-1-

CUPRINS

1. Caracterizarea economiei romanesti la sfarsitul anului 1989 pag.3 2. Conceptul de economie de piata pag.5 3. Notiuni fundamentale ale economiei de piata .pag.6 4. Tranzactia economiei spre economia de piata pag.8

Bibliografie ..pag.11

-2-

1.

Caracterizarea economiei romanesti la sfarsitul anului 1989

Economia romneasc putea fi caracterizat, n 1989, drept o economie bazat pe proprietatea colectiv si condus prin planificare centralizat. Pilonul de baz al ntregii economii l reprezenta proprietatea de stat asupra celei mai mari prti a avutiei nationale, iar planificarea centralizat devenise instrumentul fundamental al politicii economice. Activitatea economic se desfsura potrivit indicatorilor economicofinanciari din planul national unic. Practic, ntreaga activitate a agentilor economici era stabilit de sus n jos, cu insuficienta respectare a cerintelor pietei si prin strivirea concurentei si a initiativei individuale. Lipsea, de asemenea, armonizarea interesului personal cu cel colectiv. Desi se spunea c toti oamenii muncii erau, n acelasi timp, si proprietari, si productori, si beneficiari, nu exista un raport stimulativ ntre eficienta muncii depuse de un lucrtor si veniturile realizate de acesta. Cea mai important dezvoltare a cunoscut-o industria romneasc. Potrivit Anuarului Statistic al Romniei 1991", dac n 1950 doar 44% din venitul national era realizat n industrie, n 1989 acest procent crescuse la 58 %. In aceeasi perioad, venitul national creat n industrie a crescut de 39 de ori. Drept urmare a dezvoltrii industriale, n perioada 1950-1989 a crescut productia principalelor produse industriale. La o serie de produse de baz (de exemplu, otel, ciment, ngrsminte chimice, acid sulfuric etc), Romnia depsea, din punct de vedere al productiei industriale pe locuitor, tri puternic industrializate. Un alt dezechilibru major s-a dovedit a fi cel dintre crearea capacittilor de prelucrare si asigurarea aprovizionrii lor cu materii prime. Acesta s-a accentuat n anii '80, ca urmare a exportului masiv de produse n stare brut sau cu grad redus de prelucrare , export efectuat n vederea achitrii integrale a datoriei externe. De asemenea, o dezvoltare sub necesitti cunosteau si industriile productoare de bunuri de consum individual, industriile alimentar, textil, de pielrie etc, care au beneficiat, n medie, doar de 11% din investitiile industriale. Exista un dezechilibru general ntre productie si cerintele de consum productiv si personal. Se crease o situatie anormal: unele bunuri care erau solicitate nu se gseau dect

