Studiu EnergiiRegenerabile EficientaEnergetica

Suport la dezvoltarea unui concept durabil pentru valorificarea energiilor regenerabile din judetul Timis
Raport final
Sef proiect: Dipl.-Ing. Simina Fulga Fraunhofer-Institut fr Produktionstechnik und Automatisierung (IPA) Stuttgart Coordonator technic - Dr. Mario Ragwitz Fraunhofer Institute Systems and Innovation Research (ISI) Karlsruhe Prelucrat de catre: Dr.-Ing. Tosca Zech; Dipl.-Ing. Marius Mohr; Dipl.-Ing. Brigitte Kempter-Regel; Prof. Dr. Walter Trsch Fraunhofer-Institut fr Grenzflchen- und Bioverfahrenstechnik (IGB) Stuttgart Dipl.-Ing. Alexander Arnoldt Fraunhofer Anwendungszentrum Systemtechnik (AST) Ilmenau Dipl.-Ing. Brisa Ortiz Fraunhofer Institut fr Solare Energiesysteme (ISE) Freiburg Dipl.-Ing. Hans Reinerth; Dipl.-Ing. Raluca Stanca Fraunhofer-Institut fr Produktionstechnik und Automatisierung (IPA) Stuttgart
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
ENERGII DIN SURSE REGENERABILE 1

1.1 1.2
9 10
10 11 14 17 18 19 19 19 20 21 22 22 23 24 24 25 25 26 27 28 29 30 30 31 32 32 32 33 33 35 35 36 37 38
BIOMASA
Biomasa uscata si biomasa umeda Potentialul biomasei n Romania
1.3 Potentialul biomasei n Timi 1.3.1 Deseuri din agricultura (de recoltare) 1.3.2 Biomasa uscata 1.3.3 Plante energetice 1.3.4 Reziduuri de provenienta animala 1.3.5 Deseuri domestice urbane si rurale 1.3.6 Deeuri municipale organice 1.3.7 Potentialul din deseuri de tip ape reziduale 1.3.8 Biogaz din namoluri si sedimente de la epurarea apei 1.3.9 Investigarea potenialului energetic al nmolurilor de epurare 1.3.10 Compozitia nmolurilor de epurare 1.3.11 Emisiile de metan 1.4 Evaluarea potentialului energetic al biomasei in Timis
1.5 Tehnicile de generare a biogazului 1.5.1 Fermentare umeda si uscata 1.5.2 Fermentare uscata 1.5.3 Fermentare umeda 1.6 Stadiul actual al tehnologiilor de producere a biogazului 1.6.1 Incarcarea volumica si timpii de sedere in digestor 1.6.2 Container pentru depozitarea reziduurilor de fermentare 1.6.3 Situatia tehnologica actuala: Fermentare performanta cu microfiltrare 1.6.4 Utilizarea biogazului 1.7 Definirea de proiecte pentru implementarea utilizarii biomasei 1.7.1 Instalatie pilot de fermentare a namolului - localitati cu retea canalizare existenta 1.7.2 Utilizarea energetic industrial a deeurilor din industria alimentar 1.7.3 Utilizarea energetic la scar industrial a deeurilor animale 1.7.4 Producia i utilizarea de biogaz din biomasa la nivel local Comun pilot 1.8 Stabilirea prioritatii de implementare a proiectelor pentru biomasa
1.9 Posibiliti de finanare a proiectelor de implementat pentru biomasa 1.9.1 Subprogramul Cooperare al PC 7 - UE 1.9.2 Subprogramul Capaciti al PC 7 - UE 1.9.3 EuroStars Eureka
2
2.1
ENERGIA GEOTERMALA
Potentialul geotermal n Romania
39
39 41 41 43
2.2 Baz de date pentru evaluarea potentialului geotermal 2.2.1 Institutul Geologic din Romnia 2.2.2 ICEMENERG
2.2.3 2.2.4 2.3
Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare Aplicaii ale utilizarii energiei geotermale n Timi Analiza potentialului geotermal n Timis
44 45 45 46 49 50 51 52 53 53 54 55 55 56 56 56 57 57 57 57
2.4 Estimarea potentialului geotermal n Timis 2.4.1 Concluziile evaluarii potentialului geotermal 2.5 Tehnologii pentru conversia energiei geotermale 2.5.1 Aplicatii termice ale energiei geotermale 2.5.2 Aplicatii pentru generarea de energie electric 2.6 Definirea de proiecte pentru implementarea utilizarii energiei geotermale 2.6.1 Geotermia de adancime - Concept si implementare centrale geotermale 2 MW 2.6.2 Geotermia de suprafata Alimentarea cladirilor rezidentiale Instalatie in o Cladire publica pilot 2.6.3 Geotermia de suprafata Retele descentralizate de alimentare termica - Comuna pilot 2.6.4 Geotermia de adancime Studiu detaliat in Timis-Vest: Potential, Gradiente, Roci, Debite forabile 2.7 Stabilirea prioritatii de implementare a proiectelor pentru energia geotermala
2.8 Posibilitati de finantare a proiectelor de implementat pentru energie geotermala 2.8.1 Geotermie de adancime Concept centrala de 2 MW 2.8.2 Geotermie de adancime Implementarea (construirea) centralei 2.8.3 Geotermie de suprafata Alimentarea cladirilor 2.8.4 Geotermie de suprafata Retea decentralizata de incalzire a unei comune pilot 2.8.5 Geotermie de adancime Studiul detailiat al potentialului pentru scaderea riscului
ENERGIA SOLARA
59
59 59 59 60 60 61 62 62 64 65 65 65 66 69 70 70 72 73 73 74 75 75 77 79 81
3.1 Potenialul tehnic n Romnia 3.1.1 Consumul de energie 3.1.2 Ipoteze si procedere pentru evaluarea potentialului 3.1.3 Prognoza potenialului tehnic solar - centrale termice si fotovoltaice 3.1.4 Potenialul de energie solar i eolian 3.1.5 Potenialul de energie solar din hri de radiaie globala 3.2 Caracteristicile radiatei solare n Timis 3.2.1 Radiaia solara n Timisoara (METEONORM) 3.2.2 Radiaiile solare pentru Timioara (NASA, 2002) 3.2.3 Analiza datelor i efectuarea msurtorilor necesare 3.3 Potenialul fotovoltaic n Timis 3.3.1 Evaluarea potenialului fotovoltaic n Europa 3.3.2 Potenialul fotovoltaic al energiei solare n judeul Timi 3.3.3 Analiza technico-economica a potenialului de energie solar fotovoltaic n judeul Timis 3.4 Sisteme fotovoltaice i tehnologii de conversie a energiei solare 3.4.1 Module i celule solare 3.4.2 Module fotovoltaice 3.4.2.1 Inspectia calittii modulelor 3.4.2.2 Reciclarea modulelor solare 3.4.3 Aplicatii fotovoltaice 3.4.3.1 Sistemele fotovoltaice de alimentare cu energie 3.4.3.2 Sisteme fotovoltaice pentru aparate electrice si mici consumatori 3.4.3.3 Sisteme fotovoltaice pentru aplicaii din afara retelei, de la distan 3.4.3.4 Sisteme fotovoltaice conectate la retea 3.4.3.5 Fotovoltaica n reelele de distribuite
3.4.3.6 Furnizarea de energie fotovoltaic pentru case, cabine de munte, i sate mici 3.4.3.7 Sisteme fotovoltaice mici, distribuite, conectate la retea 3.4.3.8 Centrale fotovoltaice conectate la retea 3.4.4 Sisteme de stocare pentru sisteme fotovoltaice (baterii PV) 3.4.4.1 Clasificarea condiiilor de funcionare a bateriei n sistemele FV 3.4.4.2 Acumulatori electrochimici secundari cu memorie interna 3.4.5 Motoare de combustie standard 3.4.5.1 Motoare termice 3.5 Sisteme si tehnologii pentru conversia termica a energiei solare 3.5.1 Pompe de caldura
81 82 83 84 85 86 87 87 88 89
3.6 Definirea de proiecte pentru implementarea utilizarii energiei solare 90 3.6.1 Sisteme PV decentrale cuplate la retea cu sistem Back-Up - Instalatie pilot pentru o cladire publica 90 3.6.2 Monitorizarea centralelor PV 91 3.6.3 Sisteme independente PV pentru aplicatii autonome in domeniul: sistemelor de comunicare, al retelelor de telefonie mobila, iluminare stradala inteligenta, statii meteo, etc. 91 3.7 Stabilirea prioritatii de implementare a proiectelor pentru energia solara 92 92 92 93 93
3.8 Posibilitati de finantare a proiectelor de implementat pentru energia solara 3.8.1 Sisteme PV de tip Back- Up - ERDF 3.8.2 Sisteme PV de tip Stand-Alone ERDF si EAFRD 3.8.3 Centrale solare PV si sisteme hibride PV
ENERGIA EOLIANA
94
94 94 95 96 97 101 104 104 105 108 108 109 109 110 112 115 115 118 118 124
4.1 Baza de date pentru evaluarea potentialului de energie eoliana 4.1.1 Departamentul naional de meteorologie 4.1.2 ARCE Agenia Romn pentru Conservarea Energiei 4.1.3 ICEMENERG Institut de cercetare n domeniul energetic i modernizarea institutiilor 4.1.4 Meteosim TrueWind Sl 4.1.5 Datele NASA (Centru pentru cercetarea atmosferei) 4.2 Analiza datelor pentru evaluarea potentialului eolian 4.2.1 Dependena de nlime 4.2.2 Analize ale datelor TrueWind SI 4.2.3 Analize ale datelor NASA 4.2.4 Sumar 4.3 Metode de estimare a potentialului eolian 4.3.1 Estimare anual a potenialulul eolian 4.3.2 Estimarea lunar a potenialului eolian 4.3.3 Estimarea capacitii maxime 4.3.4 Concluzii 4.4 Tehnologii de conversie a energiei eoliene
4.5 Anex evaluare potential eolian 4.5.1 Distribuii ale vitezei lunare a vntului dup RAYLEIGH pentru date NASA 4.5.2 Analiza datelor pentru Beba Veche
4.6 Definirea de proiecte pentru implementare in viitor a utilizarii energiei eoliene 127 4.6.1 Crearea unei harti pentru potenialul vntului in judetul Timis ncepand cu harta zonelor de potenial ridicat eolian 127 4.6.2 Stabilirea prioritatii de implementare a proiectelor definite pentru energia eoliana 127
4.7 Posibilitati de finantare a proiectelor de implementat pentru energia eoliana 4.7.1 Crearea unei harti pentru potenialul eolian in judetul Timis ncepand cu regiuniile cu cel mai mare potential eolian stabilit in acest studiu
127 127
ENERGIA HIDRAULICA
129
129 129 130 130 131 131 133
5.1 Baz de date pentru evaluarea potentialului hidraulic 5.1.1 Rul Bega 5.1.2 Rul Timi 5.1.3 Analiza potentialului raului Timis 5.2 5.3 5.4 Evaluarea potentialului energiei hidraulice Tehnologii pentru conversia energiei hidraulice Definirea de proiecte pentru implementare in viitor a utilizarii energiei hidraulice
6 PROIECTE DE IMPLEMENTARE COMBINATA A RESURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE
134
6.1 Definierea de proiecte pentru implementarea combinata 134 6.1.1 Combi Centrale cu Cogenerare in Comuna Pilot Biomasa, Solar, Geotermie 134 6.1.2 Casa pasiva 134 6.1.3 Complex pilot de spital 135 6.1.4 Parc Inteligent Energetic cu Combi-Centrale - Studii de cercetare si optimizare a utilizarii energiilor regenerabile 135 6.2 Stabilirea prioritatii de implementare a proiectelor pentru utilizarii combinate a resurselor regenerabile de energie 6.3 Posibilitati de finantare a proiectelor pentru implementarea utilizarii combinate a resurselor regenerabile de energie 6.3.1 Combi-Centrale (Biomasa, Solar, Geotermie) cu Cogenerare Comuna Pilot 6.3.2 Casa pasiva 6.3.3 Complex pilot de spital 6.3.4 Parc Inteligent Energetic de Combi-Centrale pentru energii regenerabile 136 136 136 136 136 137
7 POTENTIALUL TEHNIC-ECONOMIC AL RESURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE DISPONIBILE IN TIMIS 138

7.1 7.2 Analiza economica a potentialului energiilor regenerabile in Timis Stabilirea priorittii de implementare a tuturor proiectelor pentru o dezvoltare durabila 138 142
EFICIENTA ENERGETICA 8
8.1
145 145
147 153 154 155
INDICATORII EFICIENTEI ENERGETICE

Eficienta energetica la nivel macroeconomic Romania
8.2 Eficienta energetica in industrie 8.2.1 Eficienta energetica in industria din Romania 8.2.2 Eficienta energetica la retelele electrice si energetice din Romania
8.3
Eficienta energetica la nivel microeconomic judetul Timis
156
9
9.1
EFICIENA ENERGETIC A STAIILOR DE EPURARE A APEI DIN TIMIS

Consumul de electricitate si productia de biogaz la staiile de tratarea apelor reziduale
158
159
9.2 Proiecte de implementat in Timis pentru cresterea eficienei energetice in instalaii si sisteme de tratare a apelor reziduale 160 9.2.1 Concept modern de dezvoltare durabila pentru managementul apelor reziduale - locatii pilot semicentrale in Timis 160 9.2.2 Concept pentru reducerea costurilor de operare prin optimizare energetica a instalatiei de tratare a apelor reziduale din Timisoara 160
10
EFICIENTA ENERGETICA IN INDUSTRIA JUDETULUI TIMIS
161
161 162 164 169 170 170 170 170 171 171 171 172 172 172 173 173 174 175 175 176 176 176 177 178 178 179 179 179 180 180 180 180 181 181
10.1 Caracteristicile industriei din Timis 10.1.1 Eficienta energetica in productia industriala 10.2 Tehnici pentru imbunatatirea eficientei energetice in industrie
10.3 Metode, tehnici si tehnologii de reducere a consumului de energie in procesele de productie industriala 10.3.1 Reducerea pierderilor termice 10.3.2 Reducerea pierderilor prin frecare 10.3.3 Reducerea pierderilor de conversie 10.3.4 Reducerea pierderilor cu mentenana (ntreinerea) 10.3.5 Procesele de oprire si pornire 10.3.6 Reducerea supradimensionarii energetice 10.3.7 Reducerea multipla a consumului de energie in procesele de productie 10.3.8 Scheme si sisteme de control 10.3.9 Coordonarea 10.3.10 Sisteme in cascada 10.3.11 Bilanul de energie 10.3.12 Proiectarea de sisteme 10.3.13 Optimizarea principiilor tehnice 10.3.14 Modificarea principiilor tehnice 10.3.15 Optimizarea domeniilor de actiune eficient a energiei de proces 10.3.16 Constructii cu greutatea redus 10.3.17 Schimbarea materialelor utilizate 10.3.18 Utilizarea optim a resurselor 10.3.19 Optimizarea prin ajustarea condiiilor limit (marginale) 10.4 Posibiliti de economisire a energiei n parcurile industriale 10.4.1 Sistemul de iluminat 10.4.2 Sistemele de aer condiionat 10.4.3 IT 10.4.4 Personal 10.5 Recomandari in urma analizei eficientei energetice in industrie
10.6 Proiecte de implementat pentru imbunatatirea eficientei energetice in industria din judetul Timis 10.6.1 Analiza fluxului valorilor de energie pentru industria de productie din judetul Timis (Energiewertstrom/Energy Value Stream) 10.6.2 Instalatii de lacuit eficient energetice pentru operatorii sistemelor de lacuit din Timis 10.6.3 Turnare prin injectare/ in cochilie eficient energetica pentru operatorii de sisteme din Timis 10.6.4 Management energetic integrat in firmele de productie (TEEM)
10.6.5 Optimizarea rezervei de energie primara din functionarea sistemelor si instalatiilor Colterm 10.6.6 Cresterea eficientei costurilor cu rezerva de energie a firmelor industriale
182 182
10.7 Posibilitati de finantare a proiectelor de implementat pentru imbunatatirea eficientei energetice in industrie 183 10.7.1 Cresterea eficientei costurilor pentru rezerva de energie a firmelor industriale 183
11
11.1 11.2 11.3 11.4 11.5
SURSE DE LITERATURA
Bibliografie pentru biomasa si eficienta energetica a instalatiilor de tratarea apei reziduale Bibliografie pentru eficienta energetica in industrie Bibliografie pentru energia geotermala Bibliografie pentru energia solara Bibliografie pentru energia eoliana
184
184 185 186 186 187
Energii din surse regenerabile

Consumul de energie per capita a crescut in ultimii ani in Romania. In tabelul 1 se prezinta situatia consumului energetic din Romania in comparatie cu cel din Germania si din restul zonei UE. Tabel 1.1: Valori representative pentru consumul de energie si emisiile de CO2 in Romania comparativ cu Zona Euro si Germania in anii 2000, 2005 si 2006 (Worldbank) Romania 2000 Consum energie (kg 1,618 echivalent petrol per capita) Emisii CO2 (tone 3,8 per capita) Consum energie 1,988 electrica (kWh per capita) Consum energie (kg 3,843 echivalent petrol per capita) Emisii CO2 (tone 7,9 per capita) Consum energie 6,371 electrica (kWh per capita) Consum energie (kg 4,174 echivalent petrol per capita) Emisii CO2 (tone 9,7 per capita) Consum energie 6,630 electrica (kWh per capita) 2005 1,775 4,1 2,331 3,969 8,1 6,892 4,187 9,5 7,113 7,174 6,956 4,231 2,401 3,936 2006 1,860
Euro Area
Germania
Contributia energiilor din surse regenerative se ridica la 29.2 % si este realizata aproape in totalitate prin aportul energiei hidraulice la consumul total de energie.
Figura 1.1: Capacitatea de generare a energiei dupa tipurile de surse de energie utilizate
1 Biomasa
Biomasa este reprezentata de componente organice, care s-au format prin fotosinteza, utilizand energia solara, precum si prin fixarea azotului din aer si a CO2. De aceea biomasa este considerata un acumulator de energie. Utilizarea biomasei se face prin conversie termica (biomasa uscata, lemnoasa) sau prin conversia in surse de energie de tip solid, lichid sau gazos. Conversia anaeroba a biomasei in biogaz este cea mai raspandita metoda de conversie a biomasei. Biomasa este transormata in biogas in absenta aerului, biogazul continand ulterior in mare parte energia acumulata in forma initiala de biomasa. Efectul util al utilizarii energiei solare acumulate in biomasa apare din utilizarea biogazului ca si combustibil. Reziduurile biogene, putin considerate anterior, castiga tot mai multa atentie. Potentialul tehnic al reziduurilor din silvicultura si industria lemnului, agricultura, industria alimentara, precum si cele rezultate din gestiunea deseurilor si a apelor reziduale, se estimeaza la 70 milioane tone anual, iar o mare parte din acesta nu este utilizat energetic. Spre exemplu, reziduurile umede pot contribui substantial la producerea de biogaz. In SUA biogazul posibil de produs ar putea acoperi 7% din consumul total de energie. (Rittmann, 2008) Pe plan mondial acest potential de acoperire a consumului de energie este si mai ridicat. Germania este cel mai mare producator de biogaz in EU (situatia la nivelul anului 2006). Momentan exista 3750 de instalatii pentru producerea de biogaz cu o putere instalata de 1250 MW (BMU 2008). Puterea electrica instalata a majoritatii instalatiilor in functionare este intre 70 si 500 kW (kWel). Potentialul productiei de biogaz din reziduri si deseuri va fi estimat in cadrul acestui studiu pentru regiunea Timis. Pentru aceasta este necesar sa se identifice tipurile de reziduuri si deseuri care se pot utiliza. Identificarea se va face prin nume, cantitate, potentialul teoretic de producere a biogazului, precum si prin disponibilitatea debitelor de deseuri pentru utilizarea energetica. Trebuie considerate si metodele de utilizare acestor deseuri si reziduuri momentan.
1.1 Biomasa uscata si biomasa umeda
Figura 1.2: Moduri de reciclare a deeurilor uscate i umede
10
Figura 1.2 arat caile de recuperare a deeurilor uscate prin incinerare i gazeificare si de recuperare a deeurilor umede prin compostare i fermentare anaerob, cu avantajele i dezavantajele fundamentale ale tehnologiilor. Biomasa umeda reprezinta biomasa cu un continut relativ ridicat de apa si scazut de lignina. Biomasa de tip umed este adecvata productiei de biogaz prin conversie anaeroba datorita acestor proprietati ale compozitiei. Productia de biogaz se bazeaza pe o metoda universala, aplicabila pentru cele mai variate substrate organice, dar mai ales pentru deseurile reziduale existente. In principiu pentru fermentatie sunt adecvate substrate cu un continut ridicat de material organic. Biomasa de tip umed utilizata se refera astfel la ape reziduale, deseuri reziduale cu continut organic ridicat si biomasa cultivata in scopul productiei de biogas (plante energetice). Biomasa disponibila pentru producia de biogaz provine din domeniile agricultura, intretinerea spatiului rural i domeniul de gestiune si eliminare a deeurilor. Biomasa adecvata pentru productia de biogaz provine din: Agricultura Dejectii animale Plante enrgetice Fan, deseuri rezultate la recoltare, si biomasa verde (masa verde si plante neutilizate) Intretinerea suprafetelor Lemn de la defrisaj Materiale pentru intretinerea suprafetelor Deseuri Deseuri industriale si din productie Deseuri domestice urbane si rurale Namoluri si sedimente din bazine decantare ale statiilor de epurare rezidentiale si industriale. Biomasa uscata este reprezentata de biomasa cu continut ridicat de lignina si continut scazut de apa. Acest tip de biomasa nu este adecvata tratamentul anaerob in scopul productiei de biogaz, deoarece continutul de lignina nu se poate converti anaerob si astfel nu contribuie la conversia in energie utila. Datorita continutului redus de apa aceste deseuri sunt ideale pentru utilizarea termica. Pentru utilizare termica intra in discutie urmatoarele tipuri de deseuri: deseuri din silvicultura, deseuri communale sau pomi si tufisuri defrisate de pe proprietati private, lemn vechi, deseuri de lemn si lemn de de foc. Distributia regionala in Romania a biomasei uscate (lemnul) este variata: aproximativ 90% din lemnul combustibil si 55% din deseurile de provenienta lemnoasa se regasesc in zona Carpatilor si a Subcarpatilor. Peste 54% din deseurile agricole se gasesc in zona de sud a Romaniei si in Moldova. (ebrdrenewables.com) In Romania se regasesc mari cantitati de deseuri lemnoase sub forma de bucati mici, insa lipseste organizarea colectarii si transportului acestora. Studiile facute arata ca aceste deseuri reprezinta resurse valoroase. (ebrdrenewables.com).
1.2 Potentialul biomasei n Romania

Pentru a diferenia local potenialul de biomas, s-au stabilit urmtoarele opt regiuni n Romnia: Regiunea 1 Delta: rezerv bisfera Regiunea 2 Dobrogea Regiunea 3 Moldova Regiunea 4 Muntii Carpati Regiunea 5 Podiul Transilvaniei Regiunea 6 Cmpia de Vest Regiunea 7 Subcarpatii Regiunea 8 Cmpia de Sud
11
Pentru aceste regiuni, s-a evaluat potenialul biomasei n ceea ce privete biomasa din silvicultur, deeuri de lemn, biomasa agricola, biogaz i deeuri urbane organice. Datele pentru fiecare regiune sunt prezentate n tabelul 1.2. Judetul Timis este situat in Cmpia de Vest. Tabel 1.2: Potentialul energetic al biomasei la energiile regenerabile din cele 8 regiuni ale Romaniei
(Potential_energetic-pdf)
Regiune Biomasa forestiera mii t/an TJ 54 451 166 1728 1873 19552 835 8721 347 3622 1248 13034 204 2133 4727 49241
Deseuri lemenoase mii t/an TJ 19 269 58 802 583 8049 252 3482 116 1603 388 5366 62 861 1478 20432
Biomasa agricola mii t/an TJ 844 13422 2332 37071 1101 17506 815 12956 1557 24761 2569 40849 3419 54370 12637 200935
Biogaz Ml mc/an TJ 71 1477 118 2462 59 1231 141 2954 212 4432 177 3693 400 8371 1178 24620
Deseuri urbane mii t/an TJ 182 910 474 2370 328 1640 548 2740 365 1825 1314 6570 1350 6750 4561 22805
Total
TJ 29897 81357 65415 43757 60906 110198 126639 518439
1 2 3 4 5 6 7 8 Total
12
Figura 1.3 arat cantitatea de energie regenerabil pentru cele opt regiuni, n comparaie. n consecin, Regiunea de Vest are un potenial de 60 906 TJ / a.
140000 120000 Energie (TJ) 100000 80000 60000 40000 20000 0 1 2 3 4 5 6 7 8 Region
Figura 1.3: Potentialul de energie regenerabil din biomas provenita din silvicultur i agricultur, deeuri de lemn, din biogaz, din deeuri municipale (Potential_energetic.pdf) Biomasa este utilizata momentan la nivelul Romaniei in scopul producerii de caldura, in mod special utilizand cuptoare (0,8 4 kW) pentru gatit si incalzirea apei. 95% din biomasa este utilizata astfel momentan, restul de 5% fiind utilizat industrial la generarea de apa calda si aburi, de exemplu in fabrici de prelucrarea lemnului. Puterea medie instalata pentru biomasa utilizata industrial este de 3.3 MW pana la 4.7 MW. In tabelul 1.3 se prezinta utilizarea suprafetelor in Romania, precum si cantitatile de produse recoltate (tone/an), date despre prelucrarea lemnului si despre numarul de animale existent in agricultura. Tabel 1.3: Date reprezentative in Romania pentru resurse regenerabile de tip biomasa
Resurse de tip biomasa
Procente din suprafata totala acoperite cu: Paduri Pasuni, fanete (savana) si pajisti (stepa si silvostepa) Suprafata agricola si arabila/mozaic vegetativ natural Suprafete urbane si de constructii Suprafete aride, inzapezite si inghetate Suprafte mlastinoase si cu ape stagnante Productie recolta primara [tone] Total recolta primara (grad COO)
TJ
Productie totala
28% 1% 69% 1% 0% 1% (media 1999-2001, tone) 53,291,420 (6)
Densitate de productie
(tone/1000 ha) 2,314 (10)
Top 10 recolta primara

Alfalfa pentru hrana furajera verde si silozuri Porumb boabe Leguminoase, cereale si plante furajere (verzi) si de silozuri Grau Amestec masa verde, plante furajere (verzi) si de silozuri 7,846,000 7,777,600 6,316,667 5,364,014 4,678,167 341 338 274 233 203
13
Cartofi Amestec masa verde, leguminoase Trifoi pentru hrana furajera (verde) si silozuri Leguminoase si radacinoase, plante furajere (uscate) Struguri (Vii si pepiniere viticole) Efective de animale [numar unitati] Bovine Pasari de curte Porcine Productia anuala forestiera de lemn Total Lemn combustibil Lemn industrial Placi aglomerate si fibrolemnoase Hartie si carton Hartie reciclata
3,742,300 2,949,367 2,704,367 1,244,867 1,170,786 (numar) 3,097,000 69,312,000 6,521,000 (1996-98, 000 m3) 12476 3174 9302 390 (1996-98, 000 tone) 310 92
162 128 117 54 51 (numar / 1000 ha) 134 3,009 283 (m3 / ha) 541.6 137.8 403.8 16.9 (tone/ ha) 13.5 4.0
1.3 Potentialul biomasei n Timi

Potentialul biomasei la productia de energie depinde de modul de utilizare al suprafetelor din regiune. Regiunea Timis se intinde pe o suprafata de peste 869 665 ha, utilizata preponderent in agricultura. Suprafata cultivabila reprezinta 80 % din suprafata totala, dar doar trei patrimi din aceasta reprezinta suporafata cultivata. Suprafata de pajisti si pasuni e de 14%, iar liveziile si viile ocupa 1.5% din suprafata totala. Tabelul 1.4 prezinta distributia tipurilor de suprafetein functie de utilizarea lor in judetul Timis. (Brosura Consiliul judetean Timis) Tabel 1.4: Distributia suprafetelor in functie de utilizarea acestora in judetul Timis (2004) Suprafata totala (ha) Suprafata utila agricola Suprafata cultivata Pajisti si pasuni Suprafte cu fan Livezi Suprafte viticole Padure Rauri si lacuri Altele 869 665 701 640 532 869 125 720 29 499 9 242 4 310 109 058 15 777 43 190
14
Figura 1.4 arat potenialul biomasei din agricultur i silvicultur pentru judeele din Romnia. In Timis, potenialul insumeaza 21 336 TJ, din care 98,6% din agricultur, si doar 1,4% din industria forestier (energtic.pdf potenial) (Potential energetic.pdf)
Figura 1.4: Potenialul biomasei din agricultur i silvicultur pentru judeele din Romnia (Potential
energetic.pdf)
Judetul Timis este cel mai mare judet din cele 41 de judete ale Romaniei, avand o suprafata totala de 8 697 km2. In judetul Timis exista 2 orase mari, Timisoara si Lugoj, alte 8 orase (Buzias, Ciacova, Deta, Faget, Gataia, Jimbolia, Recas, Sannicolau Mare) si 85 de comune cu 230 de sate. In tabelul 1.5 sunt listate cele mai mari orase din judetul Timis. Tabel 1.5: Orase mari din judetul Timis Localitatea Timisoara Lugoj Snnicolau Mare Jimbolia Lovrin Recas Numar locuitori 336.089 46.540 12.938 11.605 8.945 8.599
15
Gtaia Buzias Ciacova Fget Crpinis Periam Deta Biled Sclaz
8.087 7.714 7.282 7.201 7.146 6.633 6.418 6.296 6.242
In Faget se gasesc mai ales paduri, ce apartin orasului sau se afla in proprietate privata. Totodata de Faget apartin rezervatiile naturale Lacul cu narcise, precum si Lacul fosilifer Radmanesti. In Gataia suprafata impadurita e redusa, suprafetele agricole fiind predominante prin culturile de grau si porumb. In apropiere de Barzava domina culturile legumicole (cartofi, ardei), silvicultura fiind foarte redusa in aceasta regiune. Un loc special ocupa cultura viticola. Aceste produse din agricultura si silvicultura prezinta potential pentru castigul de energii din surse regenerabile. Valoarea acestui potential urmeaza a fi determinata, in mod special se va face referinta la utilizarea alternativa a acestor produse, cum ar fi de exemplu utilizarea ca hrana furajera la cresterea porcinelor in proprietate privata. Timisoara se intinde pe o suprafata totala de 12 926 ha, din care 7 902 ha reprezinta suprafata agricola (61%). Din suprafata agricola 90 % este suprafata arabila (cu tractoare), 5 % este utilizata ca pajiste, 0.4 % revine viticulturii si 1 % revine livezilor. Tabelul 1.6 centralizeaza utilizarea suprafetelor in Timisoara. Tabel 1.6: Utilizarea suprafetei in orasul Timsoara (ha) Suprafata totala in Timisoara (ha) Suprafata agricola Suprafata arabila Pajiste Fanete Viticultura Livezi Padure (Suprafata forestiera) Ape si lacuri Suprafata construita 12 926 7902 7131 426 223 39 84 649 317 2920
16
Drumuri Terenuri neutilizate
1063 75
1.3.1 Deseuri din agricultura (de recoltare)

Potentialul cel mai ridicat pentru recuperarea deseurilor provenite din agricultura se remarca in partea de sud a Romaniei, in mod special in Braila, Calarasi, Giurgiu, Teleorman si in partea de vest a Romaniei, cu pondere ridicata in Arad si Timisoara. Aceste regiuni au productie agricola ridicata. Cultura porumbului este foarte dezvoltata in aceasta regiune. La recoltare nu se recolteaza intreaga planta ci doar stiuletii de porumb, restul plantei (tulpina, radacina, frunze) ramane pe camp si va fi arsa. In viitor acest material ar putea fi utilizat in vederea obtinerii energiei. Trebuie verificat daca acest reziduu este adecvat pentru productia de biogaz sau pentru utilizarea termica. Acest lucru poate fi verificat si evaluat in cadrul acestei lucrari in cazul in care materialul de testat ar fi pus la dispozitie. Plantele de porumb, care nu sunt utilizate de obicei ca plante ntregi, sunt recoltate doar la maturitatea stiuletelui, prezinta un coninut sczut de ap, prin urmare, sunt foarte uscate i lemnoase i de aceea nu sunt adecvate pentru productia de biogaz. Reziduurile rezultate dupa recoltarea altor culturi au fost de obicei arse pe suprafata agricola. Potentialul acestora in productia de biogaz trebuie de asemenea considerat. Tabel 1.7 red utilizarea individuala a terenurilor dupa produsele agricole cultivate in ultimii trei ani in judetul Timis. Tabel 1.7: Utilizarea suprafetelor din judetul Timis in perioada 2005-2007 Suprafete cultivate total [ha] Cereale de tip boabe: Gru i secar Ovz i orz Porumb boabe Ulei vegetal Floarea soarelui Sfecla de zahar Cartofi Legume 2005 450 720 343 855 133 221 45 085 143 955 47 016 41 537 1 098 10 853 12 359 2006 43 4918 319 495 127 710 38 107 135 599 64 688 42 346 795 11 030 13 992 2007 393 323 280 291 139 008 23 043 101 609 62 689 33 539 20 12 268 12 926
Sursa: Rapoartele statistice pentru anul 2004 selectiv aliniate cu acquis-ul comunitar n domeniul statisticii agricole. (INS 2009)
Cantitatea de deeuri rezultata de la cultivarea acestor plante nu este cunoscut n detaliu. Pentru frunzele de sfecl de zahr, cartofi si legume s-ar putea calcula considerand suprafata cultivata cu acestea. Astfel pentru deeurile de sfecl ar rezulta 50 de t FM/ha.a cu 10% oTS (substanta organica uscata), pentru cartofi ar rezulta 14.7 t/ha*a cu 20% coninut de oTS i pentru deeurile vegetale din legume 14 t FM/ha*a cu 8% coninut de oTS (dup Kaltschmitt et al., 2003). Cu ratele de obtinere a biogazului date anterior a fost calculat potentialul de productie de biogazului din aceste reziduuri. Datele sunt prezentate centralizat si pe scurt n tabelul 1.8. Ca rezultat se obtine un
17
potenial de energie de 285 MWh/an pentru sfecla de zahr, aproximativ 173 000 MWh/an din plante de tomate, i din nou, de aproximativ 61 000 MWh/an de la celelelalte reziduuri vegetale.
Tabel 1.8: Potentialul de biogas din reziduuri din agricultura Suprafata Reziduuri cultivata in 2007 [t oTR/a]1) [ha] Sfecl de 20 100 zahr Cartofi 12 268 35 986 Alte 12 926 14 477 legume
1)
Productia de biogaz [m3/kg oTR] 1) 0,475 0,8 0,7
Biogaz [Mio m3/a] 0,048 28,8 10,1
Potential energetic 2) [MWh/a] 285 172 740 60 780
calculat dup: Kaltschmitt, M., Merten D. (2003): Energie din biomas. Expertiz extern pentru Hauptgutachten WBGU 2003 "Lumea n tranziie: sisteme de energie spre o dezvoltare durabil", la Berlin.
2)
calculat cu o valoare medie calorica de 6 MWh/m biogaz
1.3.2 Biomasa uscata

n prezent, lemnul este utilizat preponderent privat pentru nclzire i gtit. Prin urmare, colecionarea centralizata pentru utilizarea lemnului ca i combustibil, nu este de ateptat. Potenialul de energie din silvicultur n regiunea Timis este foarte sczut. Hrtie, carton i folii de PE Potenialul energetic al fractiunilor - deja separat colectate- de hrtie, carton i folii de PE este prezentat n tabelul 1.9 i poate fi estimat la aproximativ 59 000 MWh/an. Tabel 1.9: Potenialul de energie din arderea de hrtie, carton i folii de PE (Retimer Ecologic Services SA, Timisoara)
Cantitatea de deseuri [t/a] Hrtie, carton i 8 424 folii de PE
Puterea calorifica Potentialul inferioara LHV energie [kWh/kg] [MWh/a]
de
7 (hartie: 4,6, folii 58 968 PE 12); (1/3 folie PE, 2/3 hrtie)
Paie (Fn) Din suprafaa cultivat cu cereale in judetul Timis (a se vedea tabelul 3), din randamentul productiei de paie de 5,5 t TS/(ha*a) i o putere calorific inferioar LCV de 5.17 kWh/kg TS poate fi calculat un potenial de energie la arderea paielor de 7 970 074 MWh/an. (TS = substanta uscata) Arderea deseurilor menajere Compar paragraful 1.3.5.
18
1.3.3 Plante energetice

n regiune exista suprafee de terenuri abandonate (eventual anterior cultivate) si care momentan nu se utilizeaz pentru culturi agricole. Aceste suprafee ar putea fi utilizate in viitor pentru culturile de plante energetice. Trebuie acordat atenie alegerii acestor plante, astfel incat s nu intre in concuren cu plantele alimentare.
1.3.4 Reziduuri de provenienta animala

Cresterea de animale este axata principal pe porcine si bovine, de aceea se poate calcula cu dejectii de la porcine si bovine. Exista ferme mari de cresterea animalelor (din USA) care produc mari cantitati de dejectii animale, despre al caror volum sau masa nu stau la dispozitie momentan nici un fel de informatii sau date. n Judeul Timis sunt crescui n prezent mai puin de 2 milioane de porci (informatie din sursa telefonica), ceea ce corespunde la 600 000 GVE (GVE= unitate de animal mare (un porc> 90 kg exprima aproximativ 0,3 GVE). De la gunoiul de grajd al unei uniti de animale poate fi produsa o cantitate de biogaz de 400 500 m3/an (BIS, 2002). De la gunoi de grajd a 2 milioane de porci poate fi produsa o cantitate de biogaz de 240 - 300 milioane m3/an, ceea ce corespunde la un potenial energetic de 1,44-1,8 milioane de MWh/an, cu o putere caloric medie de 6 kWh/m de biogaz. O parte din gunoiul de grajd produs este aplicat direct ca ngrmnt pe terenurile agricole. De cele mai multe ori insa suprafetele din imprejurimea fermelor nu sunt suficient de mari pentru a utiliza tot gunoiul de grajd. n plus, sunt inute impreuna, de exemplu bovine, ovine i puii de gin, care produc de asemenea gunoi de grajd, ce ar trebui s fie considerat in mod similar cu gunoiul de grajd al porcinelor si bovinelor, incluse anterior n analiz.
1.3.5 Deseuri domestice urbane si rurale

Cea mai mare cota a deseurilor rezultate in Romania provine din industrie. Cantitatea medie de deseuri urbane si rurale generata in Romania este de aproximativ 270 kg/a per capita (2000, idced.net/de/laenderinfo). La nivelul judetului Timis rezulta o cantitate de deseuri domestice generata de 178 470 t/a. La generearea acestei cantitati nu au fost considerate deseurile provenite din mediu rural, deoarece doar populatia urbana este racordata la disponibilizarea centralizata a deseurilor domestice. Procesarea deseurilor domestice practicata pana in prezent consta in colectarea, transportul si depozitarea acestora pe cele 1250 de gropi de gunoi, doar o foarte mica parte din deseuri fiind reutilizata respectiv reciclata. In urma unor estimari se considera ca din mediul rural se genereaza aproximativ 77 kg/a/locuitor de deseuri domestice, care pana in prezent nu se colecteaza. Momentan nu exista in Romania un sistem de separare la colectarea deseurilor domestice. Deponeurile de deseuri par a fi limitate legislativ, respectiv interzise din 2006. Deponeurile vechi produc gaze de deponeu, care ar putea fi utilizat ca si combustibil energetic. Date cu referire la cantitatea de gaz de deponeu nu sunt momentan disponibile. n acest studiu, poate fi realizata doar o estimare aproximativ a potenialului de energie din aceasta biomas, deorece procesele extrem de complexe ntr-un depozit de deeuri necesita un studiu detaliat pentru proiectarea si dimensionarea sistemelor. Modelele de estimare aproximativ a cantitii de gaz depozit de deeuri pornesc de la cantitatea de deeuri depozitate n timp. Pentru judetul Timis sunt disponibile date pentru a deeurilor depozitate intre 2003 si 2007. In plus, se
19
face premiza ca gazul din deeurile depozitate se elibereaza si este disponibil pe o perioad lung, de ordinul a zeci de ani. Daca se porneste de la cele 180 000 de tone de deeuri produse n anul 2003 ca valoare medie, considerand o productie de gaz de 230 m/t de deeuri (DAS-IB), dup 20 de ani de sedimentare i o produciei de gaze pe o perioada de 20 de ani cu o rat de conversie conservativ de 10% ( DAS-IB), se obtine un potenial al gazului de deponeu de 4.14 milioane m/a. Acest gaz cu o valoare medie de 6 kWh/m poate fi ars pentru nclzire termica reprezentand 24 840 MWh/an. Deeurile ar putea fi n viitor termic reciclate, avnd n vedere de asemenea interzicerea depozitelor de deeuri. Valoarea calorific a deeurilor uscate pare s fie mai mare dect valoarea calorific a crbunelui de pe piata interna. La arderea celor 313 950 de tone de gunoi produse n judetul Timis n 2007, (APMTM 2008), s-ar obine o energie rezultata de 872 083 MWh/a, considerand o putere caloric de 8-10 MJ/kg (Wikipedia) corespunzatoare pentru deeurile menajere. Deseuri de la salubritatea publica (curatenie stradala si containere publice) Anual sunt colectate la Timisoara aproape 12 000 de tone de deeuri de la curatenia stradala publica (mturat) i containerele de deeuri publice. Din acestea ar putea fi generate 0.9 milioane m de biogaz pe an i respectiv o energie generat de aproximativ 5 600 MWh de pe an. (Vezi tabelul 1.10) (VOS=Volatile Organic Substances) Tabel 1.10: Biogaz din deeuri de la curarea strzilor i a containelor publice de deeuri (informaii Retimer Ecologic Services SA Timisoara) Cantitatea de Randamentul de Biogaz deseuri [t/Year] productie a [Mio m3/a] biogazului [prezumtie VOS 20 %] [m3/kg oTS] 11 700 0,4 0,936 Potential energetic [MWh/a]
Deeuri de la curarea strzilor i a containelor publice de deeuri
5 616
1.3.6 Deeuri municipale organice

