Sunteți pe pagina 1din 43

PROIECT constructii De BETON armat

UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

TEMA DE PROIECTARE
Hala din beton armat Se cere proiectarea in toate ipotezele din gruparea fundamentala si realizarea desenelor de executie pentru urmatoarele elemente ale unei hale cu regim de inaltime P+1; planseu peste etaj(planseu terasa) ; planseu peste parter; grinda transversala de peste parter din axul 3 ; stalpul central intersectie ax B , cu ax 3 ; fundatia stalp central intersectie ax B, cu ax 3 ; Se adopta o structura din beton armat . Constructia trebuie sa se incadreze in clasa de risc la corziune XC1si va avea o rezistenta la foc de minim 60 minute. Constructia este amplasata in localitatea Baia Mare , adancimea de fundare va fi: -2,50 m , fundarea realizandu se pe stratul de pietris , bolovanis cu interspatii umplute cu argila. Incarcarea tehnologica (utila) atat la nivelul pardoselii cat si la nivelul planseului de peste etaj are valoarea de :5,5-n/10 Kn/m2 Proiectul va contine urmatoarele puncte : Partea scrisa: 1.) - Scurt memoriu tehnic ; 2.) Breviar de calcul ; Partea desenata: 1.) Plan cofraj si armare planseu peste parter ; 2.) Plan cofraj si armare planseu peste etaj ; 3.) Plan cofraj si armare grinda continua ax 3 ; 4.) Plan cofraj si armare stalp ax B3 ; 5.) Plan fundatii si detalii pentru fundatii din ax B3 ; Planul general al halei ,precum si sectiunea transversala prin hala , respectiv detaliile de calcul necesare sunt prezentate in fig 1 , fig.2

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

fig.1;plan parter hala

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

1. ALEGEREA MATERIALELOR Calitatea betonului se alege in functie de clasa de expunere a constructiei in conditiilede mediu. Constructia noastra trebuie sa se incadreze in clasa de risc la coroziune XC1. Pentru aceasta expunere clasa minima de beton este :C25/30 ( vezi tabel I.1-pag.310 Proiectarea Structurilor din beton armat, Onet si Chis). Rezistenta de calcul la compresiune a betonului
f cd f ck
cc c

1,0

25 16,67 N / mm 2 1,5

relatia 2.11 / pag. 36 "P.S Onet si Chis

Unde : cc si ct , sun coeficienti care iau in considerare efectele de lunga dutata si efectele defavorabile rezultate din modul de aplicare al incarcarilor cc=0,81,0 gc- coeficient partial de siguranta pentru beton gc=1,5 pentru situatii de proiectare permanente si tranzitorii; gc=1,2 pentru situatii accidentale ; Rezistenta de calcul la intindere a betonului
f ct f ctk .0.05
ct c

1,0

1,8 1,20 N / mm 2 1,5

relatia 2.12 / pag. 36 "P.S"

Rezistenta de calcul la intindere a otelului beton Am ales otelul beton marca PC-52 ,avand rezistenta specifica la intindere fyk=355 N/mm2 pentru bare cu 6 F 14
f yd f yk
s

355 1,15

309 N /mm2

gs- coeficient partial de siguranta pentru armatura


2. PREDIMENSIONAREA SECTIUNILOR DIN BETON a) Grosimea placii:- trebuie sa respecte urmatoarele conditii : Conditia de rigiditate
hf l 40 4300 40 107,5 mm
3

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

Conditii tehnologice h f 80 mm - prntru placi monolite armate pe doua directii Conditia de rezistenta la foc Pentru o rezistenta la foc de 60 minute ,(conform tabelului 6.6/pag.201-Proiectarea Structurilor din beton armat, Onet si Chis) si pentru placi armate pe doua directii
lx ly 1,5 hf 100 mm

Deci putem adopta o valoare rotunjita pentru placa hf=110 mm , toate cele 3 conditii fiind indeplinite . b) Dimensiunile sectiunii transversale ale grinzii transversale ,ax 3-3 peste parter: Conditia de rigiditate
h l l - pentru grinzi principale 12 15

unde :h reprezinta inaltimea grinzii ; b reprezinta latimea grinzii ;


h h
h b

l 12 l 15

4300 12 4300 15

358,3 mm adaptam h 286,6 mm 400 mm

1,5 2,0

bw h

h 1,5 h 2,0

400 266,67 mm 1,5 400 200 mm 2,0

adaptam b

250 mm

Conditii tehnologice h multiplu de 50 mm b 200 mm Conditia de rezistenta la foc Conform tabel 6.3/pag.199- Proiectarea Structurilor din beton armat, Onet si Chis
4

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

Pentru R60(rezistenta la foc 60 minute) b 200 mm Deci pentru h=400 mm si b=250 mm toate cele 3 conditiisunt verificate c) Dimensiunile sectiunii transversale ale grinzii continui ,ax B-B peste parter: - Deschidere l=4000 mm Stabilim aceiasi sectiune transversala de grinda: h=400 mm, b=250 mm 3. DIMENSIONAREA PLANSEULUI DE PESTE PARTER 3.1 Evaluarea actiunilor(incarcarilor): a) Valori caracteristice Actiuni permanente (conform detaliului a-a ) - greutatea proprie a placii 0,11m x 25,0 kN/m3=2,75 kN/m2 - greutatea proprie a pardoselei 0,06 m x 21,0 kN/m3=1,26 kN/m2 - greutatea tencuelii din intradosul planseului =0,05 kN/m2 ........................................................ total gk=4,06 kN/m2 Actiuni variabile (conform temei de proiectare ) - incarcarea tehnologica
qk 5,5 n 10 5,5 3 10 5,5 0 ,3 5,2 kN/m2

- incarcarea din instalatii =0,05 kN/m2 ........................................................ total qk=5,25 kN/m2 b) Valori de calcul Starea limita ultima (SLU) gruparea fundamentala
gd qd
G
Q

g K 1,35 4,06 5,48 kN/m2 q K 1,50 5,25 7,87 kN/m2

..........................................................
5

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

pd

gd

qd

5,48 7,87 13,35 kN/m2

3.2 Calculul static): Stabilirea deschiderilor de calcul s-a facut in conformitate cu prevederile din anexa II leff =ln+a1+a2 ax1= ax2=min(t/2;hf/2)=min(250/2;110/2)=55mm lnx,1= lnx,2=4050 mm leffx,1 = leffx,2=4050+55+55=4160 mm lny,1= lny2=3750 mm ay,1= ay,2=55 mm leffy,1 = leffy,2=3750+55+55=3860 mm

fig.2 Vom realiza calculul placilor in domeniul elastic , pentru placile continue din panouri egale dispuse pe 4 randuri ,solicitate de actiuni permanente si variabile , uniform distribuite ,conform schemei dec incarcare . Vom considera placile simplu rezemate pe conturul exterior
p' d pd''
pd

gd qd 2 gd

qd 7,87 5,48 9,42 kN/m2 2 2 7,87 3,95 kN/m2 2 q d 5,48 7,87 13,35 kN/m2

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

gd

5,48 kN/m2

Momentele incovoietoare maxime in sectiunile critice se determina cu relatiile din Anexa VIII - Proiectarea Structurilor din beton armat, Onet si Chis

Fig.3 Momentele incovoietoare si schema statica a incarcarii In campurile din colt


Mx
My

l x2
l y2
4

Pd'
Pd'
1

Pd''
Pd''
4 4

ly lx
Mx

0,928

0,0230 0,0310

; ;

