1

STATIE DE TRANSFORMARE 110/20 kV

CONDIII GENERALE CE TREBUIE NDEPLINITE DE
STAIILE I POSTURILE DE TRANSFORMARE

Amplasarea staiilor i posturilor de transformare trebuie fcut innd seama de factori tehnici,
economici i sociali precum i de regulile de protecia muncii i cele de prevenire i stingere a
incendiilor. Amplasarea staiilor importante, cu funcii de noduri de reea se face realiznd conexiuni ct
mai bune cu sistemul iar a instalaiilor electrice de conexiuni i distribuie pentru alimentarea
consumatorilor, ct mai aproape de centrul de greutate al consumului. Amplasarea staiilor trebuie
fcut prin economisirea la maxim a terenurilor agricole i forestiere, evitndu-se terenurile periculoase
(u posibile alunecri de teren, etc.), dac vor avea personal permanent se amplaseaz n apropierea
zonelor locuite, iar amplasamentul i instalaiile electrice trebuie protejate mpotriva inundaiilor, dac
este cazul realizndu-se lucrri speciale de aprare.
Msurile de aprare a staiilor mpotriva inundaiilor se iau n funcie de importana lor n cadrul
sistemului energetic i de importana obiectivelor ce le alimenteaz, innd seama de eventualele
alimentri de rezerv din alte surse ale acestor obiective.
Pentru realizarea unei investiii ct mai reduse, amplasamentul se stabilete inndu-se seama
de eventuale amenajri existente sau n curs de construcie cum sunt drumuri, ci ferate, instalaii de
ap, canalizare, etc. Amplasamentul va ine seama de posibilitile de extindere viitoare.

Condiiile ce trebuie ndeplinite la alegerea schemelor de conexiuni i a
echipamentului din staiile i posturile de transformare


Statia de 110/20 kV este de tip exterior,cu fronturi paralele, cu cadre din beton
armat centrifugat, cu aparatajul amplasat la medie inaltime, avand dublu sistem de bare
colectoare.
Liniile L
1
110 kV si L
2
110 kV sunt racordate la bara de 110 kV BC
1
, cealalta bara de
110 kV fiind bara de rezerva, mentinuta sub tensiune prin intermediul circuitului de cupla
transversala.


Fig. 1 Schema statie de transformare
2

In comparatie cu schema cu sistem simplu de bare, schema cu dublu sistem de
bare colectoare ofera un grad de elesticitate sporita prin posibilitatea racordarii circuitelor
aferente la oricare din cele doua noduri electrice (bare colectoare).
Fiecare circuit se racordeaza la sistemul dublu de bare colectoare prin intermediul
intrerupatorului si a doua separatoare de bare.
Schema ofera doua posibilitati de functionare in regim normal:
1) Toate circuitele se racordeaza la un singur sistem de bare (sistem de bare de lucru),
al doilea sistem fiind liber, in rezerva calda, mentinut sub tensiune prin intermediul
circuitului de cupla transversala CT.
2) Instalatia functioneaza , de regula, cu consumatorii si sursele repartizate pe cele
doua sisteme de bare colectoare, cu cupla transversala inchisa sau deschisa.
Rolurile cuplei transversale pot fi prezentate sub o forma condensata, astfel:
- permite trecerea circuitelor de pe un sistem de bare colectoare pe altul, fara
intreruperea circuitului respectiv;
- serveste pentru controlul integritatii sistemelor de bare colectoare dupa revizia
acestora;
- se poate substitui oricarui intrerupator din instalatie care este defect sau urmeaza a
fi scos in revizie.

a) Trecerea unui anumit circuit de pe o bara pe alta se face astfel:
Pentru cazul liniei L
1
racordata la bara colectoare BC
1
, manevra de schimbare a barei
colectoare cu mentinerea functionarii continue implica trei etape si anume:

1. inchiderea cuplei si deci punerea in paralel a celor doua sisteme de bare cu
controlul prealabil al sincronismului;
2. comutarea separatoarelor de bara;
3. revenirea la functionarea cu cupla deschisa.
Pentru a evita manevrarea separatoarelor sub curent numai pe timpul scurt al etapei a
doua, se deconecteaza protectia cuplei transversale si apare oportuna introducerea
unor blocaje pentru a evita manevrarea gresita a separatoarelor.
b) Controlul integritatii barelor colectoare se face de regula la terminarea reviziei.
Orice scurtcircuit pe aceasta bara duce la deconectarea instantanee a intrerupatorului
cuplei (actionat de protectiile sale prin relee care au fost expres reglate sa functioneze
fara retinere de timp) indicand ca revizia trebuie reluata si remediate eventualele
defectiuni.
In cazul in care cupla nu declanseaza inseamna ca este asigurata integritatea barei
colectoare si se poate conta pe ea pentru manevre.
c) Inlocuirea unui intrerupator defect sau care urmeaza a fi scos in revizie poate fi
facuta cu ajutorul circuitului de cupla transversala sau prin doua intreruperi in
functionare, relativ de scurta durata, in care caz celula in cauza se racordeaza
singura la un sistem de bare.
Se presupune ca s-a defectat intrerupatorul liniei L
1
; prin el trece sarcina liniei dar, nu
mai poate realiza operatia de intrerupere a circuitului. Pentru repararea si inlocuirea sa cu
intrerupatorul cuplei pe perioada reparatiei, se procedeaza astfel:
Se degajeaza complet un sistem de bare colectoare, de exemplu BC
2
, trecand toate
circuitele pe celalalt sistem de bare BC
1
, cu exceptia circuitului in cauza. Cupla
transversala ramanand inchisa rezulta ca s-a inseriat cu circuitul cu intrerupator defect,
manevra fiind facuta cu mentinerea continuitatii in alimentare. Toate functiunile
intrerupatorului au fost preluate de intrerupatorul de cupla. Se poate deschide circuitul sau
se poate functiona asa pana este aprobata scoaterea in reparatie a intrerupatorului defect.
Pentru scoaterea in reparatie, se deschide cupla si se separa intrerupatorul prin
deschiderea separatoarelor SL
1
si SL
2
, apoi se reia functionarea normala a statiei.

Echipamentele de 110 kV sunt de urmatorul tip:

Intreruptoare independente in SF6 tip H14, actionate cu sistem hidraulic tip
SH
H- reprezinta intreruptor cu SF6
14- reprezinta tensiunea nominala a inreruptorului, repectiv 145 kV
Avantajele acestui intreruptor sunt urmatoarele:
constructie simpla si autonoma
fiabilitate
3

durate mici de arc
functinare silentioasa
putere de rupere ridicata
gabarit redus
costuri minime de nstalar si intretinere

Caracteristici tehnice ale intreruptorului H14

Tensiune nominala: 145 kV
Tensiune de incercare la frecventa nominala: 275 kV

Tensiune de incercare la impuls ms: 650 kV

max
Frecventa nomnala: 5 Hz
Curent nominal: 2500A
Curent de rupere simetric nominal: 31,5 kA
Durata de scurtcircuit: 3s

Curent de scurta durata (valoare de varf): 100 kA

max
Tip suflaj: autocompresie
Separatoare rotative orizontale cu sau fr cuit(e) de legare la pmnt: tip
ROM, ROM1P, ROM2P, ROT, ROT1P, ROT2P 123kV
Separatoarele tip ROM, ROM1P, ROM2P, ROT, ROT1P, ROT2P sunt destinate s
funcioneze n instalaii electrice de nalt tensiune aferente staiilor de la centrale i din
reelele de transport de 123 kV.

REGIMURI DE LUCRU:
- Acionare electric de la distan, din camera de comand a staiei, prin dispozitivul
de comand DE 100
- Acionare electric local, prin butoanele de nchidere i deschidere ale
dispozitivului de comand DE 100
- Acionare manual prin manivela dispozitivului DE 100
Caracteristici tehnice ale separatoarelor

Tensiune nominal: 123 kV

Curent nominal: 2000 A

Frecven nominal:
50 Hz sau opional 60
Hz

Nivelul de izolaie la frecven industrial/la impuls de trznet
(1,2/50ms):




fat de pmnt i ntre faze: 230/550 kV


pe distana de secionare: 265/630 kV

Curentul nominal admisibil timp de 3 sec.: 40 kA

Valoarea de vrf a curentului admisibil nominal: 100 kA

Linia de fug specific a izolatoarelor:
25 mm/kV sau 31
mm/kV

Climat: temperat sau tropical

Construcie: monopolar sau tripolar

Montaj: paralel sau n linie

Standarde de referin: SR EN 60129; IEC 129

In statie sunt montate doua transformatoare de 10 MVA, 110/20 kV, racordate la bara
statiei de medie tensiune.
Transformatoare de putere, trifazate cu dou nfurri, cu reglajul tensiunii sub
sarcin cu puteri de 2,5 10 MVA
Condiii de funcionare
4