Condiia pentru de reciclarea deeurilor organice municipale este colectarea separat a fraciunilor de deseuri. O colectare separat a deeurilor biologice de uz casnic, organice, este de conceput n orae. n mediul rural deeurile organice sunt adesea folosite ca hran pentru animale, de unde i prezumia ca disponibilitatea de a furniza n viitor acest material ca un substrat pentru instalaiile de biogaz poate fi destul de mica. Urmtoarele date n domeniul deeurilor menajere / deeuri urbane i industriale i a deeurilor agricole au fost citat n GUA i provine de la Agenia pentru Protecia Mediului Romn (ICIM - INSTITUTUL NAIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU Protectia Mediului, 2001). Mai mult de jumtate din populaie triete n zonele urbane. n orae aproximativ 80 - 90% din populaie este conectata la gestionarea deeurilor municipale. n tabelul 1.11 sunt afiate deeurile colectate din mediul urban de ctre societile de eliminare a deeurilor in judetul Timis (418 956 locuitori). Conform
20
estimrilor facute se adaug deseuri de la populaia rural de aproximativ 150 de kg/(loc*a) (GUA). Acestea reprezinta 36 396 de tone suplimentare (242 637 locuitori). Prin urmare se genereaza deeuri per ansamblu de pana la 172 030 t/a. Tabel 1.11: Dup I.C.I.M. Detalii de operatori de a deeurilor raportate n 2001 a reziduurilor menajere [ICIM, citat n GUA, 2005] Deeuri Deseuri de la municipale total populatia urbana colectate [t] Deeuri de uz Populatie casnic (t) (Locuitori) 135 634 86 763 389 945 Dintre care de provenienta industriala si comerciala publica Cantitate de deseuri Deseuri de uz casnic [t] special obtinuta [t/locuitor*a] 0,22 48 871
Aceste deeuri menajere la care se face referire nu sunt presortate. Compoziia deeurilor menajere n 2001 (informaie de la Ministerul de Mediu) este redat n tabelul 1.12. Tabel 1.12: Compoziia deeurilor menajere n anul 2001 dupa datele I.C.I.M. Hartie, carton [%] Timis 2001 17 Timisoara 1999 1)
1)
Sticla [%] 5 6,55
Metale [%] 6 2,88
Materiale plastice[%] 9 14,13
Materiale textile [%] 6 4,80
1)
Deseuri biologice [%] 38 30,07
Altele [%] 19 25,85
15,72
Autoritile locale de protecie a mediului, Ministerul Mediului, ICIM Studii conexe n: Planul national de gestionare a deeurilor. Romnia
Presupunnd un procent de deeuri biologice de 38% in judetul Timis, rezulta c acesta corespunde unei cantitati generate de deseuri de 65371 t/a. Daca deseurile biologice constau n primul rnd din deeuri de buctrie, randamentul de biogaz este de circa 0,8 8 m3/kg oTR, iar cantitatea de biogaz rezulta la 5.23 Mio. m3 Biogaz/an. Aceasta corespunde unei energii termice de 313 800 MWh pe an, considerand o valoare medie calorica de 6 kWh pe an. Daca deseurile biologice constau n primul rnd din deeuri cu continut mare de lemnoase, care nu sunt fermentabile, atunci randamentul de productie a biogazului este semnificativ mai mic (aproximativ 0,2 m3/kg oTR). Acumularea de deeuri n sectorul comunal municipal are o tendin de cretere. Ca si comparaie, n judetul Timis, n 2007, s-au colectat 143 930 de tone de deeuri menajere. [APMTM 2008] Proporia de deeuri organice de buctrie era de aproximativ 36% in 2008 [Berechet 2008] i a rmas stabil n raport cu anchetele anterioare.
1.3.7 Potentialul din deseuri de tip ape reziduale

n apele uzate municipale sunt numerosi compui organici de carbon, care pot fi convertiti n biogaz prin degradare anaerob. Cu parametrii obisnuiti n literatura de specialitate pentru ncrcarea organic de 120 g CSB (necesarul chimic de oxigen, caracteristic pentru poluarea organic a apei de canalizare) pe cap de locuitor pe zi i o instalaie de biogaz cu un randament de 0,35 litri pe gram de CSB, rezult un potenial de biogaz de aproximativ 40 litri pe locuitor pe zi. Pentru cei 661000 de rezideni din Judetul Timis s-ar obine, in cazul colectrii tuturor apelor uzate, un potenial de 9,650,000 m3 de biogaz pe an, ducnd la o
21
productie potenial de energie de 57,900 MWh pe an, considerand o putere calorifica medie de 6 kWh/m3. Standul tehnologic din Europa la tratarea apelor uzate se bazeaza pe procesele aerobe, cum ar fi cu nmol activat, pentru care n este n curs de renovare si instalaia de tratare a apelor reziduale de la Timisoara. La procesele cu nmolul activat o parte din componentele organice din apa uzata este oxidata, si nu mai este posibila prin urmare utilizarea acestora la producerea de biogaz, ele nemaifiind disponibile. Numai nmolul rezultat mai poate fi utilizat pentru producerea de biogaz (a se vedea 1.6.7). La Fraunhofer IGB este n curs de dezvoltare o procedur n cadrul creia toate apa uzata este tratata anaerob, i poate fi apoi evacuata n raurile din mediul inconjurator. Aceast metod anaeroba de epurare a apelor uzate ofera posibilitatea utilizarii maxime a potenialului de biogaz existent n apele uzate provenite din oraele mai mici, care nu au nc un tratament de epurare in exploatare. Mecanismul acestui tratament, se poate, de asemenea adapta pentru irigaii i pentru productia de nutrieni utilizati ca ngrmnt n agricultur, dac nu sunt eliminate substantele hranitoare necesare fertilizarii solului.
1.3.8 Biogaz din namoluri si sedimente de la epurarea apei

Namolurile si sedimentele provin din bazinele de decantare ale instalatiilor de epurarea apei. Continutul de apa infiltrata in sistemele de canalizare este foarte mare, rezultand o concentratie scazuta a substantelor tipice apei reziduale. Statiile de tratarea si epurarea apei reziduale sunt in reconstructie si modernizare tehnologica, cu toate acestea momentan nu este prevazuta integrarea unei unitati pentru tratamentul namolurilor si sedimentelor. Acest lucru este in avantajul utilizarii acestora la productia de biogaz. Date cu referire la cantitatile de namoluri si sedimente din ape reziduale si concentratiile apelor de tratat nu sunt momentan disponibile. Aproximativ 43% din populatia Romaniei este racordata la instalatii de tratarea si epurarea apei reziduale. In judetul Timis rezideaza circa 661 000 de locuitori. In statiile de epurare din Germania cantitatea de apa reziduala generata per capita se ridica la aproximativ 80 g TR/(locuitor*zi) [reziduu uscat din ape reziduale/per capita/zi] (Imhoff, 1999). Aceasta valoare se poate converti in biogaz rezultat din procesare prin fermentatie si exprima ca 18 l Biogas /per capita/zi. Potentialul productiei de biogaz astfel calculat din namolurile si sedimentele apelor reziduale, extrapolat la nivelul Romaniei si considerand ca reper valoarea statistica din Germania, poate atinge valori intre: 4 342 770 m3 biogas/an in cazul racordarii 100% a populatiei la reteaua de tratare a apelor 1 867 391 m3 biogas/an in cazul racordarii a 43% din populatie la retea de tratare a apelor. In momentul in care vor fi disponibile datele necesare cu informatii referitoare la apa reziduala generata per capita in judetul Timis, se poate calcula exact potentialul de biogaz din namoluri si sedimente. Gradul de racordare al populatiei (312 400 locuitori, 2008) din Timisoara la sistemul de tratare si epurare a apelor reziduale este de 94%. Instalatia de tratare a apei reziduale nu are incorporat momentan un sistem de descompunere a namolului. Potentialul de biogas la nivelul Timisoarei se ridica la 1 930 000 m3 biogas/an (18 l biogas /locuitor/zi). Considerand o putere calorifica medie de 6 kWh/m3 rezulta un potential de energie de 11580 MWh/an.
1.3.9 Investigarea potenialului energetic al nmolurilor de epurare

Initial a fost planificata investigarea nmolului de epurare cu privire la biodegradabilitatea sa precum i la randamentul productiei de biogaz din acesta. La momentul actual, generarea nmolului de epurare este nesemnificativ, i prin urmare nu a putut fi pusa la dispozitie o proba din nmolurile de epurare, necesara
22
pentru a putea face pentru investigaiile planificate. Staiile de epurare sunt ori n construcie, ori au in dotare doar instalatie de curare mecanic. Dup refacerea si repunerea n funcionare a staiei de tratare a apelor reziduale din Timisoara, nmolul de epurare rezultat are ca destinatie finala arderea (comunicare oral). Pentru planificarea procesului de ardere a fost deja efectuat un studiu, care porneste de la premiza generarii a 38 873 t/an de namol de epurare in viitor. Acest studiu mentioneaza un coninut uscat de namol de 35% (TR= continut uscat la uscare termica la 105C). Deoarece apele reziduale netratate sunt foarte adecvate pentru producerea de biogaz, tocmai datorit coninutului ridicat de ap, se calculeaza n continuare comparativ randamentul energetic de la procesele de conversie anaeroba in biogaz cu cele de la incinerarea nmolului de epurare. Comparatia o gasiti mai jos si este utila pentru a stabili randamentul energetic al proceselor posibile de pus in aplicare. Ardere (Combustie): Nmolul cu TR 35% este uscat in continuare pana la atingerea unui coninut de TR=80%. Pentru aceasta uscare este necesar un aport de energie de 16 142,850 MWh (800 kWh/t H2Oevaporat). Puterea calorific inferioara este de aproximativ 9000 MJ pe tona de nmolul de epurare (TR 80%, pierdere de material prin uscare la 550C: GV=50%), si considerand un venit anual de namol de epurare de 12 556 [t-TR/an], rezulta aadar ca prin ardere se poate realiza un potential de energie de 141 249 938 MJ/a, respectiv de 39 267,5 MWh/a (Pondus, 2009). Aceasta reprezint un ctig net de energie de 23 125 MWh/a. Nu a fost luat n considerare consumul de energie pentru stabilizarea aerob n statia de epurare, stabilizare necesara pentru a preveni emisiile de miros. Alternativ, nmolul poate fi stabilizat chimic cu oxid de calciu. Costurile cu aceste procese sunt ignorate n aceasta considerare a energiei de la arderea namolului. Conversie anaeroba in biogaz: Pornind de la productia de namol de epurare de 38 873 de tone, cu un grad de continut uscat de TR=35% i un coninut organic uscat estimat la oTS=25g/l*an, rezulta ca se poate produce o cantitate de biogaz de 4 394 443 m (la un randament al instalatiei de producere a biogazului de 0,5 m3/kg oTR). Aceasta reprezint 26 366,7 MWh/an, respectiv 94 844 245 MJ/a.
1.3.10 Compozitia nmolurilor de epurare

O conversie cu succes a nmolurilor de epurare n biogaz depinde de compozitia sa. Randamentul de producere a biogazului este legat direct de coninutul su de oTR (rest organic uscat). Pentru nmolurile de epurare nestabilizate este in general valabil un coninut de oTR de 70 pana la 75%. n tabelul 1.13 se prezinta coninutul de metale grele analizat n anul 2002 n nmolurile de epurare. Limitele legislative din 1996 pentru valorile de zinc, cupru, nichel i crom in nmolul de epurare sunt respectate si azi. Numai valoarea pentru cadmiu este depita. O degradare a randamentului productiei de biogaz nu este de ateptat doar datorit modificarii acestei valori. Cu toate acestea, valoarea pierderii de material prin inclzire de aprindere este extrem de sczut. Pentru nmol nestabilizat, care urmeaz a fi utilizat pentru producia efectiv de biogaz, este de dorit o GV de 65 - 70%. Continut organic mai scazut ar duce la scaderea randamentului de producere a biogazului.
23
Tabel 1.13: Analiza de nmol (din date puse la dispoziie) Continut de materie uscata TR (105C) [%] 89 Pierderea de Zinc material prin [mg/kg incalzire de TR] aprindere GV (550C) [%] 46 61 % 1180 1330 2500 Cupru [mg/kg TR] Nichel [mg/kg TR] Cadmium [mg/kg TR] Crom [mg/kg TR]
5 Masuratori
252284
5682 200
2733 10
Valori limita 800 1) legale 1) Legislatia cu referire la namoluri de epurare din anul 1996
360 450 900
1.3.11 Emisiile de metan

Figura 1.5 prezinta evolutia emisiilor de metan in 2002 - 2008, n judetul Timis. Emisiile de CH4 din judetul Timis, n 2005, proveneau din: agricultur in 96,99% (animale i activiti de psri de curte), extragerea combustibililor fosili in 2,88%, iar restul de 0,13%, din alte sectoare.
E m is ii a n u a le d e m e ta n (to n e )
450 400 350 300 250 200 150 100 50 0
Emisii metan (tone)
2002
2004
An u l
2006
2008
Figura 1.5: Evolutia emisiilor de CH4 pe perioada 2002 - 2008 Producia de biogaz i utilizarea sa energetica este exact activitatea propus de ctre agenia local de protecie a mediului pentru a reduce emisiile de metan i pentru protectia globala climatica.
1.4 Evaluarea potentialului energetic al biomasei in Timis

Potenialul de energie din biomas discutat anterior pentru biomasele din judetul Timis este sumarizat n tabelul 1.14. Cel mai mare potenial de energie din biomas provine din deeurile de origine animal i de la producia de plante agricole. n localiti, exist un potenial mare al energiei din biomasa de tip deeuri
24
organice din deeurile menajere, utilizabil ca surs de energie doar dac se practic colectarea separat a deseurilor menajere. Dintr-o perspectiv economic sunt interesante n special utilizarea energetica a potenialului biomasei din agricultur i de la reciclarea deseurilor organice. Din punct de vedere al comunelor, sunt de interes utilizarea energetica a potenialului nmolului apelor reziduale comunale, n funcie de mrimea comunei, precum i a altor deeuri ce pot fi utilizate ca surs de energie regenerabil. Pentru anumii operatori industriali, in functie de condiiile locale, poate fi valoroasa recuperarea de energie din deeuri de tip biomas. (De exemplu: abatoare, fabrici de bere.) Tabel 1.14: Potentialul energiei din biomasa in judetul Timis Tipul de biomasa Potential teoretic [GWh/a] 1.1 Nmolul apelor reziduale Ape reziduale Deeuri municipale (Deeuri de uz casnic) Deeuri organice de casnic Hrtie, carton, Folii PE Deeuri stradale 1.3 26 58 872 uz 314 59 6 315 314 59 6 5 002 0,3 173 61 3 985 >1 800 25 315 314 59 6 5 002 0,3 173 61 1 993 >1 800 25 Potential tehnic [GWh/a] 26 Potential realizabil (pana in 2020) [GWh/a] 12
1.2
Total deseuri organice (din 10 004 agricultur) Sfecla de zahar Rosii Legume Paie (Fan) Porci 0,3 173 61 7 970 >1 800 250
1.4. Gaz de deponeu
1.5 Tehnicile de generare a biogazului

1.5.1 Fermentare umeda si uscata
Tehnologia de fermentare difer, n principiu, ntre fermentaie umed i uscat, cu mentiunea ca digestia umed este adecvat pentru un coninut de substana uscat (TS) mai mic de 10%. Fermentarea uscat lucreaz cu biomas cu un coninut de substana uscat (TS) mai mare de 25%. Toate tipurile de instalaii au la baz urmtorii pasi de procesare: prelucrarea substratului, reactorul de producere a biogazului, depozitarea resturilor de la fermentare, depozitarea de gaze in acumulator, utilizarea gazelor i tratamentul deseurilor de fermentare.
25
Ambele metode de procesare prim fermentare, atat cea uscata cat si cea umeda, se pot desfasura in una sau mai multe etape, prin procesele criofil (<20 C), mezofil (32-42 C) sau termofil (50-58 C). n scopul de a aduce reactoarele la temperatura de 55-58 C, este necesar un consum mare de energie sub forma de cldur, metoda este cu toate acestea bine adaptat pentru o igienizare. Pentru fermentare la temperaturi <20 C, nu este necesar energie suplimentar pentru nclzirea reactorului, cu toate acestea, procesul de degradare i de producere a biogazului ruleaz n mod normal mai lent, astfel nct sunt necesari timpi de remanenta (de edere a biomasei in reactor) mai lungi. Acest timp ar putea fi scurtat si deci procesul ar pute fi mbuntit, de exemplu, prin utilizarea unei membrane.
1.5.2 Fermentare uscata
Figura 1.6: Vedere de ansamblu a proceselor de fermentare uscata (modificat conf. Weiland & Wetter et al. 2003) Procesul de fermentare uscat este limitat prin reactoarele de volum mic, i funcioneaz de obicei n modul de operare Batch. Coninutul reactorului nu este miscibil. Este nevoie de mai puin energie pentru nclzire, deoarece coninutul de ap este sczut. Coninut mai mic de ap determina un efort tehnic redus al aparatajelor pentru drenaj. Contaminanii, cum ar fi de exemplu folii, lemn, nisip, nu ridic nici o problem. Nu exista aproape nici un proces de fermentaie uscat continuu. Procesele de fermentare uscata de tip discontinuu pot fi mprite n trei tipuri de baz: percolare, acumulare prin retentie i procesare de sarje. Reactorul (tancul de fermentare) pentru procese de fermentare uscat discontinue este proiectat procedural simplu, deoarece nu sunt necesare sisteme de alimentare cu material si nici sisteme de extragere a reziduurilor, totodata nu are loc nici amestecarea coninutului in reactorul de fermentare. Procesele de percolare (Perkolationsverfahren) se pot opera in una sau doua faze. Daca fermentarea are loc intr-o etapa se utilizeaza de obicei un tanc de fermentare tip cutie sau garaj. Substratul este pulverizat periodic sau continuu cu percolator. In acest timp se desfasoara toti cei patru pasi de degradare intr-un singur reactor. La fermentarea in dou etape are loc in prima faz percolarea substratului. Percolatul filtrat (fr substante solide) urmeaza apoi a fi alimentat ntr-un al doilea reactor, n care are loc faza metanogena, adica formarea biogazului. Avantajul consta in continutul sczut de ncrcare cu substante solide al reactorului al doilea. Pentru o bun percolare este necesara o structur granulata a substratului, astfel nct percolatul sa se poata scurge (filtra). Pentru a realiza aceeasi productie de gaz ca si la fermentarea umeda sunt necesari timpi de sedere (expunere/remanenta) mai lungi. Control i comanda metrologica a proceselor de percolare este dificil. Procesele de percolare sunt, de asemenea, vulnerabile la nisip i particule fine (de exemplu la gunoiul de grajd de la pui). Aproape toate procedurile sunt efectuate in mod Batch (Instalatii cu canal tip plug-flow sau flux cu piston), ceea ce inseamna ca se
26
fermenteaza i golete in arje. Deschiderea tancului de fermentare pentru golire duce la de emisii i pierdere de biogaz. Procesul se caracterizeaza prin stabilitate ridicate de procesare, ceea ce inseamna ca este aproape imposibila acidifierea totala a acestui proces. (Fischer si Krieg). Pentru procesele cu acumulare prin retentie (Aufstauverfahren - Instalatie cilindrica tip up-flow amestecat) substratul va fi acoperit cu lichid de proces, astfel se poate garanta o distribuie uniform a fazei lichide, spre deosebire de cazul proceselor de percolare. Pentru procesele cu sarje (Haufwerkverfahren sau Instalatie tip super flow pentru biomasa superdensa) substratul este amestecat cu dejectii proaspete nainte de pomparea sa in reactor (digestor). Astfel se obtine un amestec cu un raport bun, de aproximativ 1:1, a substratului proaspat (dejectii sau biomasa proaspete) i a digestatului (resturi de la fermentarea din digestor / reactor) pentru a evita acidifierea. Astfel, coninutul fermentului este utilizat doar in proportie de 50% pentru materiale n stare proaspt. Procesele continue de fermentare uscata cunoscute pana azi pe piata prezinta un rol subordonat datorita complexitatii tehnice ridicate. De asemenea, si aici se disting trei tipuri de baz: percolare, procese cu piston (tip plug flow sau Propfenstromverfahren) i fermentatori siloz (Silofermenter) (Weiland, 2006).
1.5.3 Fermentare umeda

80% din instalaiile de biogaz opereaz pe principiul fermentarii umede (Weiland, 2006). Acestea sunt adecvate pentru substraturi lichide, sub form de past sau solide. Pentru procesul de fermentare este de preferat un coninut mai mare de ap, pentru c n mediu lichid are loc un transfer (schimb) mai bun de substanta n mas. O deficien locala de substrat sau formarea zonelor locale toxice vor fi evitate printr-o omogenizare bun. Cu digestia umeda pot fi tratate n principiu toate tipurile de substraturi (substraturi cu coninut mai mare de substante uscate TS sunt pur i simplu amestecate cu lichidul de proces), dar instalatiile sunt mai vulnerabile la contaminani, cum ar fi folii, lemn, nisip, spre deosebire de instalatiile pentru fermentare uscata. Mediu este pompabil i este posibila reciclarea nmolului. Reciclarea (reutilizarea) nmolului avantajeaza la randul ei faza metanogena, prin ridicarea concentratiei de biomas. Pentru digestia umeda n 90% din cazuri se utilizeaza digestoare cu malaxor (tancuri/reactoare de fermentare cu dispozitiv pentru amestecare) construite pentru functionare in poziie vertical (Weiland, 2006). Selectia instalatiei depinde de tipul substratului (Declaratia grupului de experi ProcessNet Bioenergie, 2008): Ap reziduala, deeurilor care conin substane dizolvate i reziduuri din agricultur i industria alimentar care sunt uor hidrolizabile si bine degradabile: Pentru aceasta se utilizeaza reactoare de control al procesului foarte puternice, robuste i de nalt eficien. Reactoarele sunt operate pentru functionarea la varf de sarcina, output-ul lor fiind sub timpul de generare al microorganismelor. Din acest motiv reactoarele de putere sunt (Mrkl i Friedmann, 2005) echipate cu o rezerva de retenie biomas, de exemplu, prin intermediul reteniei eficiente a particulelor solide. Biomasa din agricultura (silozuri de porumb, plante energetice etc) precum i substraturi mixte din plante energetice si deeuri biogene. Aceste instalaii convenionale de biogaz opereaz cu rate de ncrcare OLR (rata de ncrcare organica) de 3.5 kg oTS / (m3.d). Stadiul actual al tehnologiei n instalaiile noi este de 10 kg oTS / (m3.d). (oTS = substanta uscata organica) Instalaiile existente noi pot genera astfel mai mult electricitate i cldur, sunt mai mici i mai ieftine. Obiectivele activitilor de cercetare actuale sunt creterea gradului de ncrcare volumic.
27
Tehnologiile de pompare i de manipulare a substraturilor lichide pentru instalaiile de biogaz au la baza de obicei pompe submersibile de tiere, pompe rotative/centrifuge, pompe melcate cu excentricitate (excentric elicoidale) sau pompe cu piston rotativ, respectiv pentru substraturi mai uscate, din plante, au la baza statii de dozare cu melc (elicoidale) sau banda transportoare, etc (Mitter Leitner 2003, Helffrich, 2004). Dozarea substratului are loc de obicei semi-continuu, de 4 pana la 24 ori pe zi. Pentru amestecarea substratului n containerul ablon, containerele sunt dotate n mod special cu agitatoare mecanice cu propela, respectiv cu agitatoare mecanice motorizate si submersibile, cu ajustare reglabil a adncimii (resp. nlimii) de submersie. Reactoarele de biogaz sunt proiectate de obicei ca si constructie cilindrica, sub forma de containere de oel sau beton partial subterane, extinse suprateran n nlime. Dimensiunile containerului variaz de la cteva sute la cteva mii de metri cubi, volume care sunt legate n paralel sau n serie. Rectoarele de biogaz sunt operate de obicei la 37C, cu izolatie termica. Instalatiile (digestoarele/reactoarele) termofile la 55C sunt o excepie de la regula. Amestecarea n reactorul de producere a biogazului este de o importan deosebit, n principal in cazul utilizrii materiei vegetale brute, pentru a preveni formarea drojdiei plutitoare la suprafat. Sistemele mecanice de amestecare care sunt folosite aici, sunt sisteme de amestecare submersibile cu motor, cu elice sau lamelare. Acestea sunt completate de sisteme pentru amestec de gaze sau sisteme de amestec hidraulice. n special, pentru instalatiile de fermentare a plantelor vegetale nu se poate mentiona sau identifica un stand tehnologic curent al sistemelor de amestecare in digestor.
1.6 Stadiul actual al tehnologiilor de producere a biogazului

Procesul generarii de biogaz cuprinde urmatoarele etape (Documentul legislativ de pozitie al ProcessNetExpertengruppe Bioenergie, 2008): 1. Pretratarea substratului si depozitarea acestuia 2. Fermentarea substratelor inerte biologic din resturile de fermentare 3. Conditionarea si recuperarea biogazului 4. Depozitarea si conditionarea resturilor de fermentare, recircularea substantelor hranitoare Tancul de fermentare ar trebui sa fie inchis, pentru a evita emisiile de metan necontrolate. Tehnologia anaerob pentru producerea de biogaz din resurse regenerabile, mai are nc deficite semnificative (hrtia/documentul de poziie al grupului de experi ProcessNet Bioenergie, 2008), deoarece, n sens real fizic, nu exist nici o stare actual a tehnologiei. n practic, se utilizeaz un numr mare de sisteme diferite, deoarece aproape toate instalaiile de producerea biogazului sunt adaptate la condiiile specifice ale fermelor. Punerea n aplicare a unei stari tehnologice mai bune nu este posibil de realizat n general, deoarece acest lucru ar implica costuri ridicate n mare msur, n special pentru centralele mici. Urmtoarele msuri ar trebui s fie luate pentru a asigura cea mai bun stare tehnologic posibil: Containere/rezervoare de nsilozare si tancuri pentru depozitarea substratului ermetice (fara pierderi de gaz), containere pentru reziduuri fermentate din digestor cu utilizarea gazelor din deseuri i tratarea resturilor de fermentare. Astfel, pe de o parte se evita pierderile, costurile i se face economie la suprafetele de terenuri plantate, evitandu-se totodata emisiile de miros. Un combustor automat de siguran pentru excesul de gaze sau un depozit de gaze dimensionat n mod adecvat. n caz de defeciune/avarie totala a CHP se poate mpiedica astfel evacuarea de metan n atmosfer. De multe ori nu exist spaiu de depozitare suficient pentru gaze, i nici arztor de siguran automat pentru excesul de gaze, ci doar arztor de siguran mobil, care poate fi utilizat numai cu un decalaj de 24 h (BMU, 2008).
28
Comanda si organizarea de proces asigura o funcionare optima prin inspectia periodica a instalaiei, respectarea intervalelor de ntreinere si reparatie, controlul si examinarea materialului de fermentat din punct de vedere al conditiilor de amestec precum si al resturilor /reziduurilor dupa fermentare (digestatul) din punct de vedere al fermentarii (BMU, 2008). Aceste msuri trebuie s fie nelese ca o cerin minim pentru o operaiune bun a instalaiei i ca o condiie necesar pentru o producie de biogaz durabil, eficient i considerand conservarea resurselor de biogaz.
1.6.1 Incarcarea volumica si timpii de sedere in digestor

Instalaiile de biogaz sunt de obicei operate stabil ntre 30 i, adesea, 60 de zile sau mai mult. Gradul de degradare al materialelor organice este cuprins ntre 50 - 60% (Brown, 2004) cu generare de biogas corespunztoare. Pentru un proces stabil sarcina total nu depete 5 kg oTS/(m3*zi) din capacitatea volumica. Cele mai multe instalaii sunt operate la o ncrcare volumic ntre 1 i 3 kg oTS/(m3*zi) vezi figura 1.7. n monofermentarea termofil de porumb s-a realizat o rat de degradare de peste 70% pentru timp de fermentare a substratului relativ scurt, sub 50 de zile i la o rat de ncrcare > 5 kg oTS/(m3*zi). (Weiland 2006)
50 45 40 frequency (%) 35 30 25 20 15 10 5 0 <1 1-2 2-3 3-4 4-5 >5 Volumetric loading (kg oTS/(m 3.d)
Figura 1.7: Rata de ncrcare n instalaiile de biogaz (Weiland, 2006) (Weiland, 2006) Timpii de edere ai fermentului n digestor sunt n general mai mari de 50 de zile. Reziduurile de digestat prezinta cu toate acestea deseori un potential semnificativ al gazului de deseu remanent, datorita continutului ridicat de fibre ale substratului provenit din plante energetice. n funcie de amestecul din substrat, conceptele de procesare i modul de funcionare apar pierderi de metan de mai mult de 20% raportat la producia de gaze din digestor, chiar i la temperatura de depozitare normal de circa 20C.
29
1.6.2 Container pentru depozitarea reziduurilor de fermentare

Datorit faptului c potenialul de formare a metanului din reziduurile de fermentare este de 5 pana la 10% din producia totala de metan, la peste 35% din instalaiile de biogaz existente (figura 1.8), rezult c emisiile de metan necontrolate au semnificaie deosebit la bilanarea finala a instalaiilor de biogaz in funcionare (emisii prea mari pot reduce total castigul de biogaz obinut prin respectivele instalaii de biogaz). n acelai timp, se elibereaza (evacueaza) suplimentar din depozitele reziduurilor de digestor si amoniac, cu efectele negative asupra mediului deja cunoscute.
40 35
relative frequency (%)
30 25 20 15 10 5 0 0-5 5 - 10 10 - 15 15 - 20 20 - 25 > 25
Methane production potential of the digestate at 20 C based on the methane yield
Figura 1.8: Randamentul produciei metanului din reziduurile de fermentare (depozitare la 20C) referit la producia totala de biogaz a instalaiei de generare a biogazului (Weiland 2006)
1.6.3 Situatia tehnologica actuala: Fermentare performanta cu microfiltrare

Optimizarea condiiilor de funcionare la digestia nmolurile de epurare a fost tema de cercetare a IGB Fraunhofer in ultimii ani. Ca rezultat s-a brevetat din 1979 procesul cu dou etape Schwarting - Uhde (Schwarting Biosystems GmbH). ncepnd cu 1984, procesul se utilizeaz cu eficien mbuntit n mod semnificativ, timp scurt de edere, grad ridicat de degradare precum i un randament ridicat de producere a biogazului pentru tratarea substraturilor organice biodegradabile (gunoi de grajd, deeurile organice, nmolul de epurare) (Kempter et al., 2000, Kempter i Troesch, 2000). n cazul n care nmolul este concentrat prin microfiltrare n timpul fermentrii, randamentul productiei de biogaz se poate crete n continuare prin concentrarea biomasei i prin prelungirea timpului de edere. n plus, se obtine un filtrat fara particule solide ca si produs din care pot fi recuperate substante anorganice reciclabile: amoniu prin stripping i fosfor prin precipitare ca fosfat de amoniu-magneziu (MAP). Pentru etapa de microfiltrare se utilizeaza un filtru de tip disc rotativ, cu membrane de ceramic, optimizat
30
energetic i cu un necesar de ntreinere redus, care a fost dezvoltat la IGB Fraunhofer. Procesul acesta reprezinta momentan stadiul tehnologic cel mai perfomant pentru nmoluri de epurare si este utilizat standard si cu succes la staiile de epurare (existente sau care urmeaz a fi construite i exploatate) (Merz et al., 1999; Regel- Kempter et al., 2003; Kempter-Regel, si Troesch, 2009). Timpi de edere (fermentare in digestor) mai scurti Chiar si pentru un coninut ridicat de solide timpul de reziden a nmolurilor de epurare in digestor este de aproximativ 5 pn la 7 zile n loc de 20 - 30 de zile ca si la procesele anterior utilizate. Astfel se ating rate de ncrcare organica volumic cu particule solide de 8-10 kg oTS/m3*d n loc de 1-2 kg oTS/m3*d. Randament mai mare de producere a biogazului In cazul fermentrii de mare performant, productia de biogaz din nmolurile de epurare se ridic pn la 23 de litri de biogaz pe unitatea de populaie echivalenta si pe zi. La fermentarea convenional se ating n schimb doar 18 - max. 20 de litri de biogaz pe unitatea de populaie echivalenta si pe zi. Mai puin continut organic in reziduurile rezultate dupa fermentare n urma de produciei sporite de biogaz, fermentarea de mare performan reduce, de asemenea coninutul de materie organica - n funcie de combinaiile specifice ale procedurilor cu 50-70%. Coninutul organic in reziduul uscat de nmol fermentat nu are voie s depeasc 50%. Nmolurile pot fi drenate mai bine astfel. Totodat rezult cantiti mult mai mici de nmol, care pot fi eliminate cu uurin i cu costuri reduse.
1.6.4 Utilizarea biogazului

Biogazul poate fi utilizat n moduri variate: - In scop pur termic, spre exemplu ca nlocuitor pentru uleiul de nclzire sau gaze naturale, - Ca energie electric i termic la centrale cu cogenerare - Ca energie electric i termic n micro-turbine pe gaz - Ca i combustibil Biogazul poate fi transformat n centrale de cogenerare (CHP) n energie electric i termic. Aceast utilizare este recomandat numai pentru acei utilizatori care pot de asemenea recupera si utiliza cldura. Randamentul electric este de aproximativ 30%. n tabelul 1.15 sunt comparate motoarele Otto pe gas cu motoarele cu aprindere prin injectie de scnteie (Pilot Injection Engine sau Zndstrahlmotor). Tabel 1.15: Compararea motoarelor pentru generarea de energie electric din biogaz (Schulz si Eder, 2001) Proces Otto - Gaz Motor pe benzina Pret Randament electric Perioada de functionare Intensitatea zgomotului Cenusa in gazele de evacuare Intretinere / Mentenanta Consum ulei de Sczut 20 25 % Redus Medie Ridicat Proces Otto - Gaz Motor Diesel Foarte ridicat 30 35 % Medie Ridicat Redus Proces injectie scnteie Motor Diesel Ridicat 25 35 % Medie Ridicat Prezent Ridicat 5 20 % de
31
aprindere Combustibil inlocuitor Gaz lichefiat in cazul lipsei sau benzina biogazului Clasa de putere (kW) 5 - 30
(LPG) Gaz lichefiat (LPG) > 150
Pcur, motorin 30 150
1.7 Definirea de proiecte pentru implementarea utilizarii biomasei

1.7.1 Instalatie pilot de fermentare a namolului - localitati cu retea canalizare existenta
Continut proiect Puncte de lucru: - Studiu privind disponibilitatea nmolului de canalizare (din apele de epurare) - Analiza nmolului - Planificarea instalatiei (sistemului), analiza variantelor - Prezentarea rentabilitatii - Operarea instalaiei-pilot n colaborare cu Universitatea Rezultate: - Instalaie pilot la locul planificat pentru site-ul instalatiei industriale - Date transferabile pentru ntregul Judet Timis - Planificare preliminara pentru sisteme la scar mai mare (industriala) Aspecte cu referire la costurile implicate: - Construcia i funcionarea instalaiei-pilot - Analize de laborator - Ingineria Avantaje din proiect pentru client (Localitatile Timisoara, Lugoj, etc.) Beneficii calitative - Siguranta planificarii instalatiei la scara industriala - Rezolvarea problematicii eliminarii namolului - Economii de costuri cu operarea la instalaiile de tratare a apei - Producie autonoma locala/comunala de energie
1.7.2 Utilizarea energetic industrial a deeurilor din industria alimentar

Continut proiect Puncte de lucru: - Analiza reziduurilor existente - Conceptul de utilizare a reziduurilor organice - Constructia i exploatarea unei instalaii pilot - Inginerie de baz - Monitorizare stiinifica la punerea in functiune Rezultate: - Instalatie pilot - Concept pentru implementarea direct a utilizrii reziduurilor organice - Bazele planificrii pentru ingineria detaliat a unei instalatii la scar industrial Aspecte cu referire la costurile implicate: - Analize, msurtori - Costuri cu personalul de operare a centralei pilot Avantaje din proiect pentru client
32
Beneficii calitative - Rezolvarea problemelor de eliminare a deseurilor - Reducerea costurilor de operare - Generarea de ingrasaminte de calitate superioara - Producia durabila si autonoma de energie
1.7.3 Utilizarea energetic la scar industrial a deeurilor animale

Continut proiect Puncte de lucru: - Analiza reziduurilor existente - Conceptul de utilizare a reziduurilor organice - Constructia i exploatarea unei instalaii pilot - Inginerie de baz - Monitorizare stiinifica la punerea in functiune Rezultate: - Instalatie pilot - Concept pentru implementarea directa a utilizarii reziduurilor organice - Bazele planificarii pentru ingineria detaliata a unei instalatii la scar industrial Aspecte cu referire la costurile implicate: - Analize, msurtori - Costuri cu personalul de operare a centralei pilot Avantaje din proiect pentru client Beneficii calitative - Rezolvarea problemelor de eliminare a deseurilor - Reducerea costurilor de operare - Generarea de ingrasaminte de calitate superioara - Producia durabila si autonoma de energie
1.7.4 Producia i utilizarea de biogaz din biomasa la nivel local Comun pilot
Proiectul pentru punerea in aplicare a utilizrii biomasei i a produciei de biogaz ntr-o comun pilot (municipalitate pilot) din districtul Timis poate fi implementat n trei etape.
1.8.4.1 Planificare detaliata a produciei de biogaz i utilizarii biogazului la nivel local comuna pilot
Continut proiect Puncte de lucru: - Determinarea potenialului utilizabil al biomasei pentru proiectul comunei pilot - Determinarea consumatorilor locali - Inginerie de baz a sistemului de productie a biogazului - Efectuarea de msurtori n colaborare cu Universitatea Rezultate: - Concept de baza pentru implementarea direct a utilzarii biomasei n comuna pilot - Planificarea de baza pentru ingineria de detaliu Aspecte cu referire la costurile implicate: - Utilizarea datelor locale - Investigarea si colectarea locala a datelor lipsa Avantaje din proiect pentru client
33
Beneficii calitative - Concept energetic de dezvoltare durabil ca model n Romnia - Reducerea dependenei de combustibilii fosili - Reducerea problematicii deeurilor - Management energetic indepenedent (autarc sau de autointretinere)
1.8.4.2 Realizarea instalatiei pilot pentru producia de biogaz i utilizarea biogazului la nivel local - comuna pilot
Continut proiect Puncte de lucru: - Determinarea potenialului utilizabil al biomasei pentru instalatia comunei pilot (deeurilor organice, gunoi de grajd, reziduuri organice de plante, de canalizare) - Determinarea consumatorilor locali - Inginerie de baz a instalatiei de productie a biogazului - Efectuarea de msurtori n colaborare cu Universitatea Rezultate: - Concept de baza pentru implementarea direct a utilzarii biomasei n comuna pilot - Planificarea de baza pentru ingineria de detaliu Aspecte cu referire la costurile implicate: - Utilizarea datelor locale - Investigarea si colectarea locala a datelor lipsa Avantaje din proiect pentru client Beneficii calitative - Concept energetic de dezvoltare durabil ca model n Romnia - Reducerea dependenei de combustibilii fosili - Reducerea problematicii deeurilor - Management energetic indepenedent (autarc sau de autointretinere)
1.8.4.3 Implementarea produciei de biogaz i a utilizarii biogazului la nivel local - comuna pilot
Continut proiect Puncte de lucru: - Determinarea potenialului utilizabil al biomasei pentru instalatia comunei pilot (deeurilor organice, gunoi de grajd, reziduuri organice de plante, de canalizare) - Determinarea consumatorilor locali - Inginerie de baz a instalatiei de productie a biogazului - Efectuarea de msurtori n colaborare cu Universitatea Rezultate: - Concept de baza pentru implementarea direct a utilzarii biomasei n comuna pilot - Planificarea de baza pentru ingineria de detaliu Aspecte cu referire la costurile implicate: - Utilizarea datelor locale - Investigarea si colectarea locala a datelor lipsa Avantaje din proiect pentru client Beneficii calitative - Concept energetic de dezvoltare durabil ca model n Romnia - Reducerea dependenei de combustibilii fosili - Reducerea problematicii deeurilor - Management energetic indepenedent (autarc, semicentral sau de autointretinere)
34
1.8 Stabilirea prioritatii de implementare a proiectelor pentru biomasa

Dezvoltarea tehnico economica durabila este sprijinita prin implementarea strategica a proiectelor, de aceea se analizeaza in continuare prioritatea de implementare a proiectelor.
1.9 Posibiliti de finanare a proiectelor de implementat pentru biomasa

