1

Universitatea Militară Nueva Granada Laborator de Hidraulică II

Resalto Hidraulic
Hidraulică II
Nicole Martínez, Santiago Hernández, Alex Quiroga, Ana María Duarte
Universitatea Militară Nueva Granada
Cajicá, Columbia
[Link]@[Link]
[Link]@[Link]
[Link]@[Link]
[Link].duarte2@[Link]

Rezumat – Prezentul raport analizează ș i observă care sunt utilizate, de asemenea, se utilizează pentru a disipa
comportamentul resaltului hidraulic printr-o energie ș i evitarea erodării canalului ape
canal cu pantă variabilă; unde se ob ț in date sub locaț ia proeminenț ei, se foloseș te de asemenea
experimentale cum ar fi adâncimea în sus de-a lungul apei, ape
pentru a aerisi apa pentru aprovizionare cu
sub evidenț iere, lungimea ș i debitul canalului.
oraș e.
De asemenea, pe baza literaturii se efectuează calcule
teoretici precum lungimea salto-ului, adâncimea apelor
sub eviden ț iere, numărul Froude, în scopul de
comparaț i ș i analizaț i datele teoretice ș i experimentale, În raportul descris mai jos se urmăreș te
ob ț inând marja de eroare a parametrilor analiza tipurile ș i variabilele principale ale
studiate. resalto hidraulic, arătând prin teste
experimentaț i funcț ionarea acestuia.
Cu ajutorul canalului de pantă variabilă se
Rezumat – Acest raport analizează ș i observă studiază comportamentul saltului hidraulic
comportamentul saltului hidraulic printr-un canal cu
variable slope; where experimental data such as depth pentru diferite debituri ș i condiț ii iniț iale.
în amonte, în aval de creastă, lungime ș i flux de
canalele sunt obț inute.

De asemenea, pe baza literaturii, teoretic II. OBIECTIVE

calculările sunt efectuate, cum ar fi lungimea umărului,
adâncimea în aval de umăr, numărul Froude,
pentru a compara ș i analiza teoria ș i
date experimentale, obț inând marja de eroare pentru A. Obiectiv General
parametrii studiaț i. Analiza ț i în mod experimental
funcț ionarea saltului hidraulic cu
variabilele lor respective.
I. INTRODUCCIÓN B. Obiective Specifice
El resalto hidráulico es un fenómeno que sucede Determinarea numărului Froude înainte ș i
când un flux trece de la un stadiu subcritic la un după evidenț ierea hidraulică pentru fiecare
stare supercritică, aceasta se determină prin intermediul experiment
numărul Froude, această condi ț ie se utilizează Determinarea vitezei medii a apei
în principal în instala ț ii de tratament pentru sus y ape în aval de săritură
pot amesteca ș i dizolva elementele chimice hidraulic
 2
Universitatea Militară Nueva Granada Laborator de Hidraulică II

Ob ț ineț i valorile experimentale

corespunzătoare pierderii de energie,
profunditatea foii de apă ș i a
lungimea proeminenț ei.
Estimarea procentului de eroare al
datos teóricos y experimentales de la
practică.

III. MARCO TEÓRICO

Figura 3. Compuertă cu descărcare pe fund

În principiu, teoria resaltei hidraulice

Resalto hidraulic: corespunde canalelor complet orizontale sau
uș or înclinate prin care greutatea apei
Resalto hidraulic este un fenomen care se în cadrul reliefului are un efect foarte scăzut asupra sa
genera când o curent supercritic trece la
comportament, prin urmare, nu se consideră în
o curent subcritic brusc, adică,
analiza acestuia. Cu toate acestea, rezultatele
când trece de la un flux rapid ș i puț in adânc, la
obț inute în acest mod pot fi aplicate la mare
un flux lent ș i profund într-un mod abrupt
majoritatea canalelor care se găsesc în domeniu
disipându-se energia în principal ca căldură în
ingenieril.
un tronson relativ scurt.
El resalto hidráulico se poate clasifica în
Aceasta se dă ca o consecinț ă a unui control sau a unui
conform studiilor realizate de agenț ie
obstacol în traiectoria fluidului, în general
biroul guvernamental al statelor unite
sucede în structuri hidraulice precum spupele
Reclamare (U.S.B.R), care îi clasifică în
de demasías, aș a cum se vede în figura 1, schimbări de
func ț ia numărului de Froude în amonte de
panta afi ș ată în figura 2, ie ș iri de
resalto.
compuerta cu descărcare pe fundul arătat în
figura 3, etc. Clasificarea ne indică că:

F 1. Nu s-a mai format un relief hidraulic.

că fluxul este subcritic ș i va continua
fiind subcritic.
F 1. Nu se formează un relief hidraulic
deoarece se prezintă un flux critic ș i
este nu prezintă condiț ii pentru a forma
un resalto hidraulic.
1 < F ≤ 1.7. Resalto Hidráulico ondular
suprafa ț a din amonte de prăpastie
prezintă ondulaț ii aș a cum se vede în
Figura 1. Vertedero de Demasía figura 4. La disiparea energiei în acest
tipul de rezistenț ă este mic, aproximativ
sub 5%.