1 1

0,03130 0,04210

4,16 2 0,0230 9,42 0,03130 3,95

5,90 kN m/m
7

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

My

3,86 2 0,0310 9,42 0,04210 3,95

6,80 kN m/m

In campurile intermediare
M x l x2 M y l y2
Mx My
5
5

Pd' Pd'

1
1

Pd'' Pd''

;
; 4

0,0210 0,02350
5,60 kN m/m 5,80 kN m/m

4,16 2 0,0210 9,42 0,03130 3,95 3,86 2 0,0235 9,42 0,04210 3,95

Pe reazeme
Ma 1 10 1 12 1 10 1 12 x5 Pd l x2 1 10 1 12 1 10 1 12 0,5 13,35 4,16 2 11.60 kN m/m

Mb
Mc

x5 Pd l x2
x5 Pd l y2

0,5 13,35 4,16 2


0,5 13,35 3,86 2

9.60 kN m/m
9.90 kN m/m

Md

x5 Pd l y2

0,5 13,35 3,86 2

8,20 kN m/m

3.3 Dimensionarea armaturilor de rezistenta Stabilirea inaltimilor utile pe cele 2 directii Inaltimea utila a placii se obtine pentru bare longitudinale F10 ,respectiv pentru o clasa de expunere XC1 si o rezistenta la foc: R60 , cu ajutorul tabelelor 5,1 si 5.2 din cartea: Proiectarea Structurilor din beton armat, Onet si Chis
dy
cnom

hf
cmin .

cnom
ctot
s

s1 y

2 10 10
10 mm

110 20

10 2 20 mm

85 mm

c min .

max 15 5 10 mm 10 mm

dx

hf

cnom

s1 x s1 y

110 20

10

10 2

75 mm

Observatie :acoperirea cu beton trebuie sa respecte conditia :cnom a

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

unde: a este distanta minima impusa de la axa armaturii la fata betonului( din considerente de rezistenta la foc tabel 6.6/pag. 201 , pentru R60 amin=10 mm Sectiunea de armatura intinsa pentru bare legate rezulta dupa cum urmeaza : In campurile din colt (camp 4): MEdx=5,90 kNm/m Valoarea relativa a momentului incovoietor de calcul :
x

M Edx b d x f cd

5,90 10 6 10 3 75 2 16,67
f cd f yd

0,062

lim

0,403
x

rezulta o solutie de armare simpla pentru care


Asx
Aseff
x

1 2

1 2 0,062

0,065

b dx

0,065 10 3 75
68 /m PC.52

16,67 309

263 mm2

301 mm2

MEdy=6,80 kNm/m Valoarea relativa a momentului incovoietor de calcul :


M Edy
y

b d y f cd

6,80 10 6 10 3 85 2 16,67
f cd f yd

0,056

lim

0,403
y

rezulta o solutie de armare simpla pentru care


Asy
Aseff
y

1 2

yx

1 2 0,056

0,058

b dy

0,058 10 3 85
68 /m PC.52

16,67 309

266 mm2

301 mm2

In campurile intermediare (camp 5): MEdx=5,60 kNm/m Valoarea relativa a momentului incovoietor de calcul :
x

M Edx b d x f cd

5,60 10 6 10 3 75 2 16,67
f cd f yd

0,059

lim

0,403
x

rezulta o solutie de armare simpla pentru care


Asx
Aseff
x

1 2

1 2 0,059

0,060

b dx

0,060 10 3 75
58 /m PC.52

16,67 309

246 mm2

251 mm2

MEdy=5,80 kNm/m Valoarea relativa a momentului incovoietor de calcul :


9

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

M Edy
y

b d y f cd

5,80 10 6 10 3 85 2 16,67
f cd f yd

0,048

lim

0,403
y

rezulta o solutie de armare simpla pentru care


Asy
Aseff
y

1 2

yx

1 2 0,048

0,049

b dy

0,049 10 3 85
58 /m PC.52

16,67 309

225 mm2

251 mm2

Pe reazeme: MEda=11,60 kNm/m ; dx=dy=85 mm Valoarea relativa a momentului incovoietor de calcul :


a

M Eda b d x f cd
a

11,60 10 6 10 3 85 2 16,67
a

0,096
0,10

lim

0,403

1
a

1 2
b dx

1 2 0,096
0,10 10 3 85

Asa
Aseff

f cd f yd

16,67 309

459 mm2

471 mm 2

610 /m PC.52

MEdb=9,60 kNm/m ; dx=dy=85 mm Valoarea relativa a momentului incovoietor de calcul :


b

M Edb b d x f cd
b

9,60 10 6 10 3 85 2 16,67
b

0,079
0,083
16,67 309

lim

0,403

1
b

1 2
b dx

1 2 0,079
0,083 10 3 85

Asb
Aseff

f cd f yd

381 mm2

392 mm2

510 /m PC.52

MEdc=9,90 kNm/m ; Valoarea relativa a momentului incovoietor de calcul :


c

M Edc b d x f cd
c

9,90 10 6 10 3 85 2 16,67
c

0,082
0,085
16,67 309

lim

0,403

1
c

1 2
b dx

1 2 0,082
0,085 10 3 85

Asc

f cd f yd

390 mm2

10

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

Aseff

392 mm2

510 /m PC.52

MEdd=8,20 kNm/m ; Valoarea relativa a momentului incovoietor de calcul :


d

M Edd b d x f cd
d

8,20 10 6 10 3 85 2 16,67
dc

0,068

lim

0,403

1
d

1 2
b dx

1 2 0,068
0,070 10 3 85

0,070
16,67 309 351 mm2

Asd
Aseff

f cd f yd

392 mm2

510 /m PC.52

Observatie: suprafata efectiva a sectiunii armaturii longitudinale intinse trebuie sa se Incadreze in limitele :
0,26 f ctm b d f yk 0,26 2,6 10 3 85 110 ,4 mm2 355

Asl , min .

max

110 ,5 mm2

0,0013 b d
Asl , max 0,04 b d

0,0013 10 3 85 110 ,5 mm2

0,04 10 3 85 3400 mm 2

Asl ,min

110,50 mm2

301 mm2 ( sau 251 mm2 )

Asl ,max

3400 mm2

3.4 Dimensionarea la forta taietoare Forta taietoare se obtine in mod asemanator , considerand placile 4 si 5 individuale Pentru mijlocul laturilor simplu rezemate
V4 V5 1 Pd l efy 2,76 1 Pd lefy 3,04 1 13,35 3,86 18,70 kN m/m 2,76 1 13,35 3,86 17,0 kN m/m 3,04

Pentru mijlocul laturilor simplu continue


Va Va ,dr Va , st 1 Pd lefx 2,11 1 13,35 4,16 26,30 kN m/m 2,11

11

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

Vc

Vc ,dr

Vc , st

1 Pd ley 1,96

1 13,35 3,86 26,20 kN m/m 1,96

Verificarea la forta taietoare pentru un reazem marginal VEd=V4=18,70 kN ; VEd,red.=18,70-13,35(0,055+ 0,075)=16,95 kN - Forta taietoare capabila a elementului fara armatura transversala specifica :
VRd ,c C Rd ,c k 100 f ck
1 3

k1

cp

b d

in care scp =0 ; forta axiala s-a neglijat


C Rd ,c 0,18
c

0,18 1,5

0,12

pentru beton greu

K1=0,15 ; =1,0 - pentru beton greu


k 1 200 d 1 200 85 2,53 2,0 se adopta k 2,0

Asi b d

0,5 301 0,0017 0,02 (pentru 68 /m la partea inf erioara a placii, ancorate cu lbd ) 10 3 85
1 3