In acest paragraf se face analiza posibilitilor de finanare, a regulilor si normelor de accesare a fondurilor UE, structurarea cererilor de finanare, definirea contribuiilor tehnologice si verificarea corectitudinii formale. Cunoaterea st la baza Strategiei de la Lisabona a Uniunii Europene, care tinteste a deveni "cea mai dinamic si competitiv economie din lume bazat pe cunoatere". Triunghiul cunoaterii" - cercetare, educaie i inovare - este un factor esenial n eforturile europene pentru a ndeplini obiectivele ambiioase de la Lisabona. Mai multe programe, iniiative i msuri de sprijin sunt efectuate la nivelul UE n sprijinul cunoaterii. (http://cordis.europa.eu/fp7/understand_en.html ) Al 7-lea Program-Cadru al Comisiei Europene este cel mai mare fond pentru programe de cercetare civila la nivel mondial i are ca durat 2007 pn n 2013. Acest Program Cadru este mprit n urmtoarele
35
subsectoare: Cooperare, Oameni, Idei, Capaciti, Euratom, i Colaborare Centre de Cercetare. Subprogramele Cooperare si Capaciti pot fi interesante pentru cooperari germano-romne cu oportunitati de finantare UE.
1.9.1 Subprogramul Cooperare al PC 7 - UE

Subprogramul "Cooperare" al PC7 susine toate tipurile de activiti de cercetare efectuate de ctre institutii de cercetare diferite n cooperarea trans-naional i i propune s ctige sau sa i consolideze poziia de lider n domenii tiinifice i tehnologice cheie. Subprogramul este mprit n 10 teme. Temele Energie i Mediu sunt cele mai interesante pentru un proiect de cercetare comun. n general, apelurile sunt publicate pe o baz anual. Programele de lucru pe 2010 au fost publicate n iulie 2009. Participare: Cel puin trei persoane juridice trebuie s participe, fiecare dintre acestea fiin stabilit ntr-un stat membru sau ar asociat, fr ca dou dintre ele sa fie stabilite n acelai stat membru sau ar asociat. Toate cele trei persoane juridice trebuie s fie independente unele de altele, n conformitate cu articolul 6 din RFP, ceea ce nseamn c nu sunt filiale ale aceleiai organizaii. Finanare: n subprogramul de Cooperare, UE sustine cu fonduri proiecte de colaborare (proiecte de cercetare concentrate, la scar mica sau medie i proiecte de cercetare la scar larg cu integrarea proiectului), precum i activitatile de coordonare & aciunile de sprijin a proiectelor de colaborare. Contribuia maxima a UE variaz ntre schemele de propuneri si schemele de finanare. Cu toate acestea, rata de finanare pentru proiecte de colaborare este de 75% pentru cercetare i dezvoltare a organismelor publice, cercetare non-profit RTD i IMM-urile (dezvoltare tehnologic i IMM-uri) i 50% pentru alii. Activitile demonstrative sunt finanate cu 50% i activitile consoriului de administraie, de diseminatie i de exploatare sunt finanate 100%. Tema 5 Energie Obiectivul temei Energie este adaptarea sistemului energetic actual ntr-unul mai durabil, mai puin dependent de carburanii din import i bazat pe o mbinare diversificat de surse de energie, n special surse regenerabile, purttori de energie i surse non-poluante; creterea eficienei energetice, inclusiv prin raionalizarea consumului i a stocurilor de energie, abordarea provocrilor urgente de securitate a aprovizionrii i considerarea schimbrilor climatice, n paralel cu creterea competitivitii industriilor europene. Trei domenii de activitate ar putea fi interesante pentru cooperare: -TEMA ENERGIE.3.4 Biocombustibili din culturile energetice -TEMA ENERGIE.3.5 Rute alternative pentru generarea de combustibili din energii regenerabile -TEMA ENERGIE.4.2 Biomasa Tema 6 Mediul inconjurator Obiectivul temei Mediu este de a promova gestionarea durabil a mediului natural i uman i a resurselor sale prin avansarea cunotinelor noastre asupra interaciunilor dintre biosfer, ecosisteme i activitile umane, precum i dezvoltarea de noi tehnologii, instrumente i servicii, pentru a aborda ntr-un mod integrat probleme globale de mediu. Accentul va fi pus pe predictia climatica, ecologica, terestra i a modificrilor sistemelor oceanice, pe instrumente i pe tehnologii pentru monitorizarea, prevenirea i atenuarea presiunilor de mediu i a riscurilor, inclusiv asupra sntii i pentru dezvoltarea durabil a mediului natural precum i a mediului realizat prin interventia omului. Dou zone de activitate ar putea fi interesante pentru cooperare:
36
-Activitatea 6.2 Managementul durabil al resurselor -Activitatea 6.3 Tehnologii de mediu Propunerea (Apelul) ENV.2010.3.1.1-1 Tehnologii si sisteme pentru serviciile urbane ale ciclului de ap se prezinta mai jos pe scurt. Exemplu: IMM-urile relevante de cercetare n domeniu i abordrile de tip "de jos n sus" Iniiativele recente ale UE pentru mbuntirea eficienei energetice i crearea unei economii de tip postcarbon ridica probleme suplimentare pentru modelele actuale ale sistemelor urbane pentru ciclul utilizarii apei, precum i infrastructura corespunztoare acestora, n termeni de eficien a costurilor, de performan, siguran i durabilitate. Prin urmare, este urgent s se extind aceste activiti - pentru a aborda dezvoltarea de noi tehnici n domeniul fiabilitii i evalurii riscului sistemelor de ape urbane, n special n contextul condiiilor de deficit de ap i de aprovizionare neregulat - , s se mbunteasc controlul lecajelor (scurgerilor), s se mbunteasc tehnologiile de gestionare in avans a activelor, s se creasca independenta energetic a instalaiilor de ap, sa se faciliteze evaluarea adaptrii la schimbrile climatice i a opiunilor de atenuare a dependentei de ap n sectoare multiple, pentru a mbunti astfel eficiena energetic i gestionarea cerere/oferta de ap la utilizatorii de ap, i s se evalueze durabilitatea resurselor de ap alternative n orae . Propunerile de proiecte pentru finantare ar trebui s ia n considerare sistemul complet de ape urbane, inclusiv ciclul de tratare a apelor reziduale (uzate) i opiunile de reutilizare a acesteia (reciclarea apelor de la instalatiile de epurare). Soluiile propuse ar trebui s fie susinute de analizele corespunzatoare ale ciclului de via cu abordarea aspectelor de mediu, a impactului economic i social. Elemente de evaluare comparativ a durabilitatii sistemelor de ape urbane pot fi dezvoltate de asemenea. O atenie deosebit trebuie acordat dimensiunilor socio-economice, n special, celor de acceptare social a unor modaliti noi de gestionare a apei, comportamentul social, i de reglementare/bariere de guvernare/facilitatori. O participare relevanta a partenerilor industriali, precum i a IMM-urilor se solicit i acest lucru va fi luat n considerare n evaluarea finantrii proiectelor. Schema de finantare: Proiect colaborativ (proiect de integrare la scara mare) Impactul preconizat: Asisten pentru autoritile si utilitarii de gestionare a apei n formularea politicilor urbane adecvate pentru ap, precum i la formularea criteriilor pentru nivelurilor de servicii i implementarea lor ulterioar. Crete nelegerea relaiei ape urbane energie i se dezvolt instrumente i tehnici de implementare a unui management integrat al apelor urbane i resurselor de energie. O alta propunere de proiect interesanta este ENV.2010.3.1.1-2 Soluii inovatoare pentru sisteme de tratarea i de gestiunea nmolurilor municipale, alaturi de alte propuneri similare ateptate pentru anul viitor. Mai multe informaii despre apelurile curente pot fi gsite aici: http://cordis.europa.eu/fp7/dc/index.cfm?fuseaction=UserSite.FP7CallsPage
1.9.2 Subprogramul Capaciti al PC 7 - UE

Propunerile de proiecte ale comisiei pentru subprogramul Capaciti al PC7 au ca scop consolidarea capacitilor de cercetare i inovare n toat Europa i asigurarea utilizrii optime a acestora. O parte din Subprogramul Capaciti este "Cercetare n beneficiile IMM-urilor" Acest program vizeaz nevoile de inovare a IMM-urilor (Intreprinderi Mici si Mijlocii) i permite IMMurilor cu tehnologie de nivel scazut si mediu externalizarea activitilor de cercetare i dezvoltare tehnologic catre performatori externi de tip RTD (Research and Technological Development), universiti sau IMM-urilor de nalt tehnologie. Acest program este de jos n sus, n sensul c toate ideile de proiect, care sunt relevante pentru IMM-uri i UE, pot fi predate in jos catre un performator. Finanare
37
Rata de finanare este de 75% pentru activitati de cercetare i dezvoltare a institutiilor publice, institutiilor RTD non-profit si IMM-uri i 50% pentru alii. Activitile cu scop demonstrativ sunt finanate cu 50% i activitile consoriului de administraie, de diseminatie i de exploatare sunt finanate 100%. Bugetul maxim de proiect reprezinta 110% din activitile de cercetare i dezvoltare tehnologic externalizate (outsourced RTD activities). Executanii activitatilor externalizate de cercetare i dezvoltare tehnologic (RTD activities) sunt remunerai 100% pentru munca lor de cercetare i dezvoltare tehnologic, dar se obliga sa renunte la toate drepturile asupra obiectivului de cercetat i dezvoltat tehnologic (RTD Foreground or IP) n acest proiect (inclusiv elemente ulterioare) in favoarea consoriului IMM-urilor. Bugetul mediu de proiect este ntre 0.5 - 1 Mio. pentru proiecte dezvoltate pe o perioada de 24 de luni. Participare Cel puin 3 participani trebuie s fie IMM-uri independente, stabilite n cel puin 3 MS sau AC. Cel puin 2 participani trebuie s fie executani de cercetare i dezvoltare tehnologic, independeni de orice alte participant. Mai multe informaii despre acest program pot fi gsite aici: http://cordis.europa.eu/fp7/dc/index.cfm?fuseaction=UserSite.FP7CallsPage
1.9.3 EuroStars Eureka

Pe lang programele europene de finanare, programul naional Eurostars finaneaz de asemenea proiecte de cercetare i dezvoltare germano-romne. Programul Eurostars este un program european de inovaii gestionat de EUREKA. Scopul acestuia este de a oferi finanare pentru cercetarea i de dezvoltare orientat ctre pia, cu participarea activ a executantilor de R (Research) & D (Development) de tip IMM (ntreprinderile mici i mijlocii). Criterii de eligibilitate: IMM-ul lider performant de R & D are sediul principal ntr-o ar membr Eurostars. Propunerea de proiect ndeplinete criteriile de EUREKA. IMM-urile tip R & D executant i celelalte IMM-uri ndeplinesc definiia Uniunii Europene. Durata maxim a proiectului este de 3 ani sau mai puin. Introducerea pe pia este prevzut n termen de 2 ani de la finalizarea proiectului. IMM-ul executant de R & D preia cel puin 50% din totalul costurilor de activiti R & D ale proiectului. Un parteneriat bine echilibrat, prin care nici un partener si nici o ar nu executa activitati de peste 75% din costul total al proiectului. Toi participanii sunt persoane juridice. Finanare Proiectelor Eurostars vor fi finanate n principal prin intermediul schemelor naionale de cercetare. Suma de finanare i costurile eligibile pentru finanare vor varia, prin urmare, ntre rile membre. Participare Cel puin doi participani din dou ri Eurostars. Att Germania ct i Romnia, particip la Eurostars. Mai multe informaii despre acest program pot fi gsite aici: http://www.eurostars-eureka.eu/ .
38
2 Energia geotermala
2.1 Potentialul geotermal n Romania
Geotermia este utilizata in Romania din anii 1960. Momentan sunt instalati 137 MWt prin forari in 61 de locatii geotermale. Puterea instalata este utilizata doar pentru aplicatii termice. Exista tendinta pentru utilizare suplimentara a potentialului geotermic, in special pentru aplicatii termice, cum ar fi incalzirea spatiilor si productia apei calde.
Figura 2.1: Harta sistemelor geotermale din Romania (prospectate prin forare si posibil exploatabile) Harta geotermala prezinta temperaturi de peste 120C inregistrate la o adancime de 3 km in vestul judetului Timis. Harta geotermala pentru adancimi de 3 km: Temperaturi intre 70C 120C Adecvata pentru sisteme de incalzire Generare electricitate la temperaturi mai mari de 180 C (adancimea de forare) Adancimea de investigare 3 km Temperaturi masurate in judetul Timis T_West > 120 C T_Mean ~ 90 C
39
Figura 2.2: Harta geotermala cu distributia temperaturilor la o adancime de 3 km - Romania
Acest document va estima potenialul energiei geotermale in judetul Timi.
Figura 2.3: Hart a districtului Timi [ by Bing]
40
2.2 Baz de date pentru evaluarea potentialului geotermal

2.2.1 Institutul Geologic din Romnia
IGR (Institutul geologic din Romnia) a elaborat n 1985 harta urmtoare, prezentat n imaginile 2.4 i 2.5. Aceasta hart este utilizat n multe studii actuale despre potenialul geotermal in Romnia. Harta arat temperaturile si fluxul geotermal la o adncime de 3000 m.
Figura 2.4: Harta geotermal a Romniei - IGR 1985 Figura 2.5 prezinta focalizat harta geotermala a judetului Timi. Legenda este adugat pentru analiza.
41
Figura 2.5: Harta geotermal Timis - IGR 1985
42
2.2.2 ICEMENERG
Institutul ICEMENERG facut un studiu cu privire la potenialul energiei regenerabile n Romnia, n 2006. Acesta a cooperat cu Institutul GeoSurvey Romnia (IGR). Studiul conine dou hri geotermale furnizate de IGR, anume pentru temperaturi de la 60C la 120C i pentru temperaturi de peste 140C. Hrile sunt prezentate n imaginile 2.6 i 2.7.
Figura 2.6: Harta geotermal cu temperaturi de la 60C la 120C
Aceste hri sunt bazate pe datele de msurare de la IGR, dar nu exist informaii despre capacitatea fiecarei tip de zona. Raportul nu ofer nici o adncime n mod explicit pentru domeniile de temperatur din imaginea 2.6. Se mentioneaza doar c la baza acestei hrti se afla cele peste 200 de puuri a caror adncime variaz de la 800 m la 3500 m.
Figura 2.7 estimeaz temperaturile de peste 140C la o adncime de 3000 m.
43
Figura 2.7: Harta geotermal cu temperaturi de peste 140C
2.2.3 Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare

Studiul Bncii Europene pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BERD) prezint harta geotermal din imaginea 2-3 in cadrul profilului de ar al Romniei. Ea arat temperaturile la o adncime de 3000 m. Nu exist nici o informaie cu referire la sursa de date responsabila pentru elaborarea acestei hri.
Figura 2.8: Harta energiei geotermal in Romania - Studiul BERD
44
2.2.4 Aplicaii ale utilizarii energiei geotermale n Timi

Liz Battoceletti, Bob Lawrence & Associates, Inc a publicat un studiu al resurselor geotermale n Europa de Est n decembrie 2001. Alturi de informaiile prezentate n hrile de mai sus, este dat un tabel cu aplicatii existente. Urmtorul tabel conine toate aplicaiile din Timis. Tabelul 2.1: Aplicaii geotermale n Timis (2001) Statut Temperatura [ C] Identificare preliminar / raportare 77 Utilizare direct - dezvoltate 75 Identificare preliminar / raportare -Utilizare direct - dezvoltate 81-85 Utilizare direct - dezvoltate 80-88 Utilizare direct - dezvoltate 82-88 Identificare preliminar / raportare 82 Utilizare direct - dezvoltate 81-91 Utilizare direct - dezvoltate 58-80 Utilizare direct - dezvoltate 78-80 Utilizare direct - dezvoltate 75-90 Utilizare direct - dezvoltate 85-90 Utilizare direct - dezvoltate 31-60 Utilizare direct - dezvoltate 80-84 Utilizare direct - dezvoltate 64
Locaie Berecsau Mic Beregsau Calacea Comlosu Grabat Jimbolia Lenauheim Lovrin Periam Sannicolau Saravale TEREMIA Timisoara Tomnatic Varias
2.3 Analiza potentialului geotermal n Timis

Pentru analiz a potenialului geotermal n Timi sunt disponibile si folosite hrile geotermale de la IGR (Institutul Romn de Geologie), ICEMENERG i BERD (Banca European de Dezvoltare). Toate aceste hri arat pentru Timi, temperaturi poteniale de peste 100C, la 3000 m adncime. Informaiile cele mai detaliate le ofer harta geotermal a IGR, care se regsete ca referina n multe alte studii. Harta ICEMENERG din figura 2.6, estimeaza aproximativ 50% din suprafaa Timi, cu temperaturi ntre 60C i 120C pentru adncimea de 3000 m. Aceast regiune este situat n vestul judetului Timi. Aproximativ 10% din suprafaa, figura 2.7, are un potenial de temperatur de peste 140C. Acesta este situat n regiunea din jurul localitatilor Jimbolia, Snnicolau Mare i Saravale. Harta BERD prezint temperaturi mai sczute pentru adncimea de 3000 m. Temperaturile variaza n tot judetul Timi de la 70C la peste 120C, vezi figura 2.8. Un hot spot in judetul Timi este situat n zona Jimbolia, Snnicolau Mare i Saravale. Majoritatea zonei de vest si nord a judetului Timi prezinta temperaturi de peste 80C. Harta IGR prezint cel mai nalt grad de detalii. Aceasta a fost fcut pentru o adncime de 3000 m, vezi figura 2.4. De asemenea, este menionat n multe studii ca surs de referint de baz. Peste 50% din Timi are un potenial geotermal de peste 100C, acoperind toate zonele din vest, inclusiv Timioara. n zona situata la Est de Timisoara exista n continuare temperaturi cuprinse ntre 70C i 100C. n zona de temperaturi de 100C sunt cuprinse si regiuni cu poteniale de la 130C la peste 150C. Acestea acoper
45
aproximativ 15% din Timi i sunt situate n regiunea dintre Jimbolia si Giera i de la Sannicolau Mare la Saravale. Rocile n zona de interes sunt din perioada de neogen. Tipul predominant de formatiuni este molasa. Molasa se compune din sedimente de la munte. Printre acestea se numara gresie, isturi i conglomerate. Judetul Timi are o structura de roci cu fracturi profunde. O astfel de fractur trece pe lang Timisoara. Fracturile profunde pot fi exploatate de asemenea pentru utilizarea geotermal. Zona cu temperaturi de peste 100C este marcat ca acvifer geotermal. In plus harta IGR contine informaii despre fluxul geotermal. Acesta este marcat cu linii verzi, pe hart, compar imaginile 2.4 i 2.5. Partea de est a judetului Timi prezinta un flux ntre 80 i 90 mW/m. Partea de vest a Timi, are un flux ntre 90 i 100 mW/m. Aceasta valoare este mai mare dect media global, care este de aproximativ 60 mW/m. n general, fluxul geotermal este prea sczut pentru exploatarea energiei, dar este suficient pentru umplerea rezervoarelor geotermale. Tabelul 2.1 listeaza aplicaiile geotermale n Timi, n anul 2001. Cele mai multe dintre ele au temperaturi intre 70C si 90C. Dar nu exist informaii suplimentare cu referire la adncimea sau debitele acestor puuri, ceea ce face dificila o comparaie obiectiv. Comparaia cu harta geotermal din figura 2.4 arat c temperaturi mult mai mari pot fi exploatate. Puurile din Timisoara, de exemplu, extrag doar energie geotermala cu temperaturi ntre 31C i 60C, cu toate ca Timisoara are un potenial ntre 100C i 110C la o adncime de 3000 m, dupa cum se vede in harta din figura 2.4. Chiar i n harta BERD din figura 2.8 se prezinta un potenial geotermal mai mare pentru Timisoara decat cel exploatat, potential de temperaturi de aproximativ 80C.
2.4 Estimarea potentialului geotermal n Timis

n acest capitol va fi calculat potenialul (capacitatea) energiei geotermale. considerate anumite ipoteze simplificatoare. Pentru aceasta trebuie
Calculul capacitii se bazeaz pe diferena de temperatur ntre suprafa i rezervor. Ca temperatura de suprafa se alege T S = 30C. Un alt parametru este volumul de rezervor care este parametrul cel mai dificil de estimat. Prin urmare, potenialul este calculat pentru o variatie de nlime de la 1 m la 100 m. Pentru estimarea potenialului geotermal n Timi, va fi utilizat urmtoarea formul: . Legenda:
Analiza hrtii IGR arat c in zona de interes sunt prodominante formatiunile de molas. Din cele trei tipuri de roca mentionate se alege gresia (roci nisipoase) pentru estimarea potentialului. Pentru estimarea potenialului geotermal n judetul Timi sunt utilizati urmtorii parametrii:
46
Dou curbe au fost reprezentate grafic, prima pentru potenialul temperaturilor de 100C i mai mari i a doua curba pentru temperaturi de 130C i mai mari. Nu exist nici o informaie cu referire la grosimea formatiunilor de roci. Din acest motiv se calculeaz energia potenial pentru o nlime (adancime) de la 0 la 100 m n pai de 1 m. In Timi se inregistreaza deja valori foarte ridicate de energie termic pentru formaiunile de roc plat. La o adancime de 20 m zonele cu temperatura de 130C au un potenial termic de 5 PJ (5*1015 J), iar regiunile cu temperatura de 100C un potenial termic de 12 PJ ( 12*1015 J).
Figura 2.9: Potenial geotermal in Timis pentru ipoteza rocilor de tip gresie Pentru estimarea potenialului geotermal in orasul Timioara sunt utilizati urmtorii parametri:
47
Figura 2.10: Potenial geotermal in Timisoara pentru ipoteza rocilor de tip gresie Potentialul geotermal in Timisoara a fost de asemenea estimat. Rezultatele arat (figura 2.10) c pentru o temperatur de 100C i la o inaltime de 20 m a formatiunilor de tip gresie exist un potenial de 55.5 TJ sau 55.5*1012 J. Colterm a furnizat 1.012636*106 MWh energie termica n 2008. Aceast cantitate de energie termica este foarte redusa n comparaie cu potenialul geotermal disponibil la Timisoara, n sol, si anume 199.8*1015 MWh (= 55.5*1012 J). Capacitatea termic din subsolul judetului Timi i cea a orasului Timioara au fost estimate. Aceasta capacitate disponibila nu poate fi utilizata in intregime. Capacitatea de recuperare a energiei din potentialul geotermal estimat depinde de parametrii sistemului hidrodinamic. n literatura de specialitate se mentioneaza rate de recuperare medie ntre 15 i 30%. Pentru Timisoara aceasta nseamn c s-ar putea folosi energie termic ntre 8.325*1012 J i 16.65*1012 J din potentialul geotermal. Rezervoarele termice se vor epuiza n timp, deoarece cantitatea de energie extrasa din rezervor este mai mare decat potentialul ce se poate regenera prin intermediul fluxului geotermal. Durata de viata a rezervoarelor geotermale din Timi sau Timisoara nu se calculeaz in acest studiu, ea depinde de instalatiile de exploatare a resurselor geotermale, de capacitatile rezervoarelor in exploatare. Totodata nu sunt cunoscuti parametrii concreti cu referire la tipul de formatiuni geologice i debitul rezervoarelor geotermale. Toti acesti parametrii necunoscuti ar duce la o estimare a perioadei exploatabile a rezervoarelor cu un grad ridicat de eroare; datorita gradului ridicat de incertitudine al unei estimari a duratei de viata s-a renuntat la efectuarea acesteia. Diverse surse mentioneaza ca de obicei energia geotermal a unui rezervor poate fi folosita de la 25 pn la 50 de ani, dup care rezervorul trebuie sa se regenereze.
48
2.4.1 Concluziile evaluarii potentialului geotermal

n acest studiu preliminar a fost identificat potenialul energiei geotermale din Timi. Potenialul geotermal a fost estimat pentru o adncime de 3000 m pe baza hrilor geotermale i a parametrilor diferitelor surse de literatura. Energia geotermal are cel mai mare potenial de utilizare si recuperare n Timi, n comparaie cu alte resurse regenerabile, cum ar fi energia eolian sau hidraulica. Energia eolian are dezavantajul vitezelor medii sczute ale vntului i o incertitudine ridicata. Energia hidraulica are capaciti sczute n Timi i, de asemenea, posibilitatile sunt limitate din cauza faptului c judetul Timi, este, n principal o zon de cmpie. Un mare avantaj este prezena resurselor geotermale pe aproape intreaga suprafata a judetului. Acest potential este disponibil permanent, independent de prezenta soarelui sau de perioada din an (vezi tabelul 2.2). Din acest motiv este posibila functionarea centralelor electrice geotermale pentru un numar de peste 8000 h/an (timp de functionare standard pentru centrale 8760 h/an). Tabelul 2.2: Comparaie la nivel mondial a puterii instalate in centrale electrice geotermale precum i din alte resurse de regenerare (1) Capacitatea electrica instalata si generarea de energie electric 1994 (WEC 1995) Puterea instalata Energie electric generata Sursa de energie MWe % GWh/an % Geotermala 6,456 61 37,976 86 Vnt 3,517 33 4,878 11 Solar 366 3 897 2 Valurile (flux-reflux) 261 3 601 1 Total 10,600 100 44,352 100 Capacitatea electrica instalata si generarea de energie electric 1996 (WEC 1998) Puterea instalata Energie electric generata Sursa de energie MW e % GWh / y % Geotermala 7,049 52 42,053 79,6 Vnt 6,050 44,7 9,933 18,8 Solar 175 1,3 229 0,4 Valurile (flux-reflux) 264 2 602 1,21 Total 13,538 100 52,817 100 Alaturi de utilizarea sub forma de energie termica, energia geotermala este folosita pentru generarea de energie electric. Pentru domeniul temperaturilor joase eficiena la generarea de energie electrica este scazuta, de pn la 20%, comparativ cu centralele electrice convenionale. Ca avantaje se mentioneaza perioada mare de ore in functionare a centralelor geotermal-electrice, si deci disponibila anual pentru generarea energiei electrice, aproape nici o emisie de CO 2 sau alti poluanti, precum i potenialul energetic ridicat. Gazele care sunt emise nu se menioneaza deoarece acestea sunt emise liber din rezervor prin sonda geotermala. Chiar i cu o eficien sczut, de 14%, ar putea fi produsi 4.1958*1015 MWhel considerand exemplul considerat pentru Timioara. Rata anual de producie este din nou funcie de rata debitului, accesibilitatea rezervorului i a parametrilor formatiunilor geologice locale. Potenialul geotermal la o adancime de 3000 m a fost analizat, deoarece acest potential este util si necesar pentru proiecte geotermale de mare amploare. Pentru nclzirea sau rcirea locuintelor individuale nu este
49
necesara utilizarea energiei geotermale de adancime. Aplicaiile instalate de acest ultim tip ating o adncime de 100 m pana la 150 m [comparati cu (2)]. Seciunea 2.6.1 prezint tehnologii pentru utilizarea energiei geotermale de suprafa. Pentru realizarea unui proiect productiv de utilizare a energiei geotermale este necesar un studiu detaliat al regiunii specifice de interes. Sugestii pentru acest subiect se gasesc n paragraful despre concepte respectiv proiecte posibile de dezvoltare durabila.
2.5 Tehnologii pentru conversia energiei geotermale

Analiza i estimarea potenialului geotermal de adncime in judetul Timi poate fi utila pentru centrale mari de generare a energiei electrice si/sau termice, dar pentru nclzirea locuintelor poate fi, de asemenea, interesanta utilizarea energiei geotermale de suprafata. n acest capitol se explica tehnici si tehnologii pentru a extrage i utiliza eficient cldura geotermal dintr-o surs. De obicei, apa este suportul (mediul) folosit pentru a extrage cldura din pmnt. n aplicaii geotermale de adncime sunt utilizate domenii hidrotermale, sisteme fierbinte-uscat (HDR sau hot-dry) sau rezervoare de ap fierbinte sub presiune. Pentru aplicaiile geotermale de suprafata sunt utilizate diferite sisteme: pompe de cldur cu ap din sol, colectori geotermali, sonda geotermala de nclzire, Energy Piles (sisteme de conducte cu fluide in fundatia de ciment a cladirilor), cu racire si rezerva de cldur. Acestea functioneaza toate cu tehnici de lucru similare, care sunt descrise n seciunea 2.6.1.
Figura 2.11: Principiul sondei geotermala de caldura (1)
50
Toate aplicatiile tehnice (instalatiile) au acelai principiu tehnic comun: ele transport energie termic printr-un mediu fluid ntr-un sau dintr-un rezervor. Pentru toate procesele este necesar doar energia pentru a opera i controla pompele.
2.5.1 Aplicatii termice ale energiei geotermale

n aceast seciune sunt descrise toate sistemele tehnice care sunt folosite pentru a extrage, transporta i pentru a stoca caldura. Aceste aplicaii sunt pompa de cldur, pompa de absorbie i rezerva de cldur. 2.6.1.1 Pomp de cldur Pompele de cldur sunt utilizate pentru a crete nivelul de temperatur al unei surse de energie. Figura 2.12 arat principiul funcional. n ciclul interior este utilizat un mediu (de exemplu, R407c), care se evapora la temperaturi joase. Acesta este nclzit cu energia geotermal ntr-un evaporator (partea stng a imaginii). Apoi, intra sub presiune intr-un compresor. La condensator (partea dreapt) mediul se raceste. Din cauza ca mediul este sub presiune, temperatura de rcire e mult mai mica dect cea de la partea de incalzire. Cldur de rcire este transportata ntr-un al doilea ciclu de cldur. Acesta poate fi sistemul de incalzire a unei case. n cele din urm mediu este depresurizat i ciclul ncepe de la nceput. Cldura de la partea de rcire poate fi, de asemenea, folosit pentru a incalzi un ciclu de producie de energie electric. Dou tehnologii sunt descrise n seciunea 2.6.2.
Figura 2.12: Principiul funcional al pompei de cldur (1) 2.6.1.2 Pomp de absorbie Pompele de absorbie recurg la principiul fizic, c ele absorb o mulime de gaz, de exemplu, NH 3, la temperaturi sczute (temperatur de camer), precum i la temperaturi mai puin ridicate. n continuare este descris ciclul de rcire. Initial se absoarbe gaz la temperaturi sczute, dup care acesta este nclzit i se emit gaze. Apoi gazul este n expansiune i se rcete. Pentru incalzire se aplic procesul n direcia invers.
51
1.6.1.3 Rezerv de cldur Caldura si racirea pot fi, de asemenea, stocate n acvifere geotermale. Pentru aceasta se conecteaza dou acvifere la un sistem de climatizare. Figura 2.13 arat principiul de aclimatizare Reichstag-ului german. Acviferul situat mai la adancime are potenialul geotermal mai ridicat i este utilizat pentru a stoca cldura utilizat n timpul verii pentru rcirea cldirii. Acvifer situat mai la suprafata are potenial geotermal mai mic. n timpul iernii acesta este utilizat pentru a stocata temperaturile scazute ce vor fi utilizate in timpul verii la racirea cladirii. Acviferul de suprafata este situat la o adancime de aproximativ 60 m, iar cel de adncime la aproximativ 300 m de sub suprafata.
Figura 2.13: Principiul de cldur i de rezerv rece la Reichstag-ul german (1)
2.5.2 Aplicatii pentru generarea de energie electric

Dou procese diferite sunt utilizate pentru producerea de energie electric din energia geotermal. Chiar i cu potenial ridicat de resurse geotermale potenialul de energie pentru a produce eficient abur i presiune necesare pentru turbine clasice este prea mic. Exist dou soluii tehnice pentru a face fa acestei probleme. Organic Rankine Cycle (ORC) i ciclul de Kalina sunt dou abordri tehnice pentru producerea de electricitate. 2.6.2.1 Organic Rankine Cycle ORC foloseste un substrat organic ca mediu pentru producerea de energie electric. n loc de ap se evapor acest substrat care actioneaza turbina. Tabelul 2.3 compar exemplar diferite tipuri de substraturi organice cu apa. Substraturile utilizabile sunt caracterizate printr-un punct de topire i de fierbere mai mic. Din aceasta cauza temperatura de evaporare este mult mai sczuta i substratul are o presiune mult mai mare decat aburul la temperaturi egale.
52
Tabel 2.3: Exemple de diferite substrate organice utilizabile la ORC, comparativ cu ap Medie Temperatura de fierbere (1 ATM) [K] Evaporarea de cldur (1 ATM) [kJ / kg] Ap 373,0 2256,0 NH 3 239,7 1347,0 R12 243,2 166,1 HFC-236fa 272,0 168,8 CFC-114 276,7 136,2 n tabelul 2.3 se remarca faptul ca toate substraturile exemplu, au o temperatur mai mic de fierbere. De asemenea, este mai puin cldur necesara pentru a evapora acest substrat. ORC a fost dezvoltat primul i este folosit cel mai des. n literatura de specialitate se spune c pentru producia de energie electric sunt necesare temperaturi de peste 120C. 2.6.2.2 Kalina Cycle Inginerul rus Aleksandr Kalina a dezvoltat ciclul Kalina. n loc de a folosi un singur substrat organic pentru producia de energie electric, Kalina a folosit un amestec de amoniac i ap, amestec organic care are un punct de fierbere i de topire mai mic. De asemenea, este mai putina energie necesara pentru a se evapora masa de amestec. Ciclul este mai eficient dect ciclul organic Rankine i poate fi folosit la nivel de temperatur mai scazut (aproximativ 90C). 2.6.2.3 Perspectiv Singura ar care utilizeaz potenialul geotermal la un nivel ridicat este Islanda. Datorit mulimii de factori necunoscui n aplicaiile geotermale de adncime aceasta tehnologia are cel mai mare potenial de dezvoltare. Romnia, in general si judetul Timis in particular are un potenial ridicat geotermal si reprezinta locatia ideala pentru dezvoltarea aplicaiilor geotermale de adncime. Din cauza utilizrii istorice a energiei geotermale i a forajelor existente pentru resurse (gaz, petrol), subsolul este mult mai bine documentat dect n multe alte ri. Acest fapt minimizeaza riscul de foraj i economisete costurile de prospectare. Judetul Timi, poate juca un rol-cheie n dezvoltarea de aplicaii geotermale n Romnia i n statele vecine acesteia.
2.6 Definirea de proiecte pentru implementarea utilizarii energiei geotermale

2.6.1 Geotermia de adancime - Concept si implementare centrale geotermale 2 MW
2.6.1.1 Concepte concrete pentru centrale geotermale de 2 MW Jimbolia, Timisoara, San Nicolau Mare, Lovrin
Continut proiect Puncte de lucru: - Determinarea potenialului i structurii geologice - Verificarea conditiilor cadru pentru exploatare - Selecia de tehnologii - Conceptualizarea
53
Rezultate: - Randamentul energetic teoretic al site-ului ales - Conceptul de centrala pentru site-ul selectat - Detaliere costuri (investitii vs. profit, amortizare cheltuieli, etc.) Aspecte cu referire la costurile implicate: - Studiu detaliat - Proiectare Avantaje din proiect pentru client (COLTERM, Kreis TIMIS, ENEL, UNI) Beneficii calitative - Concept de dezvoltare durabila pentru centrale geotermale - Concept de investitie
2.6.1.2 Implementarea de centrale geotermale de 2 MW Jimbolia, Timisoara, San Nicolau Mare, Lovrin
Continut proiect Puncte de lucru: - Proceduri de aprobare legala - Procurare de mijloace de finantare - Licitatie - Constructie si gestionarea de constructie - Punerea in functiune - Predarea Primirea instalatiei - Instructaj personal Rezultate: - Complex centrale de alimentare - Instruirea personalului - Producie de energie electric i termic Aspecte cu referire la costurile implicate: - Constructia centralei - Cordonare si conducere de proiect - Cheltuieli cu aprobarile legislative - Instructaj Avantaje din proiect pentru client (COLTERM, Kreis TIMIS, ENEL, UNI) Beneficii calitative - Reducerea emisiilor de CO2 - Transfer de cunostinte de specialitate - Productie durabila de energie - Livrant de energie - Personal calificat la locul instaltiei - Dezvoltare tehnologica nationala
2.6.2 Geotermia de suprafata Alimentarea cladirilor rezidentiale Instalatie in o Cladire publica pilot
Continut proiect Puncte de lucru: - Evaluarea potentialului si a necesarului de energie - Proceduri de aprobare legislativa - Selectia tehnologiei optime - Dezvoltarea unui concept pentru climatizarea unei cladiri publice - Implementarea conceptului
54
- Functionarea de tip insula in reteaua energetica (Se considera si energia solara si eoliana pentru modul de functionare a instalatiei) Rezultate: - Alimentarea cu energie termica - Climatizarea cladirii Avantaje din proiect pentru client Beneficii calitative - Instalatie pilot tehnologic avansata - Conservarea eficient a energiei - Transfer de informatie si cunostinte - Climatizarea incaperilor - Costuri de exploatare foarte reduse
2.6.3 Geotermia de suprafata Retele descentralizate de alimentare termica Comuna pilot

Continut proiect Puncte de lucru: - Evaluarea potentialului si a necesarului de energie - Proceduri de aprobare legislativa - Selectia tehnologiei optime - Proiectarea - Punerea in functiune - Dezvoltarea infrastructurii - Autorizarea / predarea instalatiei - Functionarea de tip insula in reteaua energetica (Se considera si energia solara si eoliana pentru modul de functionare a instalatiei) Rezultate: - Infrastructura - Alimentarea cu energie termica a comunelor - Alimentarea cu apa calda - Instalatie pilot ca model pentru alte instalatii / sisteme Avantaje din proiect pentru client Beneficii calitative - Infrastructura pentru distributia din reteaua termica - Sistem autonom (independent) de alimentare cu caldura - Dezvoltare durabila
2.6.4 Geotermia de adancime Studiu detaliat in Timis-Vest: Potential, Gradiente, Roci, Debite forabile
Continut proiect Puncte de lucru: - Studiu tuturor forarilor de testare in judetul Timis de vest - Clasificarea locaiilor posibile, innd cont de infrastructura local - Planul de masuri si de aciune pentru fiecare locaie Rezultate: - Harta comprehensiva a potentialului de utilizare a energiei geotermale de adancime - Catalog pentru locatii cu tehnologiile adecvate corespunzatoare
55
- Deciziile strategice pentru dezvoltarea judetului Avantaje din proiect pentru client Beneficii calitative - Evaluare concreta a riscului pentru investitori - Selectia de tehnologii adecvate
2.7 Stabilirea prioritatii de implementare a proiectelor pentru energia geotermala

2.8 Posibilitati de finantare a proiectelor de implementat pentru energie geotermala

2.8.1 Geotermie de adancime Concept centrala de 2 MW
a. ERDF (European Regional Development Fund) b. Govermental Funds Pentru finantarea conceptionarii si conducerii de proiect se poate folosi Axa Proiritara 2, aria de interventie 2.2 Investitii in infrastructura de cercetare si dezvoltare a ERDF. Aceasta promoveaza activitati de management de proiect. Pe langa faza conceptionala a unei centrale de 2 MW se pot crea de asemenea conditii locale implementarii unei astfel de centrale. Printre altele se poate finanta un cluster de excelenta care sa conduca apoi implementarea efectiva a acestui proiect si nu numai.Cluster-ul va fi conceput si condus, in timpul etapei proiectului, de catre Societatea Fraunhofer. De asemenea va fi folosit pentru un transfer durabil al cunostintelor si al tehnologiilor. La sfarsitul acestui proiect Clusterul poate
56
functiona de sine statator, pentru promova si sprijini utilizarea si implementa energiei geotermale in Romania. In continuare pot fi achizitionate fonduri structurale conform GD 718/2008 si GD 750/2008. Aceste linii incurajeaza si sprijina o dezvoltare regionala durabila, scaderea emisiilor si implementare resurselor regenerative.
2.8.2 Geotermie de adancime Implementarea (construirea) centralei

c. ERDF (European Regional Development Fund) d. Govermental Funds Construcia centralei corespunde linei ERDF Aria de intervenie 2 mobilizarea surselor de energie regenerabile pentru producerea de energie verde. " "Axa prioritar 3 cu rennoirea sistemelor de nclzire urbana poate fi luata de asemenea in consideratie pentru finanarea proiectului, in spezial pentru modernizarea continu a sistemului de termoficare existente. Cu construcia centralei electrice pot fi fondate companii Start-Up.Pentru acestea se poate obtine finantare de la "Aria de intervenie 2.3 - accesul industriei la activitati de Cercetare si Dezvoltare i activitati de inovare. n plus se pot obtine finantari de la stat n conformitate cu hotararile HG 718/2008 i HG 750/2008 Aceste politici promoveaza dezvoltarea regional durabil, reducerea poluarii i utilizarea de resurse regenerative.
2.8.3 Geotermie de suprafata Alimentarea cladirilor

e. Govermental Funds f. ERDF (European Regional Development Fund) Alimentarea cladirilor folosing energia geotermala conduce la o reducere de emisii de CO2. Aici pot fi folosite fonduri guvernamentale, ce stau la dispozitie pentru producerea de energie din surse regenerabile. Si aici pot fi folosite fondurile ERDF pentru dezvoltarea energiilor regenerabile.
2.8.4 Geotermie de suprafata Retea decentralizata de incalzire a unei comune pilot

g. Govermental Funds h. ERDF (European Regional Development Fund) Alimentarea cladirilor folosing energia geotermala conduce la o reducere de emisii de CO2. Aici pot fi folosite fonduri guvernamentale, ce stau la dispozitie pentru producerea de energie din surse regenerabile. De asemenea pot fi folosite din nou fonduri ERDF pentru dezvoltarea energiilor regenerabile.
2.8.5 Geotermie de adancime Studiul detailiat al potentialului pentru scaderea riscului

i. ERDF (European Regional Development Fund)
57
Pentru acest proiect pot fi obtinute fonduri in cadrul Axei de prioritate 2.1 si 2.2. Rezultatele acestui proiect vor atrage investitori in regiunea Timis in domeniul geotermiei. Rezultatele pot fi puse la dispozitie acestor invetitori prin cadrul Clusterului definit mai sus.
58
3 Energia solara
3.1 Potenialul tehnic n Romnia
3.1.1 Consumul de energie
Dup cum indic studiul International Network for Sustainable Energy (INFORSE) Europe and Prietenii Pamantuluiau fost estimate valorile ateptate de cretere ale consumului de energie n procente. Nu au fost introduse valori (cum ar fi metri ptrai). Energia, respectiv consumul de electricitate n sectorul consumatorilor casnici, e prognozat pe baza unei creteri de 40% pe perioada de prognoz (din 2000 pn n 2010), datorita utilizarii aparatelor electrice de uz casnic. Se estimeaz o cretere de 10% pentru anul 2010 ca perioad de prognoz. Pentru sectorul de prestri servicii, bazat de asemenea pe utilizarea aparatelor electrice de uz casnic, se estimeaz o cretere de 50% pentru perioada de prognoz din 2000 pn n 2010. Pentru industrie i agricultur se ateapt o cretere de 2% pe an pn n 2020 din cauza mecanizrii. Pentru sectorul de construcii se ateapta o cretere de 70% a consumului de energie din 2000 pn n 2010.
3.1.2 Ipoteze si procedere pentru evaluarea potentialului