- Transformatoarele sunt destinate s funcioneze n reelele de transport a energiei
electrice la temperaturile ambiante de max. +40C and min. -40C
- Altitudinea de la locul de instalare este max. 1000 m deasupra nivelului mrii
- La cererea clientului se pot fabrica transformatoare capabile s funcioneze la
temperaturi tropicale
Caracteristici constructive
- Circuitul magnetic este fabricat din tabl silicioas laminat la rece, izolat cu carlit,
cu cristale orientate, cu pierderi specifice reduse.
- nfurrile se fabric din conductor de cupru izolat cu hrtie.
Tipurile de bobinaj folosite sunt: continuu sau spiralat n glei pe partea de IT i
continuu n glei pe partea de JT.
- Cuva este tip clopot sau cu capac, din tabl de oel sudat, ntrit cu nervuri.
Accesorii principale
- releu Buchholz
- indicator magnetic pentru nivel ulei
- indicatoare pt. temperatura uleiului i a nfurrii
- izolatorii IT i JT
- termocopie
- conservator de ulei
- cofret de comand
- filtru de aer deshidratant cu silicagel
- comutator de reglaj sub sarcin
- dispozitivul de acionare pentru comutatorul de reglaj sub sarcin
- supap de presiune
- robinet de golire i filtrare a uleiului
- ventilatoare
- crucior (roi)
- radiatoare
Caracteristici tehnice specifice
- frecvena de lucru: 50 Hz
- domeniul de reglaj al tensiunii pe partea de IT: 4 x 2,5%; 9 x 1,78%; 13 x
0,679%
- tipul rcirii: ONAN sau ONAN/ONAF
Principalele de produse din aceast grup sunt prezentate n tabelul urmtor:
Puterea
(MVA)
Tensiunea
(kV)
Uk
(%)
Po
(kW)
Pk
(kW)
Grupa de
conexiuni
Material
nfurtor
Greutatea
total
(kg)
Dimensiunile totale
(Lxlx)(mm)
2,55 66/11,5 9 4,1 21 Dyn11 Cu 22325 4800x2800x4265
5 66/11,5 9 7,25 28,8 Dyn11 Cu 27200 4780x2970x4470
6,3 132/34,5 8 8,6 32 YnZn11 Cu 33300 5600x2875x4765
7,5 33/1 7,5 6,3 41 Ynd11 Cu 22900 5115x3810x3410
10 110/22 11 16 68 Ynd11 Al 32390 5505x3120x3470
10/13 132/11,5 12 10 73 Dyn1 Cu 34900 5410x5010x4600
5



1. Izolatori IT
2. Izolator nul IT
3. Izolatori JT
4. Conservator de ulei
5. Comutator de reglaj sub sarcin
6. Mecanism de acionare pentru comutator
7. Supap de presiune
8. Filtru de aer deshidratant cu silicagel
9. Radiator

10. Supori pentru cric
11. Robinet de filtrare si golire
12. Cofret de comand
13. Crucior (roi)
14. Ventilatoare
15. Indicator de temperatur a nfurrii
16. Indicator de temperatur a uleiului
17. Releu Buchholz



Comanda actionarii intrerupatoarelor de 110 kV se face individual, de la distanta din
camera de comanda si de la fata locului.
Separatoarele sunt actionate manual de la fata locului, cu dispozitive AME.


Echipamentele de medie tensiune de 20 kV sunt:

ntreruptoare tripolare de medie tensiune cu vid 24 kV tip IV
SIMBOLIZARE
Pentru ntreruptor:
IV tip constructiv cu vid
D varianta constructiv pentru legturi cu broe
24 tensiunea nominal, exprimat n kV
1250 curentul nominal, exprimat n A
25 capacitatea nominal de rupere la scurtcircuit n ciclul D - 0,3 s - ID -15 s - ID
6


Pentru dispozitivul de acionare:
DAR-5V dispozitiv cu acumularea energiei n resoarte, varianta 5V

DESCRIERE
- ntreruptoarele utilizeaz ca mediu de stingere vidul.
- Dispozitivul de acionare al ntreruptoarelor este de tipul cu acumularea energiei n
resoarte. Armarea resoartelor ca i comenzile de nchidere i deschidere se poate
face att manual ct i electric.
- Standard de referin : IEC-56.
CARACTERISTICI TEHNICE PRINCIPALE
Tensiune nominal kV 24
Curent nominal A 1250
Frecvena nominal Hz 50
Tensiune de inere la frecvena nominal kV 55
Tensiune de inere la unda de oc (+ i -) 1,2/50 1.2/50 ms kV 125
Capacitate de rupere la scurtcircuit kA 25
Curent limit termic / dinamic kAef/kAmax 25/63




Separatoare de medie tensiune Electroputere Craiova cu urmatoarele caracteristici:
Separatoare de exterior tip RVTP 24 kV 400-
630 A cu izolatoare compozite
SIMBOLIZARE:
R Separator rotativ
V cu deschiderea cuitelor n plan vertical
T tripolar
P cu cuite de legare la pmnt

Caracteristici tehnice
Tensiune nominal: 24 kV
400-630 A
16 kAef
la pmnt): 40 kAmax
1 s