V Rd ,c
VRd ,c ,min

0,12 1,0 2,0 100 0,0017 25


3 min

0 10 3 75 33,04 kN
3

b d

1 0,035 k 2 f ck / 3 b d

0,035 2 2

25 10 3 85 42,07 kN

VEd ,red

16,95 VRd ,c ,min

42,07 kN

Deoarece solicitarea de calcul este mai mica decat capacitatea portanta a placii fara armatura specifica nu este necesara armatura suplimentara pentru preluarea fortei taietoare Verificarea la forta taietoare pentru un reazem intermediar VEd=Va=26,30 kN ; VEd,red.=26,30 -13,35(0,055+ 0,085)=24,43 kN - Forta taietoare capabila a elementului fara armatura transversala specifica :

12

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

Asi b d

471 10 3 85

0,0055 0,02 (pentru 68 /m la partea sup erioara a placii, ancorate cu lbd )


1 3

V Rd ,c
VRd ,c ,min

0,12 1,0 2,0 100 0,0055 25


min

0 10 3 85
0,035 2
3 2

48,83 kN
25 10 3 85 42,07 kN

b d

0,035 k

3 2

1/ 3 ck

b d

VEd ,red

26,30 VRd ,c ,min

42,07 kN

3.5 Ancorarea armaturilor -Lungimea de ancorare de calcul (de proiectare) lbd =1 2 3 4 5lb,rqd lbd,min in care 1=1,0 , pentru bare drepte la capete
2

1 0,15 c d
1
5

1 0,15

20 8 8

0,8

3 4

lbd

1 0,8 1 1 1 202 165 mm

0,3 lb,qrd lbd ,min 100 mm

0,3 202 61 mm lbd ,min 100 mm

max 10 10 8 80 mm

lb ,rqd

0,25

sd

f bd

0,25 8

273 2,7

202 mm

sd

f yd

As ,nec A s ,eff
d z

309

266 301

273 N/mm 2

Pe reazemul marginal lungimea de ancorare se determina pentru forta de intindere:


FEd
FEd

VEd

1,1V Ed
1,1 20,06

VEd

11,80 0.4 4.250

20,06 kN/m

1.1VEd

22,06 kN/m

13

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

sd

22,06 10 3 5 50,3
0,25
sd

87,74 N/mm
0,25 8 87,74 2,7 65 mm

lb ,rqd

f bd

Latimea efectiva de ancorare este lbd,ef=250-25=225 mm> 65 mm 3.7 Verificarea la lunecare La grinzile cu sectiune transversala in forma de T , suprafata de legatura a inimii cu placa transmite un efort de lunecare longitudinal vEd , dat de relatia :
v Ed Fcd hf X

unde : hf- este grosimea placii in sectiunea de imbinare cu grinda DFcd - variatia fortei normale in aripa pe lungimea DX DX lungimea considerate , care se ia cel mult jumatate din distanta dintre punctul de moment nul si cel de moment maxim . -daca placa este in zona comprimata a sectiunii :
Fcd 1 M beff bw 2 hf z beff 1 31 10 6 1370 250 2 110 302 1370 381,45KN

DM variatia momentului incovoietor pe lungimea DX=0,85 m DM=31 kNm


-daca placa este in zona intinsa a sectiunii a sectiunii :
Fcd 1 2 M Aeff z As 0,5 Aeff f yd

v Ed

Fcd hf X

381,45 0,11 0,85

4079,60 KN

Forta taietoare capabila a elementului di zdrobirea diagonalelor de betontrebuie sa respecte conditia :


v Ed f cd sin
f

cos

factorul de reducere al rezistentei

Valoarea recomandata unghiului este :


45 45
f f

26,5 (1 ctg 38,6 (1,0 ctg

f f

2,0) 1,25)

pentru aripi comprimate pentru aripi int inse

v Ed

4079,60 kN 0,6 16670 sin 40 cos 40

4963 ,20 KN VERIFICA

14

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

4 . DIMENSIONAREA GRINZII TRANSVERSALE DE PESTE PARTER DIN AXUL 3 4.1 Evaluarea actiunilor; Placa planseului lucrand dupa doua directii (x, y) , perpendiculare pe directia grinzilor , transmite incarcarile in totalitate sub forma de sarcina uniform distribuita grinzilor . Fig.4 Suprafata de calcul pentru grrinda transversala din axul 3 este :
S 2 0,3 4,30 2,0 9,20 m 2 2

a) Valori caracteristice Actiuni permanente - greutatea proprie a grinzii


g1 bg hg hf
b

0,25 0,40 0,11 25 1,81kN / m

-incarcari transmise de placa


g2 gk S l 4,06 9,2 4,3 8,68 kN/m

......................................................... total gk=10,49 kN/m Actiuni variabile (conform temei de proiectare ) - incarcarea tehnologica
5,25 qk kN 9,20m 2 2 m 4,30m 11,23 kN/m

........................................................ total qk=11,23 kN/m

15

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

Actiuni variabile (conform temei de proiectare ) - incarcarea tehnologica


5,25 qk kN 9,20m 2 2 m 4,30m 11,23 kN/m

........................................................ total qk=11,23 kN/m b) Valori de calcul Starea limita ultima (SLU) gruparea fundamentala
gd qd
pd
G
Q

g K 1,35 10,49 14,16 kN/m q K 1,50 11,23 16,84 kN/m


gd qd 14,16 16,84 31,0 kN/m

..........................................................

3.2 Calculul static): a.) Stabilirea deschiderilor de calcul s-a facut in conformitate cu prevederile din anexa II leff =ln+a1+a2 a1= a2=min(t/2;hg/2)=min(250/2;400/2)=125 mm ln,1= ln2=4050 mm=4,05 m leff,1 = leff,2=4050+125+125=4300 mm=4,30m Fig.5

b.) Schema statica Eforturile in sectiunile critice le vom determina in conformitate cu metoda simplificata in domeniul elastic . Grinda transversala se calculeaza ca o grinda cu doua deschideri , ale caror reazeme sunt stalpii intermediari , iar incarcarile transmise de placa au fost calculate cu incarcari uniform distribuite echivalente pe grinda
16

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

Diagrama momentelor incovoietoare pentru cele trei ipoteze de incarcari este prezentata in figura de mai jos. Se acepta o redistribuire a momentului incovoietor maxim pe reazem cu 10 % Med,B=0,9061,32=55,18 kN/m Fig.6

Se reduce momentul la fata reazemului


M Ed , Bred . M Ed VEd , st t 2 gK qK t2 8

M Ed , Bred .