Figura 2. Schimbare de pantă

Fig. 4 R.H ondulantă

1.7 < F ≤ 2.5. Resalto hidraulic slab,

se generează prea multe cilindri de apă
 3
Universitatea Militară Nueva Granada Laborator de Hidraulică II

la suprafaț ă urmate de un strat resalto este brusc, dar foarte eficient deja
de apă moale ș i stabilă, aș a cum se observă că disiparea energiei poate
în figura 5, energia disipată în aceasta a atinge un 85%.
este în jur de 5% până la 15%.

Fig. 8 R.H puternic.

Fig. 5 R.H débil.

Resalto hydraulic are multe aplica ț ii

2.5 < F ≤ 4.5. Resalto hidraulic
practici, cum ar fi:
oscilant, acest vârf de relief prezintă un
curent oscilant care intră din fund Disip la energia apei care curge
de la săritură până la suprafaț ă ș i se retrage despre structuri hidraulice precum
din nou, a ș a cum se eviden ț iază în persi, gropi de gunoi, etc., în acest fel se
figura 6, fiecare oscila ț ie produce o evită eroziunea în aval de
o undă de mare magnitudine care călătore ș te la estructura.
lungime de câț iva metri, disiparea de Aumentaț i sau recuperaț i înălț imea nivelului
energia în acest tip de proeminenț e este între del agua în orice structură de
15% ș i 45% din energia disipată. distribuț ia apei.
Amestecarea substan ț elor chimice utilizate pentru
purificarea apei ș i cazuri similare.
Eliminarea bulelor de aer din linii de
furnizarea de apă ș i prevenirea
blocaj din cauza aerului.
Pentru a determina numărul Froude se
rela ț ionează for ț ele iner ț iale ș i for ț ele
Fig. 6 R.H oscilant gravitational ale unui fluid, acest număr este
important pentru clasificarea fluxului de
4.5 < F ≤ 9.0. Resalto hidraulic stabil, canale deoarece ne indică dacă fluxul este subcritic,
prezintă o poziț ie ș i o acț iune care critic sau supercritic.
au varia ț ii foarte minime, acesta
resalto are cel mai bun comportament La ecuatia utilizata pentru calculul numarului
în ceea ce prive ș te ceilal ț i, este bine de Froude este dată prin:
echilibrat după cum se observă în figură
v
7, la disiparea energiei variază de la 45% la F=
70%. √ gy
Ecuaț ia 1.

Unde:

v Viteza fluxului

Fig. 7 R.H stabil. g Gravitate

y Adâncimea canalului
F > 9.0. Resalto hidráulico puternic, se
se caracterizează prin viteze mari ș i
turbulenț e care generează unde ș i
suprafaț e rugoase la vale cum se Când apare un flux supercritit într-un
exemplu în figura 8, acț iunea acestuia canal rectangular orizontal la energia care aduce
 4
Universitatea Militară Nueva Granada Laborator de Hidraulică II

fluxul se disipa din cauza rezistenț ei prin frecare la Ecuaț ia 4.

pe parcursul canalului, ceea ce face ca viteza Pavloski care a propus ecua ț ia 5
intră ș i se cre ș te adâncimea în care în func ț ie de adâncimi
direcț ia fluxului, dacă se satisface ecuaț ia 2 se ape deasupra ș i ape dedesubtul pragului
obț ine un salt hidraulic în canal. pentru a determina lungimea reliefului.

( ( ) )
y2 y2
LRH =2.5 1.9 −1∗y 1
y1 ( √
=0,5∙1+8F 2
−1 1 ) y1

Ecuaț ia 2.
Ecuaț ia 5.
Unde:
Smetana ș i Tizon propun ecuaț ia 6
y2Adâncime după fracturarea hidraulică. pentru a determina lungimea uh resalto în
func ț ia numărului de Froude în apă
y1Adâncime înainte de evidenț ierea hidraulică. deasupra denivelării.
F 1 Numărul Froude înainte de resalto
hidraulic LRH =3∙ ( √1+8F2−3
1
)
∗y 1

Ecuaț ia 6.
Ei bine, cu conceptele anterioare se ș tie că
energia se disipă într-un salt hidraulic, este Woyciki propune ecua ț ia 7 pentru
pierdere se datorează diferen ț ei de energii pot determina lungimea resaltului.
specifica ț i entită ț ile ș i după eviden ț iere, aceasta se

( ( ))
poate demonstra cu ecuaț ia 3. y2
LRH = 8−0,05 ∗( y 2− y 1)
y1
( y 2 − y 1 )3
∆E=E1−E 2=
4∙ y1∙y2 Ecuaț ia 7.