fa de pmnt i ntre poli: 50 kV


ntre contactele deschise ale aceluiai pol: 60 kV


fa de pmnt i ntre poli: 125 kV


ntre contactele deschise ale aceluiai pol: 145 kV
AME
84 kg
7






PRIZA DE PAMANT

Sistemul sau instalaia de legare la pmnt reprezint totalitatea mijloacelor i
msurilor prin care pri ale unui circuit electric, pri conductoare care pot fi accesibile ale
unui echipament electric (pri conductoare expuse) sau prile conductoare din
vecintatea unei instalaii electrice (pri conductoare externe) sunt conectate la pmnt.
Priza de pmnt este un conductor metalic sau un ansamblu de conductoare
metalice interconectate sau alte pri metalice acionnd n aceeai manier, ngropate n
pmnt i conectate electric la acesta sau introduse n beton care are o suprafa mare n
contact cu pmntul (de exemplu, fundaia unei cldiri).
Conductorul de legare la pmnt este un conductor care asigur conectarea la
priza de pmnt a unei pri a unei instalaii electrice, a elementelor conductoare expuse
sau pri conductoare externe sau interconecteaz electrozi ai prizei de pmnt.
Conductorul de legare la pmnt este montat n aer sau, dac este ngropat n sol, se
izoleaza ata de acesta.
Pentru respectarea limitelor maxime admise cu privire la tensiunile de atingere i de
pas, se vor lua urmtoarele msuri:
o se vor folosi prizele de pmnt naturale;
o se va realiza o priz de pmnt artificial;
o se va realiza egalizarea potentialelor n interiorul cldirii;
o se va realiza o instalaie de dirijare a distribuiei potenialelor n exteriorul
cldirii;
o se va aplica izolarea amplasamentelor att n interior, ct i n exterior.


n exteriorul cldirii, la o distan de 1,5 m de fundaie i la adncimea de 1,0 m
1,2 m fa de suprafaa solului se va realiza un contur din oel lat sau oel rotund, n jurul
cldirii, destinat micorrii tensiunii de atingere.
La o distan de 1,5 - 2,0 m de fundaia cldirii, se va realiza o priz vertical
respectiv un contur din electrozii orizontali care leag ntre ei electrozi verticali distribuii
uniform pe contur astfel electrozii verticali vor fi legai ntre ei prin electrozi orizontali.
Electrozii verticali se vor confeciona, de regul, din eav de oel, cu diametrul | 2

- 2
1/2

i cu o lungime l = 3 m. Ei se vor ngropa la o adncime h = 0,8 - 1,0 m, considerat

de la suprafaa solului. Distan dintre electrozii verticali, trebuie s fie a > 2l. n condiii
speciale se poate micora aceast distan, ns ea nu poate fi mai mic dect a = l.
8

Electrozii orizontali (conductoarele de legtur dintre electrozii verticali) se vor
confeciona din oel lat. Adncimea de ngropare a acestor electrozi va fi de 0,8 - 1,0 m i
vor fi sudai la captul superior al electrozilor verticali.
La o distan de 3 m de conturul prizelor verticale i la o adncime de 1 m se va realiza un
ultim contur din oel lat sau rotund, destinat micorrii tensiunii de pas.
Toate contururile indicate mai sus se vor lega ntre ele pe direcia diagonalelor i pe
patru direcii perpendiculare pe laturile acestor contururi.
n interiorul cldirii, de-a lungul pereilor, se vor monta conductoarele principale de
legare la pmnt, care, de regul, constituie circuite nchise.
La aceste conductoare, prin ramificaii separate, se vor lega toate elementele,
prizele de pmnt naturale, precum i diferitele elemente metalice existente n vederea
egalizrii potenialelor. Elementele care trebuie legate la pmnt pentru protecia mpotriva
electrocutrilor sunt prezentate mai jos.
Conform acestor prevederi legarea la pmnt se va executa pentru toate elementele
conductoare care nu fac parte din circuitele curenilor de lucru, dar care n mod accidental
ar putea intra sub tensiune (printr-un contact direct, prin defect de izolaie, prin intermediul
unui arc electric etc.) cum sunt:
a) carcasele echipamentelor i utilajelor fixe i mobile (excavatoare, drgi etc.) ale
instalaiilor electrice, inclusiv elementele de susinere ale acestora (metalice sau din beton
armat);
b) ngrdirile de protecie (plase, ui pline, bariere) att cele fixe, ct i cele mobile
ori demontabile dac au montate pe acestea aparataj i/sau circuite electrice i, dac nu
au un contact electric de rezisten electric neglijabil cu alte elemente racordate la
instalaia de legare la pmnt;
c) elementele metalice, inclusiv armturile metalice ale construciilor de beton armat,
din cldirile n care sunt amplasate instalaiile electrice de nalt tensiune i care nu pot fi
atinse de persoanele din interiorul sau exteriorul ncperii respective (scri, rame de ui i
ferestre, conducte metalice etc.);
d) stlpii metalici sau din beton armat ai liniilor electrice aeriene (LEA) din zonele cu
circulaie frecvent din localiti; n toate cazurile va fi asigurat continuitatea electric,
pn la priza de pmnt, ntre armturile, suporturile metalice ale izolatoarelor, traversele
i consolele metalice i armtura stlpului metalic sau din beton armat. n cazul n care,
prin construcie, suporturile izolatoarelor, traversele sau consolele, sunt n contact electric
cu armtura metalic a stpului de beton armat sau cu stlpul metalic, nu mai este
necesar o legare suplimentar a acestora la pmnt. n cazul stlpilor de lemn, legarea la
pmnt a acestor elemente este obligatorie numai dac stlpul de lemn este untat prin
elemente metalice (de exemplu, conductoare de coborre, cabluri armate etc.);
e) suporturile de fixare ale lanurilor la intrrile conductoarelor n cldiri, precum i
armturile metalice ale trecerilor izolante prin perei, plcile din materiale electroizolante
destinate traversrilor de conductoare prin perei vor fi ncadrate (individual sau n comun)
cu cte o ram metalic legat la pmnt;
f) armturile, ecranele i nveliurile metalice ale tuturor cablurilor electrice (de
energie, comand-control, telemecanic etc.), inclusiv ale celor cu nveli exterior din PVC,
cu excepia acelora la care din considerente de funcionare este interzis o astfel de legare
la pmnt;
g) construciile (stelajele) metalice de susinere a cablurilor electrice; dac diferite
elemente ale construciei stelajului de cabluri (console, scrie, longeroane etc.) sunt legate
galvanic ntre ele (respectiv, se asigur continuitatea electric prin sudur sau piese
metalice de mbinare), legarea la pmnt se va putea face numai la extremitile
construciei; nveliurile metalice ale cablurilor vor fi legate la pmnt la capete, iar la cutiile
de mbinare i derivaie se vor realiza continuitatea electric a armturilor i a nveliurilor
metalice ale cablurilor;
h) bornele speciale pentru legarea la pmnt de protecie a transformatoarelor de
msur, descrctoarelor i a eclatoarelor de orice tip; aceste borne vor fi marcate cu
semnul de legare la pmnt de protecie;
i) conductoarele de protecie ale liniilor electrice aeriene; acestea se vor lega la
prizele de pmnt de la toi stlpii i ale staiilor electrice de la capetele liniilor respective.
j) consolele metalice ale branamentelor consumatorilor de j.t montate pe acoperi
cu nvelitoare metalic; n cazul schemei TN se va realiza legarea la conductorul de nul
PEN sau PE al branamentului.
Conductoarele principale se vor racorda la priza artificial de pmnt prin cel puin
dou legturi separate.
9