55,18 132,18

0,125 0,125 2 31,0 2 8

47,0 kN m
17

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

Se verifica daca momentul din camp nu rezulta mai mare decat valoarea maxima rezultata din calculul elastic. (38,77 kNm<41,99 kNm) Fig.7 VA4,30+55,18-31,04,30 4,30/2=0 VA=53,82 kN VB-31,06+53,82 =0 VB=132,18 kN

4.3 Dimensionarea armaturilor de rezistenta Stabilirea inaltimilor utile pe cele 2 directii Inaltimea utila a grinzii se obtine pentru bare longitudinale F20 si etrieri F8,respectiv pentru o clasa de expunere XC1 si o rezistenta la foc: R60 , cu ajutorul tabelelor 5,1 si 5.2 din cartea: Proiectarea Structurilor din beton armat, Onet si Chis
d
cnom

cnom

s1

2
ctot

40mm

;sl

20mm

sw

8 mm;

cmin .

c min ,b c min .sl max c min ,dur 10 mm


c nom, sl c nom, sw c min, sl . c min, sw. ctot ctot

20 mm 15 mm 20 mm c min .wl

c min ,b max c min ,dur

10 mm 15 mm 15 mm

10 mm
20 10 15 10 30 mm 25 mm

Stratul de acoperire al etrierului:


d h cnom
s1

c nom

c nom, sw

25 8 33 mm

400 33

20 2

357 mm
18

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

In camp grinda se dimensioneaza ca sectiune T, iar pe reazem ca sectiune dreptunghiulara . Vom calcula latimea activa de placa in camp .
beff
beff ,1

bw

bef ,1

bef , 2
0,1 l 0

bi
0,2 l 0

0,2 bi

b1

b2

3750 2

1875 mm

Fig.7 Determinarea lui beff

lo distanta dintre punctele de nul


beff ,1
beff ,1 beff ,

beff 2
beff 2

0,2 1875 0,1 0,7 4000


560 mm

655 mm 0,2 2800

560 mm

250 2 560 1370 mm

In camp MEd,1= MEd,2 =42,00 kNm ; Verificam pozitia axei neutre cu relatia
beff , bw 1370 250 M Ed ,1 b d 2 f cd 5,48 5

Valoarea relativa a momentului incovoietor de calcul :


42,0 10 6 250 357 2 16,67 0,079

19

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

VERIFICAM:
beff , h f 1 0,5 hf 1370 110 110 1 0,5 1,43 d 250 357 357 SECTIUNE SIMPLU ARMATA

bw d 0,079 1,43
x hf

axa neutra se afla in placa

calcul

M Ed ,1 beff d 2 f cd f cd f yd
2

42,0 106 1370 357 2 16,67

0,015

lim

0,403

Din tabel functie de , rezulta =0,0189


As1
Aseff
As ,min

beff d
533 mm

0,0189 1370 357

16,67 300

514 mm 2 ;

f yd

f yk
s

345 1,15

300 N /mm2

2 12 214 PC.52
As ,eff 533 mm2 As ,max 3570 mm2

201,10 mm2

Pe reazem MEd,B =55,18 kNm Valoarea relativa a momentului incovoietor de calcul :


M Ed , B bw d 2 f cd 55,18 10 6 250 357 2 16,67 0,103

Comparam lim , rezulta 0,03 0,403 (pentru PC. 52) --- ARMARE SIMPLA Cunoscand =0,104 , rezulta =0,110
As 2
Aseff

bw d

f cd f yd

0,110 250 357


316 PC.52

16,67 300

546 mm2 ;

603 mm2

Se verifica cantitatile efective de armatura longitudinale fata de cele minime si maxime admise

20

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

As , min .

max

0,26

f ctm b d f yk

0,26

2,6 250 357 174,90 mm2 345

174,90 mm2

0,0013 b d
Asl , max 0,04 b d

0,0013 250 357 116,0 mm2

0,04 250 357 3570 mm 2

As ,min

174,90 mm 2

As ,eff

603 mm2

As ,max

3570 mm2

4.4 Dimensionarea la forta taietoare Reazemul A: VEdA=48,64 kN Forta taietoare de calcul redusa la fata reazemului este : VEdAred.= VEdA - 0,125Pd =48,6 - 0,12531,0=44,72 kN Forta taietoare capabila a elementului fara armatura transversala specifica :
VRd ,c C Rd ,c
1

k 100

f 1 ck

1 3

k1

cp

b d

in care scp =0 ; forta axiala s-a neglijat


C Rd ,c 0,18
c

0,18 1,5

0,12

pentru beton greu

K1=0,15 ; =1,0 - pentru beton greu


k 1 200 d
1

Asi b d

200 1,74 2,0 se adopta k 1,74 357 533 0,0060 0,02 250 357

Armatura longitudinala Asl ,ancorata cu lungimea lbd ,in sectiunea din reazemul A se considera 533 mm2
V Rd ,c 0,12 1,0 1,74 100 0,0060 25
1 3

0 250 357

46,0 kN

Valoarea minima a fortei taietoare capabila fara armatura specifica se determina cu relatia :
3 3

VRd ,c ,min

min

b d

1 0,035 k 2 f ck / 3 b d

0,035 2 2

25 250 357

35,84 kN

21

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

VEdA,red

44,72 VRd ,c

46,0 kN

Concluzie :deoarece solicitarea de calcul este mai mica decat capacitatea portanta a grinzii fara armatura specifica , rezulta ca armarea la forta taietoare pe reazemul A. respectiv C se face constructiv . Reazemul B: VEd,B=76,24 kN Forta taietoare de calcul redusa la fata reazemului este : VEdBred.= VEdB - 0,125Pd =76,24 - 0,12531,0=72,35 kN
VRd ,c
1

C Rd ,c

k 100

f 1 ck

1 3

k1

cp

b d

0,12 1 1,74 100 0,0067 25

1 3

250 357

47,64 kN

Asi b d

603 250 357

0,0067 0,02

Armatura longitudinala Asl ,ancorata cu lungimea lbd ,in sectiunea di reazemul B se considera 603 mm2 (2F16)
VRd ,c ,min
min

b d

0,035 k

3 2

1/ 3 ck

b d

0,035 2

3 2

25 250 357

35,84 kN

Verificare:
VEdb,red 72,35 kN VRd ,c 47,64 kN este nevoie de armatura transversal a

Se determina capacitatea portanta a diagonalelor comprimate de beton VRd,max , pentru valoarea minima a unghiului min . adica ctg=2,5
VRd ,c ,max
ck

b z

f cd

1 ctg
min

tg

min

ck=1,0 - pentru beton armat z=0,9d=0,9357= 322 mm g1 - factor de reducere a rezistentei g1=0,54, pentru betoane cu fck 60 N/mm2
VRd ,c ,max 1 250 322 0,54 16,67 1 2,5 2,5 249,87 kN

Verificam pozitia fortei taietoare de calcul fata de limite :


22

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

VRd,c

VEd,red

VRd,max

47,64 72,35 249,87

Dupa cum se observa VEd,red se afla intre cele doua limite dar mult mai aproape de limita inferioara .Se adopta ctg=2,0 si vom determina distanta dintre etrieri s Alegem etrieri F8 cu doua ramuri de forfecare OB.37 Asw =250,3=100,6 mm2 ; fyk=255 N/mm2 pentru OB .37 ; fywd=221,7 N/mm2
s Asw z f yw ctg VEd ,red 100,6 322 221.7 2,0 198 mm 72350

Se calculeaza capacitatea portanta a diagonalelor comprimate de beton cu relatia (pentru ctg=2,0)


VRd ,c ,max 1 250 322 0,54 16,67 1 2,0 2,0 289 kN

Procentul de armare transversal :


w,eff Asw s b 100,6 150 250 0,00268 w, min 0,00092 verifica

4.5 Ancorarea armaturilor longitudinale si stabilirea lungimii barelor Se determina momentele capabile ale sectiunii T cu diferite cantitati de armatura intinsa , dupa cum urmeaza : Momentul capabil pentru o sectiune simpu armata:
M Rd f cd 1 0,5 Aeff f yd b d2

unde:

b d

f cd

Aria efectiva de armatura:


2 12
2 14

Aeff
Aeff

226 mm2
307 mm2
Aeff 533 mm2

226 300 250 357 0.8 16,67 0,077


0,134
23

0,057

2 12 2 14

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

2 16
3 16

Aeff
Aeff

402 mm2
603 mm 2

0,10
0,151

2 10

Aeff

157 mm 2

0,039

Momentele capabile pentru sectiunile de armatura de mai sus:


M Rd M Rd M Rd M Rd M Rd M Rd 0,8 16,67 0,057 1 0,5 0,8 0,057 250 357 2 0,8 16,67 0,077 1 0,5 0,8 0,077 250 357 0,8 16,67 0,134 1 0,5 0,8 0,134 250 357 0,8 16,67 0,10 1 0,5 0,8 0,10 250 357 2 0,8 16,67 0,151 1 0,5 0,8 0,151 250 357 2 0,8 16,67 0,039 1 0,5 0,8 0,039 250 357 2
2 2

23,66 kN m 31,71 kN m 53,80 kN m 40,79 kN m 60,28 kN m 16,31 kN m

Lungimea de ancorare de proiectare lbd , se determina cu relatia de mai jos : lbd =1 2 3 4 5lb,rqd lbd,min lb,rqd lungimea de ancorare de baza conform relatiei(5.6)-pag.124 -Proiectarea structurilor din beton armat, Onet si Chis)

f bd ssd - este efortul unitar in stare limita ultima in sectiunea de unde se considera ancorarea barei ; ssd=fyd=300 N/mm2 fbd - este efortul unitar de aderenta considerat constant pe lungimea de ancorare ,pentru C25/30 si aderenta buna fbd=2,7
Latimea efectiva de ancorare pe reazemul marginal este 250 33=217 mm (latimea reazemului din care se scade stratul de acoperire cu beton) Pe reazemul central barele F12mm se vor duce dincolo de marginea reazemului cu cel putin 10d=1012=120 mm Barele care se opresc in camp au lungimea de ancorare in functie de pozitia lor pe inaltimea grinzii - Lungimea de ancorare de baza 14 300 sd lb ,rqd 0,25 0,25 389 mm la partea inferioara a grinzii f bd 2,7 16 300 sd lb ,rqd 0,25 0,25 445 mm la partea superioara a grinzii f bd 2,7
24

lb ,rqd

0,25

sd

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

- Lungimea de ancorare de calcul (de proiectare) a.)la partea inferioara a grinzii lbd =1 2 3 4 5lb,rqd lbd,min in care 1=1,0 , pentru bare drepte la capete
2

1 0,15 c d

1 0,15

33 14 14

0,8

pe reazem m arg inal si in camp

1 0,05
1
5

3 4

2 77 0,25 154 0,96 154 pe reazem ul m arg inal


1

in camp

lbd

1 0,8 0,96 1 1 389 300 mm

0,3 lb,qrd lbd ,min 100 mm

0,3 389 117 mm lbd ,min 140 mm

max 10 10 14 140 mm

b.)la partea superioara a grinzii 1=1,0 , pentru bare drepte la capete


2

1 0,15 c d
3

1 0,15

33 16 16

0,84

pentru bare 16

1 0,1

2 100,5 0,25 201 0,92 201 1 100,5 0,25 201 1 0,05 0 ,97 201 1 5
1 0,84 0,92 1 1 445 345 mm 1 0,84 0,97 1 1 445 365 mm
0,7 l b , qrd 0,7 389 275 mm

pt. doua bare 16 din col tul etrierilor


pt. bara 16 din mijloc
pt. barele 16 din col tul etrierilor pt. bara 16 din mijloc

lbd lbd
lbd

pt. barele 14 de la partea sup erioara a grinzii

0,3 lb,qrd lbd ,min 100 mm

0,3 445 134 mm lbd ,min 160 mm

max 10 10 16 160 mm

25

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

5. DIMENSIONAREA PLANSEULUI DE PESTE ETAJ (PLANSEU TIP DALA ) Diferenta dintre planseele tip dala si plaseele de beton armat consta in faptul ca planseele de tip dala sprijina numai pe stalpi sau pe ziduri perimetrale si nu pe grinzi Acest tip de planseu prezinta o serie de avantaje : - Scaderea inaltimii constructiei prin eliminarea grinzilor ; - Economia de cofraje prin simplitate si posibilitatea de refolosirea ; - Reducerea manoperei pe santier prin simplificarea finisajeolor; - Asigurarea elasticitatii functionarii ; 5.1 Predimensionare Grosimea dalei trebuie sa respecte urmatoarele conditii :
h h h hmin 200 mm h 200 mm

l 4300 143 mm 30 30 l 4300 171 mm 25,20


1,4(11 1,4

Coeficientul g se obtine din conditia de a nu efectua un calcul de deformatie al dalei


f ck ) 1,4(11 1,4 25 ) 25,20 mm

5.2 Evaluarea actiunilor(incarcarilor): a) Valori caracteristice Actiuni permanente (conform detaliului b-b ) - greutatea proprie a placii 0,20m x 25,0 kN/m3=5,0 kN/m2 - greutatea polistiren extradur 0,10 m x 0,3 kN/m3=0,03 kN/m2 - greutatea betonului de panta 0,10m x 1,8 kN/m3=1,8 kN/m2 - greutatea hidroizolatiei =0,02 kN/m2 - greutatea tencuelii din intradosul planseului =0,05 kN/m2 ........................................................ total gk=6,90 kN/m2

26

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

Actiuni variabile (conform temei de proiectare ) - incarcarea din instalatii =0,05 kN/m2 - incarcarea din zapada
sk
1

C e Ct s0,k

0,8 1 1 2,0 1,6 kN/m2

........................................................ total qk=1,65 kN/m2 b) Valori de calcul Starea limita ultima (SLU) gruparea fundamentala
gd
qd
Q

gK
qK

1,35 6,90 9,30 kN/m2


1,50 1,65 2,50 kN/m2

..........................................................
pd gd qd 9,30 2,50 11,80 kN/m2

5.3 Calculul static Din punct de vedere static planseele dala sunt placi continue care reazema pe stalpi. Spre deosebire de planseele cu grinzi unde placa are rol secundar , iar elementele portante sunt grinzile , in cazul planseelor dala placa este singurul element portant. Calculul static se face in domeniul elastic. Se folosesc aceleasi metode ca in cazul planseelor ciuperci si anume : metoda cadrelor inlocuitoare, cu observatia ca momentele calculate nu se reduc cu 30% cain cazul planseelor ciuperci Aceasta metoda consta in faptul ca planseul se inlocuieste prin doua sisteme de cadre perpendiculare , stalpii fiind considerati incastrati in planseul inferior si cel superior , iar rigla fiind latimea panoului . In calcule placa se considera impartita in doua tipuri de fasii :fasii de reazem (deasupra Stalpilor )si fasii de camp . Punctul sensibil al planeelor dal l constituie zona de rezemare a plcii de stlp, supus la eforturi de forfecare .Pentru a evita ca eforturile principale s depeasc valorile admise se iau urmtoarele msur: - zona de reazem se armeaz dublu - se utilizeaz betoane cu rezisten la ntindere mare - se limiteaz seciunile stlpilor la >(0.080.10)l
l x ,eff 4300 150 100 4250 mm

l y ,eff

4000 150 100

3950 mm
27

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

28

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

Calculul dalei a fost efectuat cu ajutorul unui program automatizat de calcul Diagramele de momente obtinute sunt prezentate in anexa urmatoare. 5.4 Dimensionarea armaturilor de rezistenta Stabilirea inaltimilor utile pe cele 2 directii Inaltimea utila a dalei pe directia transversala
dx
cnom

cnom

s1

200 mm

;sl

14 mm

dx

ctot 25 mm 14 200 25 168 mm 2

cmin .

