Sunteți pe pagina 1din 4

Ce a insemnat 27 martie 1918 pentru soarta moldovenilor?

In Basarabia n-a existat miscare romaneasca Atit de-a lungul sec. XIX, cit si inceputul secolului XX, miscare romaneasca in Basarabia n-a existat. Moldovenii cereau dreptul de a studia in scoli, de a utiliza in biserici si institutiile statului limba moldoveneasca. In 1906, ziarul Basarabia mentiona: Numai o gazeta in limba moldoveneasca va deschide ochii moldovanului. Ziarul Viata Basarabiei, in 1907, scria ca ziarul Basarabia a fost prima gazeta in limba moldoveneasca, care s-a invrednicit sasi spuna cuvintul sau despre viata moldovenilor din Rusia si despre nevoile si neajunsurile poporului moldovenesc din Basarabia in limba stramoseasca, in limba noastra moldoveneasca...

In 1907, ziarul Moldovanul publica articolului lui Gheorghe Madan intitulat Dreptul firesc al moldovenilor in care scria: Avem dreptul sa cerem ca in scolile de la tara sa se invete, pe langa limba rusa, si cea moldoveneasca: acesta este dreptul cel mai sfint si cel mai firesc al oricarui popor, fiindca limba moldoveneasca este pentru un neam ceea ce este pentru un om tatal si maicasa. Si cind parintii nostri au fost din neamul moldovenesc si au vorbit limba moldoveneasca, cind maicile noastre ne-au invatat sa ne inchinam si sa ne rugam lui Dumnezeu in limba moldoveneasca, noi n-avem dreptul, nu ne lasa inima sa ne lepadam de ea, caci lepadindu-ne de limba parinteasca, de neamul nostru ne lepadam...

In 1908, revista Luminatorul isi propunea sa publice voroave, invataturi, cuvinte si cuvintari in limba moldoveneasca de-ale preotilor parohi, traduceri... Raspindirea in norodul moldovenesc a documentelor de istoria vietii obstesti din eparhia Chisinaului. S-a hotarit ca in fiecare luna sa se scrie cite o carte in limba moldoveneasca cu scopul sa lumineze pe cei care vorbesc moldoveneste.

In 1912, redactia revistei Faclia Tarii ruga pe cei invatati, preoti, invatatori a lumina poporul, deoarece aceasta este datoria lor. ...nu uitati de neamul moldovenesc... Scriti moldoveneste... Nu va lepadati de blindul norodul vostru.

In 1913, redactia ziarului Glasul Basarabiei, in adresarea catre cititori, amintea ca popoarele mai luminate se jertfesc pina la lepadare de sine (cu pretul vietii) pentru pastrarea graiului lor stramosesc, pe care il iubesc, ca pe cea mai scumpa mostenire ramasa de la stramosi... pentru ca numai prin graiul stramosesc, prin limba noastra cea dulce moldoveneasca se pastreaza la noi iubirea de neam, intr-insa se oglindeste intelepciunea neamului nostru.

In 1913, revista Cuvint Moldovenesc informeaza cititorii ca Vrem sa dam moldovenilor din Basarabia in fiecare luna cite o carte moldoveneasca... Socotim cuvintul moldovenesc tiparit drept unul din cele mai bune mijloace pentru desteptarea moldovenilor din Basarabia. Nu rivnim de la cititor alt nume decit acela de slujitori ai cuvintului moldovenesc tiparit. In 1915, redactia acestei reviste anunta cititorii ca va edita si o gazeta saptaminala. Hotarirea noastra a intilnit in scurta vreme un viu rasunet in multimea moldovenilor din Basarabia si din intreaga Rusie. Moldovenimea setoasa de cuvint moldovenesc tiparit a inceput sa se adune in jurul nostru, aducindu-ne obolul ei ca sprijin si ca rasplata pentru munca noastra indreptata spre luminarea norodului moldovenesc si pentru apararea intereselor lui de toate zilele...

Miscarea nationala a moldovenilor evolueaza in 1917. Congresul invatatorilor, congresul preotilor, congresul taranilor, si mitingurile soldatilor moldoveni de pe fronturi cer dreptul utilizarii limbii moldovenesti in scoala, biserica si organele de stat, precum si autonomia Basarabiei in cadrul Republicii Democratice Federative Ruse. Se constituie Partidul National Moldovenesc. La intrebarea multor politicieni de atunci de ce moldovenii si-au creat partidul lor ziarul, Cuvint Moldovenesc raspundea: Acum ei (moldovenii n.n.) s-au incredintat ca numai printr-un partid al lor vor putea ajunge la izbindirea gindurilor sfinte... Sau ar vrea cineva ca partidul sa nu-si bata capul cu moldovenii? Dar atunci cine le va avea de grija? Iar Comitetul ostasilor moldoveni de pe frontul roman publica in ziarul Cuvint Moldovenesc Zece porunci ale neamului moldovenesc : 1) Nu uita ca esti Moldovan si ca trebuie sa ramii Moldovan. 2) Nu uita ca neamul din care faci parte este un neam mare si este inrudit cu cele mai alese neamuri. 3) Nu uita ca trebuie sa vorbesti cu fratii tai numai moldoveneste... 6) Nu uita ca in unire sta puterea si izbavirea neamului moldovenesc. Celelalte porunci se refera la dobindirea libertatii si autonomiei Basarabiei.