Priza de pmnt artificial, legat n paralel cu prizele de pmnt naturale i cu
prizele de pmnt orizontale destinate dirijrii distribuiei potenialelor, formeaz o priz de
pmnt complex.
La determinarea rezistenei de dispersie a unei prize de pmnt complexe se vor
avea n vedere rezistenele de dispersie ale prizelor de pmnt legate electric ntre ele cum
sunt:
- R
pv
a prizelor de pmnt artificiale verticale;
- R
po
a prizelor de pmnt artificiale orizontale;
- R
pd
a prizelor de pmnt pentru dirijarea distribuiei potenialelor;
- R
pn
a prizelor naturale;
- Rc
p
a sistemelor constituite din conductoarele de protecie ale liniilor electrice aeriene i
prizele de pmnt ale stlpilor legai la acestea;
Rezistenele de dispersie R
pv
, R
po
, R
pd
i R
pn
se vor determina, lundu-se n calcul
coeficienii respectivi de utilizare.
Mrimile caracteristice sunt urmtoarele:

- n=2= numarul de linii electrice aeriene din statie;
- suprafata de teren ocupata de statie (tngradita) L[m] x l[m]=65x32=1950 m
2
;
- x[m]=1,5=distanta la care este situata priza complexa fata de gardul (ingradirea)
statiei;
- l
b
[m]=6= lungimea electrodului orizontal (prizei orizontale singulare sau benzii
ingropate);
- l
v
[m]=3= lungimea electrodului vertical (prizei verticale singulare sau tarusului);
- d[mm]=60= diametrul electrodului vertical (prizei verticale singulare sau tarusului);
- h
v
[m]=1,0= adancimea de ngropare a electrodului vertical (prizei verticale singulare
sau tarusului);
- h
b
[m]=1= adancimea de ingropare a electrodului orizontal (prizei orizontale singulare
sau benzii ingropate);
- b[m]=0,04= latimea electrodului orizontal singular (benzii de legatura);
- a[mm]x b[mm] =4x80=25,6=sectiunea transversala a electrodului orizontal singular
(benzii de legatura);
- y [m]=3,0= distanta la care este situata priza de dirijare a distributiei potentialului fata
de priza contur.
h
d
[m]=0,8= adancimea de ingropare a prizei de dirijare a distributiei potentialului
(hd<hv<hb);
- d
d
[m]=6= distanta intre conductoarele principale de legare la pamant a prizei de
dirijare a distributiei potentialului dispuse perpendicular pe lungimea statiei.
- a
d
[mm]x b
d
[mm]=10x20= 200=sectiunea transversala a benzilor de legatura din otel
zincat care alcatuiesc reteaua de dirijare a distributiei potentialelor;
- z=55= numarul pieselor de separatie prevazute intre priza de contur si priza de
dirijare a distributiei potentialului;
[m] =200= rezistivitatea solului (valoare masurata prin metoda celor 4 electrozi,
facandu-se sondaje pana la adancimea corespunzatoare adancimii medii a
electrozilor prizei);
Se considera tipul solului din nisip si pamant nisipos.
- r
LEA
[/linie]=50=rezistenta de dispersie a prizelor de legare la pamant ale LEA (liniilor
electrice aeriene) (fir de garda si prize stalp);
Ip [A]=1200= curentul maxim de punere la pamant (curentul de scurtcircuit
monofazat pe barele statiei de 110 kV);
- t
f
[s]=1=timpul total de lucru al protectiei si intreruptoarelor de
protectie;
- platbanda. din otel zincat pentru conductoarele de ramificatie =30=S
R
-STAS [mm
2
];
- platbanda din otel zincat pentru conductoarele principale =50=S
p