dy

168 14 154 mm

Momentele rezultate precum si cantitatile de armature obtinute dupa erfectuarea dimensionarii sunt prezentate in tabelul de mai jos

La partea inferioara a placii ca si armatura minima de rezistenta s-a ales F 8, iar distanta dintre bare s-a considerat s=100 mm La partea superioara , peste stalpii intermediari , pe o portiune de 20,125ln=1075 mm, s-a ales o armare F12/125 ,iar pana la completarea fasiei de 0,5 ln=2150 mm ,s-au ales bare F 10/125 .Pentru ambele directii s-a ales acest mod de armare . In rest se vor aseza armaturi constructive F 8/250
29

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

5.5 Verificarea la strapungere Stabilirea fortei de strapungere VEd Valoarea maxima se obtine pentru stalpul B2
VEd Pd (0,6 l x ,eff 0,6 l x ,eff ) (0,6 l y ,eff ,1 0,5 l y ,eff , 2 ) 11,80 1.2 4,25(0,6 3,95 0,5 4,0 ) 263 KN

Perimetrul de control
d 0,5(d x dy) 0,5(168 154) 161 mm

Se verifica daca cu dimensiunile stalpului de 300x300 sunt satisfacute limitele efortului unitar de strapungere :
u0 2 (300 300) 1200 mm 1,15 pentru stalp int ermediar

- efortul unitar de strapungere


263 10 3 VEd 1,15 1,56 N / mm 2 1200 161 25 V Rd ,max 0,5 f cd 0,5 0,6 (1 ) 16,67 4 ,376 N/mm 2 200 VEd 1,56 VRd ,max 4,376 N/mm 2 VEd u0 d

Se observa ca efortul unitar de strapungere pentru un stalp de 300x300 mm este mai mic decat capacitatea portanta maxima a dalei Perimetrul de baza de control se obtine la distanta 2d=322 mm de la fata stalpului
u1 2 (2 300
VEd

2d ) 2 (2 300

322) 3223 mm
260,05 kN / m 2

VEd ,red

0,5 0,5 Pd

263 0,5 0,5 11,80

VEd ,1

VEd u1 d

260,05 10 3 1,15 3223 161

0,576 N / mm 2

Capacitatea de strapungere a dalei fara armatura specifica


V Rd ,c C Rd ,c k 100 f 1 ck
1 3

k1

cp

0,12 1 2,0 100 0,0063 25

1 3

0,601 N / mm 2

in care scp =0 ; forta axiala s-a neglijat


C Rd ,c 0,18
c

0,18 1,5

0,12

pentru beton greu

30

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

K1=0,15 ; =1,0 - pentru beton greu


k 1
lx

lx

200 200 1 2,11 2,0 d 161 11 113 0,0063 (250 2 3 161) 161 11 113 0,0063 (250 2 3 161) 161
3 1 0,035 k 2 f ck / 2

se adopta k 2,0

lx

lx

0,0063 0,02

VRd ,c ,min

min

b d

0,035 2 2

25

0,495 N

Verificare:
VEd,,1 0,576 N / mm 2 VRd,c 0,601 N / mm 2

Deoarece este satisfacuta inegalitatea nu este nevoie de armatura transversala pentru preluarea fortei de strapungere . 5.7 Ancorarea armaturilor Pe reazemul marginal lungimea de ancorare se determina pentru forta de intindere:
FEd
FEd
sd

VEd

d z

1,1V Ed
1,1 20,06
3

VEd

11,80 0.4 4.250

20,06 kN/m

1.1VEd

22,06 kN/m

22,06 10 5 50,3
0,25

87,74 N/mm
sd

lb ,rqd

f bd

0,25 8

87,74 2,7

65 mm

Latimea efectiva de ancorare este lbd,ef=250-25=225 mm> 65 mm In camp la partea superioara pentruF12 si conditii bune de aderenta
sd

f yd
0,25

As ,nec A s ,eff
sd

300

896 904

297,30 N/mm 2
297,30 2,7 330 mm

lb ,rqd

f bd

0,25 12

1=1,0 , pentru bare drepte la capete


2

1 0,15 c d

1 0,15

25 12 12

0,84

pentru bare 12

31

PROIECT constructii De BETON armat


UBM
3 4 5

FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

lb,d

1,0 0,84 330 280 mm

Suprapunerea armaturilor longitudinale la partea inferioara a dalei lbd =1 2 3 4 5 6lb,rqd lbd,min


2

1 0,15 c d
3 4

/
1,0

1 0,15
6

25 10 10 1,5

0,775

pentru bare 10

sd

f yd
0,25

As ,nec A s ,eff
sd

300

374 402

279 N/mm 2
279 2,7 210 mm

lb ,rqd

f bd

0,25 8

lbd =1 2 3 4 5 6lb,rqd =0,7751,5210=250mm lbd,min=200 mm

6. DIMENSIONAREA STALPULUI DIN AXUL B3 Vom dimensiona stalpul central de la parter din axul B3 6.1 Predimensionare: Am ales ca dimensiuni ale sectiunii transversale pentru stalp , valorile bs=0,30 m ; hs=0,30 m lungimea stalpului: ls=0,30+3,40+0,40=4,10 m 6.2 Evaluarea actiunilor(incarcarilor): a) Valori caracteristice Actiuni permanente (din planseul de peste parter ) total gk=10,43 kN/m Actiuni variabile ( planseul de peste parter ) total gk=11,23 kN/m Actiuni permanente (din planseul de peste etaj ) -suprafata de planseu ce descarca pe stalpul central 4,30x4,0=17,20 m2 -greutatea planseului dala gk=6,90 kN/m2
32

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

-suprafata de planseu ce descarca pe stalpul marginal 4,30/2x4,0=8,60 m2 -incarcarea axiala din stalpii marginali si central datorata greutatii planseului NgA=8.606,90=59,35 kN ; NgB=17,206,90=118,70 kN - greutatea stalpului de la etaj 0,30x0,30x3,0 x25=6,75 kN -incarcarea axiala totala din stalpii marginali si central NgA=59,35+6,75=66,10 kN ; NgB=118,70 +6,75=125,45 kN Actiuni permanente (din planseul de peste etaj ) -incarcarea axiala din stalpii marginali si central datorata incarcarilor variabile - incarcarea variabila : qk=1,65 kN/m2 NgA=8.601,65=14,20 kN ; NgB=17,201,65=28,40 kN In urma efectuarii unui calcul static automat au rezultat urmatoarele valori de calcul ale solicitarilor (diagramele de mai jos ) , in stare limita ultima (SLU) stare limita ultima (SLU): -nodul inferior A: NEd =362,97 kN ; M0.Ed,y= 7,07 kN -nodul superior B: NEd =362,97 ; M0.Ed,y= 12,08 kN stare limita de serviciu (SLS): -nodul inferior A: M0.Eqp,y= 3,96 kN -nodul superior B: M0.Eqp,y= 7,85 kN Rotirea nodului corespunzator momentului de calcul SLU pe directia y este :
y

0,35 10 3 rad

Valoarea finita a coeficientului curgerii lente pentru betonul C 25/30 ,t0=30 zile si umiditatea mediului 50 %
h0 2 Ac u 2 300 300 150 mm 2(300 300)
( , t0 ) 2,6

se obtine cu ajutorul figurii2.1 , pag. 38 ,;Proiectarea strucctur. de beton Onet si Chis


coeficientul

Durata de actiune a incarccarilor se poate lua in considerare pentru valoarea


33

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

efectiva a coeficientului curgerii lente determinat cu relatia (IV.9 anexa IV )


