Comertul Chinei si al UE

In timpul erei lui Mao, China nu era un actor important in economia globala. Mai mult, ea era caracterizata de o economie inchisa. In 1978, China a inceput o serie de reforme, insa cu toate acestea bunurile chineze erau greu de gasit pe pietele occidentale. Douazeci de ani mai tarziu insa, comertul chinez a crescut cu aproape 500%. Astfel, astazi China a devenit principalul partener comercial al SUA si al doilea partener comercial al UE. Cu toate acestea, politicile comerciale ale Chinei pun si astazi probleme, iar multe state (printre care si SUA si Japonia) nu au recunoscut economia chineza ca fiind una de piata. Comertul chinez e problematic din mai multe puncte de vedere. In primul rand, guvernul chinez mentine moneda nationala (yuanul) depreciata, pentru a ajuta exportatorii chinezi. Astfel, multe piete mondiale au ajuns sa fie practic dominate de marfurile chinezesti, mult mai ieftine. In al doilea rand, guvernul chinez isi apara proprii producatori, astfel incat companiile straine sunt tratate discriminator fata de cele nationale. De exemplu, la accesul pe o piata, sunt favorizati producatorii nationali, care platesc preturi mult mai mici, in timp ce producatorii externi platesc mult mai mult pentru aceleasi materii prime sau servicii. Mai mult, companiile straine sunt fortate sa formeze asociatii cu companiile chineze si sa le predea acestora tehnologie. De asemenea, companiile chineze sunt puternic subventionate (asa-zisele imprumuturi care nu mai sunt apoi returnate), astfel incat acestea isi permit sa vanda la preturi mult mai scazute. In al treilea rand, China isi protejeaza resursele si domeniile in care detine monopolul. Avem in acest caz exemplu asa-numitelor pamanturi-rare, in cadrul carora China este astazi n pozitia de cvasi-monopol, cu o treime (35%) din rezervele accesibile si 97% din piata acestor minerale cu proprietati chimice si electromagnetice, utilizate pentru asamblarea produselor tehnologice moderne, de la autoturisme sau aparate de fotografiat si ecrane tv pana la masini electrice. Restrictiile vizeaza si alte dou elemente chimice din grupa metalelor: wolframul, folosit n tehnologiile de iluminat, cele medicale, inginerie, industria spatiala sau electronica, si molibdenul,un agent pentru intarirea aliajelor, unul din porodusele finale fiind, de exemplu, filamentul becurilor. Din cauza acestor restrictii, UE, SUA si Japonia au depus o plangere la Organizatia Mondiala a Comertului. In ceea ce priveste comertul Chinei cu UE, acesta se afla pe excedent comercial, motiv pentru care UE a amenintat cu luarea unor masuri protectioniste, in cazul in care UE nu va avea mai multe posibilitati de extindere pe piata chineza. In ceea ce priveste UE, comertul chino-european a crescut rapid cu 18,3% in 2011, atingand nivelul de 567,21 miliarde $ astfel incat UE a devenit cel mai mare partener comercial si principala sursa de tehnologie pentru China. Rezumnd situaia din acest moment, vizita vicepreedintelui Xi Jinping n SUA dorete s demonstreze sinceritatea i buna credin a Chinei n ceea ce privete comerul chino-american n timp ce summitul UEChina dorete s aib ca finalitate ncurajarea investiiilor chineze n Europa. Asta n ciuda faptului c agenda de lucru a reuniunii de la Beijing poate readuce n atenia oficialilor europeni i chinezi subiecte delicate cum ar cele legate de calitatea discutabil a economiei de pia din China sau a embargourilor europene asupra exporturilor de arme i nalt tehnologie n China. Numai c, de aceast dat, UE este obligat s fac noi concesii avnd nevoie stringent de banii Chinei pentru a salva Europa. Se poate spune c, n acest moment, interesele celor dou pri se suprapun: UE dorete s obin ajutorul Chinei pentru a rezista crizei actuale n timp ce China sper ca Europa s-i deschid pieele pentru investitorii chinezi care devin din ce n ce mai interesai de achiziii serioase n aceast zon. Ceea ce face ca Pekin-ul s considere c un sprijin acordat Europei nu este altceva dect un sprijin acordat Chinei.

Revenind la Europa, pe 15 februarie China i-a rennoit sprijinul pentru moneda european la finele unui summit n care liderii UE au subliniat eforturile depuse pentru creterea disciplinei fiscale n Europa. n contrapartid, China a spus c va continua s cumpere datoriile suverane europene. Avem ncredere n dezvoltarea Europei i avem ncredere n euro, declara guvernatorul Bncii Centrale a Chinei, Zhou Xiaochuan. China va continua s investeasc n obligaiuni de stat europene asigurnd n acelai timp sigurana, lichiditatea i aprecierea valorii lor, a mai subliniat acesta. Ce st ns la baza aceste declaraii tranante? Interesul Chinei! n acest moment, executivul chinez deine, potrivit estimrilor experilor, peste 500 miliarde $ din datoria suveran a rilor europene. n plus, de curnd China i-a intensificat procesul de a achiziie a companiilor europene considerate potenial mai profitabile dect obligaiunile, folosindu-se pentru aceasta de fondul su de investiii, China Investment Corporation (CIC) ale crui resurse erau la finele lui 2010 de 410 miliarde $ la care s-au adugat n ultima perioad sume a cror valoare este confidenial. n acest context nu este de mirare c guvernatorul Bncii Chinei, Zhou, prelund declaraiile premierului chinez Wen Jiabao, sublinia c ara sa va deveni mai implicat n gsirea unei soluii la criza datoriilor din Europa, folosind diferite canale, cum ar fi FMI, FESF sau Mecanismul european de stabilitate. La rndul lor, liderii europeni au subliniat eforturile depuse de statele membre UE pentru asanarea finanelor i creterea coeziunii interne a UE. Liderii greci au luat decizii curajoase n circumstane incredibil de dificile, declara preedintele UE, referindu-se la votarea de ctre Parlamentul elen a noului plan de austeritate care a declanat proteste masive. Unele guverne europene au fost forate s demisioneze pentru luarea unor msuri nepopulare, dar toate noile guverne s-au angajat s adopte i s pun n aplicare reformele, asigura Van Rompuy partea chinez. La rndul su, China se confrunt cu o criz de supraproducie care se poate agrava n condiiile n care economia european i nrutete evoluia deoarece, din punctul de vedere al Beijingului, Europa este a doua pia ca importan la nivel mondial ntruct schimburile comerciale bilaterale ntre cele dou pri depete 1 miliard $/zi. Chiar dac Beijing-ul este dispus s sprijine Europa, nu o va face necondiionat solicitnd la schimb ridicarea embargoului asupra vnzrilor de arme sau chiar recunoaterea oficial a economiei chineze ca fiind economie de pia

Are China o economie de pia? Care este principalul motic pentru care China cumpara datoriile suverane din Europa: criza de supraproductie chineza, ridicarea embargoului asupra vanzarilor de arme si de tehnologie inalta sau recunoasterea economiei chineza ca fiind o economie de piata?