R
-STAS [mm
2
]





Calculul prizei de mpmntare complexe

Se determina mrimile caracteristice elementelor componente ale instalatiei de legare la
pmnt, dupa cum urmeaz:
10

a) Un contur de
prize verticale (aru), amplasate n interiorul gardului staiei la x[m] fata de gard,
amplasate la distanta l
b
=6[m], una fa de alta. Se calculeaza numarul de electrozi
verticali (prize verticale) cu relaia (1):

n
v
={2*[(L-2*x)+(l-2*x)]}/l
b
=30,3
(1)

Electrozii verticali sunt legati intre ei cu ajutorul unei platbenzi de

oel, ce constituie
conductoarele de legatura, ingropate la adancimea de h
b
[m].
b) Priza de dirijare a distributiei potentialului se prevede in interiorul prizei contur, la o
distanta de y[ m] de aceasta, ingropata la adancimea h
d
[ m] .
Se calculeaza suprafata ocupata de priza de dirijare a distributiei potentialului cu relatia (2):
S[ m
2
] = ( L- 2* x- 2* y) * ( l - 2* x- 2* y) =1288 (2)
Conductoarele principale de legare la pamant a prizei de dirijare a distributiei potentialului
sunt dispuse la distanta d
d
[ m] unul de altul, perpendicular pe lungimea prizei de contur.
Se calculeaza numarul echivalent al conductoarelor principale de legare la pamant a prizei
de dirijare a distributiei potentialului, cu relatia (3):

n
d
=[(l-2*x-2*y)/d
d
]+1=4,83
(3)

Intre priza de contur si priza de dirijare a distributiei potentialului se vor prevedea z legaturi
prin
intermediul pieselor de separatie.
c) Determinarea rezistentei de dispersie aprizelor
Rezistenta unei prize verticale singulare se determina cu relatia (4):


|
|
.
|

\
|

+
+ = O
v
v v
v
calcul
v
l t
l t
d
l
l
r
4
4
lg
2
1 2
lg 366 , 0 ] [

= 13,77
(4)

unde :
t[m]=hv+(lv/2)=2,5 (5)
Iar rezistivitatea solului se detennina cu relatia (6) :


calcul
=
msurat
*=100
(6)
in care :

coeficient de variatie a rezistivitatii solului conform [1], determinat in functie de starea
solului in timpul masurarii si de adancimea de plantare a prizei de pamant.
Rezistenta prizei verticale multiple (a tuturor prizelor verticale), R
v
se determina cu relatia
(7):
R
v
[ ] =( r
v
/ n
v
) * ( 1/ u
v
) =1, 58 ( 7)
unde :
n
v
= 30=numarul de electrozi verticali;
u
v
= 0,249=coeficientul de utilizare a electrozilor verticali conform [1]. Acesta se calculeaza
prin interpolare liniara dupa ce s-a determinat raportul l
b
/l
v
, cu relatia (8):

u
v
=u
v2
+{[(u
v1
-u
v2
)*(n
v2
-n
v
)]/(n
v2
-n
v1
)}=0, 253 ( 8)

Rezistenta unei prize orizontale singulare (de legatura) se determina cu
relatia (9):

11


75 , 10
*
* 2
lg 366 , 0 ] [
2
= = O
b
b
b
calcul
b
h b
l
l
r


(9)

Rezistenta prizei orizontale multiple (a intregii prize platbanda de legatura), Rb, se
determina cu relatia (10):
R
b
[ ] =( r
b
/ n
b
) * ( 1/ u
b
) =1, 08 (10)

unde :
n
b
= n
v
=30 (cazul asezarii pe contur inchis);
u
b
=0,323=coeficientul de utilizare a electrozilor orizontali conform [1]. Se va determina prin
interpolare liniara dupa ce s-a determinat raportul l
b
/l
v
, cu relatia (11):

u
b
=u
b2
+{[(u
b1
-u
b2
)*(n
b2
-n
b
)]/(n
b2
-n
b1
)}=0, 205 ( 11)

Rezistenta prizei de dirijare a distributiei potentialului (priza de tip retea fara electrozi
verticali, suficient de deasa), Rj
p
, in sol omogen se poate calcula cu o eroare de 10%, cu
relatia (12):
39 , 1 ) 7 , 0 .... 5 , 0 ( ] [ = = O
S
R
calcul
dp