-3ntr-o msur insuficient, iar altele care existau nu se cutau. Cauza esential a acestor dezechilibre a constituit-o inexistenta legturilor firesti dintre productori si piat. O alt problem a industriei romnesti o reprezenta scderea competitivittii produselor sale pe pietele internationale. Inc din anii '60, importanta pretului, ca factor determinant al competitivittii internationale, ncepuse s scad n favoarea calittii si fiabilittii si, deci, se impunea trecerea de la o dezvoltare de tip extensiv la una de tip intensiv. Ins, atunci cnd n trile occidentale nlocuirea masinilor si utilajelor era accelerat de rapiditatea afirmrii noilor performante ale revolutiei tehnico-stiintifice, n Romnia, durata normat de functionare a utilajelor n industrie sporea. Aceast rmnere n urm din punct de vedere al introducerii progresului tehnic a fcut ca produsele romnesti sa fie mai slabe calitativ, sa fie obtinute cu o risipa de resurse si,implicit, cu costuri mai mari. Si n agricultur au avut loc, n deceniile postbelice, procese transformatoare. Astfel, sau constituit mari exploatatii agricole prin comasarea forat a micilor proprietti (cu exceptia zonelor de deal si de munte, unde era proprietate individual); s-a trecut de la culturi extensive la productii intensive prin intermediul mecanizrii si chimizrii;s-au amenajat suprafete ntinse de irigatii; s-au creat numeroase statiuni si institute de cercetare n agricultur, etc.In consecint, productia agricol vegetal a cunoscut cresteri nsemnate. Cu toate acestea, si agricultura acuza aceleasi carente ca si ntreaga economie n ciuda progreselor nregistrate, indicatori ca numrul de tractoare la o mie de ha (16) sau consumul de ngrsminte chimice la ha (120 kg) situau Romnia mult n urma trilor europene dezvoltate. Aceast situatie, combinat cu o lips de interes a tranului, care nu se mai simtea atasat de pmntul de care fusese deposedat, au fcut ca, sub aspectul randamentului la hectar , Romnia s se situeze, la sfrsitul anului 1989, pe unul dintre ultimele locuri n ierarhia trilor europene. Desi sectorul tertiar a cunoscut o crestere spectaculoas n trile dezvoltate, avnd o contributie foarte important la formarea produsului intern brut al acestora, n Romnia, el a fost neglijat.Aceasta, deoarece n sistemul productiei materiale serviciile erau considerate productive doar n msura n care acestea erau o prelungire a activittii de productie. n rest, celelalte servicii, desi foarte utile populatiei, erau considerate activitti neproductive si, de cele mai multe ori, nu li se acorda importanta necesar. Acesta fiind starea de lucruri nu este de mirare c, n anul 1989, produsul national brut pe locuitor n tara noastr se situa cu mult n urma trilor europene dezvoltate. Mult mai grav s-a dovedit a fi, ns, nruttirea, de-a lungul anilor '80, a conditiilor de trai ale populatiei. Ca urmare a hotrrii de achitare ntr-un ritm accelerat a datoriei externe, s-a acordat prioritate exportului n detrimentul satisfacerii nevoilor elementare ale populatiei. Oamenii au fost nevoiti s suporte numeroase privatiuni: o serie de produse de baz (zahar, ulei, benzin) erau cartelate; produsele de bun calitate dispruser din magazine; consumul de ap cald, ap rece, energie electric era limitat. Aceast deteriorare a calittii vietii se reflecta si n mrimea unor indicatori sociali. Astfel, durata medie de viat, desi crescuse semnificativ fat de perioada interbelic, era cu aproape cinci ani mai mic n Romnia dect n trile dezvoltate. Economia de comand, hipercentralizat si planificat, se dovedise incapabil s opreasc acumularea fenomenelor negative n viata economicosocial si, de aceea, trecerea la economia concurential de piat era absolut necesar pentru punerea n valoare a capacittilor productive, materiale si umane ale trii si pentru mbunttirea conditiilor de viat ale populatiei.

-4-

2. Conceptul de economie de piata

Economia de piata este o forma moderna de organizare a activitatii economice, in cadrul careia oamenii actioneaza in mod liber, autonom si eficient, in concordanta cu regulile dinamice ale pietii. Acest lucru face posibila valorificarea eficienta a resurselor existente pentru satisfacerea nevoilor nelimitate ale oamenilor. Economia de piata este o economie de schimb monetar. Institutional-formal, economia de piata se bazeaza pe institutii juridice (dreptul de proprietate individuala) si economice (firma privata, piata ca relatie intre cerere si oferta, statul ca agent economic autonom).Din punct de vedere tehnico-institutional, economia de piata se intemeiaza pe promovarea concurentiala a unor tehnici si tehnologii moderne ce asigura pe aceasta baza cresterea profitului. Economia de piata este caracterizata printr-un mecanism adecvat de functionare, ale carui componente sunt: piata, cererea, oferta, concurenta, costul, pretul, profitul, mediul ambiant. Conditiile de baza care permit aparitia, dezvoltarea si mentinerea economiei de piata sunt: specializarea: se refera la separarea agentilor economici pe activitati, produse, etc; schimbul: este corolarul logic si practic al specializarii, presupunand schimbul de activitati intre agentii economici, intr-un anumit raport de schimb astfel nevoile economice sa poata fi satisfacute in cat mai bune conditii pentru toti; moneda: este mijlocul (instrumentul) cel mai bun de intermediere a schimbului economic, datorita faptului ca are cea mai mare lichiditate. proprietatea privata: consta in exercitarea libera a ansamblului atributelor proprietatii (posesie, folosinta, dispozitie, uzufruct);este asociata deseori cu libertatea economica.

Cele patru conditii trebuie indeplinite simultan. In raport cu gradul in care fiecare conditie este indeplinita, se releva si nivelul de performanta al sistemului economic respectiv. Conditiile evolutive ale economiei de piata se sintetizeaza astfel: adancirea specializarii (aproprierea maxima de punctul avantajului comparativ la scara economiei nationale, precum si in raport cu economia mondiala);

-5sporirea lichiditatii monedei; optimizarea dimamica a raportului proprietate privata-proprietate publica.