La compararea celor doua tipuri de instalatii solare termice posibil a fi utilizate in constructiile rezidentiale se va considera acelasi contingent de suprafata ocupat de catre colectoarele solare Suprafetele indentificate a fi ideale pentru sistemele fotovoltaice: fatada (utila XX km2) acoperis (util XX km2) suprafete libere (utile XX km2) Radiatia globala se calculeaza pe: suprafate orizontale XX [kWh /(m2*a)] suprafate verticale XX [kWh /(m2*a)] Randamentul mediu este de: 15% Se va evalua potentialul tehnic al energiei solare la nivelul anului 2020 si harta intensitatii specifice a radiatiei totale in Romania pentru: module fotovoltaice cu inclinare optima [kWh/(m2*a)] module fotovoltaice orizontale [kWh/(m2*a)]
59
3.1.3 Prognoza potenialului tehnic solar - centrale termice si fotovoltaice

Estimarea potentialului sistemelor pentru conversia energiei solare (centrale termice si fotovoltaice) pe piata din Romnia se bazeaza pe datele INFORSE-Europe din 26 Noiembrie 2007, reactualizate in Decembrie 2007. Datele INFORSE-Europe publicate n decembrie 2007 prezinta informaii referitoare la utilizarea zonelor de energie solar n Romnia. n general se estimeaz utilizarea energiei solare n gospodrii pe cap de locuitor la 7 m2. Caracteristicile si cifrele reprezentative prognozate pentru sistemele termice i fotovoltaice sunt sintetizate mai jos. In m2 se indica potentialul de utilizare al suprafetelor si terenurilor pentru generarea de energie utila din energia solara. Instalatii solar termice de conversie a energiei solare (panouri solar termice, colectoare solare, captatoare solare, centrale termice functionarea acestora are la baza agenti termici de captare si stocare a caldurii): - 2010 2020: 23 000 m2/an (capacitate totala instalata de 230 000 m2 in 2020: echivalent a 0.1 m2 per capita) - 2020 2030: 200 000 m2/an (capacitate totala instalata de 2 300 000 m2 in 2030: echivalent a 1 m2 per capita) - incepand din 2030: 350 000 m2/an. Instalatii fotovoltaice (PV) (module solare, panouri solare fotovoltaice functionarea acestora are la baza celule fotovoltaice, respectiv celule solare) - 2020: 200000 m2/an - Incepand din 2030: 230000 m2/an. Prognoza suprafatei acoperisurilor utilizate pentru energie solara la nivelul anului 2050 - 90 milioane m2 pentru colectoare solare (energie termica, incalzirea apei) - 67 milioane m2/an pentru module solare (energie electrica, electricitate) - 7 m2/capita pentru totalul instalatiilor de conversie a energiei solare
3.1.4 Potenialul de energie solar i eolian

In tabelul 3.1 e structurat potentialul total de recuperare al energiei solare in Romania dupa tipul de sisteme si instalatii utilizate pentru captarea si conversia energiei solare in energie utila la consumator: instalatii fotovoltaice si instalatii solar termice (raportat in Strategia Nationala pentru utilizarea resurselor de energie regenerabile, Centrul pentru promovarea energiei curate si eficiente in Romania ENERO, ICI Bucuresti, 21 martie 2007 si totodata conform Academiei de Studii Economice Bucureti, Facultatea de Management, Romania). Potenialul de energie solar anual se ridica la 60 x 106 GJ pentru energia termic i la 1200 GWh pentru energia electric. Tabel 3.1: Potenialul total de energie solar n Romnia (in sisteme termice si fotovoltaice) 2007 Sursa de energie regenerativa Potentialul de energie anual Echivalentul energetic de Aplicatii la conversie energie economisita Energie solara Energie termica Termica 60 x 106 GJ 1433 (ktoe) (Caldura) Energie solara Fotovoltaica 1 200 GWh 103,2 (ktoe) Energie electrica Energie eoliana 23 000 GWh 1 978,0 Energie electrica
Sursa: Studii specializate de ICEMENERG, ICPE, INL, ISPH, ENERO.
60
n cadrul UE, angajamentele pentru utilizarea energiei regenerabile n Romnia (bazate pe consumul primar de energie) trebuie s ajung la 11% pentru anul 2010 i la 11,2% pentru anul 2015. Tabelul 3.2: Ponderea energiei regenerabile n Romnia Sursa regenerativa Energie solara Echivalent energie Echivalent energie (mii toe) (mii toe) 2010 2015 7,50 7,34 0,16 Energie eoliana 27,00 17,00 16,00 1,00 86,10 Domenii de aplicare
Total Energie termala Energie electrica Energie electrica
3.1.5 Potenialul de energie solar din hri de radiaie globala

Programul FVGIS al centrului Joint and Research Center JRC al Comisiei Europene (2001-2008) a elaborat harta radiaiilor globale respectiv potenialul solar pentru producerea de energie electric pentru Romnia. Hrile prezint valorile radiaiilor solare kWh/(m2*an) pentru module fotovoltaice cu suprafee nclinate optim (corespunztoare figurii 3.1) i pe suprafee orizontale (in figura 3.2). In cele ce urmeaza se prezinta hartile de radiatie global si potentialul electric al energiei solare la nivelul Romniei.
Figura 3.1: Harta intensitatii specifice a radiatiei globale pentru module PV montate cu inclinare optima
61
Figura 3.2: Harta intensitatii specifice a radiatiei globale pentru module PV montate orizontal
3.2 Caracteristicile radiatei solare n Timis

3.2.1 Radiaia solara n Timisoara (METEONORM)
Cu ajutorul programului METEONORM au fost elaborate date pentru regiunea Timioara. Numele locatiei este Timisoara, n Romnia. Datele sunt interpolate de patru staii. Urmtoarea staie se gsete n Timioara. Tabelul 3.3 red informaii si date referitoare la formarea radiaiilor solare intr-o anumit regiune. Tabelul 3.4 arat valorile lunare pentru radiaia global, radiaia difuz, radiaia direct pe suprafee orizontale la anumite valorile medii de temperatur a aerului. Tabelul 3.3: Informaii privitoare la prelucrarea datelor cu radiaii n METEONORM Locatie: Locatie geografica: Timisoara, Rumnien Latime [] = + 45.750 Lungime [] = + 21.250 Inaltime [m] = 91 Temperatura Modele de calcul Regiune climaterica = III, 3 Model radiatii = Standard (ora); Model temperatura = Standard (ora) Model pentru suprafete inclinate = Perez Temperatura: perioada noua = 1996-2005 Radiatii: perioada noua = 1981-2000
62
Tabelul 3.4: Suma lunar a radiaiei globale, difuze si directe pe suprafee orizontale la temperatura medie
Legend:
H_Gh: Suma radiaiilor globale pe orizontal. H_Dh: Suma radiaiilor difuze pe orizontal. H_Bn: Suma radiaiilor directe normale Ta: Temperatura aerului
Graficele urmtoare arat distribuia radiaiilor solare cu temperatura pe perioada unui an. Datele au fost colectate cu ajutorul METEONORM.
Figura 3.1: Suma radiaiilor difuze i directe pe orizontal
63
Figura 3.2: Temperaturi minime i maxime pentru fiecare lun timp de un an
3.2.2 Radiaiile solare pentru Timioara (NASA, 2002)

Valorile lunare medii ale intensitatii radiaiilor solare pentru anul 2002 n Timisoara kWh/m2/zi au putut fi colectate si cu ajutorul datelor NASA (vezi tabelul 3.5). Datele principale includ valoarea medie pe zi a parametrului Clear index, temperatura, viteza vntului i precipitaiile pentru ntregul an (Tabelul 3.6) Tabelul 3.5: Informaii necesare pentru generarea datelor despre radiaii in Timis cu ajutorul NASA. Locatie: Locatie geografica: Timisoara, Rumnien Latime [] = 4545'36"N Lungime [] = 2113'48"E Inaltime [m] = ~ 9m Locatie: Fus orar Temperatura Calculatii model NASA Langley Research Center Atmospheric Science Data Center; New et al. 2002. http://www.gaisma.com/en/location/timisoara.html +45.76 +21.23 UTC+2
Tabel 3.6: Valorile lunare medii si suma intensitatii radiatiei solare in Timisoara, 2002
64
Parametrii utilizati pentru obtinerea tabelul de valori sunt: - Latitudine: +45.76 (4545'36"N) - Longitudine: +21.23 (2113'48"E) - Fusul orar: UTC+2 ore - Ora locala: 16:14:38 - Tara: Romania - Subregiune: Europa de Est - Altitudine: ~9 m
3.2.3 Analiza datelor i efectuarea msurtorilor necesare

Analiza datelor msurate n domeniul msurtori ale radiaiilor solare, au fost msurate simultan la Universitatea de Vest Timisoara (UVT), cu ajutorul unor instrumente specifice, valori consecutive ale radiaiilor solare pentru diferite suprafete de orientare. Astfel a fost verificat exactitatea metodelor numerice. Figura 3.5 arat rezultatele valorilor msurate n raport cu valorile calculate pentru radiaia global n Timioara pentru ultimele 6 luni ale anului 2000.
Figura. 3.5: Date msurate i calculate pentru ultimele ase luni a anului 200 n Timisoara Date ale radiaiilor pot fi calculate pentru locaii diferite i specifice, dar sunt necesare msurtori curente i in mai multe locuri.
3.3 Potenialul fotovoltaic n Timis

3.3.1 Evaluarea potenialului fotovoltaic n Europa
Calculul potentialul suprafetei modulare fotovoltaice se face astfel incat modulele PV sa fie n msur s acopere 1% din consumul de energie.
65
Pentru fiecare tar din EU 25+5 s-a calculat potentialul in modul descris mai sus, considerand randamentul Standard al modulelor PV cu nclinare optima la generarea a 1 kWpeak energie electrica. Rezultatele arat suprafata modular fotovoltaic necesar a fi instalata in fiecare ri pentru a putea acoperi 1% din consumul national de energie. Figura 3.6 arat suprafaa necesar de module PV, de la 0.1 pn la 0.9 m2 pe cap de locuitor, prin care ar putea fi produs Energia solar suficienta pentru a acoperi 1% din consumul de energie. Datorit unui consum foarte mare de energie pe cap de locuitor, trei ri nu ndeplinesc aceste dimensiuni.
Figura. 3.3: Necesarul suprafetei modulare PV (Potentialul modulelor PV) pentru a putea acoperi 1% din consumul de energie din fiecare tar. Romnia ar avea nevoie de 0.17 m2 module PV pe locuitor pentru a acoperi 1% din consumul national de energie.
3.3.2 Potenialul fotovoltaic al energiei solare n judeul Timi

Potenialul fotovoltaic este compus din potentialul PV in sectorul utilizatorilor casnici i din potenialul PV posibil prin utilizarea suprafeelor libere din judeul Timi Potential fotovoltaic din suprafete necesare pe gospodarie & energia echivalenta economisita Bazat pe utilizarea suprafetelor necesare pe gospodrie i considerand energia echivalenta acoperita in consumului de energie prin energie solar fotovoltaic (abreviat in text cu FV sau PV), rezult potentialul solar fotovoltaic de 960 MW capacitate instalat pn n 2020, cu cca. 190 MW prevzuti pentru instalare pe an.
66
Potenialul fotovoltaic realizabil n judeul Timi pentru 2020. Ipotezele se bazeaza pe acoperirea consumului de energie prin energie solar fotovoltaica in sectorul casnic (marcate in rosu in tabel). Valorile in rosu pot fi nlocuite. Valorile calculate precum i ipotezele acceptate depind de informaiile furnizate i de aceea valorile trebuie verificate, respectiv revizuite. Tabel 3.6: Parametri si date ale potentialului FV realizabil n regim casnic pentru 2020
Potential Timis A Numar locuitori in Timis Numar locuitori/gospodarie estimat in B medie. C Numar gospodarii Consum energie /cap de locuitor in D Romania / 2006 E Consum energie/ gospodarie Radiatie solara globala (Timis F Database) G Rata de performanta FV H Realizabil /instalatie/gospodarie I Productie energie / gospodarie Acoperire solara fotovoltaica a J consumului de energie Info Estimare (C=A/B) Info (F= B*E) METEONORM Info Estimare Info (=I/E) Valoare 687377 2 343689 2401 4802 1275 0,75 2,5 2391 49,78 Unitate Locuitori Locuitori/gospodarie Gospodarie kWh/cap de locuitor kWh/(an*gospodarie) kWh/an kW kWh/gospodarie %
Tabelul 3.7: Calcularea potenialului energiei solare n Timi bazat pe sectorul casnic Potential FV in Timis in sectorul casnic C Numar gospodarii H Instalatie FV / gospodarie L Instalatie FV Timis Potential capacitate FV N gospodarii in Timis Potential productie energie O FV gospodarii in Timis Estimare realizabil (L=C*H) (N=C*H/10) (O=L*F*G/106) Valori Unitate 343689 Gospodarii/Timis 2,5 859221 859 822 kWp kWp MWp GWh/a
Potenialul PV realizabil n Timi pentru 2020 bazat pe utilizarea suprafeelor libere Ipoteze bazate pe acoperirea energiei solare fotovoltaice prin utilizarea terenurilor libere. Tabelul 3.9 da indicaii ale parametrilor pentru potenialul realizabil fotovoltaic de utilizare a suprafeelor libere in 2020. Tabel 3.8: Parametri i date pentru potenialul realizabil FV in utilizarea suprafeelor libere pentru 2020 Potential Timis A B Timis suprafata m Utilizare FV a spatiilor libere Info Annahme Valori 8697 1 Unitate km %
67
c D E F
Potential FV pentru spatii libere (C=A*B) Timis Productie anuala radiatii solare MEOTONORM Timis Rata de performan FV Penetrare FV Info
87 1275 0,75 100
km kwh/An*m2
MW/m
Tabelul 3.9: Potenial solar FV din folosirea terenului liber calculat pe judeul Timi Potential FV n Timis n sectorul casnic Valori G H I Teren utilizabil FV Timis Potential capacitate FV m2 Potential productie FV gospodarii in Timis (G=A*B) (H=G*F) (I=H*D*E) 87,0 8697 8317 Unitate km/Timis MWp GWh/a
Tabelul 3.10: Rezultate generale centralizate pentru utilizarea potential a energiei solare FV in judetul Timis 2020 Potenialul FV realizabil general Teren liber utilizabil FV 2020 FV liber - realizabil 2020 FV liber - realizabil 2020 Potential casnic FV Potential casnic FV Total Potential realizabil FV Timis 2020 Potential realizabil FV Timis 2020 Estimare Calculat Calculat Calculat Calculat Valori 1,2 101 96,4 859 822 960 918 Unitate % MWp GWh/An MWp GWh/An MWp GWh/An
68
3.3.3 Analiza technico-economica a potenialului de energie solar fotovoltaic n judeul Timis

Ipoteze i calcularea costurilor pentru potenialul fotovoltaic: Ipoteze valabile pentru estimarea costurilor potentialului PV Valori Pret module PV Transformator (Convertizor) Productie PV/ kWh 3000 550 1332 Unitate Euro/kWp Euro/kW kWh/an*m HOMER DATEN BANK Global Radiatii Solare Observatii
Informatii referitoare la potenialul fotovoltaic: Potential PV Transformator Productie PV 2020 Anuitatea: Interval de timp Dobnd Component FV Convertor Sistem FV LEC 20 2 Ani % nlocuire ($/yr) 0 248 248 Euro/kWh O&M ($/yr) 144 135 279 Total ($/yr) 1,905 686 2591 2 nlocuiri transformator. complete de
960 90 127,872
MW MW GWh/a
Capital ($/yr) 1,761 303 2064 0,20
69
3.4 Sisteme fotovoltaice i tehnologii de conversie a energiei solare

3.4.1 Module i celule solare
"Celula solar" este un dispozitiv care, n conformitate cu iradierea luminii, acioneaz ca un generator de energie electric. Multe tipuri de celule solare sunt posibile, dar celula pe baza unei diode de siliciu din materiale semiconductoare este versiunea cea mai comun. Acesta a fost inventat acum 50 de ani, n 1954. Multe materiale semiconductoare pot fi folosite pentru fabricarea celulelor solare, aparatul de baz pentru producerea de energie electric fotovoltaic. Pentru aproape cinci decenii s-a cutat materialul optim pentru celule solare. Sute de materiale au fost testate, dar n cele din urm au rmas numai cteva clase de materiale, acestea avnd proprieti fotoelectrice bune i n acelai timp, tehnici de producie bun. Noi tipuri de materiale, structuri de dispozitiv i tehnologii de producie sunt n continu dezvoltare. n prezent, piaa este dominat de dispozitive fabricate din siliciu, siliciu cristalin n cazul celulelor solare cu plac subire. Cu toate acestea, exist i alte materiale cunoscute ca avnd un potential foarte bun pentru reducerea costurilor, i au o bun ans de a juca un rol n viitor n producerea peliculelor subiri. Unele tehnologii, n special pe baz de siliciu sunt tehnologii comerciale care se gsesc deja pe pia. Pentru o evaluare a diferitelor tehnologii trebuie luate n considerare o serie de criterii. Cele mai importante sunt: un potential bun pentru o nalt eficien disponibilitatea bun a materialelor necesare pre acceptabil pentru materiale potenialul de tehnici de producie low-cost stabilitatea dispozitivului pentru mai multe decade compatibilitatea de mediu a produselor i a tehnicilor de producie. Fig 3.7 descrie principalele clase de materiale care joac astzi un rol n dezvoltarea industrial. Pentru cel mai important semiconductor "siliciu", diagrama separ, de asemenea, diferitele structuri cristaline, care sunt folosite pentru fabricarea celulelor solare. Siliciul este cu siguranta cel mai important din materialele semiconductoare pentru electronic, iar baza tehnologiei pentru fabricarea de dispozitive este foarte larg. Clasa a doua a materialelor bine cunoscute din microelectronica i optoelectronic sunt compuii claselor III-V. Datorit diferenei lor aproape ideale i proprietilor lor bune de absorbie, acestea arat cea mai mare eficien dintre toate materiile prime. Avnd n vedere c pierderile materiale datorate tranrii peliculelor subiri sunt foarte ridicate, o serie de tehnici au fost dezvoltate pentru a cristaliza siliciul direct n forma de foi subtiri. Tehnica cea mai elaborat i de succes este metoda EFG (edge-defined film-fed growth). Un tub poligonal de siliciu este tras de la un siliciu topit sub influenta unui instrument de modelare grafit. Tubul se taie n foi ptrate plate printr-o o tehnica de tiere cu laser. O structur cristalin este similar cu siliciul multicristalin, dar cu un regim special de sub-granule. Celula solar din siliciu amorf (a-Si) este n curs de dezvoltare nc de la nceputul anilor 1980. Celula solar a-Si este fascinant, deoarece promite s combine siliciul bine-cunoscut cu un substrat foarte ieftin folosind tehnici de depunere pe scal larg. n ciuda marilor eforturi de dezvoltare i a investiiilor mari, rezultatele sunt nc limitate n ceea ce privete calitatea produselor i a costurilor de fabricatie.
70
Classification of Solar Cell types

by basic material and its form / (crystalline-) structure single crystalline crystalline Silicon amorphous + c multi crystalline Si thin film CdTe Chalcogenides CIS other Chalcopyrites III - V group GaAs, InP, etc. Dye sensitised Other Concepts organic structures others GaAs InP others
Solar Cell
Compound Semiconductors
Figura 3.7: Materiale utilizate pentru fabricarea de celule solare
Chalcogenidele sunt rar folosite pentru aplicaii tehnice. Prin urmare, au nevoie n special de efort intens pentru a ajunge la o performan bun, i de efort deosebit pentru a dezvolta tehnologii de fabricaie unice. Alte concepte cum ar fi celulele colorante sensibilizate si semiconductorii ecologici sunt nc n faza de dezvoltare i nu joac nici un rol pe pia. Chalcopyritele sunt o clas de compui cu compoziia general I-III-VI2. "I" reprezint un element din prima grup a tabelului de elemente, n acest caz, cupru (Cu) sau argint (Ag), "III" este un element din grupa a treia, de exemplu, de aluminiu (Al), galiu (GA) sau indiu (In). i "VI" este un chalcogenide cum ar fi seleniu (Se) sau sulf (S). Toi compuii acestei compoziii sunt semiconductori, i ctiva din acetia arat proprieti fotoelectrice bune. Celulele solare au fost fabricate din 1983, pe baz de straturi subtiri policristaline n principal cupru indiu diselenide (CuInSe2, CSI)), dar i dintr-un aliaj de CIS cu compusi coninnd galiu (CIGS). n plus, compuii cu coninut de sulf indic de asemenea proprieti fotovoltaice bune. Arseniura de galiu (GaAs) este un semiconductor cu o structur care se potrivete n mod ideal spectrului solar. Prin urmare, celulele solare GaAs arat cea mai mare eficien pentru orice celul cu monojonciune. Un alt avantaj este faptul c exist o serie ntreag de alti III-V compui cu diferite structuri, i toate aceste materiale pot fi introduse n aliaje care conduc la o variaie nelimitat de diferite materiale cu proprieti optice i electronice. Prin urmare, compuii III-V au un potenial mai bun pentru proiectarea de celule multi-structurale, i pn n prezent ar putea fi obinut o eficien mai mare de 35%. Astzi, celulele solare pe baza Telluride Cadmiu (CdTe) sunt singurele bazate pe compui II-VI care nc prezint interes industrial. Fabricarea lor este relativ uoar, i o serie de tehnici de producie au fost dezvoltate n acest sens. Tabelul 3.12 arat valorile tipice pentru eficiena tehnologiilor de celule comune n laborator (anul 2004) i n producie.
71
Tabelul 3.12: Eficiena celulelor n laborator i n producie (raza de acoperire)

Laboratory Type mono-Si multi-Si EFG-Si a-Si ( single layer) a-Si / c-Si CdTe CIS GaAs GaInP/GaInAs /Ge [%] 24.7 19.8 16.7 12.7 14.5 16.5 18.4 25.1 31.3 VO C 0.706 0.654 0.601 0.887 0.845 0.669 1.022 2.392 ISC [mA cm-2 ] 42.2 38.1 35.1 19.4 25.9 35.7 28.2 16.0 FF [%] 82.8 79.5 79.0 74.1 75.5 77.0 87.1 81.9 Production [%] 15-18 13-16 11-14 7.0 12.5 7.0 6.5-10 27-28
Rezumat, trei condiii trebuie s fie cunoscute la msurarea parametrilor unei celule solare: temperatura, nivelul de iluminare, spectrului de lumin. Avnd n vedere faptul c comparaia celulelor solare ar trebui s fie posibil la nivel mondial, au fost definite condiiile de testare standard (STC), acceptate de ctre toate instituiile care caracterizeaz i certific celule solare. Aceste STCs sunt: Temperatura: 25 C Nivelul de iluminare: 1.000 W/m2 Lumina spectrului de frecvene radio: Air Mass AM1.5
Puterea maxim (la PPM) msurat n condiii de STC se numete putere la vrf, iar unitatea este peakWatt (WP).
3.4.2 Module fotovoltaice

n funcie de tehnologia utilizat, o singur celul solar genereaz o putere maxim de MPP tensiune de aproximativ 0.5 - 2 V. Prin urmare, sarcinile electrice pot fi rareori rula direct la aceast joas tensiune, cu excepia cazului n care sunt mici dispozitive sau jucrii. n general, o tensiune mai mare este necesar. Ea poate fi oferit prin organizarea mai multor celule n serie, aa cum se face cu bateriile. De exemplu, 36 celule de siliciu cristalin sunt conectate n serie n module standard, producnd o tensiune PPM de aprox. 18 V, care este potrivit pentru taxa de 12 V, baterii plumb acid. ntre timp, exist module standard cu 72 sau mai multe celule, i module speciale care constau n pn la mai multe sute de celule conectate n serie. La rndul su, mai multe astfel de module solare pot fi conectate n serie - un string "" - pentru a forma un generator de energie solar care produce tensiuni de pn la cteva sute de volti. Pentru a asigura puterea de ieire dorit a generatorului solar, module sau mai multe iruri de caractere pot fi conectate n paralel, sporind astfel intensitatea curentului. Aceast interconectare modular permite generatoarelor fotovoltaice s fie proiectate cu iesiri de la milliwatts la megawai - toate cu aceeai tehnologie de baz.
72
3.4.2.1 Inspectia calittii modulelor

n cadrul studiilor de fezabilitate, durata de funcionare a unitilor fotovoltaice este, n general, estimat la 20 de ani sau mai mult. Ca element principal, generatorul solar trebuie s dureze la fel de mult i s reziste la cele mai extreme intemperii, cum ar fi temperaturile extreme, furtuni i grindin. De asemenea, securitatea electric trebuie s fie asigurat complet pentru ntreaga durat de funcionare a unitii, i generatorul ar trebui s fie n msur s produc putere nominal pn la sfritul duratei sale de funcionare nominal. Pentru a satisface aceste cerine, modulele solare trebuie s fie proiectate i fabricate foarte atent, iar fiecare tip de modul trebuie s fie supus unui test tip intensiv nainte de utilizare. n acest scop, au fost stabilite proceduri de testare standard; centrul de cercetare al Uniunii Europene din Ispra (Italia) a fost principalul responsabil pentru dezvoltarea acestor teste, care sunt, prin urmare, numite teste Ispra. ntre timp, ele au fost adoptate ca un standard (IEC 61215 / IEC 61646). Testul ISPRA de certificare include: - O inspecie vizual a ncadrarea laminat, precum i interconectarea tehnica - Determinarea puterii nominale - Determinarea coeficienilor de temperatur (V, I, P) - Testare hot-spot pe termen lung - Test de izolaie electric i scurgere-umed-curent - Testul de sarcin static - Test Twist - Testul de grindin, cu 25 de bile de ghea mm, cu 23 m / s viteza - Ciclul de testare termic - Test de cldur umed - Test de umiditate-congelare n plus fa de testul ISPRA, modulele pot fi certificate, n conformitate cu clasa II de protecie, cu condiia s existe izolare dubl i consolidat pentru prevenirea prilor din cadrul modulului de la contactul reciproc, n plus fa de testare prevazute de IEC 61215 / IEC 61646. Module de clasa II de protecie permit o simplificare a sistemului tehnologic; de exemplu, diodele n ir nu sunt necesare atunci cnd iruri de caractere sunt conectate n paralel, n situaia n care normele de izolare duble exclud scurtcircuitele i buclele prin pmnt. n plus fa de testele descrise mai sus, unele instituii ofer de asemenea certificare suplimentar, de ex. pentru ratele de eficien.
3.4.2.2 Reciclarea modulelor solare

Productorii de obicei ofer garanii pe termen lung pentru performana modulelor lor - n acelai timp, 80% din puterea nominal a modulului pentru 20 de la 25 de ani. Desigur, sfritul duratei de funcionare a unitii nu este atins n acel punct; ntr-adevr, se ateapt ca modulul s rmn n uz pentru mult mai mult timp. Cu toate acestea, strategii i procese de reciclare a modulelor solare scoase din funciune trebuie s fie dezvoltate acum. Celulele cristaline - sau cel puin plachetele lor - pot fi de ateptat s fie utilizabile dup durata de funcionare a modulele lor n situaia n care, n general, numai partea din fa i spate / pelicula din spate, materialul de acoperire, precum i conexiunile i liniile electrice sunt supuse intemperiilor. Pentru a
73
reutiliza celule, laminatul trebuie s fie tratat termic i chimic pentru ndeprtare, lsnd n urm celule goale. Acestea pot fi utilizate apoi fie din nou direct dup curare i msurare corespunztoare, sau suprafata lor poate fi eliminat mecanic sau prin decapare, practic lasand in urma o plachet similar cu cea de la nceputul produciei de celule, care este gata de reprocesare. Panourile pot fi topite i reintegrate apoi n procesul de fabricaie. Materialele de suprafa i materialele plastice pentru conexiuni sunt, n general, incinerate. Modulele de pelicul subire au materiale mai puin active dect modulele de cristalin; substanele principale sunt sticl i material plastic. Siliciul amorf ar putea fi, astfel, ars direct i poriunea din sticl recuperat; legtura modulelor ar putea fi dizolvat n prealabil. Alte tehnologii de pelicul subire, cum ar fi CdTe sau module ale CSI, care au unele poriuni din metale grele (care sunt, totui, legate chimic), vor avea nevoie, probabil, de un ciclu de funcionare nchis, atent monitorizat.
3.4.3 Aplicatii fotovoltaice

ntregul spectru de aplicaii fotovoltaice poate fi mprit n categoriile din afara reelei i conectate la reea. Aplicaiile din afara reelei pot fi mprite n cele aflate departe de reea, precum i cele din raza de aciune a reelei. Un alt criteriu este debitul sistemelor; cele mai mari sisteme fiind numite centrale fotovoltaice. Aplicaiile din raza de aciune a reelei utilizeaz aprovizionarea de energie fotovoltaic din motive de eficien economic, de administrare, de siguran sau de protecie a mediului ca o alternativ la reeaua public, dei reeaua este disponibil n apropiere. n cazul n care acestea sunt utilizate pentru interior (lumin natural sau lumin artificial), se poate vorbi de aplicaii de interior. O alt distincie poate fi fcut ntre aplicaii pentru consumator i aplicaii industriale. Cteva exemple sunt aparatele i micii consumatori cu o putere generator de energie solar de la civa W la cteva sute de wati, cum ar fi n calculatoare de buzunar, contoare de parcare, precum i iluminarea pentru staiile de autobuz. Sistemele de alimentare cu energie fotovoltaic aflate departe de reea sunt utilizate atunci cnd accesul la reeaua public nu este posibil, ca de exemplu n zonele rurale sau n ri cu o infrastructur slab dezvoltat. Atunci cnd astfel de sisteme sunt mari, termeni ca microgrid (microreea) i sistem autonom sunt frecveni. Sisteme conectate la retea (legate sau cu alimentare la sistem) alimenteaz energie produs napoi n reeaua public prin intermediul unui invertor. Acestea pot fi sisteme mici, distribuite, instalate n general pe acoperiuri, cu doar civa kW debit, sau sisteme mari, centrale cu un debit calculat n megawai. Ele fie profit de structuri existente, cum ar fi acoperiuri mari, faade i bariere de zgomot pentru instalarea de module solare sau sunt instalate pe rame independente in spatii deschise. Diferitele categorii se suprapun oarecum, dup cum arat Fig 3.8.
74
Off-grid power supply Consumer applications indoor calculators electric balances watches electric tools mobile phones outdoor charging devices fountains torches garden lights house numbers car ventilation boats telecommunication traffic signs telematics displays navigation lights cathodic protection remote monitoring mountain restaurants/hotels vaccine cooling electric lanterns solar home systems village power supply battery charging water purification irrigation street lighting schools Industrial applications Remote habitation
Grid connected system Centralstation
Distributed
private rooftops training/ schools facade integration
utility power joint ownership sound barrier
Figura 3.8: Aplicatii fotovoltaice, Fraunhofer ISE, Freiburg, Germany
3.4.3.1 Sistemele fotovoltaice de alimentare cu energie

Design-ul modular al generatoarelor fotovoltaice permite ca sistemele de alimentare cu energie s fie amenajate pe o scal larg de capaciti. Dar, indiferent de debitul sistemelor, designul lor de baz este foarte asemntor.
3.4.3.2 Sisteme fotovoltaice pentru aparate electrice si mici consumatori

Un sistem fotovoltaic pentru alimentarea unui aparat electric sau un mic consumator, n general, const dintr-un generator fotovoltaic, un regulator de ncrcare, o baterie de stocare, precum i regulator de tensiune (figura 3.9, Sursa: Fraunhofer ISE, Freiburg). n cazul sistemelor foarte mici, cum ar fi cele din ceasuri de mn i calculatoare de buzunar, generatorul fotovoltaic poate s cuprind numai una sau puine celule solare. Pentru a oferi un randament mai mare, celulele solare individuale sunt legate n module solare. n plus fa de module de mici pentru produse si aplicatii specifice, modulele standard sunt fabricate pentru a oferi aprovizionare mai mare cu energie. Aceste module standard sunt dimensionate astfel nct s aib o tensiune nominal de aproximativ 15 - 17 V, sunt astfel n msur s ncarce baterii cu tensiuni nominale de 12 V. Cnd se selecteaz module, randamentul si tensiunea trebuie s fie corect dimensionate. n plus, modulul trebuie s fie construit mecanic pentru a rezista condiiilor climatice i meteorologice pe termen lung. n funcie de spaiul disponibil i de tipul de integrare, dimensiunile geometrice, proprietile fizice i opiunile de fixare a cadrului modulului pot juca, de asemenea, un rol.
75
charge regulator
PV generator
voltage regulator
DC load
storage battery
Figura 1.9: Schema principala a unui sistem fotovoltaic pentru un aparat electric sau un mic consumator
Pentru a preveni suprancrcarea sau descrcarea extrem a bateriilor de stocare utilizate, este utilizat un regulator de ncrcare ntre generatorul fotovoltaic, baterie, i sarcin. Regulatorul de ncrcare, n general, conine de asemenea o diod de protecie pentru descrcare, care mpiedic bateria de la descrcarea peste noapte, prin intermediul generatorului fotovoltaic. Un regulator de ncrcare bun consum foarte puin energie i are o deconectare de joas tensiune care protejeaz bateria de stocare de descrcare extrem. Bateria de stocare depoziteaz energia produs de generatoare fotovoltaice i o face disponibil pentru consumator n timpul vremii nefavorabile sau pe timp de noapte. Aparate care se alimenteaz n principal din fotovoltaic, utilizeaz n principal baterii nichel-cadmiu (NiCd) sau nichel-metal-hidrur pentru depozitare. Cu toate acestea, bateriile cu plumb, bateriile litiu-ion i condensatorii (numii condensatori cu strat dublu) sunt, de asemenea, folosii. n cazul sistemelor mici alimentate fotovoltaic, bateriile cu plumb sunt de obicei utilizate. Astfel, modele speciale de baterii auto cu plci de plumb de grosime suplimentar (numite baterii solare) sunt utilizate pentru aplicaii mobile, de exemplu pentru alimentarea consumatorilor de energie electric n camping-uri, brci, i case de vacan. n cazul sistemelor fotovoltaice pentru alimentarea caselor cu rezideni permaneni, i cicluri de descrcare / ncrcare zilnice, sunt folosite de obicei, bateriile cu plac tubulare ("OPzS"). Acestea au cicluri profunde i, prin urmare, via lung de utilizare. Uneori, baterii normale de main sunt utilizate n sisteme solare pentru case (Solar Home Systems), deoarece ele sunt mai uor accesibile i mai ieftine. Pentru unele aplicaii sunt utile baterii cu plumb fr necesitate de ntreinere; electrolitul lor este capturat ntr-un nveli de protecie sau gel. Aceste baterii au de 100 de ori mai puin vapori de acid sulfuric dect bateriile plumb cu electrolit lichid, care le permite s fie instalate n aceeai carcas sau spaiu ca i aparatele electronice. Bateriile cu plumb fr necesitate de ntreinere un au scurgeri, i astfel pot funciona n orice poziie. Un regulator de tensiune poate fi necesar pentru a adapta tensiunea sistemului fotovoltaic la tensiunea consumatorului. n cazul dispozitivelor alimentate fotovoltaic, acest regulator este de obicei un transformator DC/DC, care transform un curent direct n altul. Atunci cnd cererea i oferta apar n acelai timp, pentru sistemele de la aparatele electrice i a consumatorilor mici, bateria de stocare nu este necesar (figura 3.10, Sursa: Fraunhofer ISE, Freiburg). Cteva exemple de acesti consumatori sunt calculatoare de buzunar, ventilatoare, i pompe de ap.
76
PV generator
voltage regulator
consumer
Figura 3.10: Design principal sistem fotovoltaic pentru alimentarea unui aparat electric sau mic consumator
3.4.3.3 Sisteme fotovoltaice pentru aplicaii din afara retelei, de la distan

n cazul n care sunt necesare niveluri mai mari de debit sau n cazul n care sunt utilizate aparatele de uz casnic convenionale sau dispozitive industriale, sistemul de tensiune ar trebui s fie 230 V ~. Pentru a atinge acest tensiune, se adaug la sistem un invertor (figura 3.11, Sursa: Fraunhofer ISE, Freiburg, Germania). Invertorul transform curentul produs de generatoarele fotovoltaice sau bateria de depozitare n curent alternativ.
charge regulator
PV generator
inverter
house grid
storage battery
Figura 3.11: Design principal sistem fotovoltaic cu debit alternativ de curent
La latitudinea noastr, o alimentare cu energie bazat exclusiv pe fotovoltaic necesit generatoare fotovoltaice de mare capacitate din cauza fluctuaiilor n radiaia solar. Acelai lucru este valabil i pentru sistemele fotovoltaice care trebuie s aib o mare disponibilitate. Prin urmare, un amestec de tipuri de generator este, n general, combinat pentru a forma sisteme hibride. Combinnd generatoare fotovoltaice si generatoare cu motor se asigur aceeai securitate a puterii ca i n reeaua public (figura 3.12, Sursa: Fraunhofer ISE, Freiburg, Germania).
77
PV generator
charge regulator
storage battery
inverter
house grid
motor generator
battery charger
Figura 3.12: Design principal al unui sistem hibrid format dintr-un generator fotovoltaic i cu motor n cazul n care radiaia solar este bun, generatoare fotovoltaice pot satisface cererea de energie ntreag ntr-un mod ecologic, fr emisii i fr zgomot. Un exces de energie este stocat n baterii. Pe timp de noapte sau de vreme rea, bateriile pot acoperi cererea de energie. Cnd acumulatorul este n pericol de a fi adnc descrcat, un motor generator - cum ar fi un motor diesel sau cu gaz petrolier lichefiat - este pornit pentru a acoperi nevoile de putere i a rencrca bateriile de depozitare, n acelai timp.
PV generator
charge regulator
wind turbine
battery charger
storage battery
inverter
house grid
motor generator
battery charger
Figura 3.13: Design principal sistem hibrid compus dintr-un generator fotovoltaic, turbine eoliene si generator cu motor n zonele cu vnt, o turbin eolian poate fi adugat la sistem (figura 3.13, Sursa: Fraunhofer ISE, Freiburg, Germania). Datorit faptului c generatoarele fotovoltaice i turbinele eoliene se completeaz reciproc foarte bine atunci cnd sunt proiectate corect, orele de funcionare a generatorului motorului sunt reduse, i astfel, de asemenea, este redus i consumului de energie fosil. Dac utilizatorii / aplicaiile trebuie s fie complet independente de aprovizionarea cu combustibil i au un sistem integral autonom, vor fi integrate un electrolizor i un sistem pe baz de stocare de hidrogen (figura 3.14, Sursa: Fraunhofer ISE, Freiburg, Germania). Electrolizorul este exploatat n timpul verii, atunci cnd generatorul fotovoltaic produce un exces de energie i bateriile de plumb sunt complet ncrcate. Hidrogenul creat este stocat i este disponibil pentru celula de combustibil n timpul iernii.
78
PV generator
charge regulator
inverter
house grid
storage battery fuel cell
charge regulator
hydrogen storage system
electrolyser
Figura 3.14: Sistem de alimentare autonom combinat dintr-un generator de energie solar i un sistem pe baz de stocare hidrogen
3.4.3.4 Sisteme fotovoltaice conectate la retea

Sistemele fotovoltaice pot alimenta reeaua public prin intermediul unui invertor. Avantajul este c un este necesar stocarea energiei deoarece energia poate fi folosit n alte pri, aadar debitul centralelor electrice convenionale este redus. Ponderea energiei solare alimentate la reeaua public este n prezent redus, dar prognoza viitorului energetic anun un rol important pentru energia solar. Campanii de subvenii de stat (cum ar fi Programul 100000 de acoperiuri - 100,000 Roof Program n Germania), tarifele pentru energia alimentat la reea suficient de mari pentru a acoperi costurile, i cadrul juridic (cum ar fi Legea privind energia regenerabil n Germania) promoveaz lansarea unor astfel de sisteme pe piata. n cazul n care compensaia pentru alimentarea cu energie electric la reeaua public de la sisteme distribuite mici, este mai mic dect preul de energie electric de la reeaua public, invertorul alimenteaz direct n liniile electrice pentru case (figura 3.15, Sursa: Fraunhofer ISE, Freiburg, Germania). n zilele insorite, acesta ofer curent consumatorilor n cas, n timp ce curentul n exces este alimentat la reea i msurat. n cazul n care vremea este rea i pe timp de noapte, casa se alimenteaz de la reeaua convenional. Debitul unor astfel de sisteme este de aprox. mai multi kWp.
79
house grid
PV generator
inverter energy fed to the grid
energy consumption
utility
Figura 3.15: Sistem fotovoltaic mic, distribuit, cu alimentare n liniile de case n cazul n care compensarea energiei solare alimentat la reea este mai mare dect preul de cumprare de energie electric de la reea, sistemul este proiectat, n general, dup cum se arat n figura 3.16 (Sursa: Fraunhofer ISE, Freiburg, Germania).
House grid
PV generator
inverter energy fed to the grid
energy consumption
utility
Figura 3.16: Sistem fotovoltaic mic, distribuit, cu alimentare direct la reeaua public Caracterul modular al fotovoltaicii permite, de asemenea, construcia de centralele electrice mari, conectate la reea. Acestea alimenteaz direct reeaua de medie sau nalt tensiune prin intermediul unui invertor.
utility
PV generator inverter
Figura 3.17: Design principal al unei centrale fotovoltaice conectate la retea
80
3.4.3.5 Fotovoltaica n reelele de distribuite