(12)

unde :
S[m
2
] = suprafata retelei (ocupata de priza de dirijare a distributiei potentialului).
Rezistenta echivalenta a firelor de garda si prizelor stlpilor LEA, se determina cu relatia
(13):

R
L EA
[ ] =r
L EA
/ n=25 (13)

unde:
n= numarul de linii electrice aeriene din statie ;
r
LEA
[/linie]=rezistenta de dispersie a prizelor de legare la pamant ale LEA (liniilor electrice
aeriene)
(fir de garda si prize stalp) in functie de tipul LEA (tensiunea nominala, simplu sau dublu
circuit). Rezistenta de dispersie a intregii instalatii de legare la paindnt (impamantare),
rezulta din relatia (14):
51 , 0
1 1 1 1
1
] [ =
+ + +
= O
LEA dp b v
p
R R R R
R
(14)


Dimensionarea conductoarelor de legare la pamant

In aprecierea stabilitatii tennice a prizei trebuie luate in considerare i conductoarele
metalice ale acesteia. Acestea nu trebuie sa depaseasca temperatura de 200
0
C, in medii
cu pericol de incendiu si 300C, in cazul in care nu exista acest pericol.
Conductoarele de ramificape se dimensioneaza la curentul total de punere la pamant
(pentru
conductor din otel), conform relatiei (15):


8 , 111
*
] [ ] [
2
2
=
|
|
.
|

\
|
= = >
p
r
f
f p
radmisibil r
I
j S
s t
j
t I
S mm S
(15)

unde :
I
p
[A]= curentul maxim de punere la pamant;
12

Tf[s] = timpul total de lucru al protectiei i intreruptoarelor de protectie (timpul de lucru al
protectiei de rezerva);
j[A/mm
2
]= densitatea de curent maxima admisibila in conductoarele de legare la pamant, in
cazul scurtcircuitelor, care se determina (acoperitor) pentru conductoare din otel, cu relatia
(16):

66
66
2
=
(

=
mm
A
t
j
(16)

Se va alege platbanda din otel zincat a carei sectiune standardizata verifica inegalitatea
(17):
120 ] [
2
= > mm S S
r STAS r

(17)

Conductoarele principale de legatura, constituind circuite buclate, se dimensioneaza la
jumatate din curentul de punere la pamant, conform relatiei (18):
4 , 139
* * 2
2 2
] [
2
2
=
|
|
.
|

\
|
= = = >
p
p
f
f p
radmisibil
padmisibil p
I
j S
t
j
t I
S
S mm S
(18)

Se va alege platbanda din otel zincat, a carei sectiune standardizata verifica inegalitatea
(19):
160 ] [
2
= > mm S S
padmisibil
STAS
p

(19)

Verificarea la stabilitate termica

O priza de pamant este stabila termic atunci cand, in oricare din conditiile de exploatare
pentru care a fost proiectata nu da nastere in nici un punct al solului unor temperaturi mai
mari de 100C. Pentru a avea un coeficient de siguranta, se admite ca temperatura
maxima in sol sa nu depaseasca (85...90)C.
In regim tranzitoriu, se calculeaza suprafata necesara unei prize pentru a putea suporta
regimul de scurtcircuit.
In mod acoperitor, se ia in calcul numai priza contur de impamantare, suprafata laterala a
acestei prize trebuind sa satisfaca conditia (20):
48 , 1 10 * * * * ] [
4 2
= >

f calcul p lat
t I m S o
(20)

unde :
a = 1,2 este un coeficient de ecranare.
Se calculeaza suprafata laterala a prizei contur, tinand seama de coeficientii de utilizare u
v

si Ub :
37 , 5 ) ( = + = + = b a l dl u n S u n S u n S
b v v v b b b v v v lat
t
(21)


In regim termic stabilizat, priza va fi stabila termic daca se indeplineste conditia (22):
49 , 107 ) ( 2 ] [ = s
i f at icstabiliz pregimterm
V U u u
(22)

unde :
= conductibilitatea termica a soiului, ( = 1,2W/ m
C );

f
= temperatura finala a soiului (
f
=
maxim(85...95)C);

i
= temperatura initiala a solului (
i
=35 C).
13

Inlocuind ,
f
,
i
cu valorile lor si luand un coeficient de siguranta de 1,1 expresia (22)
devine :
3 , 129 ] [ 5 , 12 ] [ = O s mm V U
calcul at icstabiliz pregimterm

(23)

Se poate determina valoarea rezistentei de dispersie a prizei, care corespunde din punct
de vedere al regimului termic stabilizat, cu relatia (24):
107 , 0 ] [ = = O
p
at icstabiliz pregimterm
at icstabiliz pregimterm
I
U
R
(24)
Determinarea tensiunilor de atingere si de pas

O priza de pamant este corect dimensionata daca tensiunile de atingere si de pas se
incadreaza in valorile prescrise de norme, conform Tabelului nr. 1.