Ecuaț ia 3. Conform agen ț iei guvernamentale a

Unde: Statele Unite Biroul de Reacoperire
(U.S.B.R) prin intermediul graficului
y1Profunditate înainte de evidenț iere. aratat în figura 9 (vezi anexa la
practică), se poate determina lungimea
y2Adâncime după evidenț iere. del resalto având numărul lui Froude
ape în amonte de săritor.
Inginerii Safrenz ș i Pietrkowaky
au realizat ecua ț iile lor separat, dar
La longitud del resalto se define como la distancia au similaritatea că constanta
măsura de la faţa frontală a proeminenţei până la ț ine de numărul 6 ș i sunt în funcț ie de
punctul de pe suprafaț ă în aval de treapta exactă número de Froude antes del resalto así
după vârtej, această măsură este teoretic ce poate fi luat ca un singur ș i se
dificil de calculat, dar a fost cercetat de exemplu în ecuaț ia 8.
diversi ingineri hidraulici ca: LRH =6 F 1∗y 1
Silvester (1994) care a propus ecuaț ia
4 pentru a determina lungimea saltului în Ecuaț ia 8.
canale rectangulare, în func ț ie de
numărul Froude din amonte al Pe de altă parte, pentru a determina teoretic
resalto y la profundidad inicial: Înălț imea apei în aval de obstacol se utilizează ecuaț ia
9 în care raportează numărul de Froude ș i
înălț imea apei deasupra rezenț elor, această ecuaț ie este
LRH =9.75∙ y1 ∙ (F −1)1.01
 5
Universitatea Militară Nueva Granada Laborator de Hidraulică II

rezultatul de a trata ecuaț ia 2 pentru a determina Acum, înlocuind ecua ț ia anterioară în

y2
înălț ime. în ecuaț ia 11 se are:

y1 2 v 22 ∙y2 2 v 22
2 (√ )
y=
2 ∙1+ 8F −1 y1+ = y 2 +
1
2g∙ y21 2g
Ecuaț ia 9. În cele din urmă, se rezolvă ecuaț ia anterioară pentru
v2ș i se obț ine ecuaț ia 12.
Acum bine, aplicând teorema lui Bernoulli în
punctele 1 ș i 2 din ilustrarea 1, se are

√
ecuaț ie 10. y 21
v 2= ∙2g
( y+
1 y)2

Ecuaț ia 12.

IV. METODOLOGIE Ș I MATERIALE

Ilustraț ie 1.

v 21 v 22 A. Materiale
z 1+ y 1+ =z 2+ y 2 +
2g 2g TABLA I
MATERIALE DE LABORATORIU
Ecuaț ia 10.
Descripción Cantitate
Din cauza că canalul are o panta foarte
mică, tendând spre zero variabila nu sezare Canal de panta variabilă 1
Apă pentru canal
un cuenta ya que el fondo del canal es el nivel de
Flexometru 1
referinț ă, prin urmare ecuaț ia rămâne aș a cum se
Tabloul de piezometre 1
observa în ecuaț ia 11.
Vana de intrare 1
2 2 Compuerta 1
1v v2 Compuerta de persiana 1
y1 + = y2 +
2g 2g Tanque aforador cu vertedero triunghiular de 1
60°
Ecuaț ia 11. Ț eavă 1
Piezometru de rezervor aforator 1
Acum bine, din moment ce se ș tie că
viteza în punctul 1, aplicăm continuitatea de
în următoarea manieră: B. Procedură
v1A
∙ 1=v 2A
∙2 1. Deschiderea valvei de intrare pentru
să intre apă în canalul dreptunghiular
v ia rămâne:
Rezolvarea verii1ecuaț

v 2A
∙2
v1 =
A1
Deoarece baza canalului este aceea ș i se
poate rescrie ecua ț ia anterioară a
următoarea formă:

v2 ∙ u 2
v1 =
y1
 6
Universitatea Militară Nueva Granada Laborator de Hidraulică II

2. Deschiderea vaneitei la 2 cm.

3. Crearea salteului hidraulic cu

poarta de jaluzea la capătul canalului.

8. Măsurarea presiunii în piezometrul

tanque aforador.

4. Odată ce este stabil reperul, se va colecta

datele tabloului de piezometre.