In octombrie 1917, a fost convocat Congresul Ostasilor Moldoveni. Redactia ziarului Cuvint Moldovenesc publica un apel catre congres: Ostasi moldoveni! Mari sint nadejdile ce le pune natia noastra in voi si mare este

raspunderea noastra in fata istoriei neamului... Sa ne punem pe luminarea neamului nostrusi sa ne luam soarta in miinile noastre. Destul ne-am dat plecati in miinile strainilor. Sa ne aducem aminte, ca noi, Moldovenii, sintem stapinii tarii acestia. Si ca stapini sa ne punem singuri pe orinduirea trebilor obstesti in tara noastra. In rezolutia Despre autonomia Basarabiei se spune: Avind in vedere cultura nationala a neamului moldovenesc si trecutul sau si plecind de la principiul revolutiei, ca fiecare norod are dreptul singur sa hotarasca soarta sa, congresul a hotarit sa declare autonomia teritoriala si politica a Basarabiei. In urmatoarea rezolutie congresul a decis: pentru ocirmuirea Basarabiei in cel mai scurt timp sa se alcatuiasca Sfatul Tarii, iar dupa ce s-a determinat numarul deputatilor, cota parte a tuturor grupurilor etnice conlocuitoare si structura sociala a viitorului organ al puterii de stat, rezolutia precizeaza un moment foarte important, pe care unii istorici de la noi si politicieni il ignoreaza : ... Sfatul Tarii va fi vremelnic si va fiinta numai pina la alcatuirea adunarii intemeietoare basarabene. Prin urmare, Sfatul Tarii era tratat ca un guvern provizoriu pina la convocarea Adunarii Constituante a Basarabiei aleasa prin vot direct, egal, universal si secret si numai aceasta putea sa dispuna de imputerniciri nelimitate in hotarirea destinului poporului.

La 21 noiembrie 1917, se deschide prima sedinta a Sfatului Tarii si care continua in zilele urmatoare. Pe 28 noiembrie, sedinta a adoptat urmatoare decizie: Puterea inalta in Basarabia o are Sfatul Tarii, care este cel mai inalt asezamint de ocirmuire pina la chemarea adunarii poporane basarabene. Prin urmare, este al doilea document care stipuleaza caracterul provizoriu si imputernicirile limitate ale Sfatului Tarii pina la convocarea Adunarii Constituante.

In declaratia Sfatului Tarii din 2 decembrie 1917, Moldoveni si noroadele infratite ale Basarabiei!, se declara Basarabia Republica Democratica Moldoveneasca, care va intra in alcatuirea republicii federative democratice rusesti, ca partasi cu aceleasi drepturi. Prin urmare, utilizarea denumirii Basarabia in raport cu teritoriul dintre Prut si Nistru, incepind cu aceasta data, devine juridic incorecta. Din lipsa de cunostinta sau rea vointa, unele ziare si unii politicieni folosesc aceasta denumire si in raport cu Republica Moldova. In Sfatul Tarii sau purtat discutii aprinse privind denumirea republicii, dar atunci deputatii P. Erhan si I. Pelivan au adus argumente convingatoare in folosul denumirii Republica Moldova. Si, in continuare, declaratia mentioneaza ca Pina la chemarea adunarii poporane a Republicii Moldovenesti, care va fi aleasa de tot norodul prin glasuire de-a dreptul, deopotriva si tainuita, dupa sistemul proportional, cea mai inalta ocirmuire a Republicii Democratice Moldovenesti este Sfatul Tarii. Convocarea Adunarii

Constituante a republicii moldovenesti este formulata ca prima sarcina a Sfatului Tarii, dupa care urmeaza problema pamintului, introducerea zilei de munca de 8 ore, organizarea alegerilor locale in baza votului direct, egal, universal si secret, apararea libertatilor cistigate in timpul revolutiei, anularea pedepsei cu moarte, nationalizarea scolilor si formarea unitatilor nationale moldovenesti.

Documentele dovedesc ca politica de romanizare in Basarabia a suferit faliment. Un grup de intelectuali romani, in frunte cu Onisifor Ghibu, cutreierau satele si orasele Republicii Democratice Moldovenesti pentru a-i convinge pe moldoveni ca sint romani si ca trebuie sa se faca unirea Basarabiei cu Romania, dar fara succes. Iata ce scrie, in anul 1918, unul dintre propagandistii romani mobilizati pentru sase luni la munca patriotica de romanizare a moldovenilor, L. Mrejeru: Ca cei mai multi dintre moldovenii din Basarabia ne privesc ca pe niste straini si chiar cu ochi dusmanosi, e pe cit de adevarat, pe atit de dureros, basarabenii au ars carti romanesti, au batut invatatori etc., pentru ca socoteau ca astfel vor inlatura pe romani. Ceva mai tirziu, in 1926, aceleasi concluzii le face insusi Onisifor Gibu: In Basarabia, ideea nationala panromaneasca, evident era inexistenta in toate straturile populatiei: taranime, preotime, boierime...Moldovenii (ghilimelele lui O.Ghibu) din Basarabia, in adevar nu mai fac parte efectiva din neamul romanesc, ei nu simt nici o afectiune fata de acesta si nu cauta pe nici o cale sa se identifice cu el... In Basarabia avem tot mai mult a face cu un norod aparte, cu o notiune nationala basarabeana. Cred ca alte comentarii sint de prisos!

Anatol DUBROVSCHI, doctor in istorie