Liberalizarea pieei energetice europene nseamn c sectorul energetic devine mai competitiv pentru producerea, distribuirea si comercializarea de energie electric. Noi actori vor intra pe pia datorit accesului liber la reelele electrice, precum i condiiilor adecvate pentru utilizarea unei tere pri a reelelor respective. Ei vor consolida tendina actual spre producia distribuit de energie electric. n acest proces, sistemele fotovoltaice pot deveni parte a structurilor noi de aprovizionare. Figura 3.18 (Sursa: Fraunhofer ISE, Freiburg, Germania) arat un exemplu a cum ar putea arta n viitor structura de distribuie, cu sisteme repartizate de generare de energie electric.
large hydro power plant coal fired power station
nuclear power plant
high voltage grid medium voltage grid low voltage grid
PV
house grid
house grid
wind power
large PV generator
fuel cell
storage battery
PV generator
CHP (combined heat and power unit)
Figura 3.18: Design al unui sistem de alimentare viitor cu generarea de energie electric distribuit
3.4.3.6 Furnizarea de energie fotovoltaic pentru case, cabine de munte, i sate mici
n Europa, numeroare case si cabane de munte sunt att ndeprtate c nu sunt conectate la reea, deoarece costurile pentru aceasta ar fi prea mari. Singura soluie pentru aceti proprietari era instalarea unui generator de electricitate propriu - n general, un motor diesel cu un generator. De obicei, aceste generatoare au fost folosite n mod direct pentru consumatorii de energie. Aceasta a nsemnat c de multe ori motoarele diesel au funcionat n operaiuni cu sarcin parial, cu absolut nici un fel de electricitate disponibil atunci cnd motorul era oprit. n acelai timp, utilizarea n mod constant a astfel de motoare pentru a asigura alimentarea cu energie electric nu a avut mult sens, avnd n vedere eficiena sczut n operaiunile cu sarcin parial, zgomotul i emisiile - s nu mai vorbim de durata de funcionare limitat a motoarelor cu combustie.
81
Casa de munte Rotwand Lodge (figura 3.19, Sursa: Fraunhofer ISE, Freiburg, Germania) este un exemplu de cladire folosita de-a lungul ntregului an i alimentat de la un sistem hibrid compus dintr-un generator fotovoltaic, turbine eoliene, precum i un generator diesel. Sistemul aprovizioneaz fiabil cldirea cu energie electric.
Figura 3.19: Casa Rotwand cu generator de energie solar i turbine eoliene Modulele solare instalate pe acoperis transform lumina solar n electricitate ecologic - fr zgomot i emisii. n timp ce consumatorii electrici pot fi pe deplin alimentai energetic atunci cnd lumina soarelui este suficient de puternic, i excesul energetic poate fi stocat n baterie, electricitatea fiind utilizat de la baterie pe timp de noapte i pe timp de vreme rea. n cazul n care viteza vntului este destul de mare, turbina eolian furnizeaz energie i ncarc bateria. De ndat ce bateria este complet ncrcat, producia turbinei eoliene este redus atunci cnd vntul este puternic. Un invertor transform curentul direct de la baterie n 230 V, alternnd curentul astfel nct toate aparatele electrice comerciale obinuite s poat fi folosite. Un generator diesel asigur securitatea energiei chiar i atunci cnd vremea este rea. Pentru a profita de aprovizionarea cu energie pe ct de bine posibil, un computer monitorizeaz i controleaz ntregul sistem.
3.4.3.7 Sisteme fotovoltaice mici, distribuite, conectate la retea

Dac presupunem c o familie de patru persoane consum n prezent circa 4500 kWh de energie electric anual, aproximativ 45 m2 de module ar fi necesare pentru a acoperi aceast nevoie. Aproape orice acas unifamilial ofer acest spatiu de acoperi. n plus, generatorul solar poate nlocui materialele de construcie convenionale, cum ar fi igle de acoperi i faad fascia, reprezentnd astfel un nou element de design pentru arhiteci. n Germania, mai mult de 50.000 de sisteme fotovoltaice mici, distribuite, conectate la retea au fost instalate pe acoperiuri sau faade n acest timp. Figura 3.20 prezint un exemplu.
82
Figura 3.20: Generatoare fotovoltaice conectate la retea pe acoperiul unei case (Kirchzarten Germania)
Sursa Imagini: Fraunhofer ISE, Freiburg, Germania
Dei instalarea vertical a modulelor reduce producia de energie, faadele - n special cele de prestigiu rmn o aplicaie interesant pentru modulele fotovoltaice. Figura 3.21 arat turnurile de la gara central din Freiburg, Germania. Aici, faadele de sud ale turnurilor au fost acoperite cu module de faad. "Solar Tower" din stnga cuprinde 246 module, cu o putere total de 34.4 kWp. Producia de energie este in jur de 24 MWh / a.
Figura 3.21: Constructia de la gara central din Freiburg, Germania. "Solar Tower" este n centru
3.4.3.8 Centrale fotovoltaice conectate la retea

ntre timp, un numr mare de centrale fotovoltaice au fost, de asemenea, construite (tabelul 1). Obiectivele variaz de la demonstraia funcionrii unei astfel de centrale electrice la studii despre interaciunea dintre fotovoltaice i tehnologia pe baz de hidrogen. Figura 3.22 arat o parte a generatorului solar la fabrica pilot din Neurath Lake, Germania.
83
Figura 3.22: Central energie fotovoltaic de la RWE Neurath Lake, Germania
3.4.4 Sisteme de stocare pentru sisteme fotovoltaice (baterii PV)

Pentru a echilibra diferitele modele de timp ale ncrcrilor i a produciei de energie solar, unitile de stocare a energiei trebuie s fie incluse n aproape toate sistemele autonome de alimentare cu energie. 30% sau chiar mai mult din costurile duratei de funcionare a sistemelor de alimentare cu energie autonome, bazate pe energie solar, pot fi atribuite stocrii. Doar foarte puine sisteme fotovoltaice autonome de alimentare cu energie nu au niciun sistem de stocare cu baterie. Acestea sunt i anume sisteme FV sau de pompare eolian, n cazul n care diferena dintre cererea de apa si de alimentare cu energie (radiatia solara) se niveleaz cu ajutorul unui rezervor de stocare a apei. Dei o varietate de tehnologii de stocare sunt n curs de dezvoltare, bateria plumb-acid este nc i va rmne timp de civa ani, cea mai utilizat pentru sistemele autonome de alimentare cu energie. Un capitol separat, prin urmare, este dedicat bateriei plumb-acid. Sunt n curs de dezvoltare sisteme de stocare electrochimice, cu depozitare i uniti de conversie a curentului separate, pentru stocarea de cantiti mari de energie cu cerinele mici de curent. Acestea sunt i anume sistemele de stocare de hidrogen, cu un electrolizor i o celul de combustibil ca i convertoare de energie, i sisteme de baterie redox. Cele din urm utilizeaz ionii ncrcai de la sruri metalice dizolvai n lichide ca mediu de stocare, i o unitate de convertor similar cu o celul de combustibil. Aceste sisteme devin din ce n ce mai interesante pentru depozitarea sezonier, i pentru echilibrarea generrii de energie electric i a cererii de energie n reele, cu o penetrare mare de surse de energie regenerabil (n principal vnt i soare), dar acestea trebuie s demonstreze n continuare maturitatea lor tehnic i economic. Exist numeroase cerine privind sistemele de stocare n sistemele de alimentare cu energie autonome. Importana relativ a acestora pentru diferite aplicatii variaz, unele dintre ele se contrazic, astfel nct acestea nu pot, dar, de asemenea, de multe ori nu trebuie, s fie ndeplinite toate n acelai timp. In continuare se ofer o imagine de ansamblu asupra cerinelor importante pentru sistemele de stocare (bateriile) ale sistemelor autonome de alimentare cu energie electric (ordinea apariiei nu presupune nici o pondere n importana lor). Eficien energetic ridicat Durata lung de funcionare (ani) Durata lung de funcionare n ceea ce privete capacitatea de tranzit Costuri mici Bun eficien de ncrcare chiar i la cureni foarte mici
84
Rat sczut de descrcare de la sine Cerine de ntreinere sczute Disponibilitate mare la nivel mondial Disponibilitate ridicat de energie Estimare uoar a strii de ncrcare i de funcionare Expunere minim Reciclare uoar Toxicitate sczut a materialelor Comportamentul sigur la suprancrcare sau descrcare extrem Extindere facil a tensiunii i a capacitii prin conexiuni n serie i n paralel Diferen de tensiune minimal ntre ncrcare i descrcare (permite conectarea direct a sarcinilor la baterie) Capacitatea de ncrcare rapid Nici un efect de memorie Potenial sczut de explozie nalt fiabilitate n funcionare, care corespunde unui timp mediu lung de funcionare ntre defectri (MTBF).
3.4.4.1 Clasificarea condiiilor de funcionare a bateriei n sistemele FV

A fost elaborat un studiu intensiv de date operaionale de la aproape 30 de baterii n sisteme PV standalone (autonome), cu i fr generatoare diesel. Toate sistemele au fost operate n condiii de radiaii europene [3]. Studiul a dus la o clasificare a condiiilor de funcionare a bateriei n patru clase. Seria de condiii de funcionare pentru sistemele autonome de alimentare cu energie este foarte mare i necesit soluii individuale adecvate. Tabelul 3.14 prezint dimensiunea de stocare dat n uniti de capacitate a bateriei, mprit la sarcina medie zilnic (pentru zile de autonomie). Fraciunea solar este cantitatea de energie produs de generator FV mprit la energia electric livrat de ctre toate convertoarele de energie din cadrul sistemului (inclusiv generatorul diesel n sistemele hibride). Tabel 3.13: Cele patru clase i caracteristicile lor Clasa 1 "Senzor la distan" Sistem de baterie FV, fr generatoare suplimentare, folosite pentru telecomunicaii, sensoring de la distan, maini de emitere de bilete, precum i alte aplicaii industriale Sistem hibrid FV tipic, 80% fraciune solar, utilizat de ctre familii normale pentru gospodriile private unic Sistem hibrid FV tipic, 50-60% fraciune solar, utilizate de exemplu, pentru restaurante ndeprtate, hanuri pentru excursioniti, etc. cu energie Sisteme FV hibride pentru furnizarea de cantiti mari de energie, de exemplu pentru sate ndeprtate.
Clasa 2 Clasa 3
"Casa unic privat" "Instalaie profesional" Alimentare pentru sat
Clasa 4
85
Tabel 3.14: Identificarea unor clase conform indicatorilor de sistem tipici (fraciune solar, dimensiune depozitare) pentru diferite condiii de funcionare i importana caracteristicilor bateriei pe diferite clase
System indicators solar fraction storage size / days of autonomy Capacity throughput necessary battery features number of lifetime cycles capability to withstand long periods in deep discharged states low self discharge rate resistance against corrosion low (< 300) important Important (< 1% per month) Important high (> 1200) less important less important (5% per month) less important class 1 100% 3 - > 10 days 10 to 25 class 2 70 - 90% 3 - 5 days 30 to 80 class 3 about 50% 1 - 3 days 100 to 150 class 4 < 50% about 1 day 150 to 200
3.4.4.2 Acumulatori electrochimici secundari cu memorie interna

Exist mai muli acumulatori electrochimici secundari disponibili pe pia. Acetia difer n parametri n ceea ce privete materialele de electrozi si electrolit. Acest lucru duce la diferite proprieti electrice cum ar fi energia i densitatea de putere, eficien, durata de funcionare, ciclul de funcionare, temperatura de funcionare, rezistena intern i de auto-descrcare i, nu n ultimul rnd, proprieti economice, cum ar fi costurile de baterie i cerinele de ntreinere. Produse incluznd plumb i acid sulfuric, ZnBr2, NiCd, NiFe, NiZn, nichel hidrur de metal (NiMH), Znaer, Li-Ion, Li-Polymer, Li-Metal i alcalino-mangan (RAM) sunt disponibile. Acestea toate funcioneaz la temperatura camerei, dar baterii de mare temperatur precum NAS i NaNiCl2 ( "Zebra"), care funcioneaz la 300 pn la 350 C sunt, de asemenea, posibile. n plus, exist condensatori care stocheaz energia ntr-un camp electrostatic n loc de legturi chimice. Dintre acetia, condensatorul cu dublu-strat este cel mai interesant pentru sistemele autonome de alimentare cu energie. Densitatea specific de energie a bateriilor este un parametru important pentru a caracteriza diferite tipuri de baterie. Din motive logistice, n ceea ce privete livrarea de baterii pentru sisteme, densitatea gravimetric i volumetric de energie sunt de asemenea, factori de cost relevani pentru sisteme autonome pentru alimentare cu energie. Tabelul 3.15 ofer o imagine de ansamblu a proprietilor cele mai importante pentru mai muli acumulatori electrochimici secundari. Toate numerele sunt date tipice bazate pe fiele de date ale produselor existente. Datele nu reprezint limite teoretice pentru diverse tehnologii. Produse pentru aplicaii speciale pot prezenta parametri tehnici n afara intervalelor afiate n tabel.
86
Tabelul 3.15: Privire de ansamblu asupra datelor tehnice pentru diferite baterii secundare, bazate pe produse disponibile n prezent
3.4.5 Motoare de combustie standard

O trstur comun a tuturor generatoarelor de energie electric este faptul c acestea aplic cel puin un proces de conversie a energiei. Cu toate acestea, n cazul mainilor cu generatoare rotative, sunt implicate de obicei mai multe procese diferite de transformare a energiei, care au fiecare caracteristicile lor specifice n materie de eficiena conversiei i stabilitate. Diferitele secvene ale procesului se ncheie toate cu acelai proces final de transformare a energiei, n care energia de rotaie mecanic este transformat n energie electric printr-un generator de rotaie. Cea mai cunoscut form de conversie a energiei este, cu siguran cea termo-mecanic sub forma unui motor cu ardere, aa cum se gsete ntr-o main, de exemplu. Adugarea unui generator rotativ de energie electric a motorului creeaz un generator de alimentare fosil. Generatorul diesel, un exemplu din aceast clas, este, practic, sinonim cu "generator auxiliar" n domeniul sistemelor de generare de energie electric neconectate la reea. n cazul specific al combinaiei cu sistemele fotovoltaice, utilizarea biocarburanilor i a surselor naturale de energie, cum ar fi vntul i apa, este o opiune evident pentru a stabili un sistem complet de energie regenerabil.
3.4.5.1 Motoare termice

Conceptul de motoare termice acoper toate sistemele de conversie a energiei termice n energie mecanic. Exemple familiare sunt motoarele cu ardere (benzin sau motorin), utilizate n vehicule. Turbinele cu gaz, motoarele Stirling i turnul solar se bazeaz pe acelai concept tehnologic. Caracteristica motoarelor de energie termic este conversia de dilatare termic a gazelor (exploziv, prin ardere continu sau simplu nclzite) n energie mecanic rotativ, cu un motor cu piston, un motor de relaxare sau o turbin. Energia mecanic rotativ este cuplat fie direct, fie printr-o cutie de viteze la generatorul electric. Generatorul n sine poate fi conectat direct sau prin intermediul electronicii la reea, n funcie de explicaiile din ultima seciune. n funcie de design-ul sistemului, generatorul este capabil s opereze
87
reeaua, numai pentru a alimenta o reea existent sau pentru a ncrca bateria prin intermediul unui link DC. Motoarele cu combustie pentru producerea de energie electric sunt disponibile pentru mai mult de 1 kW energie electric. Conform specificrilor de investiie (de anulare a zgomotului, electronica de putere, monofazate, cu trei faze sau de ieire DC, cu start-up mecanic sau electronic), costurile pot varia ntre 250 i 1250 EURO per kilowatt energie electric. Ar trebui luate n considerare lipsa posibilitilor de control al generatoarelor mai vechi i eficiena dramatic redus a acestora n perioada de ncrcare parial. Cu toate acestea, unele generatoare moderne cu motor i-au mbuntit mult eficiena pentru perioada de ncrcare parial. n general, aproape toate generatoarele cu motor disponibile sunt echipate cu un generator sincron, acestea fiind exploatate ca o substituire a reelei comune, fiind astfel capabile s funcioneze n modul de controlreea. Pentru cazuri excepionale, cum ar fi ncrcturile foarte asimetrice, este recomandat utilizarea unui generator asincron suplimentar. Randamentul electric de benzin convenional sau motoare diesel variaz ntre 30% i 40%. n timpul de ncrcare parial, eficiena poate s scad pn la 10% i chiar mai puin. Lrgimea de band larg este un rezultat al dimensiunii (sistemele mai mari de multe ori indic eficien mai bun), proiectrii i construciei productorului. Aceste caracteristici se vor reflecta n preul sistemului. Fabricaia complex, proiectarea i adaptarea optim ntre motor i generator (precum i utilizarea de electronic de putere, cum ar fi un convertor de frecven pentru vitez variabil) sunt costisitoare, dar n general sporesc eficiena general a sistemului. Pentru utilizarea staionar n sistemele autonome de alimentare cu energie, o durat de funcionare de minim 20000 ore de funcionare ar trebui s fie atins, eventual cu 40000 la 80000 ore realizabile. Intervalul de ntreinere ar trebui s fie nu mai mult de 2.000 - 4.000 de ore. Cu toate acestea, pentru motoare mici, aceste valori sunt rareori atinse.
3.5 Sisteme si tehnologii pentru conversia termica a energiei solare

Studiu de strategii solar termice ESIF - SUN IN ACTION, 2007, mentioneaza ca: 3% din suprafata colectoarelor solare instalate este pentru termosifoane 10% sunt captatoare soalre sticlate pentru uscare 28% sunt situate in complexe de cladiri rezidentiale 30% sunt situate in hoteluri, cu precadere pe coasta Marii Negre 2,6% sunt utilizate in industrie 4,8% sunt situate in cladiri si institutii publice (spitale, scoli) 11,6% sunt utilizate divers.
88
Tabel 3.16: Potentialul Sisteme solar termice in anul 2005 Suprafata totala Productie Rezerva de colectoare solare energie solara MWh/m2*a 2 m MWh 2.000.000 0,45 900.000 200.000 100.000 100.000 200.000 0,40 0,40 0,40 0,30 80.000 40.000 40.000 60.000 Energie conventionala suplinita Electricitate, Carbune, Gaz Electricitate, Titei, Gaz Electricitate, Titei, Gaz Titei, Gaz Titei, Gaz Emisii Total emisii evitate CO2 evitate t/MWh t/a 1,00 0,40 0,40 0,40 0,40 900.000 32.000 16.000 16.000 24.000
Sectorul Rezidential Hoteluri Sectorul Public Industrie, Comert Altele
Tabel 3.17: Productia de colectoare solar termice in Romania inainte de anul 1994 Anul 1979 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1994 TOTAL Productie nationala m2 2.000 17.200 54.000 80.300 125.700 217.200 231.800 149.300 71.500 50.200 34.600 800 1.034.600 Importuri Exporturi m2 m2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Vanzari totale (Piata domestica) m2 2.000 17.200 54.000 80.300 125.700 217.200 231.800 149.300 71.500 50.200 34.600 800 1.034.600
3.5.1 Pompe de caldura

Potentialul tehnic al pompelor de caldura se calculeaza ca si potential de cerere pe piata. Resedintele cu cerere scazuta de energie (de exemplu resedinta unei familii) au un consum maxim necesar de energie termica de aproximativ 4.5 kW (calculat in conditii de iarna foarte rece), in timp ce resedintele cu consum pasiv de energie necesita doar aproximativ 1.5 kW. O pompa de caldura necesita o putere electrica de actionare de aproximativ 1.5 kW in primul caz, si de 0.5 kW in al doilea caz. Calculul de evaluare energetica se bazeaza pe ipoteza utilizarii pompelor de caldura cu nivel tehnologic de dezvoltare actual. Tehnologiile actuale considerate posibile pentru pompele de caldura considera: Pompe de caldura cu sonda verticala (de adancime 120 m), putere de incalzire de 8 kW Coeficient de performanta (COP) > 3 Boilere de incalzire pe baza de petrol si cu emisii reduse de NOx, cu randament util anual de 94%
89
Boilere de incalzire pe baza de gaz si cu emisii reduse de NOx, cu randament util anual de 97% Potentialul pompelor de caldura poate fi caracterizat ca si potential indus de cererea de pe piata, cerere potentiala bazata pe numarul de resedinte cu consum redus de energie construite recent. (OPET Romania ENERO Bucharest, Romania) Potentialul tehnologic al sistemelor de conversie a energiei solare pentru Timis: Potential ridicat pentru utilizarea sistemelor fotovoltaice in alimentarea cu energie electrica Potential ridicat pentru utilizarea sistemelor termice solare la incalzirea apei
3.6 Definirea de proiecte pentru implementarea utilizarii energiei solare

3.6.1 Sisteme PV decentrale cuplate la retea cu sistem Back-Up - Instalatie pilot pentru o cladire publica
Continut proiect Puncte de lucru: - Masuratori si cercetarea conditiilor locale - Identificarea exacta a locatiei - Adaptarea tehnologilor (specificatii tehnice) - Planificarea instalatiei si optimizarea acesteia - Instalare, functionare si monitorizare - Servicii (Buisinesplan) si finantare - Validarea si consolidarea rezultatelor - Training si diseminare Rezultate: - Specificatii invertorului - Configurari, topologie - Performanta si eficienta - Achizitie de date: consul energetic si curba de sarcina - Costurile - Folosirea energiei (acoperirea cator necesitati) - Standarduri Specificatii tehnice Aspecte cu referire la costurile implicate: - Studiul - Instalatia - Design si concept - Monitorizarea - Instalare in laborator si apoi in campul real - Potentialul de economisire financiara basata pe o analiza pe viata a sistemului - Scenarii cu diverse modele financiare Avantaje din proiect pentru client Beneficii calitative: - Alimentarea cu curent electric - Autonomie si folosierea unei cantitati mai mari de curent din reteaua autonoma - Intregrarea unor generatoare suplimentare - Posibilitatea de a furniza sau livra in retea fara probleme si foarte eficient.
90
3.6.2 Monitorizarea centralelor PV

Continut proiect Puncte de lucru: - Concepte pentru monitorizare - Implementare - Determinarea si evaluarea datelor Rezultate: - Conceptul sistemului - Evaluarea datelor - Rezultate finale si analiza Aspecte cu referire la costurile implicate: - Studiul - Sistemul de monitorizare - Instalare si supravegherea acesteia - Prelucrare de date si evaluarea - Confidentialitatea datelor Avantaje din proiect pentru client Beneficii calitative: - Verificare calitativa a diverselor systeme PV - Garantarea pentru prognoza pe venit - Calitatea componentelor
3.6.3 Sisteme independente PV pentru aplicatii autonome in domeniul: sistemelor de comunicare, al retelelor de telefonie mobila, iluminare stradala inteligenta, statii meteo, etc.
Continut proiect Puncte de lucru: - Solutii specifice cu sisteme PV, auto sustinute de energie - Concepte pentru alimentarea sistemelor in parcari, statii de urgenta, statii meteorologice, iluminare stradala - turism - parcuri nationale Rezultate: - Concepte standard pentru aplicatii specifice - Concepte de securitate - Produse PV specializate Aspecte cu referire la costurile implicate: - Studiul - Masina/instalatia prototip - Testari in laborator si in contextul real Avantaje din proiect pentru client Beneficii calitative: - Scaderea costurilor de intretinere - Economisirea conbustibilului - Folosirea resurselor locale
91
3.7 Stabilirea prioritatii de implementare a proiectelor pentru energia solara

3.8 Posibilitati de finantare a proiectelor de implementat pentru energia solara

Implementarea acestor proiecte se poate realiza pe baza finantari din fondurile European Regional Development Fund (ERDF), Programul operational cresterea competitivitatii economice si prin EAFRD (European Agricultural Fund for Rural Development). ERDF/FEDR: Autoritatea de gestionare: Ministerul Economiei i Finanelor Autoritatea de Implementare: Organism Intermediar delegat de Ministerul Economiei i Finanelor EAFRD/FEADR: Autoritatea de gestionare: Ministerul Agriculturii, Padurilor si a Dezvoltarii Rurale Autoritatea de Implementare: Organismul Intermediar delegate de ctre Ministerul Agriculturii, Padurilor si a Dezvoltarii Rurale
3.8.1 Sisteme PV de tip Back- Up - ERDF

Sursa fonduri: Romnia Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 Program operational cresterea competitivitatii economice in cadrul ERDF: 2 500 Mil. EURO Axa Prioritara 4 Cresterea eficientei energetice si a siguranei aprovizionrii, in contextul combaterii schimabarii climatice Arii de aplicare 1. Investiii n noi capaciti de adoptare a tehnologiilor PV 2. Strategii comunitare i utilizatorii finali. 3. Participarea administraiei locale. 4 Cooperarea cu Universiti i Domenii - mbuntire a eficienei energetice la utilizatorul final. - Eficient i energia durabil (mbuntirea eficienei energetice i a contribuiei regenerabile de energie solar cu durabilitatea de mediu), la nivel
92
comuniti de cercetare. Schema de finantare: cofinantare ERDF: 95% + buget local 2-5%
de uz casnic
3.8.2 Sisteme PV de tip Stand-Alone ERDF si EAFRD

Sursa fonduri: Romnia Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 Program operational cresterea competitivitatii economice in cadrul ERDF: 2 500 Mil. EURO Axe prioritare EAFRD - Axa 1: mbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier ERDF - Axa 4: Cresterea eficientei energetice si a siguranei aprovizionrii, in contextul combaterii schimabarii climatice Schema de finantare: cofinantare ERDF: 95% + buget local 2-5% Aria de aplicare Institutii ale administratiei locale si alte centre interesate. Universitati si alte centre de cercetare. Domenii Valorificare energiilor din surse regenerabile in scopul producerii de energii verzi.
3.8.3 Centrale solare PV si sisteme hibride PV

Sursa fonduri: Romnia Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 Program operational cresterea competitivitatii economice in cadrul ERDF: 2 500 Mil. EURO Axe prioritare EAFRD - Axa 1: mbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier Aria de aplicare Arii rurale, dezvoltarea sistemelor de telecomunicatii in zonele rurale (lipsite de conectare la retea) Domenii -De infrastructur pentru mbuntirea accesibilitii; - Reelelor i serviciilor de telecomunicaii n zonele rurale; - Dezvoltarea de noi activiti economice; -mbuntirea legturilor dintre zonele urbane i rurale; -Dezvoltarea turismului i de regenerare a zonelor rurale.
Schema de finantare: cofinantare ERDF: 95% + buget local 2-5%
93
4 Energia eoliana
Potentialul eolian al Romaniei este mare, conform multor surse de informatii. Potentialul eolian este mai ridicat decat in tarile vecine, dar mai scazut, de exemplu decat potentialul eolian al Germaniei. Judetul Timis are conditii defavorabile pentru utilizarea energiei eoliene, in comparatie cu zonele de coasta ale Romaniei. In proiectele publicate pentru parcuri eoliene nu se mentioneaza nici un proiect in judetul Timis. Viteza medie a vantului in judetul Timis este mai mica decat viteza medie a vantului in regiunile de coasta. Evaluarea potentialului eolian in judetul Timis urmeaza a fi facuta. Eficienta economica a unui parc eolian depinde considerabile de programele si directivele nationale de promovare si sustinere a energiei eoliene.
4.1 Baza de date pentru evaluarea potentialului de energie eoliana

4.1.1 Departamentul naional de meteorologie
Figura 4.1 arat o hart a potenialului eolian, viteza medie a vntului la o nlime de 10 m deasupra solului (Surs: Departamentul naional de meteorologie http://www.meteoromania.ro). Aceast hart a fost elaborat in urma datelor ntre 1961 - 2000. Aceast hart nu are informaii suplimentare despre reeaua de staii meteorologice sau de distribuie a vntului.
Figura 4.1: Harta potenialului eolian al Romniei
94
Figura 4.2: Harta potenialulul eolian ANM 2006 Harta potenialului eolian din figura 4.2 provine dintr-un raport ICEMENERG. Aceasta ofer informaii despre viteza vntului la o inlime de 50 m deasupra solului.
4.1.2 ARCE Agenia Romn pentru Conservarea Energiei

Site-ul web al Ageniei Romne pentru Conservarea Energiei ofer o hart eolian, figura 4.3, cu viteze ale vntului din Romnia. Aceast hart se bazeaz pe aceleai date ca cele ale Departamentului Naional de Meteorologie, dar furnizeaz informaii suplimentare cu privire la reeaua de nalt tensiune i la staiile meteorologice. Dar calitatea hrii este destul de slab pentru a se putea citi numele. Staii meteorologice au putut fi identificate prin cercetarea on-line: Sinnicolaul Mare Jimbolia Tmisoara Banloc Lugoj Varadia de Mures (Arad) (Deva)
95
Figura 4.3: Harta eolian a vitezei vntului, sursa ARCE [ http://www.arceonline.ro]
4.1.3 ICEMENERG Institut de cercetare n domeniul energetic i modernizarea institutiilor
Figura 4.4: Harta Resurselor Energetice Eoliene in Romania ICEMENERG 1993
96
Acest atlas eolian, ICEMENERG, a fost publicat n 1993. Acesta face referire la mai multe documente i se bazeaz pe mai multe argumentaii, care spun c Romnia are un potenial ridicat n utilizarea energiei eoliene. Studiul original nu a fost localizat pn acum. Sunt oferite viteze ale vntului pentru o nlime de 10 m deasupra solului. (Sursa: http://www.ebrdrenewables.com/sites/renew/countries/Romania/profile.aspx)
4.1.4 Meteosim TrueWind Sl

Compania Meteosim TrueWind SL furnizeaz hri eoliene la nlimea axei de 80 m. Baza lor de date ofer valoarea medie, anual sau lunar a vitezei vntului [m/s] ntre anii 1997 i aprilie 2009. De asemenea, furnizeaz hri cu anomalii i procente. Anomalia nseamn abaterea absolut medie a vitezei vntului n [m / s] Procentul nseamn abaterea procentual n [%].
Figura 4.5: Viteza medie a vantului la 80 m altitudine (in anul 2008) Din comparatia studiilor ICEMENERG (1993) cu Atlasul Resurselor Energetice Eoliene din anul 2008 de la Truewind reiese ca in anul 2008 exista instalatii eoliene cu puterea instalata totala de 7.45 MW.
97
Tabel 4.1: Legende pentru hri cu vitez eolian, anomalii i procente
Wind speed
Percent
Anomaly
n continuare urmeaz dou tabele 4.2 i 4.3. Primul dintre ele conine hri ale vitezei eoliene din judeul Timi, anomalii i procente cu medii anuale din 1997 pn n 2008. Al doilea tabel va conine aceleai hri, dar cu media lunar din ianuarie 2008 pn n iulie 2009. Tabelul 4.2: Hart a mediei anuale cu focalizare pe judeul Timi
Year 1997
Wind speed
Percent
Anomaly
1998
1999
98
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
99
n tabelul 4.2 se poate observa c hrile de anomalie i procente sunt aproape identice. Ambele exprim aceeai stare de fapt, viteza vntului, o dat n [m / s] i o dat n [%]. n tabelul de mai jos 2 <-3 sunt doar hri cu viteza vntului i procente. Tabelul 4.3: Hart a mediei lunare cu focalizare pe judeul Timi
Month 1
Wind speed 2008
Percent 2008
Wind speed 2009
Percent 2009
100
10
11
12
4.1.5 Datele NASA (Centru pentru cercetarea atmosferei)

La Centrul de Date pentru Stiina Atmosferic de la Centrul de Cercetare al NASA (Langley Research Center) exist date numerice ale vitezei eoliene la o nlime de 50 m, iar hrile eoliene sunt accesibile. Dup cum se poate observa n figura 4.6, hrile eoliene sunt de 10 ani si prezinta valorile anuale medii obtinute din valorile masuratorilor pe o perioada de 10 ani (1983-1993). Harta eoliana furnizata in baza datelor NASA pentru partea de vest si sud a Romaniei se prezinta in continuare.
Figura 4.6: Harta eoliana a regiunii de Vest si Sud a Romaniei focalizat pe judeul Timi - Centrul de Cercetare al Atmosferei NASA
101
6 puncte de coordonate geografice NASA: 46 N 2030 E 46 N 2130 E 46 N 2230 E 4530 N 2030 E 4530 N 2130 E 4530 N 2230 E
Figura 4.7: Harta judetului Timis pentru coordonatele geografice specificate (NASA) Analiza pe baza datelor NASA: Viteza lunara: pe baza masuratorilor efectuate pe o durata de 22 ani Viteza vantului: la o altitudine de 50 m Traiectoriile si domeniul de valori din grafic: corespunzatoare valorilor de la Meteosim TrueWind SI Distributia: este data cu un pas de 3 m/s o Incrementul gradual de diferentiere (pasul) este o aproximare grosiera o Conditie de baza pentru validitatea distributiei Rayleigh la o anumita marime a erorii Planificat: efectuarea unei analize raster pe baza datelor NASA
Figura 4.8: Vitezele lunare medii ale vantului la 50 m altitudine pe o perioada de 22 ani
102
Au fost descrcate adiional date numerice. Datele reprezint 12 locaii n, i n jurul judeului Timi (figura 4.9) i se pot vedea si n tabelul 4.4. Spre exemplu, in tabelul 4.4 se poate observa aceleai valori pentru latitudine de 4515 N, 4530 N si de 4545 N. Perioada medie de evaluare este de 22 de ani, dar nu se poate spune cu exactitate ct de complete sunt aceste date pentru Romnia.
Figura 4.9: Insemnri cu galben pentru msurarea unor coordonate de date [ by bing] Tabelul 4.4:Cumularea vitezei vntului [m/s] (NASA Atmospheric Sience Data Center) Lat N
45.25 45.25 45.25 45.50 45.50 45.50 45.75 45.75 45.75
Lon O
20.50 21.50 22.50 20.50 21.50 22.50 20.50 21.50 22.50
Jan
4.02 4.08 4.15 4.02 4.08 4.15 4.02 4.08 4.15
Feb
4.39 4.34 4.29 4.39 4.34 4.29 4.39 4.34 4.29
Mrz
4.40 4.28 4.16 4.40 4.28 4.16 4.40 4.28 4.16
Apr
4.35 4.22 4.08 4.35 4.22 4.08 4.35 4.22 4.08
Mai
3.85 3.77 3.68 3.85 3.77 3.68 3.85 3.77 3.68
Jun
3.68 3.62 3.57 3.68 3.62 3.57 3.68 3.62 3.57
Jul
3.63 3.58 3.53 3.63 3.58 3.53 3.63 3.58 3.53
Aug
3.44 3.52 3.59 3.44 3.52 3.59 3.44 3.52 3.59
Sep
3.54 3.76 3.98 3.54 3.76 3.98 3.54 3.76 3.98
Okt
3.71 3.86 4.02 3.71 3.86 4.02 3.71 3.86 4.02
Nov
3.99 4.00 4.00 3.99 4.00 4.00 3.99 4.00 4.00
Dec
4.15 4.16 4.17 4.15 4.16 4.17 4.15 4.16 4.17
Ann ual
3.93 3.93 3.94 3.93 3.93 3.94 3.93 3.93 3.94
103
46.00 46.00 46.00
20.50 21.50 22.50
4.32 5.11 5.91
4.49 5.05 5.60
4.45 4.47 4.50
4.38 4.34 4.29
3.96 3.92 3.88
3.93 4.21 4.50
3.87 4.12 4.38
3.65 3.99 4.33
3.83 4.42 5.00
3.81 4.12 4.42
4.09 4.41 4.74
4.34 5.07 5.80
4.09 4.44 4.78
4.2 Analiza datelor pentru evaluarea potentialului eolian

4.2.1 Dependena de nlime
n seciunile 4.1.1 4.1.3 se regsesc hri eoliene furnizate mpreun cu viteza medie a vntului la 10 m deasupra solului. n conformitate cu hrile eoliene viteza medie a vntului n judetul Timi este de aproximativ 2,5 m/s. Viteza minim a vntului este de aproximativ 1,5 m/s i viteza maxima de aproximativ 3,5 m/s Analiznd atlasul eolian ICEMENERG al judeului Timi, acesta se localizeaz n regiunea de vnt potential 5D, cmpie deschis. Viteza medie ateptat a vntului este mai mic de 4,5 m/s. Viteza medie a vntului la nlimea turnului centralelor electrice eoliene poate fi calculat cu formula Prandtl's:
.
Viteza vntului v2 la nlime h2 se calculeaz cu valoarea vitezei de referin a vntului v1 la nlimea h1. Lungimea rugozitii z0 se adapteaz formulei site-ului din regiune. Judetul Timi are suprafee plane deschise, precum i pduri i cmpii. Prin urmare, sunt alese dou lungimi de rugozitate, pentru spaiu plan deschis z0 = 0,055 i-z0 = 0.4 pentru pduri i dealuri. n figura 4.10 se arat gradientul vitezei vntului n funcie de nlimea celor dou lungimi de rugozitate.
Figura 4.10: Analize ale vitezei medii ale vntului ce depind de nlime ase curbe au fost generate pe baza parametrilor menionai. Prima linie, care este de culoare ocru, marcheaz nlimea de 50 m pentru a compara amploarea acestor date NASA, iar a doua linie marcheaz
104
nlimea de 80 m pentru a compara datele TrueWind SI. Se poate observa, c la o inaltime de 50 m sunt viteze maxime ale vantului n jur de 6.8 m/s i minime de circa 3,3 m/s, iar la o inaltime de 80m, n jur de 7,5 m/smaxim i minim de 3,5 m/s.Cu ct rugozitatea crete mai mult, cu att viteza vntului de gradient este mai puternic, iar cu ct rugozitatea scade mai mult, cu att viteza vntului de gradient este mai slab. Pe de alt parte nu ofer hrilor eoliene de la seciunile 4.1.1 4.1.3 nici o informaie despre abaterea anual sau lunar sau abaterea standard.
4.2.2 Analize ale datelor TrueWind SI

n continuare, n seciunea 4.1.4, este analizat baza de date de la TrueWind SI. Pot fi obinute informatii referitoare la viteza anual i lunar a vntului, precum i abateri ale vitezei vntului. Rezultatele analizate n tabelele 4.2 i 4.3 se gsesc n tabelele 4.5 si 4.6. Tabel 4.5: Analiza numeric a hrii eoliene a vntului de la Metosim TrueWind Sl
Anul 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Viteza vntului min 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00
Viteza vntului max 6,00 6,00 7,00 6,00 7,00 6,00 6,00 6,00 6,00 6,00 6,00 6,00
Anomalie min -0,30 -0,30 -0,30 0,00 -0,30 0,00 -0,30 -0,30 -0,30 -0,60 -0,30 -0,30
Anomalie max 0,30 0,60 0,30 0,60 0,30 0,60 0,30 0,30 0,00 0,00 0,30 0,30
Procent min -3,00 -3,00 -3,00 0,00 -3,00 3,00 -3,00 -3,00 -3,00 -3,00 -3,00 -3,00
Procent max 3,00 6,00 3,00 6,00 6,00 9,00 3,00 6,00 0,00 0,00 3,00 3,00
105
Figura 4.11: Analiza grafica a valorilor din tabelul 3-1 Tabelul 4.5 i vizualizarea acestuia, figura 4.11, arat c viteza anual medie, minim i maxim a vntului, nu s-a schimbat o perioad de 12 ani (1997 - 2008). Viteza maxim a vntului este de 7 m/s i viteza minim este de aproximativ 4 m/s. Dar, pentru o perioada de peste 12 ani, viteza medie maxim a vntului este de aproximativ 6 m/s. Abaterea medie, dat prin intermediul anomaliei, variaz cu o magnitudine de maxim 0,6 m/s. Comparnd figura 4.11 cu figura 4.10, observm c amploarea acestor date TrueWind SI se stabilete ntre cele dou axe ale ambelor rugoziti. Aceasta dovedete c toate hrile eoliene descriu aceeai situaie a vntului ca TrueWind SI. Fiecare imagine arat medii anuale ale vitezei vntului. Tabelul 4.6: Analiza numeric a hrii eoliene a vntului de la Metosim TrueWind Sl
YearMonth 2008-01 2008-02 2008-03 2008-04 2008-05 2008-06 2008-07 2008-08 2008-09 2008-10 2008-11 2008-12 2009-01
Wind Speed min 5,00 4,00 5,00 4,00 4,00 3,00 4,00 4,00 3,00 4,00 5,00 6,00 4,00
Wind Speed max 8,00 6,00 7,00 6,00 5,00 5,00 6,00 6,00 5,00 6,00 8,00 9,00 7,00
Percent min 6,00 -9,00 0,00 -9,00 -12,00 -9,00 0,00 -3,00 -12,00 -9,00 3,00 12,00 -9,00
Percent max 21,00 0,00 12,00 -3,00 -6,00 -3,00 6,00 6,00 -6,00 -3,00 9,00 18,00 9,00
106
2009-02 2009-03 2009-04 2009-05 2009-06 2009-07
4,00 5,00 4,00 4,00 4,00 4,00
8,00 8,00 6,00 5,00 5,00 5,00
0,00 3,00 -9,00 -9,00 -3,00 -9,00
9,00 12,00 0,00 0,00 0,00 3,00
Figura 4.12: Analiza grafic a valorilor din tabelul 4.6 Comparnd figura 4.12, ce conine viteza medie lunar a vntului, cu figura 4.10, ce conine viteza medie anual a vntului, observm c valorile lunare depesc datele din figura 4.10. Acest fenomen a fost de ateptat, atta timp ct hrile eoliene dau valori medii anuale sau pe o perioad de timp i mai mare. Valoarea minim este de aproximativ 3 m/s, n timp ce valoarea maxim este de aproximativ 9 m/s. Abaterea medie maxim este de aproximativ 1, 5 m/s. Variaia medie lunar a vitezei vntului i abaterea sa, este mult mai mare dect cea anual. Valorile anuale sunt foarte constante i nu s-au schimbat prea mult n ultimii 12 ani.
107
4.2.3 Analize ale datelor NASA
Figura 4.13: Viteze medii, lunare ale vntului[m/s], tabelul 4.4 n figura 4.13 observm un grafic, pentru tabelul 4.4. Categoriile vitezei vntului de la 3.44 m/s pn la 5,8 m/s, la o nlime de 50 m/s. Comparnd imaginile 4.10 cu 4.13, se observ valorile lunare n intervalul de 3,3 m/s la 6,8 m/s din figura 4.10. De asemenea, viteza medie anual a vntului din tabelul 24 se gsete n intervalul categoriei cu un minim de 3.93 m/s i un maxim de 4.78 m/s.
4.2.4 Sumar
n figura 4.13 respectiv 4.12 observm viteza medie lunar a vntului. Ambele imagini arat un minim n perioada de var i un maxim n timpul iernii. Dar insemnatatea ambelor imagini este diferit. Dupa datele TrueWind SI, viteza vntului n centru, este mai puternic cu aproximativ 1 m/s. Acest lucru se datoreaz urmtoarelor dou motive. n primul rnd, TrueWind SI ofer viteze ale vntului la o nlime de 80 m. n al doilea rnd, datele NASA au generat valori medii lunare ale msurrii din ultimii 20 de ani, n timp ce TrueWind SI d valori medii lunare pentru un anumit an. Prin urmare, variaia datelor TrueWind SI este mai mare. Analiznd valorile din tabelul 4.4, se observ, c n partea de nord- est a judeului Timi este localizat cel mai mare potenial eolian, dup care urmeaz centrul din partea de nord. Viteza vntului n celelalte regiuni este mai mic i reprezint zona principal a judeului Timi. Harta eolian din imagine 4.6 are acelai coninut. Dar frontierele dintre ri nu sunt n locul potrivit, aceasta ar putea fi din cauza erorilor de interpolare a programului grafic. n imaginile 4.2 i 4.3 se observ c cel mai mare potenial eolian se afl n zona de sud a judeului Timi, iar cel mai mic potenial se afl n partea de nord- est i n centrul prii de nord a judeului Timi. Imaginile 4.3 i 4.4 sunt prea dificil de citit pentru a face o declaraie clar. Tabelele 4.2 i 4.3 de la TrueWind SI arat cel mai mare potenial la sud / sud vest de Timi. S-ar putea dovedi, c toate sursele au viteze medii anuale ale vntului de aproximativ aceeai magnitudine. Dar, locaiile cu cel mai mare potential eolian, sunt foarte diverse. Prin urmare, nu se poate preciza cu exactitate o locaie / locaii cu cel mai mare potenial eolian.
108
n paragraful cu date de la Meteorologie, se observ a doua hart eolian cu viteze ale vntului la o nlime de 50 m deasupra solului. Analiza hrii arat trei regiuni cu potenial eolian: 3-4 m/s, 4-6 m/s i 6-8 m/s Viteza maxim a vntului 8 m/s depete cu mult celelalte viteze.
4.3 Metode de estimare a potentialului eolian