9. Repeta ț i pa ș ii anteriori cu deschideri

de 3 cm, 4 cm ș i 4,5 cm.
5. Cu ruleta măsura ț i adâncimea
ape în sus ș i ape în josul canalului V. DATE RECOPILATE
minim trei ori y realiza un
medie. Lpractica de laborator este împăr ț ită în patru
teste diferite, fiecare cu o deschidere de
diferen ț e de lungime, ceea ce face ca datele
varíen.
TABLA II
VALORI INICIALE

Datos Iniciales
N° Piezómetro lectura (cmca)
10 23
11 23.3
12 23.2
6. Cu flexometrul măsoară lungimea 13 23.4
resalto experimental.
14 23.7
7. Cu ajutorul vărsatului de sec ț iune
triangular determină debitul canalului. 15 23.7
16 23.9
 7
Universitatea Militară Nueva Granada Laborator de Hidraulică II

17 24 TABLA V
VALORI PIEZOMETRICI SECONDA
18 24.1 APERTURA
19 24.3
20 24.2 A doua deschidere 3 cm
21 24.3
N° Piezómetro lectură (cmca)
22 24.1
23 24.1 10 23.3
11 23.5
TABLA III
12 23.7
VALORI PIEZOMETRICI PRIMARE 13 23.8
APERTURA 14 24
15 26,5
Deschidere Primară 2 cm
16 31
N° Piezómetro lectura (cmca) 17 31.8
18 32
10 22,8
19 32.3
11 23
20 32.1
12 23
21 32.2
13 23.1
22 32.3
14 23.4
23 32.2
15 23,4
16 30
17 32.8 TABLA VI

18 33.5 VALOARE DE PROFUNDIME A DOUA

19 34 APERTURA

20 33.8 Apertura secundară 3 cm

21 33.8
Prof. Aguas Prof. Aguas
22 33.8 sus (cm) jos (cm)
23 34 3.1 11
2.5 10.9
TABLA IV 2.8 10.8
VALOARE DE PROFUNDITATE PRIMARĂ Medie (cm)
APERTURA 2.80 10.90

Prima Deschidere 2 cm TABLA VII

VALORI PIEZOMETRICI TRECEREA A TREIA
Prof. Aguas Prof. Aguas
APERTURA
sus (cm) jos (cm)
1.7 13 A treia deschidere 4 cm
1.8 12.9
2 13 N° Piezómetro lectura (cmca)
Medie (cm) 10 23.6
1.83 12.97 11 23.8
 8
Universitatea Militară Nueva Granada Laborator de Hidraulică II

12 24 20 35.2
13 24.2 21 35.3
14 24.4 22 35.3
15 24.6 23 35.4
16 24.7
17 28.3 TABLA X
18 29.8
VALORES DE PROFUNDIDAD APERTURA
19 30 PATRU
20 30
21 30.2 Cuarta Apertura 4.5 cm
22 30.3 Prof. Aguas Prof. Aguas
sus (cm) în jos (cm)
23 30.4
3 14.4
3.8 14
TABLA VIII
VALOARE DE PROFUNDITATE A TREIA 3.3 14.2
APERTURA Medie (cm)
3.37 14.20
Tercera Apertura 4 cm
Prof. Aguas Prof. Aguas
sus (cm) jos (cm)
2.8 8.7 VI. REZULTATE

3 8.7 Pentru a determina numărul Froude, trebuie

3 8.9 iniciar con el cálculo de la velocidad aguas arriba
del resalto, ceea ce se ob ț ine prin intermediul celor două
Medie (cm)
metode, aplicând ecuaț ia lui Bernoulli care
2.93 8.77 dă ca rezultat ecua ț ia 12 aceasta este
viteza teoretică a laboratorului, ș i folosind
ecuaț ia generală a debitului, care se rezolvă pentru
TABLA IX viteza dă ca rezultat ecuaț ia 13.
VALORI PIEZOMETRICE APERTURA
Q
PATRU v=
A
Apertura 4.5 cm
Ecuaț ia 13.
N° Piezómetro lectura (cmca)
Unde zona este baza internă a canalului
înmulț it cu deschiderea fiecărei uș i, ș i
10 24
caudalul este calculat cu ecuaț ia 14 care
11 24.2 aparț ine gropii de gunoi de secț iune triunghiulară.
12 24.4
13 24.5 Întrebare=0.0172∙ H2
14 24.8 Ecuaț ia 14.
15 24.8
Unde:
16 27,5
17 33.5 H= Inălț imea coloanei de apă, aceasta iese din
diferen ț a dintre presiunea marcată în
18 34,8
laborator pentru fiecare debit ( )hșv i înălț imea iniț ială
19 35.2
 9
Universitatea Militară Nueva Granada Laboratorio de Hidráulica II

(h0 ) se lucrează în centimetri ș i debitul în Odată ce se clasifică tipul de suprasolicitare hidraulică se