3. Notiuni fundamentale ale economiei de piata Piata este spatiul economic in care are loc intalnirea cererii cu oferta. Pietele sunt specializate pe obiectul vanzarii-cumpararii: piete de bunuri, piete de servicii, etc. Calificarea pietii trebuie facuta intr-un interval de timp dat si cu referire la zona geografica aferenta. Cererea reprezinta cantitatea dintr-un bun sau serviciu pe care cumparatorii sunt capabili si dispusi s-o achizitioneze la diferite preturi intr-o perioada de timp determinata. Cantitatea ceruta se modifica in functie de pretul produsului in timp ce cererea (functia cererii) se modifica atunci cand se modifica ceilalti factori (venit, gusturi, numar de consumatori, preturile altor produse) in afara de pretul produsului respectiv. Oferta este cantitatea dintr-un bun sau serviciu pe care producatorul este capabil si dispus sa o vanda intr-o perioada de timp determinata la diferite preturi. Cantitatea oferita se modifica odata cu pretul, ceilalti factori ramanand constanti, dar oferta (functia ofertei) se schimba odata cu modificarea celorlalti factori (rata dobanzii, rata profitului, salariilor, etc) in afara pretului. Pretul pietei (pretul de echilibru) apare atunci cand cantitatea ceruta este egala cu cantitatea oferita dintr-un anumit bun, piata respectiva fiind in echilibru formandu-se pretul pietei. El poate sa coincida sau nu cu asteptarile producatorului sau cumparatorului. Are un caracter obiectiv, fiind cel mai important semnal cu privire la alocarea resurselor. Pretul pietei in economia de piata este o marime obiectiva care se formeaza in mod dinamic si fluctueaza permanent in jurul punctului de echilibru al pietei. Concurenta exprima comportamentul specific al agentilor economici in conditiile liberei initiative, atestand raportul dinamic de forte dintre participantii la actele de vanzare cumparare. Profitul, in teoria economica este un venit al intreprinzatorului, ca recompensa pentru functia sa antreprenoriala de asumare a riscului de inovare, previziune, management si control asupra firmei. Profitul este un venit rezidual al intreprinzatorului, adica ceea ce ramane din veniturile incasate ale unei firme, dupa ce ceilalti factori de productie au fost platiti. Profitul indeplineste rolul de parghie principala si instrument de conducere a firmei si de stimulare a lucratorilor in desfasurarea unei activitati eficiente.

-6Rolul statului, al administratiei centrale si locale in economia de piata atat ca agent economic, cat si ca autoritate in reglementarea echilibrului economic si de asigurarea protectiei sociale si a mediului inconjurator se manifesta in mod activ. Toate categoriile economiei de piata pot fi abordate atat la nivel microeconomic, cat si la nivel macroeconomic. Functionarea economiei de piata se bazeaza pe stabilizatori automati. Principalul stabilizator la nivel micro este concurenta.La nivel macroeconomic functioneaza urmatorii stabilizatori automati:sistemul taxelor proportionale si rata dobanzii care reduc fluctuatiile economice. Rolul statului este de a administra in mod coerent acesti stabilizatori automati in vederea reducerii inflatiei si somajului, realizarii protectiei sociale si a mediului natural.

Principiile care asigura functionarea eficienta a mecanismelor economiei de piata sunt: prevalarea, garantarea si dezvoltarea proprietatii private; formarea libera (liberalizarea) a tuturor categoriilor de preturi; mentinerea unui prag functional al proceselor de agregare structurala a proprietatii private din economie; interventia statului exclusiv prin instrumentele economiei de ajustare.

Politicile economice trebuie sa fie exclusiv indicative, informationale; transparenta si penetrabilitatea pietelor (libera circulatie a bunurilor, informatiilor si factorilor de productie). Tratasaturile definitorii ale economiei de piata performanta sunt: caracter predominant industrial al structurii; criteriul avantajului comparativ de specializare nu mai opereaza din perspectiva inzestrarii proprii cu factori de productie ci, mai ales din perspectiva posibilitatii economice de acces la factorii de productie; dinamica ridicata a inovatiei tehnologice; principalul element de decizie microeconomica devenind costul salarial; predominanta firmelor mici si mijlocii; prelevanta ofertei asupra cererii (cresterea frecventei crizelor economice de supraproductie); dinamica concreta a somajului si inflatiei; informatia devine element de decizie si calcul economic.