Exist dou modaliti pentru a estima potenialul eolian bazat pe viteza medie a vntului. Primul foloseste distribuia Weibull, iar al doilea distribuia RAYLEIGH. Distribuia Weibull este definit prin formula: . este distribuia i este puterea vntului. Mai sunt cei doi parametri si necesari pentru calcularea distribuiei WEIBULL. n urma cercetrii, nu au fost gsii parametri pentru acest punct . Din cauza definiiei sale, este utilizat distribuia RAYLEIGH: . Avantajul distribuie RAYLEIGH este c are nevoie de un singur parametru, viteza medie a vntului .
4.3.1 Estimare anual a potenialulul eolian

Capitolul 4.1 ofer limea de band constant a vitezei medie a vntului ntre 1997 i 2007 de ctre TrueWind SI. Limea benzii este ntre 4 - 6 m / s. Exist doar dou excepii n 1999 i 2001. Viteza medie maxim a vntului a fost de 7 m / s. Din cauza apariiei sczute, nu este luat n considerare n continuare. De asemenea, frontiera cea mai mic de 4 m / s, nu este luat n considerare, deoarece aceasta are loc doar n anumite pri mici din Timi i nu este reprezentativ. Prin urmare, un coridor presupune ntre 5 - 6 m / s pentru judeul Timi. n continuare va fi calculat distribuia pentru 5, 5.5 i 6 m / s. 5 i 6 m / s reprezentnd frontiera i 5,5 m / s viteza mijlocie a vntului. Un an are 8760 h. Scopul este de a arta distribuia vitezei vntului pentru un an i estimeaz orele la capacitate maxim.
Figura 4.14: distibuia vitezei vntului dup RAYLEIGH al TrueWind SI
109
Figura 4.14 prezint distribuia vitezei vantului dup RAYLEIGH pentru viteza medie anuala a vntului. Pentru aceste distribuii, s-au facut estimatii pentru statiile energiei eoliene Vestas V112-3.0MW.
Figura 4.15: distribuia vitezei vntului de la RAYLEIGH al centrului NASA Atmospheric Science Data Figura 4.14 i 4.15 arat c frecvena lor maxim a vitezei vntului este de aproximativ 3 m / s pentru vitezele medii sczute ale vntului i este n cretere lent cu viteza medie a vntului. Linia roz arat grania dintre lungimea de und limit i spaiul de lucru. Acest frontier depinde de tipul de staie eolian i variaz dup cum va fi prezentat n seciunea 4.3. Pe de alt parte, arat c cele mai multe curbe de generare a energiei eoliene se fac cu viteze reduse ale vntului, care domin n judeul Timi.
4.3.2 Estimarea lunar a potenialului eolian

n aceasta parte se vor face distribuirile lunare ale vitezei vntului, pentru viteza medie 4.5, 6.5 i 7.5 m/s a datelor TrueWind SI (comparat cu limea benzii n imaginile 3-3). Pe parcursul perioadei 2008-01 i 2009-05 au existat trei luni cu viteze ale vntului de 6.5 i 7.5 m/s i patru luni cu viteze ale vntului de 4.5 m/s. Pentru aceast analiz a fost nevoie de o lun cu 720h.
110
Figura 4.16: distribuia vitezei vntului dup RAYLEIGH al TrueWind SI NASA are, de asemenea, o vitez medie lunar a vntului. n ceea ce privete suma, va fi estimat doar luna minim (august) i maxim (decembrie). Distribuiile de la RAYLEIGH sunt prezentate n figura 4.17 i 4.18. Anexa de la capitolul energie eoliana conine distribuiile pentru toate lunile anului.
Figura 4.17: distribuia vitezei vntului de la RAYLEIGH al NASA pentru luna august
111
Figura 4.18: distribuia vitezei vntului de la RAYLEIGH al NASA pentru luna decembrie
Figurile de la 4.16 pn la 4.18 conin aceleai caracteristici ca figura 4.14 i 4.15. Distribuiile de date NASA conin pentru cele mai multe coordonate, frecvenele lor maxime, n decembrie, ntre 3 i 4 m / s. n luna august, maximul se situeaz ntre 2 i 3 m / s pentru cele mai multe dintre coordonate.
4.3.3 Estimarea capacitii maxime

Estimrile capacitii maxime se vor face pe baza caracteristicilor curbelor staiilor eoliene. n acest scop au fost date exemple de curbe de putere de la diferii productori selectai (Enercon, Gamesa i Nordex). Curbe de putere caracteristice s-au normalizat pentru a face o evaluare obiectiv, fr criteriile de putere maxim a staiei de energie eolien.
112
Figura 4.19: normalized power curves of various wind power stations Curbele de putere au toate un spaiu de lucru similar, aa cum se arat n figura 4.19. Diferenele sunt tiate de pe viteza maxim a vntului. Majoritatea lucrrilor sunt de pn la 25 m / s n timp ce dou au o tietur mai mic de pe viteza vntului. Vitezele eoliene cut off sunt comparate cu distribuiile, artnd, c viteza mare a vntului are o influen foarte mic n producerea energiei eoliene pentru judeul Timi. Tiat n viteza vntului difer. Tiat n viteze ale vntului sunt mai mult sau mai puin, distribuite uniform. Tabelul 4.7: Cut in and cut off vitezele vntului ale diferitelor staii eoliene Wind power station Enercon E33 330 kW Enercon E44 900 kW Enercon E48 800 kW Enercon E53 800 kW Enercon E70 2300 kW Enercon E82 2000 kW Gamesa G52 850 kW Gamesa G58 850 kW Gamesa G80 2000 kW Gamesa G87 2000 kW Gamesa G90 2000 kW Nordex N100 2500 kW Nordex N80 2500 kW Nordex N90 2300 kW Cut in [m/s] 3 2 2 2 2 2 4 3 4 4 3 4 4 4 Cut off [m/s] 25 25 25 25 25 25 25 23 25 25 25 20 25 25
113
Analiza figurilor 4.14 pn la 4.18 ofer cele mai nalte frecvene ale vitezei vntului de la 2 pn la 4 m/s. Prin urmare, este analizat partea dintre 2 i 6 m/s a curbei de putere, comparat cu figura 4.20.
Figura 4.20: mrirea imaginii de la 2 la 6 m/s a curbelor energiei eoliene a imaginii 4-6 Pentru o analiz simbolic vor fi selectate trei curbe de putere. Pentru selecie este analizat perioada 2 - 5 m / s. Curba de sus este una din Enercon E53 800 kW (linia turcoaz). Spaiu de lucru ncepe la 2 m/s. n mijloc este situat Gamesa G58 850 kW (linia albastr), cu o reducere a vitezei vntului de 3 m/s. Una dintre staiile de energie eolian n partea inferior este @ Nordex N100 2500 MW (linia roz). Are o reducere a vitezei vntului de 4 m/s. Pentru o estimare anual simbolic a capacitii maxime vor fi alese 3 viteze ale vntului 3, 3.5 i 4 m/s. Acestea acoper o gam larg de viteze medii ale vntului ale datelor NASA. Va fi analizat suplimentar cea mai mare vitez medie a vntului de 4.33 m/s cu ajutorul NASA . n plus, va fi analizat viteza medie a vntului de 5,5 m/s ca medie a datelor TrueWindSI. Rezultatele estimrilor sunt prezentate n tabelul 4.8.
Tabelul 4.8 Rezultatul estimrilor capacitii maxime pentru diferite viteze ale vntului i staii ale energiei eoliene Viteza vntului Enercon E53 800 kW Gamesa G58 850 kW Nordex N100 2500 MW 3 m/s 338,74 h 301,70 h 249,58 h 3.5 m/s 556,41 h 521.40 h 469.70 h 4 m/s 838,94 h 810,16 h 762,53 h 4.33 m/s 1058,2 h 1035,0 h 990,6 h 5.5 m/s 1980.1 h 1977.3 h 1942.5 h
Un an are 8760 h. n comparaie cu un an, rezultatele estimate sunt destul de reduse. Coordonatele cu cea mai mare vitez medie a vntului, au atins capacitatea maxim de peste 1050 h pentru datele NASA i peste 1980 h pentru datele TrueWind SI. Aceste analize arat n mod clar, dependena n partea de jos a
114
caracteristicilor pentru viteze medii mai mici ale vntului . Dependena este mai mare dect viteza medie, sczut a vntului.
4.3.4 Concluzii
n seciunea 4.2.1 s-a artat, c viteza medie a vntului depinde, de asemenea, de nlimea sa.. O cretere de 50 - 80 m a nlimii poate realiza o cretere de cel puin 0,5 m / s, dup cum se poate vedea n imagine 3-1. Din aceast cauz, va fi rezultatul creterii cu nlime mai mare. Rezultatele capacitii maxime estimate la punctul 4.3.3 au fost foarte mici. Vitezele medii utilizate i calculate ale vntului au fost, de asemenea, reduse. Pentru estimarea capacitii maxime, s-au utilizat date NASA i TrueWind. Este vorba de o nlime de 50 m pentru NASA i, respectiv, 80 m, pentru TrueWind SI. Cu datele NASA, referitoare la viteza vntului, rezultatul cel mai mare a fost de aproximativ 1058 h i aproximativ 1980 h pentru datele TrueWind SI. Rezultatele sunt foarte diverse. Rezultatul datelor NASA este att de sczut, nct, din punct de vedere economic, va fi dificil s se ruleze cu succes turbine eoliene de putere. Rezultatele TrueWind SI sunt mult mai bune. Acestea sunt toate cele, mai sus enumerate, 1900 capaciti maxime. Rularea unei turbine eoliane, care este de succes din punct de vedere economic , depinde n continuare de condiiile din Romnia. Selelctarea staiei de energie eolien influeneaz, de asemenea, energia eolien n mare msur, dup cum s- a demonstrat la punctul 4.3.3. Curba de optim de putere ar trebui s fie selectat pentru o regiune caracteristic a vntului. Datorit acestor rezultate diverse este dificil s se sugereaz punerea n aplicare a turbinelor de energie eolien n Timi. Pentru a primi un rezultat obiectiv pentru instalarea de energie eolian n Timi, trebuie s se fac msurtori noi. Pe de alt parte sunt valorile agregate de date pentru o regiune mare i vizualiz numai vitezele medii ale vntului. Site-uri locale pot varia foarte mult. Seciunea 4.2.4 subliniaz regiuni din Timi, care ar putea aspira la viteze mai mari ale vntului: nord- est, nord, sud i sud- vest. Exist, de asemenea, o mulime de parametri locali, care influeneaz puternic viteza vntului. Prin urmare, se recomand s se fac o msurare a locurilor, n cazul n care o staie de energie eolian va fi plnuit sau gndit.
4.4 Tehnologii de conversie a energiei eoliene

Exist dou concepte technice principale pentru centralele electrice eoliene, turbine cu axa orizontal i vertical. n practic predomin turbinele cu axe orizontale, figura 4.21. Cele mai multe turbine eoliene au astzi 3 pale de rotor. Aceasta se datoreaz coeficientului de putere. Acesta descrie eficiena de a produce energie electric din vnt. Coeficientul de putere nu este o constant. Aceasta variaz n funcie de tipul de main i viteza vntului.
115
Figura 4.21: principiul functional al unei turbine de vnt (1) Figura 4.22 ofer o imagine de ansamblu predominant a tipurilor de rotor cu raportul de vitez de vrf i puterea coeficientului Cp. Rezultatele raportului de divizare a paletelor prin viteza vntului n faa turbinelor eoliene. n figura 4.22 se poate observa, c 3 maini de pale de rotoare au coeficientul cu cea mai mare putere urmat de cele 2 pale de rotor. Datorit celei mai nalte eficiene tipurile cu ax orizontal sunt cele mai nsemnate.
116
Figura 4.22: coeficient de putere cp in raport de viteza
pentru diferite tipuri de rotor(2)
Regulamentul Pitch este folosit pentru a optimiza producia de energie pe o gam larg de viteze ale vntului. De asemenea, designul paletelor este optimizat pentru a crete producia de energie i pentru a reduce emisiile de zgomot. n concluzie se poate spune c producia de energie eolian este o tehnologie stabilit. Nu exist nc un potenial de optimizare, dar multe optimizri sunt dezvoltate i aplicate.
117
4.5 Anex evaluare potential eolian

4.5.1 Distribuii ale vitezei lunare a vntului dup RAYLEIGH pentru date NASA
Figura 4.23: ianuarie
Figura 4.24: februarie
118
Figura 4.25: martie
Figura 4.26: aprilie
119
Figura 4.27: mai
Figura 4.28: iunie
120
Figura 4.29: iulie
Figura 4.30: august
121
Figura 4.31: Septembrie

D:\Projek te\Timis\Projek t Erneuerbare Energien I\03 - Projek t\03 - A P2 - Datenauswertung\NA SA \October wind speed distribution after RA YLEIGH.png
Figura 4.32: Octombrie
122
Figura 4.33: noiembrie
Figura 4.34: Decembrie
123
4.5.2 Analiza datelor pentru Beba Veche

Datele NASA nu erau disponibile la momentul efectuarii acestei evaluari Studiul vitezei medii a vantului in functie de altitudine este efectuat pe baza Atlasului Resurselor Energetice Eoliene de la Institutul National Meteorologic Analiza are la baza si informatii de la Meteosim TrueWind SI Viteza vantului este la 80 m altitudine Repartitia vantului efectuata pe baza distributiei Rayleigh Parametrii domeniului de functionare precum si randamentul eolian depind in mare masura de tipul instalatiei Instalatiile energetice eoliene de mare altitudine au randament eolian ridicat Pentru analiza eficientei economice sunt necesare informatii cu referire la cotele de compensatie stabilite prin lege in Romania pentru producatorii respectiv furnizorii de energie electrica din surse regenerabile (E-SRE)
Figura 4.35: Viteza vantului in functie de altitudine
124
Figura 4.36: Vitezele lunare medii ale vantului la 80 m altitudine pe perioada 01.2008 - 05.2009
125
Figura 4.37: Distributia Rayleigh a vitezelor vantului pe o perioada de 1 an 8760 h (Ipoteza: domeniu de functionare de 3 25 m/s)
126
4.6 Definirea de proiecte pentru implementare in viitor a utilizarii energiei eoliene

4.6.1 Crearea unei harti pentru potenialul vntului in judetul Timis ncepand cu harta zonelor de potenial ridicat eolian
Continut proiect Puncte de lucru: - Identificarea domeniilor de cel mai mare potenial - Msurtori detaliate n cooperare cu Universitatea, de cel puin 1-3 ani Rezultate: - Crearea unei harti pentru potenialul de vnt la nlimi diferite 50, 80, 100 m - Identificarea de locatii cu potenial pentru instalarea fermelor eoliene Aspecte cu referire la costurile implicate: - Tehnici de msurare - Cheltuieli cu analiza - Cheltuieli cu partenerii locali - Cheltuieli cu coordonarea lucrrilor studentilor Avantaje din proiect pentru client Beneficii calitative - Transfer de cunotine pentru evaluarea obiectiv a potenialului vntului - Studii de cercetare stiinifica pentru universitate - Expansiune autonoma pentru ntreaga Romnia - Planuri concrete pentru investitori
4.6.2 Stabilirea prioritatii de implementare a proiectelor definite pentru energia eoliana
4.7 Posibilitati de finantare a proiectelor de implementat pentru energia eoliana

4.7.1 Crearea unei harti pentru potenialul eolian in judetul Timis ncepand cu regiuniile cu cel mai mare potential eolian stabilit in acest studiu
a. ERDF (European Regional Development Fund) Pentru realizarea unei asemenea harti de detaliu in judetul Timis se pot folosi fonduri ERDF. Tinand cont de directiva de finantare din cadrul acestui program se poate folosi Axa Proiritara 2.1. In cadrul ei se pot finanta, pe de-o parte a) proiecte de Cercetare/Dezvoltare intre Universitati/Institute si Firme si pe de alta parte b) proiecte de Cercetare/Dezvoltare cu
127
participarea specialistilor din strainatate. Colaborarea noastra cu Universitatea Politechnica Timisoara, respectiv cu institutul pentru energii din surse regenerabile se pliaza perfect pe cerintele punctului b). Beneficiile imediate pentru economia Judetului si a investitorilor sunt foarte clare: identificarea clara a viitoarelor locatii de exploatare aacestei surse de energie regenerabila si scadere riscului actual de investitie in acest domeniu.
128
5 Energia hidraulica
Potentialul tehnic al energiei hidraulice: capacitatea momentan instalata in Romania este de 5843,135 MW, din care 3647,63MW in centrale cu lac de acumulare si 2195,505MW in centrale pe rau. Potentialul tehnic hidraulic in Romania ar putea fi crescut suplimentar cu pana la 9000 MW putere instalata. Momentan nu sunt date disponibile cu referire la potentialul tehnic hidraulic in judetul Timis. Datorita conditiilor de relief ale judetului Timis, si anume relief de campie, nu este de asteptat o crestere substantiala a potentialului hidraulic. Pentru a evalua corect posibilitatile de crestere a potentialului tehnic hidraulic in judetul Timis sunt necesare mai multe informatii. Harti si tabele cu valori de debite volumice Informatii : Raul Bega: 18 cm cadere de apa pe 100km Nici o referire la debitul volumic Raul Timis: Nici o referire la inaltimea caderii de apa Debit volumic 47 m/s
5.1 Baz de date pentru evaluarea potentialului hidraulic

Sondajul datelor necesare pentru energia hidraulic a fost nesatisfctor. Nu s-a rspuns solicitrilor sau datele nu au fost accesibile dup cum s-a promis. Cu toate acestea, cteva date au putut fi colectate. Din raportul anual Colterm au fost luate informaii despre puterea centralei hidraulice Bega. i au fost gsite informaii despre debitul volumetric al rului Timi.
5.1.1 Rul Bega

Colterm a modernizat staia de energie hidraulic. Aceasta este operativ din 2008. In 2008 s-au produs 2856 MWh de electricitate.
Figura 5.1: Bega River by Wikipedia
129
5.1.2 Rul Timi

Are un debit volumetric mediu de 37 m/s la frontiera Romniei n judeul Timi.
Figura5.2: Timi River by Wikipedia
5.1.3 Analiza potentialului raului Timis

Analiza potentialului pe baza debitului volumic de 47 m/s si o valoare medie a randamentului microcentralelor de 70 % Diferenta de altitudine (inaltimea caderii de apa) de la 0 100m
Figura 5.3: Producia de energie electric a Rului Timi, pentru nlimi dela 1 la 100 m, la un debit anual mediu de 47 m/s
130
Pentru Rul Timi, este estimat potenialul de producie a energiei electrice pentru nlimi diferite, de la 1 la 100 m. Estimarea folosete o eficien tipic de 70% pentru micro-hidrocentrale. Rezultatul este prezentat n figura 5.3.
5.2 Evaluarea potentialului energiei hidraulice

Din cauza unei baze de date extreme de limitate, au fost generate puine rezultate. n Timioara este utilizat o micro-hidrocentral. Colterm a renovat hidrocentrala de pe Bega. n 2008 a produs 2856 MWh. Este o cantitate foarte mic n comparaie cu cererea Timisoarei. Pentru debitul volumetric al rului Timi, a fost calculat tehnic producia de energie. Dac este posibil instalarea unei microhidrocentrale de energie de-a lungul rului Timi care s acopere o nlime total de 50 m, ar putea fi produi anual aproximativ 50,000 MWh. Locaiile vor fi ns limitate din cauza locuinelor i datorit faptului c cea mai mare parte a judeului Timi este o zon de cmpie. Potenialul energiei hidraulice n judeul Timi este foarte mic n comparaie cu energia geotermal. Prin urmare este mai posibil s se promoveze aplicaiile geotermale n judeul Timi. Ele pot produce un impact mult mai mare n ceea ce privete CO2 dect energia hidraulic.
5.3 Tehnologii pentru conversia energiei hidraulice

Exist diferite tipuri de turbine folosite pentru generatoarele de energie electric. Tipurile de turbine folosite depind de debitul volumetric i de scderea nlimii apei. Tabelul 5.1 prezint diferite tipuri de turbine. In figura 5.4 se poate citi domeniul de aplicare a diferitelor tipuri de turbine. Axa x reprezint fluxul volumetric n [m/s] i axa y inaltimea caderilor de apa n [m]. Liniile diagonale ntunecate reprezint clasa de putere a generatoarelor, dependente de scderea nlimii i a debitului volumetric. Tabelul 5.1: tipuri de turbine Turbine Pelton Grafic Scurt descriere Turbina este format din cupe duble. Turbina transmite jeturi de apa
Ossberger
Turbina este o roat n form de butoi, alungit, cu lame curbate Curentul de ap ncarc de dou ori lamele la trecerea ei prin turbine. Turbina este format din palete radiale curbate, simple sau duble Fluxul de ap curge din exterior spre interior.
Francis
131
Kaplan
Turbina este format din palete tip arip n form de lame radiale
Deriaz
Turbina e compus din palete tip arip n form de lame Roile sunt reglabile. Fluxul are loc n diagonal de la exterior spre interior.
Figura 5.4: domeniu de aplicare pentru diferite turbine Figura 5.5 prezinta principiile de construcie tipice pentru centralele hidraulice. Primele dou sunt pentru aplicaii de presiune sczut, iar ultimele dou pentru aplicaii de nalt presiune. Primul principiu folosete o turbin Francis. Al doilea principiu arat o aplicaie utiliznd o turbin Kaplan, iar al patrulea folosete o turbin Pelton. Al treilea principiu nu este recunoscut n mod clar. S-ar putea folosi dou tipuri diferite de turbine Francis i Deriaz, din cauza fluxului de ap. Acesta curge din exterior spre interior.
132
Figura 5.5: construcii tipice ale centralelor de energie hidraulic
5.4 Definirea de proiecte pentru implementare in viitor a utilizarii energiei hidraulice

Potential hidraulic prea scazut pentru proiecte concrete de implementare in judetul Timis, de aceea nu se cauta metode si/ sau posibilitati de finantare a proiectelor pentru implementare viitoara.
133
6 Proiecte de implementare regenerabile de energie
combinata
resurselor
In acest paragraf se prezinta cateva exemple concrete de proiecte pentru utilizarea combinata si/sau alternativa a tipurilor de energii regenerabile predominante in judetul Timis, si anume energia geotermala, solara si cea a biomasei. Instalaiile si sisteme cu utilizare combinata a energiilor regenerative numite aici Combi-Centrale- asigura spre exemplu furnizarea de energie electrica si termica continua, evitand astfel dezavantajul disponibilitatii sezoniere a unor resurse de energie regenerabila pentru generarea de energie utila la consumatorul final.
6.1 Definierea de proiecte pentru implementarea combinata

6.1.1 Combi Centrale cu Cogenerare in Comuna Pilot Biomasa, Solar, Geotermie
Continut proiect Puncte de lucru: - Combinarea diferitelor tipuri de centrale EE in functie de potentialul local al comunei respective - Conceptionare - Constructie si punerea in functiune Rezultate: - Experienta clara ce va sta la dispozitia implemetarii ulterioara a unor astfel de centrale Avantaje din proiect pentru client Beneficii calitative: - Alimentarea quasi autonoma a localitatii pilot - Instalatie model Timis model pentru intreaga Romanie Informatii suplimentare: - Pentru alimentarea complet autonoma trebuieste implementata o centarala de dimensiuni mai mari ce implica si costuri mai ridicate, se propune a incepe cu o instalatie pilot - Comuna (pana la 2.000 de locuitori) = sat sau oras mic - Furnizare de: apa calda, curent,gazetc
6.1.2 Casa pasiva

Continut proiect Puncte de lucru: - Faza conceptuala - Implementare sub condure technica de elita - Sisteme de masurare si de monitorizare Avantaje din proiect pentru client
134
Beneficii calitative: - Alimentare quasi autonoma - Instalatie model Timis model pentru intreaga Romanie Informatii suplimentare - Alimentare se face prin: energie solara, geotermie de suprafata, cogenerare cu biogaz
6.1.3 Complex pilot de spital

Continut proiect Puncte de lucru: - Faza conceptuala - Sistem de managemnt al energiei autonom - Constructia si punerea in functiune - Sisteme de masurare si monitorizare Avantaje din proiect pentru client Informatii suplimentare - Instalatie de biomasa pentru controlul (prin tehnici noi membrana) apelor reziduale din spital si a gunoaielor - Combinarea energieie solare cu geotermia pentru incalzire si climatizarea spitalului respectiv - Furnizarea in reteaua locala a cantitatii suplimentare de energie electrica electrica, dupa acoperirea propiului consum( curent prin fotovoltaic si cogenerare) - Implementarea tehnologiilor de stocare a energiei pentru alimentarea continua si neintrerupta cu energie
6.1.4 Parc Inteligent Energetic cu Combi-Centrale - Studii de cercetare si optimizare a utilizarii energiilor regenerabile
Continut proiect Puncte de lucru: - Concept parc de centrale energetice pentru utilizarea tuturor sursele regenerative de energie (biomasa, solara, geotermie) Smart Park - Constructie si punere in functionare a instalatiilor pilot - Utilizarea in retea (interconectata) a surselor regenerative de energie Rezultate: - Parc de centrale energetice de putere instalata mica (fara utilitate economica) - Sistem de referinta pentru parc de centrale la scara mare Avantaje din proiect pentru client Beneficii calitative - Transfer de cunostinte de cercetare si tehnologic - Studiu local - Managementul incarcarilor de sarcina in parcul de centrale energetic - Proiect universitar interdisciplinar Exemple: - Parc de centrale energetice in administrarea universitatii - Vizualizare demonstrativa practica a tehnologiei - Util studiului universitar
135
6.2 Stabilirea prioritatii de implementare a proiectelor pentru utilizarii combinate a resurselor regenerabile de energie
Combi-Centrale este un termen utilizat pentru definirea instalatiilio si sistemelor de producere a energiei electrice si termice care utilizeaza ca forma de energie primara mai multe tipuri de resurse regenerabile de energie. Astfel in judetul Timis este adecvata utilizarea resurselor regenerabile de energie preponderente in aceasta regiune si anume, energia geotermala, energia solara si energia biomasei.
6.3 Posibilitati de finantare a proiectelor pentru implementarea utilizarii combinate a resurselor regenerabile de energie
6.3.1 Combi-Centrale (Biomasa, Solar, Geotermie) cu Cogenerare Comuna Pilot
Generare de energie electrica si termica intr-o comuna pilot (cogenerare) biomasa, energie solara, geotermala a. ERDF (European Regional Development Fund) b. Govermental Funds
6.3.2 Casa pasiva

a. ERDF (European Regional Development Fund) b. Govermental Funds
6.3.3 Complex pilot de spital

a. ERDF (European Regional Development Fund) b. Govermental Funds
136
Aceste trei proiecte pot fi finantate din ERDF Axa priorita 4 pentru castigul de durabil si eficient de energiei. Aceste fonduri acorda suport in construirea de centrale, ce folosesc energii din resurse regenerabile. Mai mult decat atat promoveaza si centralele de cogenerare. In plus se pot accesa fonduri din ERDF programul sectorial operational pentru mediu. In legatura cu construirea de centrale, se poate finanta prin aceste fonduri si modernizarea unor retele de incalzire centralizate deja existente. In cele din urma se pot accesa si fonduri guvernamentale.
6.3.4 Parc Inteligent Energetic de Combi-Centrale pentru energii regenerabile

Proiect de cercetare si dezvoltare in colaborare cu Universitatea Politehnica din Timisoara, respectiv Institutul de energii regenerabile al acesteia. 1. SMART - parc de energie pentru invatamant in scopul cercetarii si optimizarii proceselor de productie de energie din resurse regenerabile. a. EDRF b. Govermental Funds Acest proiect este gandit ca o colaborare directa cu Universitatea Politehnica, pentru construirea sa se pot folosii finantari din Aria de interventie 2.2: investitii in infrastructura de cercetare si dezvoltare. Aceste fonduri sustin realizarea/modernizarea/extinderea cladirilor si finanteaza intreg echipamentul necesar. De asemenea Axa Prioritara 2.2 a ERDF finanteaza proiecte pentru construirea unor noi infrastructuri in domeniile de Cercetare si Dezvoltare. Fonduri deja accesate se pot redistribui in vederea implementari acestui parc SMART.
137
7 Potentialul tehnic-economic al resurselor regenerabile de energie disponibile in Timis

7.1 Analiza economica a potentialului energiilor regenerabile in Timis
In tabelele urmatoare se prezinta datele si valorile necesare pentru aprecierea economica a potentialului energiilor regenerabile, rezultatele modelului de calcul folosit, precum si evaluarea tehnico-economica a potentialului energiilor regenerabile in judetul Timis. Tabelul 7.1 se regaseste intr-o forma completa Potential_Teoretic_Tehnic_Realizabil.xls atasat acestui studiu. in fisierul excel
Tabel 7.1: Date pentru analiza economica a potentialelor tehnice pentru energiile regenerabile din Timis
Potential
Teoretic
Tehnic
Realizabil (pana in 2020) GWh/an
Forma produsului final (tip energie)
Ipoteze
Durata de via Ani
GWh/an 1 Biomasa 26 872
GWh/an
electric / termic 26 315 12 315
Vezi Raport final
1. Namolul de 1 epurare Deseuri 1. biologice 2 (deseuri menajere) 1. Deseuri organice 3 (Agricultura) 1. Gaz de deponeu 4 2 Geotermie 2. Geotermia de 1 suprafata
10004 250
5002 25
2501 25
50% realizabil
347880
10440
1,44 termic
20
2. Geotermia de 2 adancime 3 Energia solara infinit de mare
150
electric / termic
30
138
3. PV 1 3. Energia solar 2 termica 4 Energia eoliana
infinit de mare infinit de mare 96180
10174,9
127,9
electric
20
9618
15 electric
20
Energia hidraulica
> 100
50
5 electric
50
Informatii Judetul Timis Consum de energie / capita in Romania 2006 Nr. locuitori judetul Timis din care in oras din care in sat Suprafata judetului Timis
2401 kWh/capita 687377 400000 300000 8697 km2
139
In tabelul ce urmeaza se face o clasificare a potentialului tehnic pentru energiile regenerabile din judetul Timis,pe o perioada de 20 de ani. Toate calculele din urma carora sau ajuns la datele prezentate in cele ce urmeaza sunt realizate in documentul excel, cu titlul Calculul potentialului tehnico-economic.xls atasat acestui document. Tabel 7.2: Potential tehnic (realizabil) pentru energiile regenerabile din Timis pana in anul 2020
Sisteme de producere a energiei din resurse regenerabile Biogaz deseuri agricole Geotermie Fotovoltaic Energie eoliana Biogaz deseuri menajere Microhidrocentrale Biogaz- namol,epurare
Potentialul energetic tehnic realizabil [GWh] 844,80 150 76,5 15 8,25 5 3,36
Analiza tehnico-economica a potentialului realizabil pentru energiile regenerabile in judetul Timis, cu referire directa la costuri de producere ale fiecarui tip de energie se gaseste in tabelul 7.3 Tabel 7.3: Analiza cost-potential tehnic (realizabil) pentru energiile regenerabile din Timis pana in anul 2020
Potentialul realizabil pe tip de energie [GWh] Biogaz deseuri menajere Geotermie Biogaz- namol,epurare Biogaz deseuri agricole Microhidrocentrale Energie eoliana Fotovoltaic 8,25 150 3,36 844,80 5 15 76,5
Costuri de producere a energiei [/kWh] 0,03 0,05 0,06 0,07 0,09 0,10 0,35
Pentru o viziune de asamblu sa realizat o curba care arata care este cantitatea maxima de GWh ce poate fi produsa in judetul timis din energii regenerabile pana in anul 2020, raportata fiind la costurile care implica produrea ei. Tabel 7.4: Potentialul tehnico economic, cumulat, pentru energiile regenerabile din Timis pana in anul 2020
Realisable potential by 2020 [GWh] 0,00 Biogaz deseuri menajere (8,25 GWh) ..cumulat cu Geotermie (150 GWh) 8,25 8,25 158,25
Electricity generation costs [/kWh] 0,03 0,03 0,05 0,05
140
158,25 cumulat cu Biogaz namol,epurare (3,36 GWh) cumulat cu Biogaz deseuri agricole (844,80 GWh) cumulat cu Hidrocentarale (5 GWh) cumulat cu Energia Eoliana (15 GWh) cumulat cu Fotovoltaic (76,5 GWh) 161,61 161,61 1006,41 1006,41 1011,41 1011,41 1026,41 1026,41 1102,91
0,06 0,06 0,07 0,07 0,09 0,09 0,10 0,10 0,35 0,35
0,40
Photovoltaics
0,35 Electricity generation costs [/kWh] 0,30 0,25 0,20 0,15
Small Hydropower
0,10 0,05 0,00 0
Sewage gas
Agricultural biogas
Wind energy
Geothermal electricity
Landfill gas 200 400 600 800 1000 1200
Realisable potential by 2020 [GWh]
Figura 7. 1: Curba de potential tehnico-economic din judetul Timis a tuturor tipurilor de energii din surse regenerabile calculata pana in anul 2020 bazata pe tabelul 7.4 Dupa cum se vede din analiza graficului edificator de mai sus cel mai mare potential realizabil il are biomasa, respectiv deseurile agricole, de asemenea pretul de producere a acestui tip de energie este relativ mic in comparatie cu energia solara care are pretul de producere cel mai ridicat. Urmatoarea surse de energie regenerabila care are un potential foarte mare ese energia geotermala de asemenea la un pret mic de producere, chiar mai mic decat cea din biomasa agricola.
141
In concluzie judetul Timis poseda surse regenerabile mari din care se poate produce energie la un pret foarte scazut, dupa cum se vede in tabele si graficele de mai sus. Biomasa si geotermia sunt unul dintre sursele de energie regenerabile cu cel mai mare potential pentru regiunea Timis. Energia solara se afla pe un loc secund iar pretul de producere al ei este unul dintre cel mai ridicat.
7.2 Stabilirea priorittii de implementare a tuturor proiectelor pentru o dezvoltare durabila

Priorizarea implementarii proiectelor se face pe baza relatiei dintre potentialul de energie al fiecarei resurse renerabile si costurile implicate de conversia acesteia in energie termica sau electrica, conform analizei tehnico-economice prezentate anterior. In continuare se prezinta succesiv priorizarea proiectelor in functie de fiecare tip de energie regenerabila din Timis, iar apoi se face o priorizare economica in functie de ponderea potentialelor existente in judetul Timis.
Figura 7.2: Priorizare la implementarea proiectelor pentru biomasa si eficienta energetica a instalatiilor de tratament si epurare a apei reziduale din Timis
142
Figura 7.3: Priorizare la implementarea proiectelor pentru energia eoliana din Timis
Figura 7.4: Priorizare la implementarea proiectelor pentru energia geotermala din Timis
Figura 7.5: Priorizare la implementarea proiectelor pentru energia hidraulica din Timis
Figura 7.6: Priorizare la implementarea proiectelor pentru energia solara (PV) din Timis
143
Figura 7.7:Priorizare la implementarea proiectelor pentru utilizarea combinata a tipurilor de resurse regenerabile de energie cu potential predominant in Timis Priorizarea economica si sociala la implementarea de proiecte dupa tipul de energie regenerabila existent in Timis a fost prezentata anterior si include denumirile priectelor de implementat. Tinand cont de legenda de proiecte definite mai sus, precum si de priorizarea acestora dupa tipul de resursa de energie, se face priorizarea regionala si tehnico-economica la implementarea proiectelor in Timis. Priorizarea aceasta se bazeaza pe dominanta potentialului energetic existent regional (deci implicit pe ponderea regionala a fiecarui tip de resursa), pe costurile, amortizarea investitiei si castigul la implementarea proiectelor, precum si pe necesitatea de implementare a unor proiecte (salubrizare eficienta pentru apele reziduale, eliminarea deseurilor, etc).
Figura 7.8: Priorizare regionala si tehnico-economica la implementarea de proiecte in Timis
144
Eficienta energetica
Politica energetica are ca: Obiectiv: Conservarea energiei Economia de energie la producatorii si utilizatorii energiei Utilizarea raional a energiei la consumatori Substituirea unor forme de energie Substituirea unor procese tehnologice Indicatori: Intensitatea energetica Caracterizare macroeconomica (nivel national/regional/ramura industrie) IE = Consum energetic brut / Produs Intern Brut (PIB) Caracterizare microeconomica (nivel unitate productie/intreprndere/instalatie) IE = Consum energetic brut / Valoarea Adaugata Bruta (VAB) Cel mai mare consumator final de energie: Industria Eficienta energetica este o caracteristica a tuturor proceselor ce implica consum de energie, in vederea obtinerii unei utilitati. O eficientei energetica ridicata este de dorit si implica realizarea unei utilitati (bun de consum, produs, activitate, prestari servicii sau alta forma de energie) cu consum minim necesar de energie.
8 Indicatorii eficientei energetice