L/s. proceda ț i la realizarea profilului fiecărui relief
prin citirea piezometrelor cum se
Procesând datele ob ț inute, se au măsuraț i următoarele, aceste măsuri se iau
rezultatele următoare: de la piezometrul 10 până la 23, aceste măsuri
sunt în centimetri de coloană de apă (cmca):
TABLA XI
Profil de canal fără evidenț iere:
VALOARE DE VELOCITATE PENTRU FIECARE
APERURA

Velocidad (m/s)
Bernoulli Ecuaț ia de debit
Apertura 1 2.834 2.644
Profilul canalului prima deschidere
Apertura 2 2.146 1.839
Apertura 3 1.715 1.652
Apertura 4 2.334 2.274

Pe baza tabelului XI se efectuează calculul de

numărul Froude cu ecua ț ia 1, o dată
procesarea datelor dă ca rezultat: Profilul canalului a doua deschidere

TABLA XII

NUMĂRUL FROUDE PENTRU FIECARE DESCHIDERE

Numărul Froude Profilul canalului a treia deschidere

Bernoulli Ecuț ia Debit
Apertura 1 6.683 6.234
Apertura 2 4.095 3.509
Apertura 3 3.197 3.080
Profilul canalului a patra deschidere
Apertura 4 4.061 3.957

Realizând un mediu între rezultate se

obț ine un număr de Froude care ne spune
tip de resaltare care este bazat pe teorie, cum se
dovezile în tabelul XIII. După asta, se determină adâncimea apei.
sub evidenț ierea pentru fiecare dintre deschideri,
TABLA XIII această adâncime se determină utilizând
ecuaț ia 9, care dă ca rezultate:
TIP DE REZONARE PENTRU FIECARE DESCHIDERE
TABLA XIV
Tip de resalto hidraulic
PROFUNDITATEA APĂRII ÎN JOSUL CĂLCĂRII
Medie Tip de RH PENTRU FIECARE DESCHIDERE.
Apertura 1 6.459 Stabil
Apertura 2 3.802 Oscilant Adâncime ș i2(m)
Apertura 3 3.139 Oscilant Bernoulli Ecuaț ia Debitelor
Apertura 4 4.009 Oscilant Apertura 1 0.164 0.153
Apertura 2 0.149 0,126
Apertura 3 0.119 0.114
 10
Universitatea Militară Nueva Granada Laborator de Hidraulică II

Apertura 4 0.177 0.172 Apertura 2

Ecuatia lui Bernoulli pentru debit

În continuare se procedează la calcularea pierderilor de Silvester 0.854 0.691

energia care apare în saltul hidraulic, aceste Pavloski 0.637 0.527
pierderea de energie se datorează schimbării de Smetana ș i Tizon 0.724 0.586
viteza apei în aval de prag în raport cu
viteza apelor din amonte, pentru a realiza acest lucru Woyciki 0.934 0.759
calculul folose ș te ecua ț ia 3, ș i se oferă Safrenz ș i Pietrokwaky 0.688 0.589
următoarele rezultate.
TABLA XV TABLA XVIII
PIERDERI DE ENERGIE PENTRU FIECARE LONGITUDUL RESALTOULUI PENTRU DIFERITE
APERTURA AUTORES PENTRU A TREIA APERTURĂ

Pierderea de energie (m) Lungimea saltelei (m)

Bernoulli Ecuación Caudal Apertura 3
Apertura 1 0.258 0.217 Ecuatia Bernoulli pentru debit
Apertura 2 0.106 0.066 Silvester 0.633 0.599
Apertura 3 0.051 0.045 Pavloski 0.491 0.468
Apertura 4 0,124 0.115 Smetana ș i Tizon 0.537 0.508
Woyciki 0.697 0.661
Safrenz ș i Pietrokwaky 0.563 0.542
În cele din urmă, ș i pentru a încheia, rezultatele se
calculează lungimea saltului prin diferite
autori menț ionaț i în teorie pentru fiecare dintre TABLA XIX
deschiderile studiate.
LONGITUDUL RESALTOULUI PENTRU DIFERITE
AUTORES PENTRU A PATRA DESCHIDERE

TABLA XVI
Lungimea proeminenț ei (m)
LUNGIMEA REBOUND-ului PENTRU DIFERITE Apertura 4
AUTOARE PENTRU PRIMA DESCHIDERE Ecuatia lui Bernoulli pentru debit

Longitud del resalto (m) Silvester 1.016 0.981

Apertura 1 Pavloski 0.758 0.734
Bernoulli Ecuaț ie debit Smetana ș i Tizon 0.862 0.832
Silvester 1.034 0.951 Woyciki 1.111 1.074
Pavloski 0.735 0.680 Safrenz ș i Pietrokwaky 0.820 0.799
Smetana ș i Tizon 0.876 0.806
Woyciki 1.103 1.019 O altă metodologie pentru a realiza calculul de
Safrenz ș i Pietrokwaky 0.735 0.686 lungimea relevării este prin intermediul graficului de
la U.S.B.R, dând următoarele rezultate.
Lungimea promenadei conform graficului U.S.B.R.
TABLA XVII

LONGITUDUL RESALTO-ULUI PENTRU DIFERITE Apertura 1 cu calculul debitelor.