-7-

4. Tranzactia economiei spre economia de piata

n ultimii ani s-a vorbit foarte mult despre economiile n tranzitie".Desi expresia se refer ndeobste la economiile fostelor tri socialiste, o analiz mai atent ne arat c, de fapt, tranzitia este un fenomen universal. Se poate spune c orice persoan, grup social sau comunitate se afl ntr-o continu tranzitie de la o stare la alta. In consecint, toate conomiile lumii se afl n diferite stadii de tranzitie.Sunt necesare, deci, anumite clarificri. Pentru a vedea ce anume au n comun fostele tri socialiste si a da, astfel, un sens expresiei, trebuie s analizm trei factori: punctul de plecare sau starea initial; destinatia sau obiectivul urmrit; continutul tranzitiei si mijloacele prin care se realizeaz aceasta. Analiza situatiei la nceputul tranzitiei.Punctul de plecare n procesul de tranzitie l-a constituit, pentru trile central si sud-est europene, o economie de comand , centralizat. Desi acest tip de economie s-a dovedit a fi falimentar, nu nseamn c plecm de la zero. De aceea, nainte de demararea oricrui program de reforme, este necesar o analiz serioas a mostenirii socialiste. Trebuie identificate si evaluate corect att elementele negative, ct si elementele pozitive ale acestei mosteniri. Elementele negative existente ntr-o economic planificat, care mpiedic o desfsurare normal a vietii economice si care trebuie modificate, sunt, n principal, structura propriettii, sistemul de retributie, cadrul legislativ si institutional, precum si sistemul de conducere centralizat pentru toate structurile vietii economice si sociale. Trebuie, de asemenea, evidentiate elementele pozitive. Acestea sunt reprezentate de o puternic baz tehnico-material acumulat de-a lungul a 40 de ani, de o fort de munc calificat, precum si de anumite forme de organizare a vietii economice si sociale (ca, de exemplu, sistemul de nvtmnt, cercetare, sntate s.a.). Utilizarea rational a acestor elemente poate usura mult procesul de tranzitie. n general, toate programele de reform includ trei msuri fundamentale: a) Liberalizarea economic, ce presupune desfiintarea controlului autorittilor asupra productiei si preturilor si asigurarea rolului predominant al pietei n functionarea economiei. b) Privatizarea, ce detine principalul rol n restructurarea sistemului de proprietate si are drept obiectiv nlturarea monopolului propriettii de stat si realizarea pluralismului formelor de proprietate n cadrul crora s predomine proprietatea privat.

-8c) Stabilizarea macroeconomic, ce reprezint un element esential al procesului de reform; mpreun cu un cadru legislativ stabil, ea asigur credibilitatea climatului de afaceri. Se evit, astfel, schimbrile frecvente care afecteaz premisele de profitabilitate a diferitelor afaceri concrete si se creeaz bazele unui proces de crestere economic. Factorii care influenteaz situatia economic a Romniei E clar c Romnia traverseaz o criz economic puternic. Aceast situatie se datoreaz att unor factori obiectivi, ct si msurilor de politic economic aplicate. n primul rnd, economia romneasc se caracteriza, la nceputul tranzitiei, printr-o rigiditate extrem. Structura capacittilor de productie era grav dezechilibrat, iar mecanismul economic era hiper-centralizat. A lipsit liberalizarea gradat, care s-a fcut n celelalte tri foste socialiste n anii '70 - '80 si, o dat cu aceasta, posibilitatea de a avea legturi strnse cu lumea, dezvoltat si de a face un schimb de experient cu aceasta. Ca urmare, la nceputul anilor '90, nu existau nici mecanismele, nici institutiile si nici experienta necesare pentru abandonarea imediat a vechilor structuri de productie. n al doilea rnd, o particularitate a Romniei a fost aceea c, n cursul ntregului deceniu anterior, s-a fcut un efort deosebit pentru achitarea integral a datoriei externe, n consecint, populatia a trebuit s suporte o situatie dur, asemntoare cu o terapie de soc". Aceasta a fcut ca, dup schimbrile politice care au intervenit, populatia s fie prea obosit att fizic, ct si psihic pentru a mai suporta alte privatiuni economice, cu att mai mult, cu ct speranta de ameliorare a standardului de viata era foarte puternic. n al treilea rnd, conjunctura economic mondial a fost profund nefavorabil. Dup prbusirea CAER, care reprezenta circa 45 % din comertul exterior al Romniei, a urmat criza irakian. Irakul reprezenta un important partener extern, iar datoria acestuia fata de Romnia se cifra la aproape 2 mld. de dolari. n sfrsit, criza iugoslav (care, cu intermitente, a continuat pn n prezent) a adus alte pierderi pentru productia national si comertul exterior. Romnia a pierdut, n mai putin de doi ani, 60 % din pietele sale externe. Analiza indicatorilor macroeconomici arat c anii 1990-1992 au fost foarte slabi pentru Romnia. n aceast perioad, PIB-ul a sczut cu aproape 25 %. Dac, ns, lum n considerare si datele din celelalte tri aflate n tranzitie, constatm c, din acest punct de vedere, Romnia nu constituie o exceptie, ea situndu-se pe undeva la mijloc n ierarhia acestor tri. Acest declin poate fi considerat inevitabil n procesul reformei, el datorndu-se, n principal, disparitiei produselor nevandabile. Ca urmare, o dat ce a ajuns la putere, nou conducere a hotrt ca, n 1997, s initieze un program radical de stabilizare, al crui scop erau refacerea echilibrului financiar si realizarea ct mai rapid a reformelor ce fuseser ntrziate pn n acel moment. Acest program, care a primit, de altfel, si aprobarea institutiilor economice internationale (FMI si Banca Mondial), se concentra pe urmtoarele elemente principale: 1) liberalizarea preturilor si comertului; 2) restructurarea ntreprinderilor si privatizarea rapid a acestora; 3) reforma sistemului financiar, cresterea eficientei si sigurantei sistemului bancar, precum si privatizarea acestuia; 4) rezolvarea situatiei din agricultur; 5) stoparea acordrii de ctre Banca National a creditelor directionale, reducerea subventiilor; 6) extinderea exportului.