Consumul de energie este principalul indicator de eficienta energetica. Indicatorii de performanta ai eficientei energetice evalueaza atat situatia la nivel micro (unitate de productie industriala) sau macro (tara /regiune/ ramura industrie) cat si progresele realizate n aplicarea politicii energetice. Indicatori cantitativi: productia de energie /locuitor consumul de energie /locuitor Indicatori calitativi: consumul specific [tone comb. conv. /unitatea de produs] intensitatea energetica [tone comb.conv. /] - intensitatea energiei primare, prin considerarea consumului total de resurse primare - intensitatea energiei finale, prin considerarea consumului total final - intensitatea energiei electrice, prin considerarea consumului final de energie electrica, etc. Intensitatea Energetica (IE) este cel mai relevant indicator deoarece tine cont de performanta procesului tehnologic (consumul de energie) considerand situatia de dezvoltare economica generala (PIB sau VAB la ppc sau pcs). Intensitatea energetica a unei tari sau a unei regiuni este un indicator global care permite asocierea consumurilor de energie ale unei tari sau regiuni cu nivelul activitatilor economice desfasurate. Pentru a masura variatia in timp a intensitatii se utilizeaza valorile anuale ale Produsului Intern Brut, exprimate in preturi constant (PIB exprimat in preturi curente si corectat cu inflatia). Compararea evolutiei intensitatii enegetice a unor tari cu monede diferite se poate face doar daca Produsul Intern Brut este exprimat in aceeasi moneda si tinandu-se cont de nivelul mediu al preturilor din fiecare tara. Pentru comparatiile Romaniei cu alte tari europene moneda utilizata este euro la paritatea de cumparare standard
145
(euroPCS sau pcs). [Sursa: Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU]. Eficienta energetica de anasamblu (totala) analizeaza consumul si necesarul (consumul minim) de energie pentru toate etapele din ciclul de obtinere a utilitatii (de la prospectare la productie, la distributie si la conversie) precum si toti purtatorii de energie ce intra in consumul de energie realizat in aceste etape (petrol, gaz, electricitate, energii din surse regenerabile, etc.). Eficienta energetica finala analizeaza consumul si necesarul (consumul minim) de energie a unei utilitati la consumatorul final, respectiv in ultima etapa de obtinere si utilizare a utilitatii. O evaluare a eficientei energetice se bazeaza pe monitorizarea consumurilor si a masurilor de eficienta energetica introduse la nivel national sau regional si a directivelor politicii energetice. Astfel, performanta eficientei energetice se va evalua prin: identificarea, inregistrarea si analiza completa a indicatorilor de eficienta energetica (consumul de energie, tinand cont si de emisiile de CO2 si de diferitele tipuri de consumatori finali) in fiecare sector (industrie, transport, rezidential si prestari servicii) dintr-o anumita regiune (judetul Timis) pe perioada trecuta si actuala; identificarea, inregistrarea si analiza impactului masurilor de conservare a energiei introduse intr-o anumita regiune (judetul Timis, Romania), si anume masuri de reglementare legislativa, fiscala, financiara si de modernizare tehnologica, incluzand campanii de informare, audituri energetice si acorduri negociate in fiecare sector (rezidential, transporturi, industrie si prestari servicii). [1] Minimizarea consumului de energie in industrie respectiv cresterea eficientei energetice industriale se poate realiza la diferite nivele ale lantului de actiuni necesar pentru realizarea unui produs sau serviciu final: la generarea de energie (de exemplu prin centrale de co-generare CET si trigenerare cu performanta ridicata, centrale retehnologizate sau noi, energii generate prin conversie din surse regenerabile), la transportul si distributia energiei (de exemplu prin transformatoare adecvate retelei electrice, reizolari ale conductelor de termoficare sau alte optimizari ale sistemelor de transport si distributie) sau la consumatorii de energie prin utilizarea inteligenta a energiei (de exemplu prin uitilizarea sistemelor de consum de energie cu eficienta energetica ridicata, prin substitutia tipului de energie de provenienta cu un tip mai putin poluant cu CO2, respectiv prin renuntarea la anumite consumuri de energie care nu sunt necesare). [3] Tabel 8.1: Exemple de indicatori de eficienta energetica dupa tipul de sector analizat [2] Sector Industrie Indicatori de eficienta energetica Consum de energie pentru productia a 1 unitate de produs final suplimentar Consum specific de energie pentru productia unei unitati de produs final Consum specific suplimentar de energie pentru productia unei unitati de produs final fata de consumul standard pentru productia aceluiasi bun (diferenta fata de o valoare standard de consum energie pentru productia aceluiasi produs) Consum specific suplimentar de energie pentru productia unei unitati de produs final fata de consumul mediu in EU pentru productia aceluiasi bun (diferenta fata de valoarea medie in EU a consumului energie pentru productia aceluiasi produs) Consumul de energie din industria cimentului pe tona de ciment produs
146
Transport
Consumul de energie in transporturi aeriene Consumul de energie in transporturi pe sosele al bunurilor raportat la 1 tona bunuri si 1 km de drum parcurs Consumul de energie in transporturi pe sosele raportat in vehicule echivalente Consumul specific al vehiculelor / autovehiculelor Consumul specific rezidential Consumul specific rezidential pentru iluminat si aplicatii electrice Consumul specific rezidential pentru incalzirea locuintelor Consumul specific rezidential scalat la situatia climatica medie din EU Consumul de energie al sectorului de prestari servicii pe angajat Consumul de energie al sectorului de prestari servicii pe unitatea de servicii prestate Consumul de energie electrica pe angajat
Rezidential
Prestari servicii
Macro-economic Consumul final de energie pe unitatea de produs brut national / regional Consumul total de energie pe unitatea de produs brut national / regional Principalele direcii de creterea eficienei energetice sunt: optimizarea termic a cldirilor optimizarea energetic a proceselor de producie optimizarea reelelor de termoficare optimzarea retelelor de electricitate optimizarea retelelor de apa publica si canalizare optimizarea consumului casnic de energie optimizarea transportului
8.1 Eficienta energetica la nivel macroeconomic Romania

In Romania exista institutii care se ocupa de monitorizarea eficientei energetice si de implementarea de masuri si programe pentru cresterea eficientei energetice (cum ar fi de exemplu etichetarea produselor electrice si electronice dupa clase de eficienta, informarea publicului si adoptarea cadrului legislativ adecvat). Aceste institutii sunt: Agenia Romn pentru Conservarea Energiei (ARCE) este autoritatea specializat la nivel naional n domeniul eficienei energetice, cu personalitate juridic i funcionare n subordinea Ministerului Economiei i Finanelor Observatorul Energetic National (OEN), care realizeaz banca de date i determin principalii indicatori de eficien energetic pentru Romnia. Ministerul Economiei i Finanelor (MEF) aplica politica energetica pentru EE si SRE MEF, OEN altele) Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile (MMDD), Ministerul Internelor i Reformei Administrative (MIRA) administraia local, Fondul Romn pentru Eficiena Energiei (FREE) care finaneaz, n condiii comerciale, companiile din sectorul industral i ali consumatori de energie pentru a le facilita finanarea proiectelor de utilizare eficient a energiei ICEMENERG, etc. [7] Prin aderarea la UE Romania se obliga la respectarea directivelor UE cum este si directiva 2006/32/EC a Parlamentului si consiliului European din 5 April 2006 pentru eficienta energiei la consumatorii finali si
147
prestari de servicii in energie. Planul national de actiune pentru cresterea eficientei energiei propus spre realizare de catre Romania are ca obiectiv reducerea cu 13.5 % a consumului de energie in perioada 2008 2016. Consumul de energie trebuie redus cu minim 9% pe aceasta perioada de 9 ani de fiecare stat membru al UE. [4] Tinta de reducere a consumului de energie in Romania pornind de la premiza consumului mediu de energie in Romania in perioada 2001-2005 estimat la 20.840 [103 tep] se poate realiza pentru cele doua scenarii reducand consumul de energie cu: 1.876 [103 tep] pentru scenariul (obligatoriu) de reducere a consumului national de energie cu 9% pana in 2016 2800 [103 tep] pentru scenariul (contractat) de reducere consumului national de energie cu 13.5% pana in 2016 940 [103 tep] ca obiectiv intermediar imediat de atins - pana in anul 2010 (4.5% din consumul mediu pe perioada 2001 2005 respectiv 1.5 % anual, conform scenariului contractat). [5] Tabel 8.2: Situatia eficientei energetice in Romania, Anglia si SUA anului 2004 Consum energetic [tep/locuitor] Intensitate energetic [tep/MEURO] Romnia 1.9 1056.9 Anglia 3.76 298.5 SUA 7.8 307
Tabel 8.3: Intensitatea energetica: UE- Romania in 2005 Media UE - 15 in 2005 Intensitatea energiei primare Intensitatea energiei finale Intensitatea energiei electrice In Romania in 2005
0.171 [tep/1000Euro2000 ppc] 0,225 [tep/1000Euro2000 ppc] de 1.5 ori > decat UE - 15 de 1,4 ori > decat UE - 25 0.112 [tep/1000Euro2000 ppc] 0,141 [tep/1000Euro2000 ppc] de 1.4 ori > decat UE 15 de 1,34 ori > decat UE 25 0,225 [kWh /10002000 ppc] 0,491 [kWh /10002000 pcs] cu 9 % < media UE-25 de 2,18 ori > decat media UE-25
Strategia Nationala in domeniul Eficientei Energetice A fost initial reglementata legislativ prin HG 163/200, avand ca obiectiv reducerea cu 40% a intensitatii energiei primare pana in 2015 fata de anul 2001. Ca obiective tinta apar economisirea a 13,5% din consumul de energie intre 2008-2016, respectiv 2800 [mii tep], sau altfel exprimat economisirea a 1,5 % anual, respectiv 940 [mii tep/an]. Economie de energie dorita se ridica la un total de 2,122 mil. [tep/an], repartizata pe sectoare ca conform diagramei de mai jos. [Sursa: EFICIENTA ENERGETICA PRIORITATE ECONOMICA SI DE MEDIU PENTRU ROMANIA, T. Constantinescu ARCE 2008]
148
Figura 8.1: Repartizarea economiei necesare de energie in Romania pe sectoare HG 163/200 Datele cuprinse in Strategia energetica a Romaniei pentru perioada 2007-2020, document aprobat prin H.G. nr. 1069/2007, indica pentru Romania, la nivelul anului 2005, o intensitate energetica primara de 0,492 tep/ 1000 euro, la paritatea cursului de schimb si de 0,225 tep/ 1000 euro la paritatea puterii de cumparare, iar intensitatea energetica finala, pentru acelasi an a fost de 0,308 tep/ 1000 euro la paritatea cursului de schimb si de 0,141 la paritatea puterii de cumparare. Aceste valori sunt de 1,4 ori respectiv de 1,34 ori superioare mediei UE- 25. In ce priveste intensitatea energiei electrice, acelasi document indica o valoare de 0,491 kWh/ 1000 euro la paritatea cursului de schimb si de 0,225 kWh /1000 euro la paritatea puterii de cumparare. Astfel, intensitatea energiei electrice este de 2,18 ori mai mare decat media UE-25, daca se ia in calcul PIB la paritatea cursului de schimb, dar este cu 9 % sub media UE daca PIB este exprimat la paritatea puterii de cumparare. Evolutia indicatorilor cantitativi ai eficientei energetice in Romania pentru anii 1990 si 2005 se prezinta in succesiunea de diagrame de mai jos (notate impreuna ca Figura 8.2), unde VAB este indicatorul puterii economice pentru caracterizarea productiei, incluzand caracteristicile eterogenitatii valorice a notiunii de productie. Structura VAB in 1990
6,3% 20,0% 23,7%
VAB - Agricultura, silvicultura, piscicultura VAB - Total industrie (inclusiv constructii) VAB - Servicii VAB - Transporturi
49,9%
Consumul final de energie 1990

23,3% 5,3%
Agricultura, silvicultura, piscicultura Total industrie (inclusiv constructii) Servicii
10,4% 4,9% 56,0%
Transporturi Rezidential
149
Structura VAB in 2005

11,6% 9,6%
34,5% 44,3%
Consumului final de energie 2005

0,8% 32,1% 41,8%
16,9%
8,3%
Figura 8.2: Evolutia indicatorilor cantitativi ai eficientei energetice in Romania pentru anii 1990 si 2005 Bilantul Fizic al Energiei Electrice si Termice in Romania pentru anii 2008 si 2009 este prezentat tabelar in continuare. [Raport monitorizare pia de energie electric luna mai 2009]. Pe piata de tranzactie a energiei electrice pentru ziua urmatoare pretul mediu in luna iulie 2009 era de 36.32 /MWh, iar pentru anul 2008: - pretul mediu ponderat de 52.40 /MWh pentru energia electrica tranzactionata pe piata pentru ziua urmatoare - pretul mediu ponderat de 52.40 /MWh pentru energia electrica tranzactionata pe piata pentru ziua urmatoare - pretul mediu ponderat de 52.05 /MWh pentru energia electrica tranzactionata pe piata centralizata pentru contracte bilaterale - pretul mediu ponderat de 48.7 /MWh pentru energia electrica din contracte cu livrare in anul 2008. [OPCOM Raport Monitorizare Piata de energie electrica din Romania pentru anul 2008]. Romania se afla pe pozitia a saptea in Europa in clasamentul preturilor platite de consumatori pentru energie electrica si gaze naturale, in conditiile in care preturile din zona central si est europeana se mentin sub nivelul celor din Vest, potrivit datelor Eurostat, citate de Reuters. In tabelul 8.4 se prezinta preturile actuale la energie pe piata din Romania.
150
Tabel 8.4: Preturi la consumator pentru energie electrica si gaze naturale in Romania 2008- 2009
Utilizarea resurselor primare pentru generarea de energie electrica in Romania are o mare influenta asupra eficientei energetice la nivel macroeconomic, afectand toate nivelele microeconomice, deci si judetul Timis. Indicatorii si cifrele reprezentative se prezinta in aceasta lucrare prin succesiunea de diagrame din Figura 8.3. [Raport monitorizare pia de energie electric luna mai 2009 ANRE; RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI N ROMNIA PE ANUL 2007 - Anuarul Statistic al Romniei, 2007] Consumul intern brut de energie dupa resursele primare (2000 - 2006)
18000 16000 14000
m ii tone echivalent p etrol
12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 2000

Energie electric
2001
2002
Crbune
2003
2004
2005
2006
Gaze naturale
iei i produse petroliere
151
Energia electrica dupa provenienta sa din resursele primare (2009)
Productia de energie electrica (2000 2006)

50000 45000 40000 35000
milioane KWh
30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 2000

Termoelectric
2001
2002
2003
2004
2005
2006
Hidroelectric
Pe locuitor (kWh)
Consumul final energetic pe perioada 2000 2006

12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
mii t echiv. petrol
Industrie (inclusiv construcii)
Agricultur, silvicultur, pescuit
Transporturi i comunicaii
Alte activiti
Populaie
Consumul de energie pe locuitor n perioada 2000 2006

2,000 1,800 1,600
mii t echiv. petrol/locuitor
1,400 1,200 1,000 0,800 0,600 0,400 0,200 0,000 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Consum intern brut de energie Transporturi i comunicaii
Industrie (inclusiv construcii) Rezidenial i al altor activiti
Agricultur, silvicultur, pescuit
Figura 8.3: Utilizarea resurselor primare pentru consumul si generarea de energie electrica in Romania
152
8.2 Eficienta energetica in industrie

Industria contribuie cu circa 40% la consumul total de energie att n Germania, ct si n Romnia.
Figura 8.4: Repartizarea consumului de energie in Germania anului 2007 dupa principalele grupe de consumatori
Figura 8.5: Utilizarea energiei in Romania 2005 / 2006 dupa activitatile economiei i ramurile industriei
153
8.2.1
Eficienta energetica in industria din Romania
Potenialul mediu de economii de energie (eficient d.pd.v. al costurilor) in sectorul industrial din Romania, estimat in anul 2001 ca procent din consumul total, era de 13%, respectiv 1590 [ktep]. [6] Tabel 8.5: Potenialul economic de economii de energie 2001 [7] Sector Unitate de masura Industrie Rezidenial Transport i comunicaii Sector Teriar (servicii) TOTAL Potenialul mediu de economii de energie, estimat ca procent din consum [%] 13.0 41.5 31.5 14.0 100 Valori maximale pentru potenialul de economii de energie [ ktep/an ] 1590 3600 1390 243 6823
Pentru sectorul industrial, un sector cu un important potenial de economisire, n cadrul unui studiu SAVE (Scheme i msuri pentru implementarea n Romnia a unor Acorduri pe Termen Lung specifice pentru industrie), desfurat n 2000-2001, au fost identificate acordurile voluntare ca unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru a obine angajarea industriei n creterea eficienei energetice. Un impact important se poate obine, de asemenea, prin activiti de management energetic, nsoite de investiii n echipamente de msur i control privind consumul de energie. Masurile principale de introdus conform planului national de actiune pentru cresterea eficientei energiei in industrie (autoritati de administrare ARCE, MEF, MMDD) sunt: mbuntirea eficienei energetice la operatorii industriali prin ncheierea acordurilor pe termen lung LTA mbuntirea eficienei energetice prin susinerea finanrii proiectelor de investiii destinate reducerii cererii de energie mbuntirea eficienei energetice la operatorii industriali prin realizarea unor proiecte de investiii cofinanate din fonduri comunitare. n calitate de stat membru al UE, Romnia va beneficia i de cofinanare prin Programul Operaional Sectorial de Creterea Competitivitii Economice, care prin axele sale va stimula i creterea eficienei energetice. Astfel, Axa 4 se refer n mod expres la creterea eficienei energetice i sigurana furnizrii, n contextul combaterii schimbrilor climatice. [7] n anul 2006, resursele de energie i consumul final energetic au nregistrat in Romania o uoar cretere fa de anul 2005, cu 0,4% respectiv cu 0,2%, crestere care se explica pe scurt in continuare. Creterea resurselor de energie s-a realizat pe seama importurilor de purttori de energie (+3,1%). Resursele de energie disponibile au totalizat, n anul 2006, 48,9 milioane tone echivalent petrol1) (tep), n cretere cu 0,2 milioane tep (+ 0,4 %) fa de anul precedent. Creterea s-a realizat pe seama importului de purttori de energie (+3,1%, respectiv +533 mii tep), compensnd astfel uoara scdere ( -25 mii tep) a produciei de energie primar, datorat diminurii produciei de iei, gaze naturale i energie hidroelectric n anul 2006 fa de anul 2005. Producia de energie primar n anul 2006, de 27,1 milioane tep, i menine ponderea n totalul resurselor de energie la nivelul nregistrat anul anterior, de 55%. La principalii purttori de energie primar s-au observat reduceri ale produciei de energie primar, cu excepia lignitului i a crbunelui brun, a cror producie a crescut fa de anul precedent (+19,7%).
154
Importul de energie a crescut n anul 2006 cu 533 mii tep (+3,1%) fa de anul 2005, datorit creterii importului de gaze naturale, care deine o pondere de 27% din totalul importurilor, respectiv a importului de produse petroliere, cu o pondere de 7%. Importul de iei, care reprezint 50% din totalul importurilor, s-a meninut la un nivel relativ constant fa de anul anterior. Importul de crbuni a sczut cu 7,7% fa de anul 2005. Consumul final energetic indic o uoar cretere n anul 2006 fa de anul 2005 (+0,2%), datorit, n principal, creterilor din sectorul teriar (+31,6%) care deine o pondere de 11% n consumul final energetic. Consumul n industrie a sczut cu 4,8%, iar consumul populaiei a sczut cu 2,1%. Exportul de energie, de 5983 mii tep, a sczut fa de anul 2005 cu 8,4%, n cadrul acestuia produsele petroliere avnd, n continuare, ponderea determinant (92,2%). Dintre produsele petroliere, ponderea cea mai mare este deinut de benzin (50,3%). Consumul intern brut pe locuitor, n anul 2006, a fost de 1833 kg echivalent petrol, cu 4,5% mai mare dect cel nregistrat n anul 2005. [INSTITUTUL NAIONAL DE STATISTIC 3, COMUNICAT DE PRES NR. 209/2007] Consumul final energetic al industriei din Romania la nivelul anului 2004 era repartizat intre principalele subsectoare industriale conform figurii 8.6. Cel mai mare consum energetic se inregistreaza in industria chimica si petrochimica si in industria metalurgica. [Romania Regular Review of Energy Efficiency Policies 2006 - Energy Charter Protocol on Energy Efficiency and Related Environmental Aspects PEEREA]
Figura 8.6: Consumul final energetic in industrie in anul 2004 in Romania
8.2.2
Eficienta energetica la retelele electrice si energetice din Romania

Producatori si furnizori E-SRE: - Profil de alimentare/furnizare in retea greu predictibil - Simultan cu cresterea capacitatii E-SRE in retea trebuie crescuta energia electrica de rezerva pentru reglajul retelei (energia electrica de stabilizare/compensatie)
155
Figura 8.7: Reteaua electrica de transport a CN Transelectrica Tabel 8.6: Cantitatea neta de energie produsa si furnizata in reteaua nationala dupa tipul centralei de provenienta pentru anul 2008 ENTSO-E (UTCE) Tip de centrala Hidrocentrale (total) Cu bazin de acumulare Fluviale (pe firul raului) Centrale atomice Sisteme E-SRE -de tip eolian Centrale pentru resurse fosile Altele Total Capacitate [MW] (Puterea electrica) 5.843,135 3.647,630 2.195,505 1.300,000 7,450 7,450 9.431,270 0,000 16.581,855
8.3 Eficienta energetica la nivel microeconomic judetul Timis

Pentru analiza eficientei energetice la nivel microeconomic se prezinta cativa indicatori reprezentativi ai energiei electrice si termice in judetul Timis. Energia Electrica in Regiunea Banat este distribuita prin Enel Distribuie Banat, care detine un total de 45.000 kilometri de reea si are o capacitate de furnizare de 3,6 TWh energie furnizat. Eticheta energiei electrice distribuite de Enel Banat se prezinta in figura urmatoare. Enel Distribuie Banat opereaz n judeele Timi, Arad, Hunedoara i Cara Severin, si este una din cele trei societi private Enel care au ca
156
scop unic distribuia de energie electric, gestiunea i mbuntirea reelei de energie electric pentru a crete calitatea serviciilor oferite.
Figura 8.8: Ponderea resurselor primare la generarea energiei electrice in Timis (Eticheta ENEL) Energia termica distribuita prin Colterm in Timisoara din anii 2004 pana in 2006 este prezentata in tabelul urmator, in scopul de a evidentia diferenta dintre energia termica produsa si cea efectiv utilizata la consumatori. Diferenta dintre cele doua cifre arata ca aproximativ 50% din energia termica in forma de abur nu a ajuns la consumatorii finali ca energie utila in anii 2004 si 2005, iar in 2006 pierderile de energie produsa de Colterm au scazut la aproximativ 25%. Investigarea randamentului centralelor termice Colterm ar putea duce la reduceri considerabile ale preturilor de productie a energiei termice, si anume prin scaderea pierderilor la generarea de energie termica utila. Tabel 8.7: Consum si productie de energie termica (abur) la Colterm 2004-2006 2004 2005 2006
Caldura (abur) produs (MWh) 49,878.28 39,907.44 7,684.96 Caldura (abur) livrat (MWh) 29,443.83 18,171.80 5,083.46
157
Estimarea consumului de energie termica in judetul Timis pe baza distributiei de gaz natural este prezentata in tabelul 8.8. Tabel 8.8: Consum de energie termica in judetul Timis pe baza distributiei de gaz natural
Regiune / Judee Volumul gazelor naturale distribuite Uz industrial & public ( mii m ) 636269 431988 487720 579124 173505 120233 221495 211132 Volumul gazelor naturale distribuite Total (gas consumption evolution as refered to 2004) (%) 100 80 68 93 100 84 119,53 114,62 Uz industrial & public (%)
72,7 61,4 66,0 71,2 66,5 54,7 71,1 70,7
Anii
Total ( mii m )
Uz casnic ( mii m )
239306 272003 250765 234131 87215 99516 90139 87702
Total (%) 100 100 100 100 100 100 100 100
Vest 2004 2005 2006 2007 Timis 2004 2005 2006 2007 260720 219749 311634 298834 875575 703991 738485 813255
Acest raport se concentreaza pe analiza eficientei energetice in industrie (productia industriala) si in statiile de tratare a apei reziduale din judetul Timis, domenii in care se pot inregistra economii substantiale in consumul de energie prin cresterea eficientei energetice.
9 Eficiena energetic a staiilor de epurare a apei din Timis

Staiile de tratare a apelor reziduale sunt, de obicei cei mai mari consumatori de energie electric in localitile/comunele germane. Cu un consum de aproximativ 20% din necesarul de energie electric consumat in comunitate, staiile de tratare a apelor reziduale se situeaz naintea spitalelor, colilor, precum si a altor faciliti publice. Accentul inovaiilor pentru aceste instalatii de tratament avea la baza n trecut - calitatea efluentului din statiile de epurare. Creterea brusca a preurilor la energie, importana crescnd a energiei regenerabile i obiectivele ambiioase de reducere a emisiilor de CO2 conduc astazi la un interes sporit in eficientizarea energetica a metodelor de procesare din staiile de epurare a apelor reziduale. Odata cu stabilirea legislativa a eficienei energetice drept criteriu de performant tehnologic la tratarea apei, prin Actul de gestionare a apei 7a, eficienta energetic primeste atentie sporit in cadrul dezvoltrii tehnologice actuale pentru sisteme de tratare a apelor reziduale. Msurile pentru reducerea consumului de energie devin din ce n ce n ce mai importante, n timp ce calitatea apelor uzate tratate nu poate fi n nici un caz compromis. Datorita diferitelor metode de procesare i a condiiilor locale diferite la fiecare staie de tratare, nu se poate defini un stand tehnologic unitar n domeniul eficienei energetice pentru staiile de epurare a apelor reziduale. Cu toate acestea, au fost stabilite obiective valorice pentru consumul i producia de energie, cu ajutorul carora poate fi descrisa eficiena energetica a instalaiilor de tratare a apelor reziduale. Conform acestor obiective valorice, consumul de energie viitor al acestor instalatii se va afla la 18 [kWh/(capita*an)], iar productia de gaz de fermentare la 30 [l/(capita*zi)] (Haberkern et al., 2008).
158
9.1
Consumul de electricitate si productia de biogaz la staiile de tratarea apelor reziduale
Consumul specific mediu pe locuitor al instalaiilor de tratare a apei n Germania este n prezent ntre 75 [kWh/(capita*an)] n staiile de tratare de tip GK1 (ordin de clasa) i 32 [kWh/(capita*an)] la staiile de epurare a apelor uzate din clasa de mrime 5 (ordin de clasa GK5) (figura 1.9) (Haberkern et al., 2008). Consumul anual total de energie al instalaiilor de tratare a apelor reziduale n Republica Federal Germania este de 4400 GWh/an. n marea majoritate acest consum se datoreaza puinelor instalaii de tratare a apelor reziduale de clas 4 i 5. Aceasta nseamn c msurile de conservare a energiei n instalaiile de epurare a apelor reziduale mari (GK 4 si 5) au un impact total general de reducere a consumului de electricitate asupra tuturor instalaiilor de tratare a apelor reziduale, impact cu efecte mai considerabile decat msurile de conservare a energiei n instalaiile de epurare a apelor reziduale mici (din ordinul de clas 1-3). Cu toate acestea, instalaiile de epurare a apelor uzate mici au un potenial suficient de ridicat pentru reducerea consumului de energie, din cauza consumului electric specific (pe locuitor) ridicat pe care il prezinta; acest potenial de economisire a energiei ar trebui luat in considerare de fiecare municipalitate, care exploateaz instalaii de epurare a apelor uzate. Un consum de energie electric de pn la 44 [kWh/(capita*an)] revine doar ventilaiei din rezervoarele de aerare, sistemul de ventilare fiind principalul consumator de energie electric din staiile de tratare a apelor reziduale (Steinmetz, 2007). Acest lucru este favorizat printre altele de stabilizarea aerobic a nmolului. La staiile de epurare a apelor uzate pentru 30 000 - 40000 locuitori s-a utilizat de obicei stabilizarea aerob a nmolului (Schroeder, 2007). In afara de consumul mare de energie electric necesar n aceste procese, s-a pierdut ntotdeauna si un potenial enorm de energie cu acest tip de instalaii. Astfel, pentru o instalaie de tratare a apelor reziduale dimensionata pentru conectarea a 30 000 de locuitori, cu un potenial de producie al biogazului de 18 [l/(capita*zi)] (pierderi de biogaz 17 - 19.7 [l/(capita*zi)], Haberkern et al., 2008), inseamna ca s-au pierdut anual 197 100 m3 de biogaz. La furnizarea cu acest biogaz a unei centrale electrice cu cogenerare, s-ar putea produce anual 354 780 kWh de energie electric (CHP centrala de cogenerare, cu randamentul electric de 30%, 6 kWh/m3 de biogaz). 80 70 60 50 40 30 20 10 0 GK1 GK2 GK3 GK4 GK5 55 44 35 32 75
Figura 9.1: Consumul mediu specific al instalatiilor de epurare a apelor reziduale dupa ordinul de marime (clasa) al acestora (Haberkern et al., 2008)
Consumul mediu specific al instalatiilor de epurare (kWh/EW*a)
159
9.2 Proiecte de implementat in Timis pentru cresterea eficienei energetice in instalaii si sisteme de tratare a apelor reziduale
9.2.1 Concept modern de dezvoltare durabila pentru managementul apelor reziduale - locatii pilot semicentrale in Timis
Continut proiect Puncte de lucru: - Proiect de colaborare actual cu Aquatim - Extinderea sistemului aerob cu instalatie de tratament anaerob este posibila prin transferul conceptului DEUS 21 in Romania Rezultate: - Locatie pilot - Concept de management al fluxului de materie - Concept pentru eliminarea namolului - Concept pentru reutilizarea (reciclarea) apei reziduale Avantaje din proiect pentru client Beneficii calitative - Aprovizionare independenta cu energie si apa - Rezolvarea problematicii apei reziduale si namolurilor de epurare - Indeplinirea normelor legislative viitoare
9.2.2
Concept pentru reducerea costurilor de operare prin optimizare energetica a instalatiei de tratare a apelor reziduale din Timisoara
Continut proiect Puncte de lucru: - Analiza actuala a fluxului de materie si energie - Prezentarea de variante in functie de aspectul energetic si cel al costurilor - Realizarea planificarii primare Rezultate: - ca. 20% economie in consumul de energie pentru tratamentul biologic al apelor reziduale - ca. 50% economie costuri de operare - 15 pana la 18 [l/locuitor*zi] biogaz pentru utilizare energetica Aspecte cu referire la costurile implicate - Costuri minime cu punerea la dispozitie a datelor Avantaje din proiect pentru client Beneficii calitative - Conservarea energiei - Reducerea cantitatii rezultate de namoluri de epurare - Posibilitatea productiei de fertilizatori pentru agricultura
- Reducerea costurilor de operare
160
10 Eficienta energetica in industria judetului Timis

10.1 Caracteristicile industriei din Timis
Ramurile dominante ale industriei din Timis sunt industria extractiva, prelucratoare si energetica. Tabelul 10.1 evidentiaza evolutia principalelor subsectoare industriale din Timis in perioada 2004 2007 [Sursa: www.adetim.ro ]. Industria judetului Timis in anul 2004: Extractiva 1.5 % Prelucratoare 79.7 % Energetica 18.8 % Ramuri preponderente: electrotehnica si electronica constructii masini chimie & petrochimie textile pielarie & incaltaminte prelucrarea lemnului materiale constructii industria alimentara. Princip produse industriale: Echipamente electrice pentru automotive si tractoare Articole imbracaminte si accesorii (confectii textile si inlocuitori) Incaltaminte piele si inlocuitori Energie termica in centrale termice si termoficare [CCIAT (Tabelul 3.3.42. pg. 77 -80 performante economico-financiare ale intreprinderilor)] Tabel 10.1: Evolutia principalelor subsectoare industriale din Timis
161
10.1.1 Eficienta energetica in productia industriala

Industria este principalul consumator de energie in majoritatea tarilor UE. Productia industriala este o ramura a industriei cu un consum foarte ridicat in consumul total de energie al industriei unei natiuni. Necesitatea eficientei energetice in productia industriala apare datorita faptului ca: energia costa bani scaderea consumului de energie este deseori posibila prin masuri triviale minore (nesemnificative) creste siguranta in alimentare costurile cu energia sunt un factor de cost in continua crestere se intrunesc si indeplinesc masurile si directivele legislative se pot obtine reduceri de impozite cu si pe energie se asigura protectia mediului se imbunatateste imaginea publica a operatorului industrial. Premizele pentru utilizarea rationala a resurselor de energie in sistemele si procesele (mecanice, termice si chimice) de productie sunt: Productia integrata si scurtarea ciclurilor de productie. Reducerea pierderilor de energie prin concepte si sisteme de control si comanda. Optimizarea proceselor de productie. Utilizarea rationala a resurselor de energie in productia industriala presupune un management de eficienta energetica totala de productie, deoarece: Consumul specific de energie pentru fiecare din procesele ciclului de productie este adeseori necunoscut. Lipseste evaluarea per ansamblu la planificarea si optimizarea necesarului de energie in productie (evaluarea totala, pe intregul ciclu de productie). Management de eficienta energetica totala de productie se realizeaza prin: Evaluarea, punerea la dispozitie si interconectarea informatiilor (initial doar partial accesibile) cu referire la consumul de energie si potentialul eficientei energetice specifice fiecarui proces din cilul de productie industriala Dezvoltarea si implementarea unui sistem de monitorizare, analiza si simulare pentru evaluarea si optimizarea sistematica in productia industriala. Sisteme si metode adecvate pentru transpunerea practica a managementului de eficienta energetica totala de productie se pot realiza, sunt caracteristice pentru fiecare proces de productie, dar pot fi adecvate si pe ramuri de productie industriala spre exemplu sau pe productia industriala regionala. Institutul IPA a dezvoltat deja astfel de sisteme si metode pentru managementul eficientei energetice in productie. Experienta IPA in acest domeniu poate fi de ajutor pentru operatorii industriali la transpunerea sistematica a unui management de eficienta energetica in productia industriala. Metodele generale de crestere a eficientei energetice sunt prezentate schematic mai jos.
162
1 2 E X E M P L E
Stabilirea de strategii pentru atingerea eficientei energetice (Camp produse rezultate / Camp procese de realizare) Analiza situatiei actuale (IS) Colectarea datelor relevante Evaluarea datelor si vizualizarea Metode pentru identificarea potentialelor de optimizare (Analiza fluxurilor de energie, Fluxul economic-energetic consum-cost, Analiza intensitatii energiei ) DIN EN 16001 si ghidul de implementare
Identificarea potentialelor de optimizare pentru imbunatatirea eficientei energetice Masuri pentru realizarea potentialelor de optimizare Integrarea in procesele de productie Monitorizarea energetica, Auditul energetic si de eficienta economica
4 5
Figura 10.1: Metode generale de crestere a eficientei energetice in productia industriala [9] Managementul de eficienta energetica totala in productia industriala bazat pe sistemul dezvoltat de institutul IPA Fraunhofer este prezentat scurt pe baza unui exemplu dintr-un proiect destinat imbunatatirii eficientei in productie la o turnatorie cu cu sisteme de injectie din Germania. Initial se stabileste principiul de functionare si se evalueaza fluxurile de energie: Principiul de functionare: o topirea granulatului materialului neferos, o injectarea sub presiune in matrite, o racirea pana la solidificare Parametrii importanti in functionare: o temperatura de topire aliajelor 150 -300C, o temperatura matritei de injectare 20 - 80C, o presiunea de injectare > 1000 bar, o greutatea pieselor realizate cateva mg pana la 40 kg o timpul pe ciclu productie piesa: de la 1.5 secunde la 10 minute Fluxurile principale de energie o Energia de incalzire pentru topirea aliajelor o Energia pentru miscare si pentru presiune (hidraulica) o Energia de racire a masinii si matritei Se evalueaza consumul de energie in continuare si apoi se propun masuri de crestere a eficientei energetice in aceasta turnatorie: Necesarul de energie la diferite regimuri ale masinii (evaluat la o instalatie experimentala) Standby necesita 20% din energia electrica consumata in regim de productie nominal si 10% din energia termica consumata in regim de productie nominal Considerarea raportului timp de oprire si energie necesara pentru incalzire la repornirea instalatiei si utilizarea selectata a opririi instalatiei Organizarea productiei cu timp minim al regimului de stand-by la masini (de ex pt revizii si deranjamente). [9]
163
Figura 10.2: Necesar de energie la diverse regimuri ale masinii de turnatorie cu injectare [9]
10.2 Tehnici pentru imbunatatirea eficientei energetice in industrie