AUTORES PENTRU A DOUA DESCHIDERE

Lungimea resaltului (m)

 11
Universitatea Militară Nueva Granada Laborator de Hidraulică II

Apertura 2 cu calcul prin Bernoulli.

LRH
=6.12
y2 LRH
=5.84
LRH =0.935m y2

Apertura 1 cu calcul prin Bernoulli LRH =0,869m

Apertura 3 cu calculul debitului.

LRH
=6.3
y2 LRH
=5,36
LRH =1.035m y2

Apertura 2 cu calculul debitului. LRH =0.611m

Apertura 3 cu calcul prin Bernoulli

LRH
=5.6
y2 LRH
=5.42
LRH =0.704m y2
 12
Universitatea Militară Nueva Granada Laborator de Hidraulică II

LRH =0.644m Vitezele au fost ob ț inute prin două

procese ș i s-a eviden ț iat o diferen ț ă de
Apertura 4 cu calculul debitelor. viteză medie de ±0,155 m/s, datorită faptului că
diferen ț a nu este semnificativă viteza
calculata este corectă ceea ce face loc pentru calcul
del număr de Froude, s-a eviden ț iat că ambele
procedurile intră în aceea ș i categorie de
calificare arătată în teorie de asemenea,
numărul de Froude indică faptul că în amonte de
resalto este mai mare decât unu, prin urmare este un flux
supercritic pentru toate cazurile, deschiderile 2, 3
y 4 prezintă un comportament oscilant
în timp ce prima prezintă un comportament
stabil ș i acest lucru este conform cu ceea ce a fost eviden ț iat în
practica realizată.
LRH Compararea datelor experimentale ș i
=5.79 teoreticele arată o diferen ț ă de ±0,011 m, ceea ce
y2 care indică o corela ț ie între metodologii
foarte bună.
LRH =0.998m
În tabelul XX se observă datele teoretice ș i
Apertura 4 cu calculul prin Bernoulli experimentale cu procentele lor corespunzătoare de
eroare.
TABLA XX

PROCENT AJ DE ERORI ADÂNCIME

APE ÎN JOS DE PANTA

% Error profundidad
Teoretic Experimental Error (%)
Apertura 1 0.159 0.130 18%
Apertura 2 0.137 0.109 21%
Apertura 3 0.116 0.088 25%
LRH
=5.8 Apertura 4 0.175 0.142 19%
y2
LRH =1.028m Se au procente de eroare acceptabile deoarece
în luarea datelor experimentale, măsurătorile
sunt pu ț in precise din cauza metodologiei
VII. DISCUȚ IA REZULTATELOR.
utilizată, pe de altă parte, în toate deschiderile
lamina de apă după salt nu se menț inea
constante ș i asta făcea ca măsurile să fie
Primeramente, las velocidades encontradas para el subiective, diferen ț a medie între
calculul numărului Froude se găseș te în profunditatea teoretică ș i adâncimea experimentală
intervalul a ș teptat, deoarece vitezele apei a fost de ±3 cm, ceea ce corespunde cu un aproximativ de
deasupra obstacolului au viteze mari ș i din cauza 63 cm³ de apă.
produce o cantitate mare de energie, la ciocnirea cu
la poarta de la capătul canalului, acest lucru face ca se Analizând rezultatul pierderilor de energie
începe să disipeze energie ceea ce face ca în cele patru deschideri s-a avut un deceniu mediu de
viteza apei în aval de treapta să scadă ±0.123 cm de energie în canal, aceasta variază
semnificativ în funcț ie de viteza iniț ială de care dispune
canalul, cu cât viteza este mai mare, cu atât mai mare
energia pe care o aduce.
 13
Universitatea Militară Nueva Granada Laborator de Hidraulică II