( , t0 ) M 0, Eqp, y M 0, Ed , y 2,6 7,85 1,69 12,08

eff , y

Se determina rigiditatea nominala cu ajutorul relatiei : (V.1 anexa V)


Kc, y k1 k2 1
eff , y

1,12 0,033 1 1,69

0,014

k1

n
E cd

f ck 25 1,12 k 2 0,3 n 0,3 0,24 0,072 0,20 20 20 N Ed 362,97 10 3 0,24 Ac f cd 300 300 16,67 E cm 31000 E cd 25833 25833 N/mm2 ; E cd .eff , y 9603 N/mm 2 cE 1,2 1 eff , y 1 1,69

Se propune o armare longitudinal a din 4F 14


4 154 616 mm2 616 0,0068 0,002 300 300 E I y K c E cd .eff , y I c K s E s I s As

E Iy
E Iy

300 300 3 300 1 200000(2 154 ( 32) 2 ) 2 1,83 1012 N / mm 2 12 2 12 2 1,83 10 N / mm 0,014 9603

Determinarea lungimii de flambaj Vom determina lungimea de flambaj a stalpului raportandu-ne la rigiditatea riglei
KA KB Ecm I st / l st Ecm I b / lb

-momentul de inertie al stalpului :


Is bs hs3 12
bg hg3 12

300 300 3 12
25 400 3 12

67500

cm4

-momentul de inertie al grinzii :


Ib 133333,34 cm4

lb=4,30 m deschiderea grinzii ; lst=4,10 m lungimea stalpului ;

34

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

KA

l 0, y

67500 4,10 10 2 KB 0,70 133333,34 0,5 133333,34 4,30 10 2 0,75 din tabel caraccteristici ale capetelor de stalpii -' 1 cu 1' l st 0,75 4100 3075 mm 2

0,75

Stabilirea valorii limita a coeficientului de zveltete


20 A B C
lim

n
1 1 0,2
eff , y

1 1 0,2 1,69

0,747

B
y

1 2

1 2 0,137 1,12

As f yd

f cd by d y 7,07 C 1,7 1,10 12,08


20 A B C
lim

616 300 16,67 300 269

0,137

20 0,747 1,12 1.10 0,24

37,57

Coeficientului de zveltete este definit ca ;


l0 i

unde ; l0 este lungimea de flambaj a stalpului i - este raza de giratie a sectiunii de beton nefisurata
iy Ic Ac l0 y
y

h 12 3075 86,60
lim

300 12 35,50
37,57

86,60 mm

iy
35,50

Deoarece lim - efectul de ordinal II se poate neglija la verificarea sectiunii stalpului .Efectul imperfectiunilor se considera sub forma unei excentricitati aditionale , care se determina cu relatia simplificata
ey l0 y 400 3075 400 7 ,70 mm
35

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

Momentul de calcul corectat cu excentricitatea aditionala se obtine cu relatia


M Ed , y M 0. Ed , y e y N Ed 12,08 0,0077 362,97 14,90 kN m

Cu aceasta valoare a momentului determinam coeficientii de mai jos


M Ed , y by hy2 f cd
N Ed b y h y f cd d1 hy d2 hy
tot

14,90 10 6 300 300 2 16,67


362,97 10 3 300 300 16,67 0,106

0,033
0,24

32 300

Se obtime cu ajutorul diagramelor pentru calculul stalpilor


0 armarea este constructiva

As , min .
4 14

max

0,10

N Ed f yd

0,1

362,97 10 3 300

121 mm2

180 mm2

0,002 b h 0,002 300 300 180 mm2 As,eff 4 154 616 mm2 As . min 180 mm2

Verificarea stalpului la compresiune excentrica


N Rd b h f cd As ,tot f yd 300 300 16,67 616 300 1685,10 kN

N Ed N Rd

362,97 1685,10

0,22

1,10

Momentele incovoietoare capabile se obtin cu ajutorul relatiilor de mai jos pentru As1 = As2 si cnom,sl =25 mm ( pentru etrieriF 6 , cnom,sw=25- 6 =19 mm < cnom,dur=15 mm )
c nom, sl
y z

25 7

32 mm a 10mm (pentru reziste nta la foc 60 min .)

N Ed f cd b y d y
f cd
y

362,97 10 3 0,8 16,67 300 (300 32)


) b y d y2 As 2
s2

0,338
d 2 ) N Ed y s1

M Rd , y
s2

(1 0,5

(d

f yd

300 N/mm 2

h 300 d1 32 150 32 118 mm 2 2 M Rd , y 0,8 16,67 0,338 (1 0,5 0,8 0,338) 300 268 2 y s1
M Rd,y M Rd,z 62,90 10 6 N mm 62,90 kN m

2 154 300 (268 32) 362,97 10 3 118

36

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A
n

M Ed , y M Rd . y

M Ed , z M Rd . z

14,90 62,90

1.10

0,41 1,0

Armatura transversala din bare F 6 se va aseza la distanta : in afara zonelor de legatura :


Sd 200mm 20 14 280 mm 400 mm

- in zonele de legatura cu fundatia sau cu grinda principala :


Sd 100mm 0,6 280 168 mm

7 . DIMENSIONAREA FUNDATIEI DE SUB STALPUL CENTRAL DIN AXUL B3 Pentru fundarea stalpilor centrali s-a adoptat solutia de fundatie izolata elastic tip talpa de beton armat de forma prismatica . Elementele necunoscute ale fundatiei sunt dimensiunile geometrice (L , B si H ) , precum si armaturile din talpa. Dimensionarea fundatiilor se face prin metoda presiunilor conventionale. Pentru un teren de fundare din pietris , bolovanis cu interspatii umplute cu argila , cu plasticitate medie (Ip=18% , e=0,7 , Ic=0,5 ) ,presiunea conventional este :
P conv 300(I c 0,20) 300 (0,80 0,20) 300 kN/m2

7.1 Predimensionare: Predimensionarea se face pentru ipoteza de incarcare cea mai defavorabila
B L 1,50 N Ed Pconv 1,50 362,97 300 1,82 m2

Deoarece momentele incovoietoare la baza stalpului , pe cele doua directii au valori apropiate se admite raportul dintre laturi L/B=1,0 Dimensiunile rezulta
L B 1,82 1,40 m H min 300 mm 0,30 m

0,35 1,40 0,50 m

H inaltimea fundatiei ;
0,25 0,35 coeficient

37

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

c 0,05 0,10 m stratul de beton de egalizare

Df adancimea de fundare ; Df =0,40+0,50+0,10=1,00 m

7.2 Calculul capacitatii portante a terenului de fundare: Se calculeaza capacitatea portanta a terenului de fundare pentru Df < 2,0 m si B> 1,0 m

Pconv.

P conv C B

CD

unde: Pconv.- presiunea conventionala de calcul; CD - corecia cu adncimea de fundare; CB - corecia cu limea fundaiei.
CB P conv K1 (B 1) 300 0,05(1,40 1,0) 6,0 kN/m 2

K1 - coeficient care are valoarea: = 0,10 - pentru pmnturi necoezive (cu excepia nisipurilor prfoase); = 0,05 - pentru nisipuri prfoase i pmnturi coezive.
C D P conv Df 4 2 300 1,0 2,0 4 75,0 kN/m 2

Pconv.