Tabelul nr. 1 Tensiunile de atingere si de pas maxim admisibile pentru instalaltii si
echipamente peste 1000 V

Nr.
crt.
Categoria instalatiei si a
echipamenrului
Timpul de intrerupere a curentului de punere
la pamant prin priza, in secunde
0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 >0,8dar
<30
I Zone cu circulatie frecvema 125 100 85 80 75 79 65
II Zone cu circulatie redusa 250 200 165 150 140 130 125
III Zone cu circulatie redusa, in care
se folosesc mijloace individuale de
protectie
500 400 330 300 280 260 230

In interiorul statiei, in zona prizei de dirijare a distributiei potentialului, coeficientul de
atingere se determina cu relatia (25):

99 , 0
2 ln
2
1
7 , 0
] [
2
=
|
|
.
|

\
|
+
= O
A
d
L
K
dp
d
at
t

(25)


unde :
48 , 270 ) * 2 * 2 ( ] [ = = y x L n m L
d d

(26)
reprezinta lungimea insumata a electrozilor paraleli echivalenti ce alcatuiesc priza
(orizontala) de dirijare a distributiei potentialului.
4 , 0
2
] [ = =
d
dp
h
m d
(27)



h
d
[m]=adancimea de ingropare a prizei de dirijare a distributiei potentialului (h
d
<h
v
<h
b
).

( )
7 , 0
! 1 ! 1
2
) * 2 * 2 (
2
2 3 2
1 2
=

|
.
|

\
|


=

d
d
d
n
d
n
n
n
L d
y x L
A
d
d

(28)

Se calculeaza tensiunea de atingere si de pas cu relatia (29):
84 , 195 ] [
max
= = =
p t a pas at
U K U V U
(29)

14

unde :
112 ] [ = =
p p p
R I V U
(30)

Se compara cu valorile tensiunilor de atingere si de pas maxim admisibile, pentru statie cu
circulatie redusa (conform Tabelului nr. 1).
V U U V U
pasadmis pas at
125 ] [
max
= s =
(31)
La marginile prizei, in afara prizei dar in imediata ei apropiere, cand priza de dirijare a
distributiei potentialului are forma de plasa, coeficientul de pas se determina conform
relatiei (32):
32 , 0
2 ln
2
1
2
=
|
|
.
|

\
|
+
=
A
h d
L
k k
k
d dp
d
i s
pas
t

(32)


unde :
07 , 4 172 , 0 65 , 0 = + =
d i
n k
(33)
024 , 0
) 1 (
1
.......
3
1
2
1 1
2
1 1
=
|
|
.
|

\
|
+
+ + + +
+
+ =
d d d d b d b
s
d n d d h d h
k
t

(34)
V U k V U V U
p pas pas at
84 , 135 ] [ ' ] [ '
max
= = =
(35)

Trebuie verificata conditia (36), cand in zona periferica a statiei va trebui sa se circule
foarte rar (cand U'
pasadmis
= 230[V]) sau sa se foloseasca mijloace individuale de
protectie.
V U U
pasadmis pas
230 '
max
= s
(36)
Transformarea zonei periferice a statiei ntr-o zona cu circulatie frecventa

Izolarea amplasamentelor instalatiilor electrice se aplica in cazul in care tensiunile de
atingere U
a t
[ W] i de pas U
pas
max
[V] rezultate in urma dirijarii distributiei potentialelor,
depasesc valorile tensiunilor de atingere U
at
[V] si de pas U
pas
[V] maxim admise de
norme.
Pentru zone cu circulatie frecventa, tensiunea de pas sau de atingere admisa, confonn
normelor (Tabelul nr. 1)=65V.
Tensiunea de pas si respectiv de atingere rezultata din calcule, este la periferia statiei,
V V U V U
pas at
84 , 135 ] [ ' ] [ '
max
= =
Rezistenta de izolare a amplasamentului R
d
, pentru statii exterioare, considerand
materialele de izolare in conditii de umiditate excesiva, trebuie sa satisfaca relafia (37):
49 , 0 1
'
6 ] [ =
|
|
.
|

\
|
= O
at
at
d
U
U
k R
(37)

Alegerea materialului de acoperire, ca si grosimea stratului de acoperire se stabileste cu
ajutorul relatiei :
49 , 0
2 * 55
1
600 2
'
] [ ' =
|
|
.
|

\
|
= O
_
h
k R
d

(38)

15
unde :
'[ * cm] = rezistivitatea materialului izolant in conditii de umiditate.
Ca material pentru izolarea amplasamentului, se foloseste piatra sfaramata
(macadam):
'[*cm] = 50*10
4
;h=15...20 cm.
h[cm]= grosimea stratului de izolare.

50
10 * ] * [
] * [ '
2
=
O
O
=
m
cm

_
(39)
reprezinta raportul dintre rezistivitatea materialului izolant (macadam) si rezistivitatea
solului. Grosimea stratului de material izolant se calculeaza cu relatia :
28 , 3
* 2 * 55
1
10 * ] * [ '
] [ 2
600 ] [
3
=
|
|
.
|

\
|
+
O
O
=

_ cm
k R
cm h
d

(40)
16