În cele din urmă, lungimea proeminen ț ei a fost calculată Pentru a doua deschidere, s-a măsurat o lungime
teoretic prin metode diferite ș i pentru fiecare experimental de 1.13 m, ș i procentele sale de eroare
apertura, de asemenea, s-a realizat procentajul de se arată mai jos:
eroare de fiecare lungime ș i de fiecare autor.
TABLA XXIII
Pentru prima deschidere experimental se
PORCENAJUL DE EROARE PENTRU A DOUA
măsurat o lungime de relief de 1,7 m ș i
APERTURA PRIN INTERMEDIUL ECUAȚ IEI DE
procentajele de eroare sunt prezentate în tabelul XXI
BERNOULLI
TABLA XXI
Apertura 2
PROCENTUL DE EROARE PENTRU PRIMA
APERTURA PRIN INTERMEDIUL ECUAȚ IEI DE
Bernoulli %Error
BERNOULLI Silvester 0.854 32%
Pavloski 0.637 78%
Apertura 1
Smetana ș i Tizon 0.724 56%
Bernoulli %Eroare
Woyciki 0.934 21%
Silvester 1.034 64%
Safrenz ș i Pietrokwaky 0.688 64%
Pavloski 0.735 131%
Grafica U.S.B.R 0.869 30%
Smetana ș i Tizon 0.876 94%
Woyciki 1.103 54%
TABLA XXIV
Safrenz ș i Pietrokwaky 0.735 131%
PROCENTUL DE EROARE PENTRU DESCHIDEREA UNU
Grafica U.S.B.R 1.035 64%
PRIN INTERMEDIUL ECUAȚ IEI DE DEBIT

TABLA XXII Apertura 2

PORCENTAJE DE ERROR PARA LA PRIMERA
Ecuatia de debit %Eroare
APERTURA PRIN INTERMEDIUL ECUATIEI Silvester 0.691 63%
DEBIT Pavloski 0.527 115%
Smetana ș i Tizon 0.586 93%
Apertura 1
Woyciki 0.759 49%
Ecuaț ia Debitelor %Eroare
Safrenz ș i Pietrokwaky 0.589 92%
Silvester 0.951 79%
Grafica U.S.B.R 0.704 61%
Pavloski 0.680 150%
Smetana ș i Tizon 0.806 111%
Woyciki 1.019 67% A ș a cum se observă pentru această deschidere
procentajele de eroare variază în funcț ie de metodologie
Safrenz ș i Pietrokwaky 0.686 148%
ce se utilizează, se evidenț iază că în lungimea
Grafica U.S.B.R 0.935 82% resalto calculat prin intermediul ecua ț iei de
Bernoulli are un procentaj de eroare mai mic decât
calcul prin intermediul ecuaț iei debitelor.
Pentru prima deschidere ș i a ș a cum s-a observat
anterior în procentele de eroare se În a treia deschidere, lungimea experimentală
eviden ț iază o lacună atunci când se realizează observată în laborator a fost de 1.05 m, ș i
măsuri experimentale deoarece aceasta depă ș eș te prin urmand metodologia se prezinta
peste 70 cm la valorile teoretice, acest lucru se întâmplă porcentajes de error:
deoarece în practică s-a măsurat lungimea
până când placa de apă de aval al TABLA XXV
resalto se va stabiliza un pic fără a ș ti tipul de PROPORȚ IONARE DE ERORI PENTRU A TREIA
resalto deoarece pentru acest caz este un resalto stabil APERTURA PRIN ÎNTREMEDIUL ECUAȚ IEI DE
dar totuș i are o uș oară oscilaț ie după BERNOULLI
vârtej
 14
Universitatea Militară Nueva Granada Laborator de Hidraulică II

Deschidere 3 TABELA XXVIII

Bernoulli %Eroare PERCENTAJUL DE ERROARE PENTRU A PATRA

Silvestre 0.633 66% APERTURA PRIN INTERMEDIUL ECUAȚ IEI DE
Debitul
Pavloski 0.491 114%
Smetana ș i Tizon 0.537 96% Apertura 4
Woyciki 0.697 51% Ecuatie %Erro
Safrenz ș i Pietrokwaky 0.563 87% Fluide r
Grafica U.S.B.R 0.644 63% Silvester 0.981 33%
Pavloski 0.734 77%
Smetana ș i Tizon 0.832 56%
TABLA XXVI
Woyciki 1.074 21%
PROCENTUL DE ERORIE PENTRU A TREIA
Safrenz ș i Pietrokwaky 0.799 63%
APERTURA PRIN INTERMEDIUL ECUAȚ IEI DE
CAUDAL Grafica U.S.B.R 0.998 30%