Creterea eficienei energetice in industrie impune reprogramarea unor activiti, modificri ale instalaiilor consumatoare finale sau ale concepiei conturului sistemului analizat care include i transformatoarele interne de energie, i reelele de distribuie si transport ale energiei. [8] Totodata cresterea eficientei energiei consumate in procesele si unitatile de productie industriala este parte integrata in imbunatatirea eficientei energiei in industrie. Managementul de eficienta energetica totala in productia industriala presupune o munca laborioasa de identificare, cuantificare si analiza a eficientei in productia industriala. Datele se cumuleaza in baze de date, se stabilesc metode de evaluare si criterii (masuri) de imbunatire a eficientei energetice. Pasii initiali pentru realizarea managementului de eficienta energetica totala in productia industriala presupun: identificarea operatorilor de productie industriala dupa tipul de produs final identificarea consumului energetic la operatorii industriali
164
identificarea consumului energetic mediu la tipurile de operatori industriali raportarea produselor finale din productia industriala la un tip de produs final de referinta cuantificarea consumului energetic la operatorii industriali pe unitatea de produs de referinta evaluarea consumului energetic specific la operatorii industriali pe unitatea de produs de referinta evaluarea consumului energetic specific la tipurile de operatori industriali pe unitatea de produs de referinta evaluarea consumului energetic specific la tipurile de operatori industriali din judetul Timis pe unitatea de produs de referinta raportat la consumului energetic specific mediu pe unitatea de produs de referinta in UE evaluarea consumului energetic specific suplimentar la tipurile de operatori industriali din judetul Timis pe unitatea de produs de referinta fata de consumul energetic specific mediu pe unitatea de produs de referinta in UE stabilirea obiectivelor realizabile de reducere a consumului specific pe unitatea de produs de referinta la operatorii industriali din judetul Timis stabilirea masurilor pentru realizarea obiectivelor de reducere a consumului specific pe unitatea de produs de referinta la operatorii industriali din judetul Timis aplicarea sistematica a masurilor pentru realizarea obiectivelor de reducere a consumului specific pe unitatea de produs de referinta la operatorii industriali din judetul Timis monitorizarea impactului masurilor aplicate pentru realizarea obiectivelor de reducere a consumului specific pe unitatea de produs de referinta la operatorii industriali din judetul Timis reevaluarea unde este necesar a masurilor pentru realizarea obiectivelor de reducere a consumului specific pe unitatea de produs de referinta la operatorii industriali din judetul Timis raportarea rezultatelor de crestere a eficientei energetice in productia industriala a judetului Timis definirea de obiective ulterioare (tinta) pentru imbunatirea eficientei energetice in productia industriala a judetului Timis. Toate aceste date si informatii se integreaza intr-un sistem de monitorizare, analiza si simulare pentru evaluarea si optimizarea sistematica in productia industriala. Exemple de poteniale de economisire din consumul de energie n unele companii germane utilizand managemente de eficienta energetica: - Incalzire de proces (industriala) 20% - Motoare 20% - Inclzire de spaii, ap cald 20% - Pompe 20% - Ventilatoare 18% - Sisteme de refrigerare 15% - Sisteme de iluminat 15%. [Fraunhofer Society] Zonele cu potenial de economisire a energiei n ntreprinderile industriale sunt: - Masini / Echipamente / Dispozitive de actionare - Sisteme de utilizare a aerului comprimat - Sisteme de ventilaie / aer conditionat / rcire - Sisteme de inclzire / cldur de proces/ ap cald - Tehnologia de uscare - Sisteme de iluminat - Alimentarea cu energie i gestionarea energiei Potenialul de economisire a energiei la maini i utilaje / echipamente / dispozitive de actionare Mai mult de 2 / 3 din consumul de energie industrial e reprezentat de consumul motoarelor electrice, dintre care jumtate e consumul la pompe, ventilatoare i compresoare. Pentru un motor standard cu 3000 h / an reprezint mai puin de 3% din costul ciclului de via al achiziiei, peste 95% la consumul de
165
energie. n cazul n care 35 la sut din motoare electrice din industria german ar fi operate cu control al vitezei, ar putea fi economisiti 1,2 miliarde de euro. Recomandri pentru dispozitivele de actionari electrice controlate: - Sisteme de pn la 50 kW Uniti de curent continuu (c.c.) cu convertizori de comutare liniara Uniti de curent alternativ (c.a.) cu motoare de inductie si reglaj pulsatoriu - Sisteme de la 50 kW pn la 1000 kW Uniti de c.c. cu convertizori de comutare liniara Uniti de c.a. cu motoare de inductie si reglaj pulsatoriu Uniti de c.a. cu convertizori indirecti de curent - Sisteme de peste 1000 kW Sisteme de actionare de c.c. Motoare asincron trifazice cu rotorul n scurtcircuit Sisteme de acionri de c.a. cu motor sincron Potenialul de economisire a energiei: Sisteme de utilizare a aerului comprimat Masuri de organizare si management: Mentenanta regulata inclusiv cautarea scurgerilor Localizarea sistemelor de aer comprimat Linie de joasa presiune pentru intregul sistem Gestionare separata a costurilor cu aerul comprimat Masuri tehnice: Utilizare optima compresoarelor, la standul tehnic actual Sisteme de control inteligente pentru utilizarea descentrata a compresoarelor Utilizare unor sisteme de actionare moderne tehnologic [Leitfaden fr effiziente Energienutzung in Industrie und Gewerbe]
Diametrul Pierderi de gaurii aer la 6 bar Dimensiunea reala
Pierderea de energie pe an la 8760 h/a in functionare i costurile pierderii de energie pentru 0.09 /kWh
[mm]
[l/s]
[kWh]
[]
Figura 10.3: Costul lecajelor n reeaua de aer comprimat
166
Potenialul de economisire a energiei: ventilaie / aer conditionat / rcire n Germania, aproximativ 14% din consumul de energie electric din industrie este utilizat pentru operarea de pompe i ventilatoare. Economia poteniala a sistemului de ventilare din industrie este de peste 20% n conformitate cu Fraunhofer ISI, posibila prin urmatoarele masuri: Stabilirea la cerere a unor sisteme de ventilaie. Rezistenta la flux scazut pe perioada de instalare a conductelor de ventilaie. Izolarea termic a conductelor i a sistemelor de canalizare pentru nclzire i parcurse de fluide de rcire. Dac este posibil, introducerea de motoare de vitez variabil, pompe i ventilatoare in investiii noi Introducerea sistemelor de refrigerare i de recuperare a cldurii. n spaiile mari i cldiri puternic ventilate, face sens utilizarea sistemelor de incalzire/climatizare de tip suflant n loc de a folosi instalatii de incalzire cu aer cald i instalatii de incalzire cu circularea apei.
Figura 10.4: Principiul distributiei termice prin circularea apei si radiatia caldurii Potenialul de economisire a energiei: nclzirea spaiului / cldur de proces/ ap cald Msuri generale: - Utilizarea cldurii de procesul - Dimensionarea i proiectarea corect a cazanelor. - Ap cald n loc de abur ca fluid de transfer termic. Chiar i cu sisteme de nclzire pe baz de ap cald sub presiune poate fi realizat transferul termic pentru temperaturi mai mari de 120 C. - Stabilirea utilizrii de radiatoare controlate. - Recuperarea cldurii din fluxul de gaze de ardere pentru nclzirea aerului necesar pentru alte procese. - Utilizarea excesului de aer cald pentru alte cldiri industriale. - Utilizarea cldurii reziduale de la compresoare, transformatoare, redresori pentru nclzirea cladirilor i pentru generarea de ap cald. - Analiz critic a temperaturilor real necesare de proces. Potenialul de economisire a energiei: Tehnologii de uscare nclzirea i evaporarea de 10 de litri de ap: Consideraii energetice pentru nclzirea a 10 litri de ap: De la 0C la 100C 1.2 kWh Energie pentru evaporarea a 10 litri de ap: La 100 C 6.3 kwh. => Msuri generale: - separare mecanic de preferat in locul separrii termice de lichide
167
- ajustare precis a cerinelor specifice de proces cu referire la temperatura de uscare i umiditatea necesar - izolarea adecvat i ncapsularea unitilor de uscare - sisteme de uscare cu control si direcionare precisa pentru achiziii noi - examinarea posibilitilor de recuperare a cldurii. Potenialul de economisire a energiei: Iluminat 80% din consumul de electricitate pentru iluminat poate fi redus Masuri: - Lmpi economizoare n locul lmpilor incandescente duce la scaderea cu aproximativ 80 la sut a consumului de energie - Lmpile cu halogen n locul lmpilor de nalt presiune cu vapori de mercur: creste cu aproximativ 50 la sut intensitatea luminoasa - Utilizarea corpurilor de iluminat oglind - n hale industriale: T12 tuburi fluorescente se nlocuiesc cu tuburi T8 sau T5 - Introducerea senzorilor de timp si miscare n zone care sunt utilizate numai temporar - In camere cu utilizarea controlului de lumina a zilei: consum de energie cu 5 pana la 40 la sut mai mic. Potenialul de economisire a energiei: Alimentarea cu energie i gestionarea energiei Masuri de reducere a consumului de energie pentru cresterea eficientei energetice: - Supravegherea factorilor de proces - Prognoza cererii de energie - Optimizarea orarelor - Optimizarea contractarii la achizitie (cumprare de energie) - LPS: sistemul de prognoza a de ncrcarii scalabil pentru energie electric, ap, gaz, energie termic i de rcire - RPS: Optimizare orientata dupa raportul de oferta i cererea de energie electric, ap, gaz, energie termic i de rcire
Managementul proceselor interschimbabile
PROPHET Solutions
Optimizare
Administrare utilizare retea
Management sistem de bilant
Prognoza
Management sir temporal deschis al datelor energetice
Oracle
Programator orar
Comunicare pe piata
Figura 10.5: Sistemul Prophet
168
10.3 Metode, tehnici si tehnologii de reducere a consumului de energie in procesele de productie industriala
Tehnici de economisire a energiei
Pierderi de energie
Fluxul de energie
Energia de proces
Reducerea pierderilor termice
Reutilizarea
Optimizarea principiilor tehnice
Reducerea pierderilor prin frecare Reducerea pierderilor prin conversie Mentenanta pentru optimul masinilor de lucru
Reglajul Coordonarea Sisteme cascada Bilantul de energie Proiectarea de sistem
Schimbarea principiilor tehnice Optimizarea domeniului de actiune al energiei de proces Reducerea energiei cinetice Constructii usoare Schimbul de material Optimizarea utilizarii resurselor
Evitarea timpului de stand-by
Evitarea supradimensionarii energetice a proceselor
Optimizare prin ajustarea conditiilor marginale
Figura 10.6: Structurarea tehnologiilor de economisire a energiei Exist numeroase oportuniti pentru a economisi energie n procesele din producia industrial. Figura 10.6 este o imagine de ansamblu a tehnicilor de economisire a energiei dupa trei domenii: cel al pierderilor de energie, cel al fluxului de energie i cel al energiei de proces. Domeniul energiei de proces se refera la energia care este necesar pentru a efectua un proces tehnic. Fluxul de energie descrie toate procesele utile
169
de transformare a energiei i procesele de transport de la sursa la livrare pana la livrarea finala a energiei in mediul nconjurtor. n urmtoarele subcapitole sunt descrise individual fiecare din aceste tehnici. Metodele propuse aici reprezinta o colecie dar nu inseamna ca toate acestea pot fi aplicate de fiecare data. Pentru analiza de maini individuale sau de echipamente, e utila folosirea gradului de utilizare. Gradul de uitilizare reprezinta randamentul mediu si considera, printre altele, si perioadele de stand-by.
10.3.1 Reducerea pierderilor termice

Pierderile de caldura pot fi reduse prin izolarea mediului procesului fata de mediul inconjurator respectivului proces. Un avantaj n plus al acestei metode, pe langa economia de energie, este reducerea gradientului de temperatur n zona de nclzit. Acest lucru duce la creterea calitii multor procese termice. Datorit cldurii reziduale mai mici se reduce energia necesar pentru rcire, ceea ce reprezint un beneficiu suplimentar.
Figura 10.7: Izolarea rotii melcate Spre exemplu, izolarea roii melcate a echipamentului de plastificare duce la economii de energie termica de 15-45%, prin reducerea pierderilor de caldura in mediu (temperatura la suprafaa echipamentului scade cu peste 100C).
10.3.2 Reducerea pierderilor prin frecare

Perechile de aliaje nepotrivite sau calitatea nefavorabil a suprafeelor se evideniaz prin mrimea pierderilor mecanice. Pierderile prin frecare cresc in mod similar, atunci cnd forele ce acionez pe suprafee sunt puternice n rulmenti. Pe lang pierderile de energie prin frecare, zonele de aciune sunt in plus si obiectul uzurii constante a materialului. Aceasta deteriorare duce la scderea preciziei n procesele mecanice i in consecina la scderea calitii produselor.
10.3.3 Reducerea pierderilor de conversie

Pierderilor de conversie pot fi minimizate prin evitarea proceselor inutile de transformare a energiei.
10.3.4 Reducerea pierderilor cu mentenana (ntreinerea)

Prin mentenan se asigur faptul c mainile de lucru sunt n funcionare n punctul lor optim de lucru. De exemplu, o curea puternic uzat mpiedic transmisia de putere maxim a unui motor. Motorul trebuie s realizeze transmisia puterii maxime si va utiliza mai mult energie pentru a o livra.
170
10.3.5 Procesele de oprire si pornire

Multe masini se afla n stand-by la in perioda de asteptare sau de nefunctionare. n acest timp, ele consum energie in mod inutil. Prin integrarea controlului electronic si planificarea corespunzatoare de utilizare, echipamentele aferente pot fi selectiv pornite sau utilizate.
10.3.6 Reducerea supradimensionarii energetice

n sistemele de conversie a energiei sunt deseori supradimensionate forele care acioneaz. Excesul de incarcare la dimensionarea retelelor va fi convertit in pierdere de energie. Interpretarea si dimensionarea cat mai corecta, ajustarea unei maini poate minimiza aceste fore. Pentru aceasta e necesar cunoaterea detaliat a proceselor de conversie.
10.3.7 Reducerea multipla a consumului de energie in procesele de productie

ntr-un proces de producie exista de multe ori mai multe locatii pentru acelai tip de energie. Se poate economisi mult energie atunci cnd fluxul de energie se planific pornind de la locaia cu de cel mai mare consum de energie si derivand traiectoria energiei pana la locul cu cel mai sczut consum al aceluiasi tip de energie. Un exemplu de aplicare sunt centralele termoelectrice. Acestea utilizeaz aburul foarte fierbinte pentru punerea in actionare a generatoarelor necesare pentru obinerea energiei electrice. Pentru a mbunti eficiena, se pot utiliza turbine multiple, care funcioneaz la trepte diferite de presiune si caldura. Ulterior, energia rmas in vaporii de ap este utilizat pentru furnizarea de cldur in sisteme de termoficare ale reelei de nclzire urban. Alte aplicaii industriale utilizeaza aer cald de evacuare pentru preincalzire.
Figura 10.8: Principiul tehnic al schimbatoarelor de caldura pentru incalzirea aerului de ardere O alta modalitare de economie de energie o reprezinta acumulatorii. Acumulatorii fac posibila recuperarea si reutilizarea unei parti din energia investit in anumite procese de lucru. De exemplu, energia cinetic de la frnarea unui electromotor poate fi stocata ntr-un acumulator, condensator sau intr-un volant.
171
Figura 10.9: Formarea prin suflare Economii ~ 20% dovedite experimental prin reutilizarea aerului de proces (dispozitiv dreapta)
10.3.8 Scheme si sisteme de control

Prin intermediul controlului selectiv optim se poate regla cantitatea de energie la cererea de energie.
Figura 10.10: Tehnici senzoriale noi pentru scurtarea cu 70% a proceselor de vopsire
10.3.9 Coordonarea
Pentru a evita vrfurile de cerere de energie se va utiliza legarea n serie a unui parc de maini respectiv componentele unei maini mari. n acelai timp trebuie considerati timpii de pornire a mainii pentru a evita ntrzierile inutile.
10.3.10 Sisteme in cascada

Cantiti mari dintr-o singur etap pot fi descompuse prin sistematizare n cascad n mai multe cantiti mai mici. Pentru prelucrri cu masini, aceasta nseamn c un pas este executat de mai multe masini sau organe de maini. Prin intermediul acestei divizri, se pot adapta flexibil cantitile de munc la cerere si astfel se pot opri mainile nefolosite. n plus mainile in lucru sunt utilizate la capacitatea lor nominala i astfel crete randamentul lor in utilizare. Prin posibilitatea de oprire din functionare se evita si previn pierderile de energie. Un alt avantaj este faptul ca ntreinerea e mai simpla. Nu trebuie neaprat s se intrerup pri complete ale procesului de producie pentru operaiile necesare de efectuat pentru ntreinerea i mentenana pieselor.
172
10.3.11 Bilanul de energie

Bilanul de energie este un mijloc de a calcula consumul de energie n parcul industrial. Bilanul de energie utilizat alturi de cunoterea procesului mainilor instalate ajut la identificarea surselor de pierderi.
Figura 10.11: Soluie de gestionare a energiei cu sistemul de prognoza a necesarului de consum (de energie electrica, termica, de racire, apa si gaz) Prophet EMS / RPS
10.3.12 Proiectarea de sisteme

Un mare potenial de economisire a energiei exist n faza de planificare a unei instalaii tehnice, a unei linii de producie sau a unui ntreg parc industrial. n aceasta faz se regsesc toate punctele menionate anterior. n faza de planificare si proiectare se pot considera si implementa precis sistemele de management si control selectiv pentru punerea n aplicare a unor strategii eficiente energetic. Considerand scenarii de incrcare variabil se poate asigura c ntregul sistem lucreaza eficient pe un domeniu extins de lucru i nu doar pentru puncte specifice de funcionare.
Figura 10.12: Sistemul TEEM (Total Energy Efficiency Management) Atunci cnd se planific sau modernizeaz echipamentele tehnice trebuie luat n considerare utilizarea energiilor regenerabile. De exemplu, energia solar poate fi utilizat pentru nclzire sau rcire.
173
Figura 10.13: Colector solar pe baza de apa-amoniac pentru masini de racire prin absorptie
10.3.13 Optimizarea principiilor tehnice

Principiile utilizate sunt n mod constant n curs de dezvoltare, pentru a maximiza rezultatele proceselor tehnice. Prin schimbul de componente sau de maini cu alte componente sau masini cu eficien mai ridicata, investitiile sunt rentabile in avans fata de terminele intial calculate daca se considera n calcul si economiile de energie realizate prin inlocuire.
Figura 10.14: Reciclarea bateriilor prin recuperarea mecanica si galvanica a plumbului in sistem simplu inchis la temperatura mediului ambiant (grad de recuperare 99% cu 0 emisii CO2)
174
10.3.14 Modificarea principiilor tehnice

Cu trecerea de la un principiu tehnic pentru efectuarea uuin pas de lucru din altul se poate atinge o eficien mai mare de ansamblu, mai ales dac acesta astfel pai succesivi sau mai muli pasi pot fi nlocuii.
Figura 10.15: Tehnici de curare uscat a componenetelor de motor Scderea cu 80% a costurilor de funcionare
10.3.15 Optimizarea domeniilor de actiune eficient a energiei de proces

Economiile de energie sunt atinse prin reducerea optim a energiei de proces pentru o piesa de lucru i n acelai timp, prin minimizarea impactului asupra altor componente.
Figura 10.16: Concept de agregat modular nou cu geometrie de reflector interschimbabila
175
Figura 10.17: Element de incalzire prin inductie tip HTS Premiul international pentru tehnologie 2008 la Targul din Hannover
10.3.16 Constructii cu greutatea redus

Utilizarea de constructii greutate redus duce la scderea necesarului de energie cinetic.
10.3.17 Schimbarea materialelor utilizate

O modificare de material n produs poate duce la economii de energie cu prelucrarea produsului. De exemplu, n cazul n care materialul nou necesita temperaturi mai sczute pentru modelare.
Figura 10.18: Noile tuburi cu vacuum reduc costurile cu material si cresc aportul de energie prin stratul antireflex
10.3.18 Utilizarea optim a resurselor

Utilizarea optim a resurselor economisete timp i bani n procesul de revizie a pieselor de prelucrat. Economiile de costuri sunt reprezentate de economia de energie i materiale.
176
Figura 10.19: Principiul de functionare a noii tehnici de dozaj: Umplere-Dozare-Golire
10.3.19 Optimizarea prin ajustarea condiiilor limit (marginale)

Manipularea condiiile limit poate s creasc simitor economia de energie. Astfel, de exemplu, n procesele de combustie se ating temperaturi mult mai mari n cazul n care aerul de ardere este mbogit cu oxigen. mbogirea cu oxigen duce la un necesar redus de material de ardere i se genereaza mai puine produse nocive de ardere, cum ar fi, de exemplu, monoxidul de carbon.
177
Figura 10.20: Schema instalatiei de imbogatire cu oxigen a aerului de ardere
10.4 Posibiliti de economisire a energiei n parcurile industriale

10.4.1 Sistemul de iluminat
Exist mai multe aspecte ce trebuie s se ia n considerare la selectarea sistemelor de iluminat cele mai eficiente energetic. Utilizarea unei lmpi adecvate poate schimba puternic generarea de lumin pe kW. Becurile fluorescente, LED-urile au o nalt eficien luminoas i timp de functionare mai lung dect becurile convenionale, care pierd mult energia sub form de cldura. Cu toate acestea, muli oameni gsesc lumina de LED-uri neplcut, ceea ce ar putea conduce la o scdere a productivitii. Este necesar s se ajusteze culoarea si intensitatea luminii la starea de bun general. Tuburile fluorescente i becurile economizoare emit lumina n toate direciile. Prin controlul direciei luminii n campul de actionare a acesteia poate fi controlata generarea de lumina la locul de munc, fr a fi necesar cresterea puterii de iluminat. De asemenea, consumul de lumin artificial de poate fi redus n cazul n care se consider in faza de planificare a casei ca locul de munc sa fie bine iluminat natural. In consecin se poate ilumina corespunztor locul de munca cu un consum redus datorat iluminatului artificial. Un alt mod de a economisi energie este de a utiliza un circuit automat cu autoreglaj lumina-intuneric, care ajusteaz puterea la cererea de iluminat.
1. Suprafete intravilane si libere iluminate public 2. Sisteme de iluminat pe suprafetele cladirilor Building(constructii) 3. Sisteme de iluminat in ateliere de produci
178
10.4.2 Sistemele de aer condiionat

Efecte ale economiei de energie la sistemele de aer condiionat se pot atinge n mai multe feluri. Cel mai mare potenial de economisire a energiei se obine prin construirea unei cldiri. Fiecare Watt de energie termic care urmeaz a fi rcit sau nclzit n mod activ va contribui negativ la bilantul de energie. Acelai lucru se aplic in cazul spaiilor climatizate din mediul de lucru. n consecin, este important s se foloseasca o izolaie bun. n mod similar, se va efectua selecia de maini dintr-o zon de lucru, considerand puterea necesara de nclzire sau de rcire a acestora. Prin cuplaje termice poate fi redusa energia termic necesara pentru climatizare, folosind aerul de evacuare pentru incalzire respectiv rcire. 1. Sistemele de aer condiionat in ateliere de producie 2. Sistemele de aer condiionat utilizand supraftele cladirilor (constructii)
Figura 10.21: Curenti de energie Incalzire-Racire
10.4.3 IT
Calculatoarele si statiile de lucru au o pondere din ce n ce mai mare in viaa noastr de lucru. Aici sunt valabile aceleai reguli ca i n producie pentru a economisi energie. Supradimensionarea calculatorului de lucru va duce la un consum excesiv de energie. Calculatoarele de lucru trebuie s fie adaptate la nevoile fiecarui loc de munc. De asemenea calculatoarele ar trebui s fie echipate cu un software de management intern al energiei, ceea ce reduce consumul de energie al calculatorului.
10.4.4 Personal
Cele mai bune dispozitive / strategii de economisire a energiei sunt ineficiente n cazul n care oamenii ce le utilizeaza nu sunt sensibilizati respectiv contieni de utilizarea rationala a acestora. Prin urmare, este necesar ca personalul sa fie educat n mod regulat prin cursuri de pregatire si invatare. n mod similar, se pot oferi seminarii manageriale pentru a nva cum s se pun n aplicare bordri eficiente energetic i evaluari tehnice de risc.
179
10.5 Recomandari in urma analizei eficientei energetice in industrie

Se recomanda introducerea in viitorul apropiat a unui management de eficienta energetica totala in productia industriala pentru a imbunatati eficienta energetica in productia industriala a judetului Timis, conform cu aportul sau de realizat la atingerea obiectivelor legislativ contractate de Romania cu UE pentru reducerea consumului de energie nationala pana in 2016. Estimarea consumului de energie in productia industriala a judetului Timis, identificarea principalilor consumatori de productie industriala, estimarea reducerii consumului de energie de realizat regional conform cu obiectivele politicii energetice nationale si schitarea unor strategii de realizare a acestei economii de energie in productia industriala a judetului Timis sunt pasii iminenti in eficientizarea energiei in industrie.
10.6 Proiecte de implementat pentru imbunatatirea eficientei energetice in industria din judetul Timis
10.6.1 Analiza fluxului valorilor de energie pentru industria de productie din judetul Timis (Energiewertstrom/Energy Value Stream)
Continut proiect Puncte de lucru: - nregistrarea situaiei actuale cu analiza de fluxului valorilor de energie - Revizuirea/Evaluarea consumului de energie pe baza indicatorilor reprezentativi - Definirea statutului obiectiv dorit n proiectarea fluxului valorilor de energie Rezultate: - Transparena privind tipurile i cantitile de energie de intrare - Avea o viziune global a produktionsprozessbedingte al consumului de energie - Prezentare general de mbuntire - Abordare sistematic la mbuntirea utilizrii energiei Aspecte cu referire la costurile implicate Avantaje din proiect pentru client Beneficii calitative - Abordare pragmatic i mai rapid la cresterea eficienei energetic, - Reducerea consumului i a costurilor de energie - Prezentare general a relaiei dintre procesul de producie i de consum de energie
10.6.2 Instalatii de lacuit eficient energetice pentru operatorii sistemelor de lacuit din Timis
Continut proiect Puncte de lucru: - Definiia punctelor de msur relevante pentru energie si a altor date i unitii - Instalare echipamente de msur la uzina/instalatia pilot - Achizitia datele de la punctele de msurare - Analiza datelor - Definirea de msuri Rezultate: - Transparena consumului de energie
180
- Monitorizarea continu - Alocarea clasificata a consumului - Poteniale de mbuntire a eficienei energetice Avantaje din proiect pentru client Beneficii calitative - Informatii si cunostinte disponibile la IPA fara a fi necesar un studiu nou (exista exemplu concret) - Monitorizarea pe termen lung a consumului de energie - Evaluare msurabila a aciunilor ntreprinse - Identificarea precisa a punctelor specifice de intervenie pentru a economisi energie - Calculare transparenta a costurilor energiei
10.6.3 Turnare prin injectare/ in cochilie eficient energetica pentru operatorii de sisteme din Timis
Continut proiect Puncte de lucru: - Definiia punctelor de msur relevante pentru energie si a altor date i unitii - Instalare echipamente de msur la uzina/instalatia pilot - Achizitia datele de la punctele de msurare - Analiza datelor - Definirea de msuri Rezultate: - Transparena consumului de energie - Monitorizarea continu - Alocarea clasificata a consumului - Poteniale de mbuntire a eficienei energetice Avantaje din proiect pentru client Beneficii calitative - Informatii si cunostinte disponibile la IPA fara a fi necesar un studiu nou - Monitorizarea pe termen lung a consumului de energie - Evaluare msurabila a aciunilor ntreprinse - Identificarea precisa a punctelor specifice de intervenie pentru a economisi energie - Calculare transparenta a costurilor energiei
10.6.4 Management energetic integrat in firmele de productie (TEEM)

Continut proiect Puncte de lucru: - Definirea rolurilor i a responsabilitilor n cadrul companiei - Introducerea managementului de gestionare a energiei conform DIN EN 16001 - Implementarea metodelor i instrumentelor de TEEM Rezultate: - Indeplinire prevederilor legale referitoare la managementul energetic - Contientizarea/Sensibilizarea personalului (a forei de munc) - Realizarea cadrului pentru optimizarea cheltuielilor cu energia Avantaje din proiect pentru client Beneficii calitative - Avantaje cu costurile prin ndeplinirea cerinelor legale
181
- Reducerea costurilor prin punerea n aplicare a msurilor de economisire a energiei - Cadru pentru mbuntirea continu a eficientei energetice
10.6.5 Optimizarea rezervei de energie primara din functionarea sistemelor si instalatiilor Colterm
Continut proiect Puncte de lucru: - Analiza parcului industrial de centrale - Implementare software in procesele de lucru - Optimizare - Instructaj personal Rezultate: - Consum de energie primara optim - Controlul si comanda optima a instalatiilor - Producere adaptiva Aspecte cu referire la costurile implicate: - Software - Ajustarea sistemului - Instructaje Avantaje din proiect pentru client Beneficii calitative - Alimentarea imbunatatita a clientilor retelei/sistemului - Imbunatatirea acceptantei la clienti si atragerea de noi clienti - Management energetic
10.6.6 Cresterea eficientei costurilor cu rezerva de energie a firmelor industriale

Continut proiect Puncte de lucru: - Analiza contractelor de furnizare a energiei - Stabilirea necesarului de energie - Implementarea unui Software pentru selectia zilnica a schemei de aprovizionare cu energie de la furnizori de energie cu contracte de livrare de diferite tipuri - Instructaj personal Rezultate: - Optimizarea rezervei de energie / consumului de energie Aspecte cu referire la costurile implicate: - Software - Ajustarea sistemului - Instructaje Avantaje din proiect pentru client Beneficii calitative - Cresterea eficientei costurilor Steigerung der Kosteneffizienz - Scaderea costurilor cu energia
182
10.7 Posibilitati de finantare a proiectelor de implementat pentru imbunatatirea eficientei energetice in industrie
Analiza posibilitilor de finanare, a regulilor si normelor de accesare a fondurilor UE pentru implementare proiectelor definite anterior presupune cunoasterea datelor reprezentative a proceselor industriale ce se doresc a fi imbunatatite din punct de vedere al eficientei energetice. Acest lucru este deci posibil doar in cazul unor propuneri de proiecte concrete din parte operatorilor industriali din judetul Timis. Abia dupa ce se cunoaste situatia consumului de energie actual si procesele respective industriale se poate evalua economia de energie ce se poate realiza. Posibilitatile de finantare a proiectelor cu implementare pentru imbunatatirea eficientei energetice se vor analiza pe baza unui proiect exemplu si au valabilitate ca procedura si pentru proiectele descris anterior.
10.7.1 Cresterea eficientei costurilor pentru rezerva de energie a firmelor industriale

a. ERDF (European Regional Development Fund) Acest proiect urmareste optimizarea consumului energetic al firmelor industriale. ERDF promoveaza direct aceste tipuri de proiecte prin Axa priorirata 4: crestere eficientei energetice si securitatea aprovizionarii . Trebuie verificat daca este finantabila si implementarea unor instrumente software pentru eficientizare, deoarece ghidul axei nu descrie indeaproape capitolul Echipamente. Mai departe proiectul poate fi de asemenea fi finantat din Axa Prioritara 2.3. Aceasta promoveaza actiuni inovatoare de durata in intreprinderi. Proiectul este in mare parte gandit pentru industrie si de aceea se poate gasi un model de cofinantare cu parteneri industriali.
183
11 Surse de literatura
11.1 Bibliografie pentru biomasa si eficienta energetica a instalatiilor de tratarea apei reziduale
MINISTERUL MEDIULUI Agenia Naional pentru Protecia Mediului (2008): Raport privind starea factorilor de mediu n judeul Timi, www.apmtm.ro, Zugriff 08/2009 Berechet M., Schiere, O. (2008): Zusammensetzung huslichen Abfalls anhand ausgesuchter Siedlungsstrukturen in Rumnien, ISWA Universitt Stuttgart: Endbericht fr das Umweltministerium Baden-Wrttemberg BIZ (2002): Biomasse Info Zentrum: Basisdaten Biogas Deutschland BMU (2008): Biogas und Umwelt ein berblick. Erfolge und Probleme der Biogasproduktion und nutzung in Deutschland. Bundesministerium fr Umwelt, Naturschutz und Reaktorsicherheit, Juni 2008. Braun R. (2004): Stand der Technik von Biogasanlagen. 10. Alpenlndisches Expertenforum 18.-19. Mrz 2004, BAL Gumpenstein Fischer T., Krieg A: Zur Trockenfermentation in der Landwirtschaft. Fischer und Krieg Ingenieure. www.kriegfischer.de/texte/ZurTrockenfermentation.pdf DAS-IB (2004): Berechnung oder Abschtzung von Gasproduktionsmengen - Gasprognose www.dasib.de/mitteilungen/Kommentar_Gasprognose.pdf Zugriff 09/2009 GUA-2005: Chancen sterreichischer Unternehmen in der Abfallwirtschaft in Rumnien, Bulgarien, Kroatien und einigen Stdten Russlands. Bundesministerium fr Wirtschaft und Arbeit, Wien, Dezember 2005. http://www.umwelttechnik.at/download/Endbericht_GUA_Abfallwirtschaftsstudie.pdf. Haberkern B., Maier W., Schneider U. (2008): Steigerung der Energieeffizienz auf kommunalen Klranlagen. Studie im Auftrag des Umweltbundesamts. http://www.umweltbundesamt.de Helffrich D. (2004): Lagerung, Einbringung und Rhren nachwachsender Rohstoffe zur Vergrung in landwirtschaftlichen Biogasanlagen. 13. Jahrestagung des Fachverbandes Biogas e.V. vom 27.-30. Januar 2004, Messezentrum Leipzig. I.C.I.M. INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PROTECTIAMEDIULUI: Daten-CD vom rumnischen Umweltbundesamt. PENTRU
INS (2009): Statistici Regionale: Agricultura http://www.timis.insse.ro/cmstimis/rw/pages/statReg.ro.do, Zugriff 09/2009 Kempter B., Schmid-Staiger U., Trsch W. (2000): Verbesserter Abbau von kommunalen Klrschlmmen in einer zweistufigen Hochlast-Vergrungsanlage. KA Wasserwirtschaft Abwasser Abfall, 9/2000. Kempter B., Trsch W. (2000): Optimiertes Vergrungsverfahren steigert Umsatz von organischen Abfllen. Wasser, Luft Boden, Zeitschrift fr Umwelttechnik, 5/2000, S.83-85. Kempter-Regel B., Oehlke M., Weber J., Trsch W. (2003): Integration einer Hochlastfaulung in die herkmmliche Technik: Erste Bilanzierungsergebnisse der Schlammfaulung in Heidelberg. KA Wasserwirtschaft Abwasser Abfall, 11/2003.
184
Kempter-Regel B., Trsch W. (2009): Hochlastfaulung mit Mikrofiltration fr kleinere Klranlagen- ein Beitrag zur Energieeffizienz. Die Gemeinde, Organ des Gemeindetags Baden-Wrttembergs. BWGZ 11/2009. Mrkl H., Friedmann H. (2005): Biogasproduktion. In: Angewandte Mikrobiologie, G. Antranikian (Editor), Springer Verlag. 459-487. Merz H.-U., Schmickl M., Trsch W., Galander C. (1999): Zweistufiges mesophil-thermophiles Verfahren zur Schlammfaulung erstmals in grotechnischem Mastab erprobt. Korrespondenz Abwasser 46,1999,1238-1243. Mitterleitner H. (2003): Feststoffe in die Biogasanlage - aber wie? Biogas Journal 1, 16-19. Pondus (2009): http://www.pondus-verfahren.de/tabellen1-heizwert-tr-gv.pdf. Zugriff 09/2009. Positionspapier der ProcessNet-Expertengruppe Bioenergie (2008): Innovationspotentiale fermentativen Gewinnung von Bioenergietrgern. DECHEMA e.V. Frankfurt/Main. Schrder M. (2007): Klrschlamm als Energietrger. KA-Abwasser, Abfall (54) Nr. 10, 1035 1040. Schulz H., Eder B. (2001): Biogas-Praxis. kobuch-Verlag, Staufen bei Freiburg. Steinmetz H. (2007): Anstze fr energieoptimierte Klranlagen. In : Innovative Energiekonzepte fr Klranlagen. 82. Siedlungswasserwirtschaftliches Kolloquium, 2007. Trsch W. (1992): Untersuchungen zur zweistufigen Klrschlammfaulung. Korrespondenz Abwasser 1348- 1355, 9/1992. Weiland P. (2003): Biologie der Biogaserzeugung, Vortrag ZNR Biogastagung 2.4.03 Bad SassendorfOstinghausen. Weiland P. (2006): Stand der Technik von Biogasanlagen und aktueller Forschungsbedarf, ISH Netzwerk: Internationaler Workshop Biogas: Bioenergie aus Biogasanlagen: Status und Perspektiven. 23.3.2006, Husum, ISH Netzwerk. Wetter C., Brgging E. (2003): Leitfaden zum Bau einer Biogasanlage. Gesetzliche Grundlagen und Planung, Band II, S.52 (Fachhochschule Mnster, Kreis Steinfurt). http://www.ebrdrenewables.com/sites/renew/countries/Romania/profile.aspx der
11.2 Bibliografie pentru eficienta energetica in industrie

[1] Bazele de date ODYSEE si MURE pentru eficienta energetica http://www.odyssee-indicators.org/publications/ee_trend_by_sectors.php ; http://www.mure2.com/ [2] Indicatorii eficientei energetice conform ODYSEE http://www.odyssee-indicators.org/registred/online_indicators.php [3] Wuppertal Institut pe tema eficientei energetice http://www.wupperinst.org/projekte/themen_online/energieeffizienz/index.html [4] EDL Mrkte Energieeffizienz Online http://www.energieeffizienz-online.info/uploads/media/EDL-Maerkte_2008_-_EC_-_Eide.pdf
185
[5] CEECAP Project Implementing EU Appliance Policy in Central and Eastern Europe http://www.ceecap.org/img_assets/File/D13_7_NEEAP_ARCE_Romania.pdf [6] First National Action Plan for Energy Efficiency 2007-2010 http://ec.europa.eu/energy/demand/legislation/doc/neeap/romania_en.pdf [7] Primul plan national de actiune in domeniul eficientei energetice 2007-2010 http://ec.europa.eu/energy/demand/legislation/doc/neeap/romania_ro.pdf [8] R. PTRACU, C. GHEORGHE, Implementarea unui proiect de eficien energetic n industrie 2004; http://www.icemenerg.ro/Revista%20Tehnologiile%20Energiei/RevTE%20rezrom%202004.htm [9] Energieeffizienz in der Produktion, Total Energy Efficiency Management, 50 Jahre Fraunhofer IPA 2009
11.3 Bibliografie pentru energia geotermala

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Erdwrme zum Heizen und Khlen; Geothermische eV Vereinigung; 3. Vol..; 10.2001; ISBN 3932570-21-9 Meinhold R.: Energie aus der Tiefe der Erde; BSB BG Teubner Verlagsgesellschaft Leipzig; 2. Vol..; 1984 ICEMENERG: studiu privind evaluarea de energie actual surse poteniale de energie regenerabile n Romnia (solar, eolian, biomas, microhydro, geotermale); 2006 Rogdnakis, ED: analiza termodinamic, studiu parametrice i funcionarea optim a ciclului de Kalina; John Wiley & Sons, Ltd., 1996; Vol.. 20, 359-370 Demetrescu, C.: cu privire la regimul geotermal a unor uniti tectonice n Romnia; Brikhuser Verlag, Basel 1978/79, Vol.. 117 Borst, WL; Fricke, J.: Nutzung der Erdwrme; Verlag Chemie, Weinheim 1979; Physik in unserer Zeit; Vol.. 10, Nr. 3 Mlcak, H.; et toate: note de la nord: un raport privind anul de debut al ciclului de 2 MW Kalina de plante electrice geotermale n Husavik, Islanda; GRC Husavik Cartea 04.26.02 Battocletti, L.; Lawrence, B.: resurselor geotermale n Europa de Est; decembrie 2,001
11.4 Bibliografie pentru energia solara

[1] Marcel S., Thomas A. Huld, Ewan D. Dunlop, Heinz A. Ossenbrink. Potential of solar electricity generation in the European Union member states and candidate countries. European Commission, DG Joint Research Centre, Institute for Environment and Sustainability, Renewable Energies Unit, TP 450,via E. Fermi 1, I-21020 Ispra (VA), Italy. Received 22 June 2006; received in revised form 20 November 2006; accepted 26 December 2006. Available online 14 February 2007. Communicated by: Associate Editor Hansjoerg Gabler. INFORSE-Europe. A vision for Romania based on INFORSE's Vision2050,-Background note. November 26, 2007, updated December 2007. http://re.jrc.ec.europa/FVgis/. METEONORM Version 6.0.2.5 http://www.gaisma.com/en/location/timisoara.html
[2] [3] [4] [5]
186
[6]
Zamfir, Andreea.NEW OPPORTUNITIES FOR ROMANIA IN THE FIELD OF REGENERATIVE ENERGY MANAGEMENT IN PROSPECT FOR THE YEAR 2010. Academy of Economic Studies Bucharest, Faculty of Management, Piaa Roman nr. 6, Bucharest, tel.3.19.19.00, int. 250, Email: zamfir_andreea_ileana@yahoo.com Silvian FARA, Dumitru FINTA, Mihai IANCU. SOLAR ARCHITECTURE FIRST STEPS IN ROMANIA. Institute of Research and Design for Automation (IPA SA), Calea Floreasca 167, Bucharest, 014459, ROMANIA; Laurentiu FARA, Polytechnic University Bucharest (PUB), Splaiul Independentei 313, Bucharest, ROMANIA, Marius PAULESCU, West University of Timisoara (UVT), Bd. Vasile Prvan 4, 300223 Timisoara, ROMANIA. [1] Armin Ruber. Lecture G04: Solar Cell Technologies and their Properties. PSE Projektgesellschaft Solare Energiesysteme mbH. [2] Heribert Schmidt Lecture G05: PV modules and PV generators. Fraunhofer Institute for Solar Energy Systems ISE
[7]
[8] [9]
[10] [3] Werner Roth. Lecture G07: General Concepts of Photovoltaic Power Supply Systems. Fraunhofer Institute for Solar Energy Systems ISE. [11] [4] Dirk Uwe Sauer. Lecture A04: Electrical Energy Storage General Considerations. Institute for Power Electronics and Electrical Drives (ISEA). Electrochemical Energy Conversion and Storage System Technology Group, Aachen University of Technology RWTH Aachen. [12] [5] Linden, D. : Handbook of Batteries, 2. Edition, McGraw Hill 1995 [13] [6] Norbert Lewald. Lecture A02: Additional Power Generators for Hybrid Systems from Small to Large Scale (Rotating Shaft Machines). Stadtwerke Karlsruhe GmbH
11.5 Bibliografie pentru energia eoliana

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) Burton T.: Wind Energy Handbook; John Wiley & Sons , Ltd; West Sussex 2001 ICEMENERG: study on assessment of current energy potential renewable energy sources in romania (solar, wind, biomass, microhydro, geothermal); 2006 Meteosim TrueWind SI: http://windtrends.meteosimtruewind.com/ NASA Atmospheric Science Data Center: http://eosweb.larc.nasa.gov/ Enercon: http://www.enercon.de/de/_home.htm Gamesa: http://www.gamesacorp.com/en Nordex: http://www.nordex-online.com/de
187

Studiu EnergiiRegenerabile EficientaEnergetica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu EnergiiRegenerabile EficientaEnergetica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport la dezvoltarea unui concept durabil pentru valorificarea energiilor regenerabile din judetul Timis

ENERGII DIN SURSE REGENERABILE 1

2.2.3 2.2.4 2.3

6 PROIECTE DE IMPLEMENTARE COMBINATA A RESURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE

7 POTENTIALUL TEHNIC-ECONOMIC AL RESURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE DISPONIBILE IN TIMIS 138

INDICATORII EFICIENTEI ENERGETICE

Eficienta energetica la nivel microeconomic judetul Timis

EFICIENA ENERGETIC A STAIILOR DE EPURARE A APEI DIN TIMIS

EFICIENTA ENERGETICA IN INDUSTRIA JUDETULUI TIMIS

Energii din surse regenerabile

1.1 Biomasa uscata si biomasa umeda

Figura 1.2: Moduri de reciclare a deeurilor uscate i umede

1.2 Potentialul biomasei n Romania

TJ 29897 81357 65415 43757 60906 110198 126639 518439

(tone/1000 ha) 2,314 (10)

Top 10 recolta primara

1.3 Potentialul biomasei n Timi

Gtaia Buzias Ciacova Fget Crpinis Periam Deta Biled Sclaz

8.087 7.714 7.282 7.201 7.146 6.633 6.418 6.296 6.242

Drumuri Terenuri neutilizate

1.3.1 Deseuri din agricultura (de recoltare)

Productia de biogaz [m3/kg oTR] 1) 0,475 0,8 0,7

Biogaz [Mio m3/a] 0,048 28,8 10,1

Potential energetic 2) [MWh/a] 285 172 740 60 780

calculat cu o valoare medie calorica de 6 MWh/m biogaz

1.3.2 Biomasa uscata

Cantitatea de deseuri [t/a] Hrtie, carton i 8 424 folii de PE

Puterea calorifica Potentialul inferioara LHV energie [kWh/kg] [MWh/a]

1.3.3 Plante energetice

1.3.4 Reziduuri de provenienta animala

1.3.5 Deseuri domestice urbane si rurale

Deeuri de la curarea strzilor i a containelor publice de deeuri

1.3.6 Deeuri municipale organice

Sticla [%] 5 6,55

Metale [%] 6 2,88

Materiale plastice[%] 9 14,13

Materiale textile [%] 6 4,80

Deseuri biologice [%] 38 30,07

Altele [%] 19 25,85

1.3.7 Potentialul din deseuri de tip ape reziduale

1.3.8 Biogaz din namoluri si sedimente de la epurarea apei

1.3.9 Investigarea potenialului energetic al nmolurilor de epurare

1.3.10 Compozitia nmolurilor de epurare

360 450 900

1.3.11 Emisiile de metan

450 400 350 300 250 200 150 100 50 0

Emisii metan (tone)

1.4 Evaluarea potentialului energetic al biomasei in Timis

1.4. Gaz de deponeu

1.5 Tehnicile de generare a biogazului

1.5.2 Fermentare uscata

1.5.3 Fermentare umeda

1.6 Stadiul actual al tehnologiilor de producere a biogazului

1.6.1 Incarcarea volumica si timpii de sedere in digestor

1.6.2 Container pentru depozitarea reziduurilor de fermentare

1.6.3 Situatia tehnologica actuala: Fermentare performanta cu microfiltrare

1.6.4 Utilizarea biogazului

(LPG) Gaz lichefiat (LPG) > 150

Pcur, motorin 30 150

1.7 Definirea de proiecte pentru implementarea utilizarii biomasei

1.7.2 Utilizarea energetic industrial a deeurilor din industria alimentar

1.7.3 Utilizarea energetic la scar industrial a deeurilor animale

1.8 Stabilirea prioritatii de implementare a proiectelor pentru biomasa