobtinereaarborilorpentrulemnde lucrupareali2,5 x 2,5cel

mult3,5x 3,5m,cu aplicareaelagajuluiartificial. Instalareaunorbiogrupegi suprafeleexperimentale pilotva fi restrinsAla zonade favorabilitateA.

speciei.Acesteculturiurmeazda

suprafelemari(exceptindculturilepentrubiomasd).Schema

104

5.7. Anexa1

Cheiede determinarea speciilorde Paulownia

1a.

1b.

zd.

2b.

Inflorescenta(cimdpaniculatA)cu 3 saumaimulteperechide ramuriprincipale, fie piramidale(ramurileinflorescenfeidescrescde la bazdsprevirfulpanicului) fiecilindrice(ramurilede lungimeegald).Cimelungpaniculate,cu 3 - 5 ftori; peduncululcimei+ egalcu pedunculultloral lnflorescentaslabramificatd,numaisprebazdcu 1 - 2 perechide ramuriprin-

cipalelaterale.Cimesesilesausubsesile(SECTIA3 KawakamiiHu)

Capsulasferic-ovoidd.Floarecu corolacampanulatd,de tip Digitalis,de 5 - 6(7,5)cm lungime(SECTIA1 PaulowniaHu) 3 Capsulaalungit-elipsoidaldsau + ovoidald,sprebazdingustatd.Corolain

P.fortunei

Hemsl.

formi de pilnie,de I - 10cm lungime(SECTIA2 FortuneanaDode)

2

5

3

a.

Lujeritomentoqi,cenugii-bruni.Frunzepefa{ainferioaricu periramifica}i (dendroizi)lungpedicelali;ramurileperilorcapilare.Corolacu peridrepfi.ar-

 

ticulati

P tomentosaS & Z.

3

b.

Lujeriglabri,brunisaurogii-bruni.Frunzepefalainferioardcu periramificati

 

(dendroizi)sesilisauaproapesesili,cu ramuriscurteqigroase.Corolacu peri

glandulogisaucu periglandulogiinamesteccu

periramificati.

 

4

a.

Frunzelede pe lujeriiscu4icordiformesauovoidale,pefatainferioarAglabre saucu periizolaiiramificafi,foartescurtpedicelali.Calciuladinclobatcu gitul

 

maiscurtsauegalcu lobii.Corolade 5,5cm lungime,cu periglandulogi

P

globrataRehd.

4

b.

Frunzelede pe lujeriiscu4ialungit-elipticesaualungitcordiforme,pefalain- terioarA des tomentoase,

 

Caliciulslab lobatcu gitulde doui ori mailung decitlobii,Corolavioleti,de

6,5 - 7,5cm lungime,cu periramificaliinamesteccu periglanduloqi gatash.YHu

P elon-

 

5

a.

Corolalargcampanulati,de 3 - 4 cm lungime.Frunzepe dosin timpulinfloririi

 

lanatglandulospdroase,ovate,latcordiforme,3 - 5 lobate,

P.kawakamiilto

5

b.

CorolaingustcampanulatS,pindla5,5 - 7 cm lungime.Frunzepe dos lanat

pdroasealungitobavate,trunghiatesaucordate,nelobate

P fargesiiFranch.

1.Chancerel,L.

1920

2. Dumitriu-Tatdranu,L

1979

3. Kolesnikov,A.l

1974

4. Krussmann,G.

1962

5. +++

1984

5.8. Bibliografie

Floreforestidredu globe Edit Gauthier-Villars,

Paris,1920

O mebdA de caracterizarea clirneidin arealul naturalas speciilorforestiereexotice.in '94, Revts-

ta Padurilor, anul

decembrie,1979,p. 342 - 348

Dekorativnaia

promiglenosti,Moskva,1974

Handbuch fijr Laubgeh1lze.Ed. Paul Parey, Berlin 1962

indrumdritehnicepentruextindereain culturaa speciilor lemnoaseexotice.MinisterulSilvicul-

turii,Bucure$ti,1984

nr. 6 noiembrie-

Lesnaia

dendrologhia.

5.9.Listafigurilor

Fig.1. Paulowniatomentosa fl-hunb.) Steud.Arealulnaturalgiuneledetaliimorfologice:

Fig.2. Culturide Paulowniatomentosa.Paulowniatomentosagrowing.

5.1O.Summary

Researchesregardingforestcultureof

PaulowniaTomentosa(Thunb)Steud

Researchesregardingforestcultureof Paulowniatomentosawerecarriedout be- tween1984-1986.The purposewasto bringand extend,withinthe culture,somewood- yieldingspecieswithseveralspecialutilizations.The carriedout experimentalreserches establishedthe possibilityfor its useto makechipboards,furniture,technicalveneers, objectsfor sport,etc.ltwasestablishedthe spreadingofthisspeciesin our country.One found over 500trees,mostof them under30 yearsold,with heightsusuallylowerthan 15 m and diametersup to 40 - 58 cm.Asidefromthe treesgrowingin localitiesone in- ventoriedother241 treeswithinculturesof a foresttype and a specialcultureto produce biomass. The accomplishedsowings intendedto establishthe best technologiesto produceplants.Theculture,at seedlingphase,outlinedsomeparticularqualltieswhich characterizethis species:heliophilecharacter,luxuriantgrowthof plants - so, an ensur- ing of an enough large nutritionspace, low resrstanceagainstearly frosts and the capacityof damagedstemsto restorenextyearofthe budsaroundthe collarzone.Car- riedout resercheson olderculturesandnewinstalledexperinrentalareasledto thecon- clusionthatbringingthissubtropicalspeciesinforestcultures,in orderto yieldwood,is accompaniedby rrsks.One considersthatin the nextperiodit is goodto be continued the installationofthe experimentalculturesas biogroupsand aligments.

106