Apertura 3 Dintre toate deschiderile, aceasta a fost cea mai pu ț in

Ecuaț ia Debitul %Eroare percentajul de eroare obț inut, mai specific
Silvester 0.599 75% când se realizează calculul prin intermediul
Pavloski 0.468 124% ecuaț ia lui Bernoulli.
Smetana ș i Tizon 0.508 107% VIII. CONCLUSIONES.
Woyciki 0.661 59%
S-a reu ș it să se în ț eleagă func ț ionarea
Safrenz ș i Pietrokwaky 0.542 94% de un resalto hidráulico y las aplicaț ii
Grafica U.S.B.R 0.611 72% ceea ce îi se dă, acest lucru datorită
teoria consultată ș i procesarea de
datele obț inute în timpul practicii.
La fel ca deschiderea 2, procentele Se obț in ilustraț ii ale evidenț ierii
eroarea de cea mai mare magnitudine se găseș te în care au fost aș teptările pe baza a ceea ce
măsuri comparate cu calculul cu văzut în laborator.
ecuaț ia debitului. Tipul de relief pentru toate deschiderile
a fost a ș teptat, deoarece în timpul preluării
În final, deschiderea a avut o lungime de
date cu comportamentul de aval
resalto experimental de 1.3 m ș i erorile sale se
sunt prezentate în următoarele tabele:
lama de apă descrie aceea ș i lucru
miș carea de care vorbeș te teoria, pentru
TABLA XXVII încheierea, se concluzionează că calculul de
viteza prin ambele metode utilizate
PERCENTAJUL DE ERORI PENTRU A PATRA este corect ș i valabil pentru practică.
APERTURA PRIN INTERMEDIUL ECUATIEI Las profundităț i calculat
BERNOULLI teoretic sunt acorduri la cele luate
experimental, acestea au o
Apertura 4 varia ț ie între 0.01 cm ș i 3 cm
Bernoulli %Error aproximativ, ceea ce indică că
Silvester 1.016 28% medida adâncimii a fost corectă,
dar chiar ș i aș a nu a fost foarte precisă deoarece
Pavloski 0.758 72% nu se dispunea de cele mai multe instrumente
Smetana ș i Tizon 0.862 51% sofisticate ș i cu o incertitudine mai mică
Woyciki 1.111 17% pentru a determina datele mai optime.
Datele unde s-a obț inut cea mai mare eroare au fost
Safrenz ș i Pietrokwaky 0.820 58%
în lungimea proeminen ț ei deoarece în
Grafica U.S.B.R 1.028 26% practica s-a măsurat o lungime mai mare
de la teoretică, în cazul primei
 15
Universitatea Militară Noua Granada Laborator de Hidraulică II

apertura aceasta a avut un procentaj mare de de

eroare pentru ceea ce se indică că măsura [Link]
a fost greș ită, totuș i, această deschidere a fost a [Link]
care prezintă o lungime teoretică mai mare. Zapata, F. (2019, 20 decembrie).Număr
de Froude: cum se calculează ș i exemple.
Lifeder.
[Link]
IX. BIBLIOGRAFIE.
froude
Rodríguez Ocampo, P. (2017).
LONGITUD DEL SALT
Chow, V. T. (1994). Hidraulică de HIDRAULIC: MODELARE FIZICĂ
canale deschise([Link]., Vol. 1). Mc NUMERICĂ Y ECUATII
Graw Deal. SEMIEMPIRICE. ResearchGate.
Ve [Link]
n_Te_Chow_HIDRAULICA_DE_CAN 330535413_LONGITUD_DEL_SALTO
ALESE_ABIERTOS _HIDRAULICO_MODELARE_FISICA
Carlos Meza, G. D., & Herquino Arias, CA_NUMERICA_Y_ECUACIONES_S
M. V. (2020). 6 laborator de EMIEMPIRICE
hidraulică Resalto hidraulic | Carlos Meza, G. D. (2020).6 laborator
Hidraulică | Mecanică de fluide. uDocz. de hidraulica Resalto hidraulic
[Link] Hidraulică | Mecanică a fluidelor. uDocz.
6-laboratorul-de-hidraulică-resalto- [Link]
hidraulic 6-laborator-de-hidraulică-resalto
ALIAGA ARQUI M., ARCO hidraulic
ARIMBORGO, H., PERCA HANCCO
P., SURICHAUI GUTIERREZ, M., &
IBARRA, F. (2012). Raport de laborator X. ANEXE - COLECTARE DE DATE
Fluide Rezonan ț ă Hidraulică. Scribd.
[Link]
nforme-de-Lab-Fluiods-Resalto-
Hidraulic
CAMARGO MOLANO, N., DIAZ
VERGARA, F., GARCÍA MONTOYA,
J., MUÑETONES MELO, D. &
ULLOA HERNÁNDEZ, N. (2020, 2
abril). Accesul la această pagină a fost
refuzat. StuDocu.
[Link]
ș coala-colombiană-de-inginerie-julio-
garavito/laborator-de-hidraulică-
superficie-libre/informe-resalto-
hidraulic/8964782
ÁLvarez, A. (2018, 18 ianuarie). Raport
Nr. 6 resalto hidraulic universitatea de la
costa - Hidraulică - StuDocu.
[Link]
corporatia-universitară-de-la-
costa/hidraulica/informe-nr-6-resalto-
hidraulică-universitatea-de-la-
costa/14483562
Y. (s. f.). Ce este Resalto Hidraulic
de un flux? Pe ș tera inginerului civil.
Recuperat 24 septembrie 2021,
 16
Universitatea Militară Nueva Granada Laborator de Hidraulică II

Figura 9. Grafic pentru a determina lungimea

resalto prin USBR