-9Factorii cei mai importanti care au ncetinit punerea n aplicare a ambitiosului program de reform si care influenteaz si n prezent situatia n mod hotrtor sunt: 1) grupul de specialisti capabil s duc la bun sfrsit procesul de reforma s-a format ncet; 2)marile ntreprinderi care lucreaz n pierdere au reusit s-si apere din nou interesele, fcnd un lobby puternic; aceasta a fcut ca ntreprinderile s nu poat fi restructurate sau lichidate si s nu fie respectat o strict disciplin financiar. Printre argumentele prezentate de lucrtori a fost si acela c din cauza nchiderii ntreprinderilor va creste foarte mult somajul, administratia nefiind n stare pn acum s prezinte o solutie viabil acestei probleme; 3) ncrederea populatiei - care a fost foarte mare la nceputul reformelor - a sczut, astzi, foarte mult; nu numai pentru c efectele reformelor au dus la scderea nivelului de trai, ci si din cauza ncetinirii acestora, care face ca perioada dureroas de tranzitie s se prelungeasc de prisos; 4) paralelismul restructurare/macrostabilizare este dificil de pus n practic. Cel putin ntr-o prim faz, restructurarea si lichidarea ntreprinderilor implic cheltuieli suplimentare si nu economii la buget, si anume plti compensatorii pentru disponibilizati, cheltuieli de lichidare acolo unde c cazul, ngustarea inerent a bazei de impozitare etc. Or, aceste msuri se intentioneaz a fi luate tocmai pe fondul diminurii drastice a deficitului bugetar. De asemenea, pentru obtinerea unui deficit bugetar ct mai redus, s-a produs o nghetare a cresterilor salariale, care, pe fundalul unei inflatii ridicate si coroborate cu o impozitare excesiv, a condus la o scdere a cererii solvabile, ceea ce face extrem de dificil o relansare economic. In concluzie,tranzitia la economia de piata concurentiala in Romania se poate infaptui benefic pe baza unei strategii coerente, in care se amortizeaza toate laturile vietii economice si sociale, cu aspiratiile de progres si prosperitate ale populatiei.

- 10 -

BIBLIOGRAFIE

N.N. Constantinescu Istoria economica a Romaniei, Ed.Economica Bucuresti 1997

N.N. Constantinescu Dileme ale tranzitiei la economia de piata,Ed.Ager 2002

Cosmin Marinescu(coordonator), Gabriel Staicu, Marius Pana, Diana Costea Economia de piata.Fundamentele institutionale ale propietatii,Ed.ASE 2007

Anuarului Statistic al Romniei 1991",

- 11 -