P conv C B

CD

300 6,0 75,0 231 kN/m2

7.3 Determinarea incarcarilor de calcul: Se verifica daca dimensiunile alese pentru fundatie corespund pentru incarcarea verticala totala (suprastructura +fundatie ) .
N Ed , f
Gf

N Ed

Gf

Qk
0,33 0.33) 0,15 25 (1,40 2 0,30 0.30) 0,25 20 45,70 kN

Greutatea fundatiei si a straturilor aflate deasupra


1,40 2 (0,10 0,50) 25 (1,40 2

38

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

Incarcarea tehnologica care actioneaza pe pardoseala la cota +0.00


Qk
N Ed , f

(1,40 2

0,33 0.33) 5,20 9,62 kN


439 ,0 kN

362,97 1,35 45,70 1,50 9,62

N Ed , f B L

439,0 1,40 1,40

224,0 kN / m 2

Pconv.

231,0 kN / m 2

Determinarea momentelor incovoietoare la baza stalpului Se determina momentele incovoietoare de calcul pe cele doua directii principale , daca fortele orizontale la incastrarea stalpului in fundatii sunt : HEd,y=7,20 KN si HEd,z=3,30 KN
M Ed , f M Ed , fy M Edf , z M Ed M Ed , y H Ed (h 0,10) H Ed , y ( H 0,10) 12,08 7,20(0,50 0,10 ) 16,40 kN m

6,50 kN m

Determinarea excentricitatilor
ey M Ed , fy N Ed , f 16,40 439,0 0,037 m

ez
ez L

M Ed , fz

N Ed , f e y 0,017
B 1,40

7,50 439,0

0,017 m
0,038 m 1 6 0,167

0,037 1,40

7.4 Calculul presiunilor pe talpa fundatiei: Pentru calculul presiunilor pe talpa fundatiei vom utiliza relatia :
P1, 4
P1 P2 P3 P3

N Ed , f B L
224,0 1

6e z L

6e y B
6 0,037 1,40 6 0,037 1,40 6 0,037 1,40 6 0,037 1,40 275,85 kN/m2 243,22 kN/m2 172,30 kN/m2 204,92 kN/m2

6 0,017 1,40 6 0,017 1,40 6 0,017 1,40 6 0,017 1,40

224,0 1 224,0 1 224,0 1

Se verifica presiunea maxima in combinatia fundamentala


39

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

Pi ,max

275,85 kN/m2

1,4 Pconv

1,4 231 323,40 kN/m2

7.5 Armarea fundatiei: Pentru calculul momentelor incovoietoare in fundatie se considera sectiunile de incastrare de la baza stalpului si presiunile pe teren pe suprafata delimitata de laturile talpii si planul de incastrare considerat .

Ma
Ma
Ma

l z2 B P0 2
1,40 248

( P1
0,55 2 2

l z2 P0 ) 3
(275,85 248) 0,55 2 3

56 ,45 kN m

Mb
cnom
dz dY
z

L
cmin .

P1

2 P2 l y 2 2

275,85 243,22 0,55 2 1,40 2 2

54,95 kN m

Pentru fundatie clasa de expunere este tot XC1, deci acoperirea minima cu beton va fi
ctot 35 mm 10 500 35 460 mm 2 10 500 35 10 450 mm 2 54,95 10 6 0,012 1400 460 2 16,67

1
z

1 2
B dZ

1
f cd f yd

Asz
Aseff
Y

0,013 16,67 0,013 1400 460 309


710 /m PC.52

1 2 0,012

452,0 mm 2

549 mm2

56,45 10 6 1400 450 2 16,67

0,013

1 2

1 2 0,013

0,014

40

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

AsY
Aseff

L dY

f cd f yd

0,014 1400 450


710 /m PC.52

16,67 309

476 mm2

549 mm2

7.6 Verificarea la strapungere : Verificarea la strapungere se face considerand o singura inaltime utila (valoarea medie a celor doua inaltimi utile )
d seff
u1

d z dy 2
2 d

460 450 2

455 mm

Conturul de referinta u1 se considera la distant 2d fata de aria incarcata


2 455 910 mm

Dupa cum ese observa perimetrul de baza este in afara fundatiei , de aceea se aleg doua perimeter in interior la , distant 1,5d si d fata de aria incarcata (suprafata stalpului ) .
u 2 2 (300 300 1,5 455) 5488 mm 5,5 m u3 2 (300 300 455) 4060 mm 4,06 m Acrt ,.2 300 300 2 682,5(300 300) 682,5 2 2,37 10 6 mm
Acrt .,3 300 300 2 455(300 300) 455 2

2,37 m

1,28 10 6 mm 1,28 m

La strapungere se considera doar solicitarile de calcul (forta axiala) la nivelul incastrarii stalpului in fundatie
VEd N Ed 362 ,97 kN

Valoarea de calcul a fortei de strapungere se poate reduce , in cazul fundatiilor isolate cu reactiunea solului aflata in interiorul conturului de calcul considerat Admitem o reducere cu 50% daca unghiul b este mai mic de 45
Pmed
VEd ,red

362,97 185,20 kN / m 2 1,4 1,4 VEd Pmed 0,5 Acrt ,.2 362 ,97 185,20 0,5 2,37 143,50 kN

Deoarece reactiunea din reazem este excentrica (Ned , MEd ) , in raport cu conturul de calcul , efortul unitar maxim de strapungere se determina cu relatia :
VEd VEd , red u2 d 1,15 143,50 5,5 0,455 65,95 kN / m 2

b - s-a determinat in mod simplificat dar acoperitor .


Determinam capacitatea portanta la strapungere a fundatiei fara armature specifica cu relatia :

41

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

C Rd ,c

0,18
c

0,18 1,5

0,12

pentru beton greu

K1=0,15 ; =1,0 - pentru beton greu


k 1
lz

200 d
ly

200 455

1,66 2,0
3

lz

549 0,86 10 1400 455 0,86 10 3 ly


1 3

in care scp =0 ;(fara forte de precomprimare sau alte forte in planul fundatiei )
VRd ,c
Vmin c
VEd

C Rd ,c k 100

f ck

0,035 1,66 3 / 2 251 / 2


65,95 kN / m 2 VRd ,c

2d 0,12 1,66 (100 0,86 10 a 0,374 N / mm 2 342kN / m 2

25)

1 3

2 455 1,5 455

0,342 N / mm 2

342 kN / m 2

Pentru conturul u3 :
VEd ,red VEd Pmed Acrt ,.3 362 ,97 185,20 1,28 125,92 kN / m 2

VEd
VRd ,max
VEd ,red

VEd ,red u3 d
0,5 f ck

1,15

125,92 4,06 0,455

78,38 kN / m 2

VRd ,c

342 1.5 513kN / m 2


4370 kN/mm2

0,5 0,6 (1

125,92 kN / m 2 VRd ,max

25 ) 16,67 4,37 N / mm 2 200 4370 kN/mm2

7.7 Ancorarea armaturilor Ancorarea armaturilor se face la o forta de intindere


Fs R ze zi 95,38 0,575 174,10 kN 0,7 0,45

Asy

549 mm 2

Fs Asy

174,10 549

317 N/ mm2

fbd=2,7 pentru C25/30 si aderenta buna


lb ,rqd 0,25
s

f bd

0,25 10

174,10 2,7

200 mm

lbd =1 2 3 4 5 lb,rqd lbd,min


42

PROIECT constructii De BETON armat


UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU C.C.I.A

1=1,0 , pentru bare drepte la capete


2

1 0,15 c d

1 0,15

35 10 10

0,7

pentru bare 10

3= 4= 5=1,0 lbd =0,7200=140 mm lbd,min=100 mm

43